REVISTA PRESEI 24.05.2017

REVISTA PRESEI 24.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Apariții în presă ale evenimentului “Ziua Întreprinzătorilor”
Ziare.com, Viata-libera.ro
  1. Ziua Intreprinzatorilor, sarbatorita si la Galati
Curierulnational.ro
  1. „Ziua Întreprinzătorilor” a ajuns la cea de-a XXV-a ediție
Legalmagazin.ro
  1. “Ziua Întreprinzătorilor” a fost celebrată la Galați
Promtmedia.ro
  1. Galați: Rezoluția pentru IMM-uri
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Legea prevenţiei, adoptată de Guvern. Numărul contravenţiilor a fost diminuat la 267
  2. Noi reglementări pentru recepţia construcţiilor 6
  3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare
Wall-street.ro
  1. Doru Lionachescu, BT Capital Partners: Antreprenoriatul este vazut ca o cale de a-ti face viata usoara sau de a pacali Fiscul. Nu reusim sa construim campioni locali!
  2. 3 instrumente utile antreprenorilor la inceput de drum. Cum se pot finanta afacerile noi
Digi24.ro
  1. Isărescu: Avem cea mai bună situație economică, dar și cele mai mari riscuri

 7. De ce nu avem drumuri ca nemții și plaje ca bulgarii

Apariții în presă ale evenimentului “Ziua Întreprinzătorilor

Ziare.com, Viata-libera.ro

1. Ziua Intreprinzatorilor, sarbatorita si la Galati

În cadrul „Săptămânii Europene a IMM-urilor”, Patronatul IMM-urilor Galaţi şi Consiliul Naţional al

Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) vor organiza, pe 20 mai, la Galaţi, o serie de manifestări menite să marcheze „Ziua Întreprinzătorilor din România”. 
Prima pe agenda zilei, de la ora 9,30 la Sala Auditorium a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, va fi Conferinţa „Oportunităţi de Investiţii pentru Europa”, lansată de patronate în parteneriat cu Primăria şi CJ Galaţi, Centrul Europe Direct, Universitatea Danubius, Asociaţia Universităţilor Asia-Pacific (AUAP). Printre temele abordate se vor număra posibilităţile de finanţare şi promovare a proiectelor prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS) – cunoscut şi sub denumirea de „Planul Juncker”, dar şi modalităţile prin care mediul academic poate contribui la derularea unor proiecte importante pentru mediul de afaceri.

În partea a doua zilei, la Teatrul Muzical „Nae Leonard” se va desfăşura, cu începere de la 19,30, o gală festivă dedicată întreprinzătorilor gălăţeni, din care nu vor lipsi alocuţiunile menite să marcheze cele mai bune rezultate ale IMM-urilor gălăţene, un spectacol extraordinar realizat în colaborare cu „Brio Sonores” şi un dineu.    

Curierulnational.ro

2. „Ziua Întreprinzătorilor” a ajuns la cea de-a XXV-a ediție

Sub egida Comisiei Europene, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Danubius University și Asociația Universităților din Asia și Pacific, a organizat sâmbătă, 20 mai, în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați, conferința

“Oportunităţi de investiţii pentru Europa”.

Odată cu acest eveniment, în cadrul campaniei “Săptămâna europeană a IMM-urilor” a fost celebrată și “Ziua Întreprinzătorilor”, eveniment de referință pentru mediul de afaceri din România, ajuns anul acesta la cea de-a XXV-a ediție, se arată într-un comunicat emis de organizatori.

Cele două evenimente au avut drept scop promovarea antreprenoriatului în Europa şi informarea întreprinzătorilor cu privire la programele de care pot beneficia la nivel european, naţional şi local prin intermediul organizaţiilor patronale şi factorilor de conducere administrativ teritoriali.

