Revista presei 12.05.2017

Revista presei 12.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare. Proiectul vizează aproximativ 290 de contravenţii
  2. Planul Juncker: 177 milioane de euro pentru 2.000 de IMM-uri din România.
  3. Comisia Europeană estimează că economia românească va creşte solid în 2017, dar deficitul bugetar se înrăutăţeşte. 3
  4. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 0,6%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani
Agerpres.ro
  1. Președintele Bucharest Tourism Board: Bucureștiul – insuficient promovat; e una dintre cele mai sigure capitale europene.
Avocatnet.ro

 6. În scurt timp, comercianţii vor trebui să vândă sau să doneze alimentele aproape expirate 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare. Proiectul vizează aproximativ 290 de contravenţii

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, a declarat, joi la finalul şedinţei de guvern, că Legea prevenţiei a primit majoritatea avizelor necesare, precizând că în actul normativ aflat în primă lectură au fost introduse aproximativ 290 de contravenţii la propunerea ministerelor avizatoare.

Acestea acordă operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatată, în urma actului de control dându-se doar un avertisment fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege.  Petrescu a precizat că Legea prevenţiei urmează să fie aprobată săptămâna viitoare în şedinţa Executivului.  ”Astăzi, Ministerul pentru Mediul de Afaceri a primit majoritatea avizelor şi a intrat în şedinţă într-o primă lectură. Actul normativ constituie principiile de bază ale codului economic al României. Este structurat pe doi piloni esenţiali şi anume crearea cadrului optim de educare şi informare a operatorilor economici şi identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control”, a arătat Petrescu.

El a precizat că aceasta este o primă măsură ”de emancipare” a actului de control şi un prim pas de restabilire a unui cadru de încredere, element esenţial pentru ”un mediu de business stabil şi sănătos”. ”Legea prevenţiei va aduce efectul cerut de antreprenori de mult timp, o normalizare a relaţiei mediu de afaceri – autorităţi de control bazată pe încredere, pe informare şi educare, conformare colaborativă, astfel încât împreună să contribuim la predictibilitatea şi stabilitatea cadrului general de business”, a explicat ministrul pentru mediul de afaceri.

El a subliniat că Ministerul pentru mediul de afaceri a integrat propunerile de contravenţii venite din partea a peste 17 ministere şi agenţii care au în prortofoliu organisme cu atribuţii de control. ”A fost proiectul de lege ce a avut parte de una dintre cele mai extinse proceduri de consultare publică. Linia de demarcaţie a contravenţilor care intră sub incidenţa legii şi faptele care nu pot beneficia de prevenţie din cauza gradului de pericol social ridicat pe care prezintă este stabilt şi asumat exclusiv de fiecare minister în parte”, a mai spus Petrescu.

Ministrul a afirmat că aproximativ 290 de contravenţii au fost introduse la propunerea ministerelor avizatoare. ”Sub incidenţa acestei legi sunt şi fapte care nu se referă la activităţi unde intenţia de a încălca legea este evidentă şi care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenţii sunt din domeniile fiscal, legislaţia muncii, agricultură, turism, ape şi păduri, protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorului, administraţia locală, afaceri interne”, a arătat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Potrivit acestuia, cadrul reglementat de acest act normativ acordă operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatată la primul control într-un termen de maxim 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de până acum, în urma actului de control se dă doar un avertisment fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, după un nou control, să se constate fie remedierea acesteia fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare. ”Totodată, operatorul care a fost identificat ca fiind neconform beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii în termen de 3 ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului”, a mai spus Petrescu. Petrescu a spus că Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare în şedinţa Executivului.

”Este trimestrul II pentru a fi adoptată şi trimisă în cele două Camere ale Parlamentului. Urmează ca săptămâna viitoare să fie adoptată de către Guvern”, a spus Petrescu. Legea prevenţiei reprezintă un element central al politicii de reglementare pro business, fiind o etapă în strategia de îmbunătăţire a mediului de afaceri, alături de alte proiecte importante ale ministerului: Legea lobby-ului, Legea parteneriatului public privat, armonizarea legislaţiei în domeniul comerţului, contribuţia la Codul Economic prin propuneri la Legea 31/1990 şi altele.

2. Planul Juncker: 177 milioane de euro pentru 2.000 de IMM-uri din România

Aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de avantajele obţinute prin intermediul unor noi împrumuturi deblocate prin acordul semnat de Fondul european de investiţii cu Raiffeisen Bank. Este vorba de nu mai puţin de 177 de milioane de euro  împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România.

