Revista presei 15.05.2017

Revista presei 15.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Sectorul agricol este subfinanţat

Digi24.ro

  1. Cum se explică prețul ridicat la roșiilor
  2. Legea care introduce 290 de contravenţii
  3. Cel mai mare zăcământ de gaze naturale, descoperit la Buzău. E evaluat la preţ minim de 4 miliarde dolari
  4. După 14 ani de cules căpșuni în Spania au pornit o afacere în România.
  5. Proiect: Concediu de odihnă, cel puțin 25 de zile. Una de ziua angajatului
  6. După 14 ani: Privatizarea Roman Brașov, neconstituțională 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Sectorul agricol este subfinanţat

Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat prin comparaţie cu valoarea adaugată generată în formarea PIB-ului, se arată într-un studiu realizat de Coface, potrivit căruia ponderea agriculturii in formarea PIB a variat intre 8%-10% in perioada 2007-2015, in timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar in totalul creditelor a crescut de la 3%, in 2007, la doar 6,1% in 2016.

Conform studiului, subfinanţarea este determinată de reticenţa sectorului bancar de a finanţa un sector expus unor riscuri impredictibile (ex: volatilitatea condiţiilor meteorologice) în lipsa unor garanţii acordate prin diverse scheme de susţinere a fermierilor, precum şi de apetitul fermierilor de a apela la creditul comercial (extinderea termenelor de plată către furnizori) în dauna creditului bancar, pe fondul accesului mai facil şi a costurilor mai reduse.      

În contextul descris anterior, comportamentul de plată al companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor a înregistrat o deteriorare pe parcursul anului precedent. În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restanţe din acestaindustrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 MIL RON (2015), la aproape 84 MIL RON, în 2016.      

„Observam o serie de factori care generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuaţiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung. În acest context, comportamentul de plată al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016”, a declarat Iancu Gudă, Services Director, Coface România.

Digi24.ro

2. Cum se explică prețul ridicat la roșiilor

Preţul mediu al roşiilor din UE, de unde provine mare parte din marfa de pe rafturile hypermarketurilor din România, a ajuns în luna aprilie la 134 de euro suta de kilograme, cea mai mare valoare raportat la media ultimilor cinci ani. 

În luna aprilie, preţul mediu din UE al unui kilogram de roşii a ajuns la 1,34 de euro (134 de euro suta de kilograme), depăşind cu 32,6% preţul maxim al ultimilor cinci ani înregistrat în aceeaşi lună şi cu 45% preţul mediu din ultimii cinci ani, arată ultimele informaţii publicate de către Comisia Europeană, potrivit Economica.net. Cât despre principalii producători, ţări de unde provine şi mare parte din marfa din magazinele româneşti, preţurile medii au urcat cu până la 75% (în Italia) raportat la media ultimilor cinci ani.

În Spania, creşterea a fost de 56%, până 103 euro suta de kilograme, în Olanda de 45%, până la 124 de euro suta de kilograme, iar în Franţa de 41% până la 215 euro suta de kilograme. Aceasta, mai ales ca urmare a vremii nefavorabile din UE, fie prea rece în lunile care au trecut în zone din Europa de Sud-Est, fie prea secetoasă în Sud-Vest.

Ce se întâmplă în România

Şi pe plan local se resimte trendul de pe piaţa comunitară, preţurile fiind peste 6 lei kilogramul, iar pentru anumite soiuri si spre 30 de lei kilogramul. Treptat intră însă pe piaţă produsele româneşti care, speră producătorii, vor echilibra balanţa în favoarea lor. De altfel, la începutul acestei luni au început să ajungă în magazine primele roşii româneşti cultivate prin programul de sprijin pentru tomate cultivate în spaţii protejate prin care statul finanţează cu 3.000 de euro hectarul.

3. Legea care introduce 290 de contravenţii

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, a declarat, joi la finalul şedinţei de guvern, că Legea prevenţiei a primit majoritatea avizelor necesare. El a precizat că în actul normativ aflat în primă lectură au fost introduse aproximativ 290 de contravenţii la propunerea ministerelor avizatoare.

”Legea prevenţiei va aduce efectul cerut de antreprenori de mult timp, o normalizare a relaţiei mediu de afaceri – autorităţi de control bazată pe încredere, pe informare şi educare, conformare colaborativă, astfel încât împreună să contribuim la predictibilitatea şi stabilitatea cadrului general de business”, a explicat ministrul pentru mediul de afaceri.

El a subliniat că Ministerul pentru mediul de afaceri a integrat propunerile de contravenţii venite din partea a peste 17 ministere şi agenţii care au în prortofoliu organisme cu atribuţii de control.