Astfel, au fost abordate o serie de propuneri de proiecte FEIS în Zona Dunării de Jos și modalităţi concrete de promovare și realizare a acestora. Totodată, reprezentantul Băncii Europene de Investiții a făcut o prezentare a „Planului de Investiţii pentru Europa şi a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)”, abordarea acestuia fiind una adaptată comunităţilor locale din România și situaţiei concrete a factorilor decizionali instituţionali.

În a doua parte s-a derulat panelul “Modalitatea în care mediul academic Asia-Pacific este implicat în realizarea proiectelor majore de investiţii. Exemple de bune practici”. Astfel, au avut intervenții o serie de profesori din cadrul celor mai prestigioase universități din Statele Unite ale Americii, India, Thailanda, Germania, Iordania, Israel, Indonezia și Arabia Saudită care au prezentat modalități concrete prin care mediul de afaceri poate colabora cu cel academic.

Conform tradiției celor 25 de ani, în cadrul evenimentului a fost prezentată Rezoluția IMM-urilor, un set de priorități pentru mediul de afaceri din România. Cei peste 400 de întreprinzători prezenți au aprobat în unanimitate documentul (atașat) și au solicitat valorificarea şi punerea în aplicare a următoarelor 10 măsuri:

–           Punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM-urilor;

–           Relansarea procesului investiţional;

–           Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale;

–           Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;

–           Debirocratizarea sistemului public;

–           Susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat;

–           Felexibilizarea relaţiilor de muncă şi trecerea la un dialogul social calitativ;

–           Reformarea domeniului controalelor în toate domeniile;

–           Operaţionalizarea programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români;

–           Creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, în dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri precum și în susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

În cadrul evenimentului au fost prezenți următorii:

  • Liviu ROGOJINARU, preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), 
  • Florin JIANU, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,
  • Marian FILIMON, preşedinte, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi ,
  • Attila GYORGY, secretar de Stat Ministerul Finanţelor Publice,
  • Sterică FUDULEA, secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat,
  • Costel FOTEA, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi,
  • Ionuț PUCHEANU, primar, Municipiul Galați,
  • Istvan Jakab, consilier european,  Reprezentanţa Comisiei Europene în România,
  • Flavio Schiavo Campo, șef birou, Banca Europeană de Investiții (BEI) România.

Legalmagazin.ro

3. “Ziua Întreprinzătorilor” a fost celebrată la Galați

Sub egida Comisiei Europene, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Danubius University și Asociația Universităților din Asia și Pacific, a organizat sâmbătă, 20 mai, în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați, conferința “Oportunităţi de investiţii pentru Europa”.

Odată cu acest eveniment, în cadrul campaniei “Săptămâna europeană a IMM-urilor” a fost celebrată și “Ziua Întreprinzătorilor”, eveniment de referință pentru mediul de afaceri din România, ajuns anul acesta la cea de-a XXV-a ediție.

În cadrul evenimentului au fost prezenți următorii:

  • Liviu ROGOJINARU, preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR);
  • Florin JIANU, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;
  • Marian FILIMON, preşedinte, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi;
  • Attila GYORGY, secretar de Stat Ministerul Finanţelor Publice;
  • Sterică FUDULEA, secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat;
  • Costel FOTEA, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi;
  • Ionuț PUCHEANU, primar, Municipiul Galați;
  • Istvan Jakab, consilier european, Reprezentanţa Comisiei Europene în România;
  • Flavio Schiavo Campo, șef birou, Banca Europeană de Investiții (BEI) România.

Cele două evenimente au avut drept scop promovarea antreprenoriatului în Europa şi informarea întreprinzătorilor cu privire la programele de care pot beneficia la nivel european, naţional şi local prin intermediul organizaţiilor patronale şi factorilor de conducere administrativ teritoriali.

Astfel, au fost abordate o serie de propuneri de proiecte FEIS în Zona Dunării de Jos și modalităţi concrete de promovare și realizare a acestora. Totodată, reprezentantul Băncii Europene de Investiții a făcut o prezentare a „Planului de Investiţii pentru Europa şi a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)”, abordarea acestuia fiind una adaptată comunităţilor locale din România și situaţiei concrete a factorilor decizionali instituţionali.

În a doua parte s-a derulat panelul “Modalitatea în care mediul academic Asia-Pacific este implicat în realizarea proiectelor majore de investiţii. Exemple de bune practici”.

Astfel, au avut intervenții o serie de profesori din cadrul celor mai prestigioase universități din Statele Unite ale Americii, India, Thailanda, Germania, Iordania, Israel, Indonezia și Arabia Saudită care au prezentat modalități concrete prin care mediul de afaceri poate colabora cu cel academic.

Conform tradiției celor 25 de ani, în cadrul evenimentului a fost prezentată Rezoluția IMM-urilor, un set de priorități pentru mediul de afaceri din România. Cei peste 400 de întreprinzători prezenți au aprobat în unanimitate documentul (atașat) și au solicitat valorificarea şi punerea în aplicare a următoarelor 10 măsuri:

  • Punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM-urilor;
  • Relansarea procesului investiţional;
  • Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale;
  • Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;
  • Debirocratizarea sistemului public;
  • Susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat;
  • Felexibilizarea relaţiilor de muncă şi trecerea la un dialogul social calitativ;
  • Reformarea domeniului controalelor în toate domeniile;
  • Operaţionalizarea programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români;
  • Creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, în dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri precum și în susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

Promtmedia.ro

4. Galați: Rezoluția pentru IMM-uri

145912 – 22052017 – Cu prilejul celei de a XXV-a ediţii a Zilei Întreprinzătorilor din România, organizată la Galați în data de 20 mai 2017, a fost adoptată o Rezoluție care cuprinde zece măsuri prioritare pentru sectorul IMM-urilor: Este vorba despre punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM, relansarea procesului investiţional, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale aferente noului Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020 (doar 1,05 milioane de euro s-au încasat în primele două luni ale acestui an, potrivit situaţiei publicate de Ministerul Finanţelor, care cuprinde absorbţia în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017), îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare, măsuri de debirocratizare, susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat, măsuri pentru flexibilizarea relaţiilor de muncă şi pentru trecerea la un dialogul social calitativ, reforma în domeniul controalelor, creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice nevoilor IMM-urilor, cu surse de finanţare adecvate şi garanţii asociate, cu avantajele tehnice ale serviciilor societăţii informaţionale şi cu cooperarea activă cu mediul universitar şi de cercetare, pentru valorificarea potenţialului creative, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri, a portalurilor de soluţii pentru IMM, susţinerea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi și susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea prevenţiei, adoptată de Guvern. Numărul contravenţiilor a fost diminuat la 267

Proiectul Legii prevenţiei a fost adoptat astăzi de Guvern, urmând să fie transmis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului. Cele 267 de contravenţii ce vor fi supuse mecanismului prevenţiei sunt fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni.

„Aceste contravenţii sunt din domeniile fiscal, legislaţia muncii, agricultură, turism, ape şi păduri,  protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorului, administraţiei locale, afacerilor interne.”, a informat Executivul într-in comunicat.

Săptămâna trecută, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, afirma că sunt aproximativ 290 de contravenţii care au fost introduse la propunerea ministerelor avizatoare.

Amintim faptul că prin acest act normativ operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de legislaţia aflată acum în vigoare, în urma actului de control se dă doar un avertisment, fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, în urma unui nou control, fie să se constate remedierea acesteia, fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare.

Totodată, operatorul care a fost identificat ca neconform, beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii, în termen de trei ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului. În opinia guvernanţilor, Legea prevenţiei reprezintă  o etapă   în   strategia   de   îmbunătăţire  a  relaţiei statului cu mediul  de afaceri.

Crearea legislaţiei necesare pentru educarea şi informarea operatorilor economici şi identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de act normativ. “Adoptarea Legii prevenţiei este un prim pas în emanciparea actului de control, urmând ca al doilea pas să fie conformarea voluntară, participativă  a mediului de business, care va îmbunătăţi gradul de colectare la bugetul de stat. Proiectul va intra în procedură parlamentară de urgenţă şi sperăm  să ajungă cât mai repede pe masa Administraţiei Prezidenţiale pentru promulgare”, a declarat ministrul Alexandru Petrescu.