Ministrul a afirmat că aproximativ 290 de contravenţii au fost introduse la propunerea ministerelor avizatoare.

”Sub incidenţa acestei legi sunt şi fapte care nu se referă la activităţi unde intenţia de a încălca legea este evidentă şi care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenţii sunt din domeniile fiscal, legislaţia muncii, agricultură, turism, ape şi păduri, protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorului, administraţia locală, afaceri interne”, a arătat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Potrivit acestuia, cadrul reglementat de acest act normativ acordă operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatată la primul control într-un termen de maxim 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de până acum, în urma actului de control se dă doar un avertisment fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, după un nou control, să se constate fie remedierea acesteia fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare.

”Totodată, operatorul care a fost identificat ca fiind neconform beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii în termen de 3 ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului”, a mai spus Petrescu.

Petrescu a spus că Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare în şedinţa Executivului.

”Este trimestrul II pentru a fi adoptată şi trimisă în cele două Camere ale Parlamentului. Urmează ca săptămâna viitoare să fie adoptată de către Guvern”, a spus Petrescu.

Legea prevenţiei reprezintă un element central al politicii de reglementare pro business, fiind o etapă în strategia de îmbunătăţire a mediului de afaceri, alături de alte proiecte importante ale ministerului: Legea lobby-ului, Legea parteneriatului public privat, armonizarea legislaţiei în domeniul comerţului, contribuţia la Codul Economic prin propuneri la Legea 31/1990 şi altele.

4. Cel mai mare zăcământ de gaze naturale, descoperit la Buzău. E evaluat la preţ minim de 4 miliarde dolari

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vineri, în judeţul Buzău, unde participă la prezentarea celui mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit de statul român în ultimii 30 de ani, că resursele găsite pe platforma Caragele, în localitatea CA Rosetti, ar putea asigura independenţa energetică a ţării pentru aproximativ doi-trei ani. Grindeanu a mai spus că România este o ţară ”bogată” şi şi-ar dori să devină ”un hub energetic regional”.

Premierul Grindeanu a ajuns în localitatea buzoiană C.A. Rosetti alături de ministrul Energiei, Toma Petcu, şi de ministrul Economiei, Mihai Tudose. După aproape o oră, în zonă au venit şi liderul PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele PSD Buzău, Marcel Ciolacu, dar şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Sorin Grindeanu a declarat că descoperirea zăcământului onshore de gaze naturale de pe platforma Caragele este cea mai importantă de după Revoluţie, putând asigura independenţa energetică a României pentru aproape doi-trei ani.

”Am ţinut azi să vin aici şi cu alţi colegi din Guvern, la această nouă exploatare, pentru că e una foarte importantă, care se va dezvolta în anii viitori, undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz. E cea mai importantă descoperire din anii de după Revoluţie, dacă ar fi să discutăm doar din acest punct de vedere, ar asigura doar ea independenţa energetică a ţării noastre doi-trei ani”, a spus Grindeanu.

Premierul a adăugat că România trebuie să ajungă să ştie să valorifice resursele naturale pe care le are, susţinând că până acum a fost ca ”într-un cerc vicios”.

”Sigur că îmi doresc să încurajăm, vorbim şi de e o companie sută la sută românească Romgazul, nu că ar avea neapărat importanţă asta, dar încurajăm astfel de acţiuni din două perspective: pentru a asigura independenţa energetică a ţării – un lucru extrem de important – şi doi: ne dorim şi prin dezvoltarea altor proiecte energetice ca România să devină un hub energetic regional. Trebuie să ieşim din acest cerc vicios, cerc dat de neputinţa noastră în aceşti ani de a exploata resursele naturale ale ţării, de prea multe ori doar am spus şi nu am ştiut să le exploatăm, avem ţară bogată, dar atunci când vine vorba de a exploata bogăţiile ţării nu am ştiut să le valorificăm în folosul cetăţenilor. Sper ca acest semnal pe care azi îl transmitem, Guvernul şi Parlamentul, să fie unul important pentru această industrie”, a mai afirmat premierul Sorin Grindeanu.

Ministrul Energiei: Zăcământul de gaze de la Caragele este evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, vineri, la Buzău, că zăcământul de gaze de pe platforma Caragele este evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari, fiind o descoperire care dă posibilitatea Românei să devină ”un jucător important pe piaţa gazelor din regiune şi nu numai”.

“Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească, Romgaz, a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă care înmagazinează, pe primele estimări, 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitatea de exploatare este de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge probabil trei ani, dacă am exploata doar de aici. Este un depozit evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari. E o descoperire care a trecut de faza de explorare, acum suntem în faza de exploatare, livrăm deja în sistem”, a spus ministrul Petcu.

5. După 14 ani de cules căpșuni în Spania au pornit o afacere în România

Timp de 14 ani au cules căpşuni în Spania, iar când s-au întors acasă au pornit o afacere tot bazată de căpşuni. Au ajuns să aibă o producţie anuală de patru tone de fructe care ajunge în pieţe şi într-un lanţ de supermarketuri. Este povestea a doi soţi din Mehedinţi care au depăşit statutul de căpşunari în Spania şi au succes la ei acasă.

Elena şi Traian Frimu au muncit din greu în provincia spaniolă Huelva, încă din anul 2000. El a lucrat pe un utilaj, iar ea a fost şefa echipei de culegătoare. În 2014 s-au întors acasă cu 3.500 de euro şi i-au investit pe toţi în cultura de căpşuni şi afine. Soţii Frimu lucrează acum pentru ei.

„Am zis dacă acolo se poate de ce nu și la noi? Acolo aveam program, dar aici nu. Muncim de dimineața până seara și avem satisfacție când vedem rezultatele”, a explicat Elena Frimu.

Experienţa din afara ţării şi-a spus cuvântul.

„Am făcut analiza, am văzut PH-ul Pământului. Sistemul de irigații l-am văzut în Spania unde am lucrat și am luat cel mai modern. Ne-am priceput să ni-l facem singuri”, a explicat Traian Frimu.

Plantaţia se intinde pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi include patru soiuri. Unul este adus din Olanda, iar celelalte trei au originea în România.

Afacerea a fost pusă la punct cu ajutorul copiilor. Şi ei au lucrat în străinătate, în Anglia, şi aplică metode noi în agricultură.

„Primăvara le stropim cu zeamă bordeleză, în rest sunt sută la sută naturale. Le dăm foarte multă apă. Şi punem mai mult accent pe calitate, nu pe cantitate”, a explicat fiica celor doi, Alina Frimu.

Iar de clienți nu duc lipsă.

„Producția e undeva la patru tone și merge în piețele locale, și o bună parte într-un lanț de supermarketuri”, a spus Liviu Frimu.

Deşi abia anul acesta va rodi, fermierii deja au primit oferte pentru a vinde toată recolta.

6. Proiect: Concediu de odihnă, cel puțin 25 de zile. Una de ziua angajatului

Mai mulţi senatori PNL au depus, la Senat, o propunere legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 – Codul Muncii, care prevede că durata minimă a concediului de odihnă anual este de 25 de zile lucrătoare, din care o zi este pentru sărbătorirea zilei de naştere a angajatului, în baza unui acord între acesta şi angajator.

Astfel, alineatul 1 al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se modifică şi va avea următorul cuprins: „Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 25 de zile lucrătoare, din care o zi este pentru sărbătorirea zilei de naştere a angajatului, în baza unui acord între angajator şi angajat, dar şi cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene”, potrivit News.ro.

Potrivit expunerii de motive, „prezenta propunere legislativă chiar dacă pare la prima vedere ca fiind de un iz populist este necesară în contextul interpretărilor existente cu privire la concediile de odihnă şi a surmenajului, a suprasolicitării, dar şi a persoanelor din diferite companii multinaţionale sau chiar instituţii publice care lucrează în afara programului de muncă legal, chiar în timpul sărbătorilor legale sau religioase, precum şi de multe ori chiar în perioade de concediu de odihnă… totul pentru a visa pentru o bunăstare financiară ulterioară”.

Liberalii mai precizează că, potrivit unor studii sociologice de specialitate, în România peste 70% din angajaţii din mediul privat şi peste 40% din salariaţii din mediul public suferă fie de sindromul dependenţei de muncă sau al suprasolicitării locului de muncă.

Iniţiatorii argumentează că proiectul a fost conceput „pentru a se crea posibilitatea unei motivări prin creşterea perioadei de concediu de odihnă necesar diminuării efectelor psihice, fizice şi intelectuale a suprasolicitării, efecte devastatoare în viitor atât pentru angajaţi dar şi pentru costul forţei de muncă a angajatorului”.

Senatorii PNL au mai precizat că introducerea zilei de naştere ca zi legală poate fi inclusă în aceeaşi categorie a argumentelor expuse, „mai ales că din punct de vedere moral, educaţional, şi etic majoritatea angajaţilor «uită» să-şi ofere un echilibru motivaţional care va avea efecte şi în randamentul ulterior al creşterii productivităţii muncii”.