2. Noi reglementări pentru recepţia construcţiilor

Comisia de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente nu mai poate recomanda amânarea recepţiei, ci doar admiterea sau respingerea recepţiei. Recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie.

Comisia de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente nu mai poate recomanda amânarea recepţiei, ci doar admiterea sau respingerea recepţiei. Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre de Guvern care modifică H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, în scopul reglementării stricte a procesului de recepţie, a creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a celor implicaţi în procesul de recepţie.

Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod obligatoriu: un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei; un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare; 1-3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alţii decât cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări de servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz. Componenţa comisiei se completează, în mod obligatoriu, cu: un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru obiectivele de investiţii, indiferent de sursa de finanţare, încadrate în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală” şi pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice; un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru construcţiile menţionate în Legea 103/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură sau a municipiului Bucureşti, pentru construcţiile nominalizate în lista monumentelor istorice; un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii încadrate în categoria de importanţă A – „excepţională” sau B -„deosebită”, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3 dintre membrii numiţi ai acesteia, iar decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor. Reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto, iar în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris. Decizia comisiei nu reprezintă o simplă recomandare.

Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, şi semnează procesul-verbal la terminarea lucrărilor. În cazul în care investitorul nu îndeplineşte şi calitatea de proprietar, predă, la rândul său, proprietarului construcţia recepţionată. Este interzisă utilizarea construcţiei a cărei recepţie la terminarea lucrărilor a fost respinsă, până la finalizarea remedierilor, aceasta fiind pusă în stare de conservare prin grija şi cheltuiala investitorului. Recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie.

Prevederile Regulamentului aprobat astăzi nu se aplică construcţiilor pentru care recepţia la terminarea lucrărilor, respectiv recepţia finală, se află în desfăşurare la data intrării în vigoare a actului normativ. Excepţie face cazul în care recepţia s-a făcut după vechea reglementare, dar comisia de recepţie a recomandat admiterea recepţiei cu obiecţii, obiecţiile neremediate în termenele convenite fiind considerate neconformităţi şi, în acest caz, recepţia finală se realizează potrivit prevederilor acestui Regulament.

3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare

Preşedintele Iohannis cere Parlamentului să reexamineze legea de modificare a Codului Fiscal privind terenurile în intravilan, argumentând că aceasta nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă, nici pe cele speciale privind Codul fiscal.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis joi o cerere de reexaminare pentru legea care modifică art.465, alin.2 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, care elimină regulă potrivit căreia impozitul pentru 400 mp din totalul suprafeţei de teren situate în intravilan şi înregistrat în registrul agricol la “altă categorie de folosinţă” este stabilit în acelaşi mod că pentru terenurile situate în intravilan şi înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă “terenuri cu construcţii”.  

În sprijinul solicitării sale, preşedintele Iohannis a argumentat că „legea transmisă la promulgare nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă privind claritatea şi previzibilitatea prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi nici pe cele speciale înscrise în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. 

„Prin urmare, pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, considerăm că este necesar că în conţinutul legii transmise la promulgare să fie stabilit momentul intrării ei în vigoare. Având în vedere faptul că, prin efectele sale, soluţia legislativă conduce la diminuarea veniturilor locale provenite din impozite datorate cu titlu de impozit pentru terenuri cu construcţii, este necesar că, în acord cu prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice, să se precizeze în conţinutul normativ al acesteia şi sursele de acoperire a diminuării veniturilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective”, consideră şeful statului.  

Potrivit noii reglementări (adoptată de deputaţi,  dar respinsă de senatori), pentru terenurile înregistrate în registrul agricol la “altă categorie de folosinţă”, indiferent de suprafaţa, impozitul se va stabili prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu sumă corespunzătoare tipului de teren (arabil, păşune, livadă, etc.), acest rezultat urmând a se înmulţi cu coeficientul de corecţie aplicabil în funcţie de rangul localităţii.

Wall-street.ro

4. Doru Lionachescu, BT Capital Partners: Antreprenoriatul este vazut ca o cale de a-ti face viata usoara sau de a pacali Fiscul. Nu reusim sa construim campioni locali!

Companiile private din Romania nu reprezinta inca modele inspirationale si nu avem suficienti campioni locali, sustine Doru Lionachescu, membru al board-ului BT Capital Partners. Unul dintre cei mai vechi specialisti de M&A din piata locala, Lionachescu crede ca sectorul privat romanesc sufera cronic de subdimensionare.

“A lipsit din spatiul public mesajul de crestere. Ne-am concentrat sa discutam despre antreprenoriat ca despre o chestiune maruntica, gingasa, care trebuie ajutata. In schimb, cand discutam despre companiile mari, apriori, perceptia statului si a organelor fiscale este ca au facut ceva ilegal”, a declarat Lionachescu la conferinta Antreprenoriat 360, organizata de wall-street.ro, in parteneriat cu EY, Telekom Romania, casa de avocatura Pelifilip si Iqos.

El sesizeaza faptul ca, desi companiile private locale nu au reprezentat modele inspirationale, in prezent incep sa apara si campioni “made in Romania” care pot deveni modele pentru tanara generatie. Oficialul BT Capital Partners precizeaza ca, din randul companiilor care in 2009 erau in topul celor mai valoroase din Romania, in prezent jumatate dintre patronii sau fondatorii acestor business-uri.

Antreprenoriatul este vazut ca o cale de a-ti face viata usoara sau de a pacali Fiscul. Pana nu ajungem ca antreprenoriatul sa aiba o pozitie inspirationala pentru tanara generatie, lucrurile nu se vor schimba – Doru Lionachescu.

El sesizeaza si faptul ca “morala si etica ortodoxa spune ca nu este bine sa faci profit” si, mai mult, opinia publica lucreaza si cu o “mitologie occidentala”, care spune ca antreprenorul este bun si productiv, in timp ce companiile publice sunt ineficiente si clientelare. Realitatea din teren este insa diferita, dar “discutiile se poarta mereu la nivel empiric”.

Lionachescu critica si deciziile in cascada de majorare a veniturilor in sectorul public si mesajele indreptate impotriva corporatiilor, acestea neavand potential sa creeze un impact pozitiv pentru schimbarea atitudinii fata de antreprenoriat si sa creeze emulatie.

“Un tanar care este acum in scoala trebuie sa vada o succesiune de vesti poztive despre antreprenori, sa vada ca un fond a facut un exit dupa un numar de ani nu cu 5 milioane de euro, cu cu un miliard de euro, altfel va fi mult mai confortabil sa lucreze la stat”, concluzioneaza Lionachescu.

Sectorul privat romanesc sufera cronic de subdimensionare

“Pe medie, sectorul privat de top din Romania, dar ne oprim la primele 20-30 cele mai valoroase companii, este pe media economiei romanesti. Ca intreaga piata, sectorul privat romanesc sufera cronic de subdimensionare”, subliniaza fondatorul Capital Partners.

El a dat exemplul pozitiei de cash a gigantului Apple, care la sfarsitul anului trecut era de 1,5 ori mai mare decat PIB-ul Romaniei in 2016, iar la nivel regional cele mai valoroase 10 companii private romanesti reprezinta doar jumatate din valoarea celei mai mari companii din Polonia.

Avem o mare problema ca nu reusim sa construim campioni locali. Mesajul catre antreprenori este ca trebuie sa porneasca cu mindset-ul de a domina piata locala si regionala.

Oficialul BT Capital Partners avertizeaza ca “operam intr-o piata mica, intr-o economie marginala” si acest tip de antreprenoriat nu creeaza literalmente multa valoare adaugata in economie.