Liberalii au mai depus o propunere legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 – Codul Muncii şi care prevede că durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă este de 8 ore pe zi, aceasta putând fi şi de 10 ore pe zi, dar cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.

Alineatul 1 al articolului 112 va avea următorul cuprins: „Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână”.

Şi alineatul 1 al articolului 113 se modifică: „Repartizarea timpului de muncă în timpul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene”.

Potrivit expunerii de motive, prezenta propunere legislativă are în vedere un precedent apărut la nivel internaţional privind creşterea productivităţii muncii angajaţilor în companiile multinaţionale precum şi în diferite instituţii publice.

„Conform specialiştilor, perioada de adaptare la un astfel de program depinde de la om la om, dar, în medie, un astfel de obicei se formează cam în trei luni. În avcelaşi timp, fieccare angajator (fie din mediul privat sau public) trebuie să îşi asume că, cel puţin un timp, randamentul oamenilor nu o să fie acelaşi ca înainte de schimbarea programului. Dar, odată ce trece perioada de acomodare, poate creşte productivitatea muncii, totul depinde foarte mult de domeniul de activitate”, argumentează iniţiatorii.

Senatorii PNL au mai afirmat că, pentru susţinerea propunerii legislative, au avut în vedere şi efectele pe care modificarea programului le-ar putea avea asupra economiei.

„Dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajări. Aşadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiţia ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajaţi”, au subliniat semnatarii propunerii.

7. După 14 ani: Privatizarea Roman Brașov, neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că articolul 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului privind privatizarea “Roman” SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma societății este neconstituțional. Decizia poate fi o lovitură serioasă dată fabricii deținută de Ioan Neculaie și ce era odată stindard al producției românești de camioane.

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere joi excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 115/2003 privind privatizarea SC “Roman” SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma societății.

Articolul respectiv prevedea la acel moment transferul către Consiliul Local Brașov a entității CAF SA, desprinse din Roman SA , ce rea specializată în producția de agent termic. Transferul avea loc în echivalență cu datoriile pe care uzina le avea la bugetul local. Curtea Constituțională nu informează cine a ridicat excepția de neconstituționalitate.

“În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ‘Roman’ — SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma Societății Comerciale ‘Roman’ — SA sunt neconstituționale”, se precizează în comunicat.

Pe scurt CC argumentează că ”nu are personalitate juridică (consiliul local – n.red.) și prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice”, se menționează în comunicat.

Cum argumentează CC decizia

“În acest sens, în calitate de autoritate a administrației publice locale, consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, respectiv comune, orașe și municipii. Pe de altă parte, conform articolului 21 alineatul 1 din Legea administrației publice locale numărul 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte. Rezultă, așadar, că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică și prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice”, se menționează în comunicat.

Dimpotrivă, arată sursa citată, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi și obligații pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile și asumându-și obligațiile existente în patrimoniul unității administrativ-teritoriale.

“Aplicând acest considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea a reținut că transferul cu plată a filialei SC ‘CAF’ SA către Consiliul Local Brașov, prin compensare cu toate datoriile Societății Comerciale ‘Roman’ SA Brașov către acesta, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri la bugetele locale, contravine dispozițiilor articolului 121 alineatul 2 din Constituție, prin încălcarea statutului juridic constituțional și legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi el însuși titular de drepturi și obligații asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă”, se mai precizează în comunicatul CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția contencios administrativ și fiscal.

Declararea transferului complică datele problemei. Acum câțiva ani societatea a fost declarată în faliment. Nerecunoașterea transferului CAF semnifică revenirea acesteia în portofoliul Roman SA. Producătorul de camioane ar putea să fie asaltat de cereri ale creditorilor, printre care și din partea Consiliului Local pentru datoriile istorice, în situația în care falimentul CAF SA nu a fost inchis.

Înființată în 1921 sub numele ROMLOC, botezată ulterior Steagul Roșu sau Autocamioane Brașov, uzina ajunsese în anul 1989 să producă 12.800 de camioane cu un număr de 20.000 de angajați. În 2003 uzina, mai puțin CAF SA, a fost vândută pe un euro unei companii obscure din Malaezia, respectiv Pesaka Astana. Aceasta s-a obligat să preia datoriile și să modernizeze uzina. În loc de îndeplinirea acestor obligații, firma malaeziană a cedat Roman controversatului om de afaceri local Ioan Neculaie. Uzina se găsește de ani buni în insolvență.

Print Friendly, PDF & Email