“Daca in 2012 media tranzactiilor de M&A era la circa 5 milioane de euro, iar anul trecut a ajuns la 24 milioane de euro, in regiune mid market-ul cand vine vorba de M&A inseamna tranzactiide 200 de milioane de euro”, a afirmat Lionachescu.

5. 3 instrumente utile antreprenorilor la inceput de drum. Cum se pot finanta afacerile noi

Una dintre provocarile unui start-up este, in mod cert, finantarea. Antreprenorii la inceput de drum pot gasi sumele necesare unui start promitator la una dintre aceste surse.

Un studiu realizat de o companie de consultanta in fonduri europene a concluzionat ca 2017 va sta sub semnul finantarilor pentru firmele aflate la inceput de drum, deoarece tot mai multe programe atat europene, cat si nationale au drept obiectiv incurajarea start-up-urilor. Iata care sunt cele trei modalitati prin care un antreprenor poate gasi banii de care are nevoie pentru a-si finanta afacerea:

  1. Creditele special concepute pentru start-up-uri sunt insotite de consultanta in domeniu

Un prim instrument de finantare pentru start-up-uri este reprezentat de creditele concepute special pentru nevoia unei afaceri la inceput. Aceste credite pot fi accesate fie pentru a porni afacerea de la zero, fie pentru a dezvolta un start-up. Imprumuturile de acest tip nu sunt echivalente cu alte credite, pentru ca ele vin de obicei la pachet si cu expertiza creditorului, care ofera consultanta atat generala, cat si personalizata.

Specialistii din cadrul acestei banci, de pilda, ofera consultanta inclusiv in elaborarea planului de afaceri. De asemenea, dupa cum vezi, ei ofera consultanta chiar si in cazul in care businessul exista deja pe piata de mai mult timp si are nevoie de finantare pentru dezvoltare.

  1. Programele europene prin care se pot obtine finantari pentru start-up-uri. Exista cate o linie pentru orice domeniu

Un alt instrument util antreprenorilor la inceput de drum este reprezentat de fondurile europene. Avantajul lor este evident – sumele sunt de cele mai multe ori nerambursabile, iar UE a conceput programe care se pliaza pe businessuri din aproape orice domeniu, de la tehnologie pana la agricultura.

Exista mai multe programe prin care pot fi accesate fonduri suficient de mari pentru a infiinta o afacere de la zero – Programul Operational Regional, prin care se pot primi intre 200.000 si 1 milion de euro, Programul Operational Capital Uman cu linia de finantare Start-up Plus prin care antreprenorii pot primi pana la 40.000 de euro, Programul Operational Competitivitate, prin care fiecare poate obtine fonduri nerambursabile intre 4,5 milioane lei si 90 milioane lei, Programul National de Dezvoltare Rurala, prin care se pot obtine finantari atat pentru afaceri din sfera agriculturii, cat si pentru afaceri neagricole. 

Pentru a beneficia de fonduri din aceste programe, antreprenorii pot apela la companiile de consultanta in accesarea fondurilor europene, care exista in fiecare judet din tara. In cadrul acestor companii ei pot afla cum trebuie sa redacteze proiectul, dar si ce sanse de eligibilitate au.

  1. Start-Up Nation. Ce trebuie sa stie antreprenorii despre acest program

Start-up Nation, programul national prin care statul isi propune sa-i ajute pe antreprenorii care vor sa deschida un business, a fost anuntat inca din ianuarie. Prin intermediul lui, afacerile noi pot primi pana la 200.000 de lei dintr-un buget total de 400 de milioane de euro, bani ce provin atat de la bugetul de stat, cat si din bugetul UE.

Programul “Start-Up Nation Romania” se va desfasura pe o perioada de patru ani si isi propune finantarea a aproximativ 10.000 de noi firme anual, sustine Secretarul de stat in Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Harry Ilan Laufer citat de Agerpres. In cadrul acestui program sunt eligibile afacerile create dupa data de 30 ianuarie 2017 din domeniile industriei prelucratoare, creative, servicii si comert.

Zona IMM-urilor merita o atentie deosebita din partea autoritatilor, fiind o componenta extrem de importanta in economia nationala. In prezent, Romania se afla pe ultimul loc in UE la numarul de IMM-uri, asa ca aceste programe sunt absolut necesare pentru incurajarea mediului de afaceri.

Digi24.ro

6. Isărescu: Avem cea mai bună situație economică, dar și cele mai mari riscuri

România nu a avut  în 27 de ani o situație macroeconomică mai bună decât acum, dar tot atât de adevărat este că și riscurile sunt mari, pe măsură, spune guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

“În cariera într-adevăr cam lungă pe care o am în această poziție nu am văzut niciodată, dar absolut niciodată în 27 de ani, o situație macroeconomică mai bună, dar tot la fel de adevărat că nu am văzut riscuri mai mari. Nu este o contradicție, nu este un conflict. Când ajungi așa mai sus, ca să folosesc o metaforă, riscul unei căderi este mai mare și efectele sunt mai mari. Cu alte cuvinte noi trebuie să continuăm, că nu o să stagnăm de frica riscurilor, să ne asumăm riscuri în condiții de prudență mai mare. Nici acest lucru nu este un mesaj contradictoriu”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.ro.

Acesta a precizat că din punctul de vedere al mai multor indicatori se poate vorbi de un restart al creditării.

“După o criză financiară este cunoscut că reluarea creditării, de regulă, nu se face prima iar reluarea creșterii la început nu se bazează pe creditare. Cam așa se întâmplă în majoritatea țărilor și dacă ne uităm la comportamentul de prin alte țări cam așa se întâmplat peste tot. Faptul că am avut în ultimii ani o descreștere a intermedierii financiare până la niveluri scăzute record, ca să spunem așa, din punct de vedere european, nu este în afară de un scenariu să îl numesc și eu european și internațional. Cam așa se întâmplă după o criză financiară majoră”, a spus Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale le-a transmis bancherilor că trebuie să-și recâștige credibilitatea după câțiva ani în care pe drept sau pe nedrept ea s-a erodat. De asemenea, acesta a solicitat băncilor să explice mai bine publicului faptul că băncile nu au fost ajutate cu bani publici pentru că altfel nu ies din această “muțenie” care dă sentimentul de vinovăție.

Conform șefului BNR, solvabilitatea băncilor este mare, de aproximativ 18%, în condițiile în care acesta trebuie să fie între 11 și 12%.

7. De ce nu avem drumuri ca nemții și plaje ca bulgarii

Vrem o ţară ca afară, dar dacă ar fi posibil, să o facă alţii pentru noi. Ne întoarcem din concedii şi povestim ce drumuri bune au nemţii, ce plaje bine amenajate au bulgarii deşi tot la Marea Neagră merg şi ei. Cum am trecut pe lângă importante uzine auto când venea prin Ungaria spre graniţa cu România. De ce nu sunt toate acestea la noi? O singură problemă am indicat până acum: corupţia!

Cazurile mari de corupţie, cele care ajung pe masa magistraţilor, au prejudicii uriase în spate. Doar în primele trei luni din acest an, de exemplu, statul a reuşit să recupereze 30 de milioane de euro. Vă daţi seama cât de mare e suma dacă 30 de milioane au fost recuperate în trei luni?

Ca să avem termen de comparaţie, banii aceştia înseamnă cam jumătate din cât a încasat statul din statul din taxele vamale în primele trei luni din acest an.

Dacă mai punem la socoteala ca gradul de recuperare este foarte mic vă puteți da seama de amploarea fenomenului.

Acestea sunt însă cazurile mari de corupţie. Corupţie există de la cel mai jos nivel. Să faci evaziune fiscală intră tot la acest capitol. Şi un singur bon netrecut prin casa de marcat tot evaziune se cheamă.

Ultima dată când Consiliul Fiscal a calculat cât înseamnă evaziunea fiscală din Produsul Intern Brut a fost în urmă cu trei ani şi calculele arătau că 16 la sută din PIB se pierd în această zonă gri a economiei.

Mare parte venea din zona taxei pe valoare adăugată. În Romania, evaziunea din TVA este de 10 ori mai mare decât în Bulgaria, de exemplu.

Ne întoarcem acum în prezent şi ne uităm peste cifrele de la finanţe. Tot anul trecut, peste 51 de miliarde de lei au ajuns la buget doar din TVA.

Dacă raportăm la PIB, înseamnă totuşi mai puţin de şapte procente. Adică mai puţin decât a plătit statul pentru cheltuielile de personal. Haideţi să adăugăm aici nu 16 procente cât spunea Consiliul Fiscal, ci 10% din PIB să vedem, nu cumva se schimbă tabloul?

Poate cifra nu vă spune mare lucru, dar gândiţi-vă că miliardele care se pierd prin evaziune ar fi fost de ajuns să vă fie asfaltat drumul pe care mergeţi înspre muncă. Sau să fie reparată şcoala din comună. Sigur, o să spuneţi că drumurile sau şcolile pot fi făcute şi cu bani europeni. Aşa este, doar că şi aici tot corupţia a frânat investiţiile.

Ultimul raport al DNA a arătat poate cel mai clar locul în care se află România: în 2016, au fost trimişi în judecată 1.270 de inculpaţi pentru corupţie. Printre aceştia erau şi 40 de primari. Adică aceia de la care fiecare dintre noi aşteaptă o bună administrare. Prejudiciul unei proaste administrări: 260 milioane euro. Şi calculele nu se opresc aici pentru că direcţia anticorupţie mai dă nişte exemple.

Preţuri de achiziţie mai mari şi cu 800 la sută faţă de cele reale, comisioane de până la 20 la sută din valoarea contractelor şi sute de milioane de euro care intră în buzunarele corupţilor, în loc să se transforme în drumuri, şcoli, spitale. La aceste sume, adăugaţi-le pe cele furate, dar nedepistate.

Serviciile publice, infrastructura şi domeniul IT au fost domeniile cel mai grav afectate de corupţie.

În total, 226 de milioane de euro au fost sechestrate. Urmează ca banii să ajungă în visteria statului, doar dacă sunt şi recuperaţi de ANAF. Şi, în primele trei luni, statul a recuperat 30 de milioane de euro numai.

Cifrele acestea vin peste alte prejudicii calculate în 2015 tot de DNA şi despre care procurorul şef spune că ar fi fost de ajuns pentru a asigura cofinanţarea programului de construcţie al autostrăzilor prevăzute pentru 2016 – 2018.

Ultimul exemplu de corupţie ajuns în faţa anchetatorilor vine chiar de la o companie de stat: CFR Marfă. Mii de vagoane au fost vândute la fier vechi, la preţ subevaluat. Este principala acuzaţie din dosarul CFR Marfă, iar paguba, spun anchetatorii, se ridică la peste şase milioane de euro.

Asta în condiţiile în care compania numără pierderi de sute de milioane de euro şi care are în subordine mai bine de şase mii de persoane. Mulţi dintre ei sunt nostalgici şi se gândesc că, în urmă cu 25 de ani, Căile Ferate Române deţineau un parc imens, de 153.000 de vagoane şi locomotive. Astăzi, CFR are de patru ori mai puţine.

Restul au fost casate, dezmembrate, vândute la fier vechi şi topite în combinatele din străinătate. Cam ca pe modelul flotei navale.

Unii dintre angajaţi au ştiut de acest fenomen, dar nimeni de a ridicat mână să semnaleze corupţia pentru că şi-ar fi pus în pericol salariul.

Recent, România a fost din nou trasă de mânecă din cauza corupţiei din instuţiile de stat. De data aceasta, în raportul anual privind drepturile omului făcut de Departamentul de Stat.

Print Friendly, PDF & Email