Acest acord al Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pilonul central al Planului Juncker, a fost semnat în 11 mai, EFSI fiind un factor crucial în semnarea împrumutului. Corina Creţu, comisarul pentru politică regională, a declarat: „Planul Juncker este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa. Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”. Planul Juncker va declanşa noi investiţii în întreaga Europă, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, începând cu luna mai 2017.

3. Comisia Europeană estimează că economia românească va creşte solid în 2017, dar deficitul bugetar se înrăutăţeşte

Comisia Europeană susţine că România va înregistra o creştere economică solidă în 2017, de 4,3%, susţinută de relaxarea fiscală şi creşterile salariale, însă deficitul bugetar va continua să crească, la 3,5% din PIB. Totodată, legea salarizării generează riscuri, estimează CE.

Raportul de primăvară al Comisiei Europene avertizează că se aşteaptă ca deficitul bugetar să atingă în acest an 3,5% din PIB, indicatul fiind cu 0,1 puncte sub cel anticipat anterior, de 3,6%, şi că proiectul legii salarizării unitare generează riscuri semnificative pentru estimările fiscal. De asemenea, Comisia a redus cu 0,1 puncte procentuale estimarea de creştere economică, la 4,3%, pentru acest an. Pentru 2018, Comisia a menţinut prognoza la un avans al PIB de 3,7%. În pofida creşterii solide a PIB, raportul dintre datorii şi PIB va creşte de la 38% din PIB în 2015 la 40,9% în 2018. „Proiectul salarizării unitate implică un risc semnificativ pentru estimările fiscale, cu un posibil impact de -2% din PIB în 2018”, se arată în raport.

Măsurile suplimentare de stimulare fiscală planificate în 2017 vor continua să susţină cererea internă, dar creşterea este prognozată să încetinească odată cu disiparea efectelor temporare ale acestora. În consecinţă, creşterea va continua să fie susţinută de consum, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile de salarii şi de pensii. Investiţiile vor avea o contribuţie modestă la creştere, odată cu implementarea unor proiecte finanţate cu fonduri UE”, se arată în raportul CE. În privinţa inflaţiei medii anuale, Comisia anticipează că va reveni în teritoriu pozitiv în acest an, de 1,1%, urmând ca în 2018 să atingă 3%.

„Inflaţia va reveni treptat în banda de 2,5% +/- 1 punct procentual a Băncii Naţionale, ca urmare a cererii interne solide, a majorărilor suplimentare de salarii şi a măsurilor fiscale de stimulare suplimentare”, potrivit CE. Principalul risc pentru perspective este posibilitatea adoptării unor noi măauri de stimulare, care ar putea alimenta cererea internă pe termen scurt, în detrimentul sustenabilităţii finanţelor publice.

Amânarea sau absenţa unor reforme structurale de susţinere a creşterii competitivităţii ar putea avea un efect de frânare a creşterii exporturilor, înrăutăţind din acest motiv balanţa externă, notează Comisia. FMI a îmbunătăţit în aprilie estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, dar avansul este totuşi sub cel de 5,2% anticipat de guvern. Pentru 2018, Fondul se aşteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,4%.

Guvernul anticipează pentru 2017 un deficit bugetar de 2,99% din PIB. BERD a îmbunătăţit la rândul ei, miercuri, estimarea referitoare la creşterea economiei României în 2017 cu 0,3 puncte procentuale, la 4%. Pentru 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anticipează un avans de 3,5% pentru economia românească.

4. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 0,6%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, în condiţiile în care preţurile alimentelor au avut o evoluţie mixtă în perioada Paştelui, iar gazele s-au scumpit cu 2,5% după liberalizarea preţurilor pentru populaţie de la 1 aprilie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În martie, rata anuală a inflaţiei a fost tot de 0,2%. Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în luna aprilie, în medie, cu 0,28% comparativ cu luna martie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult în luna aprilie, cu 0,4%, în medie, faţă de luna martie, în timp ce preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 0,19%, iar preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,15%. Comparativ cu aprilie 2016, preţurile alimentelor au crescut în a patra lună a acestui an cu 2,24%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,25%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1,35%. Aprilie 2017 este a patra lună care nu mai include efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016 şi a patra lună la rând în care valoarea inflaţiei anuale a revenit în teritoriu pozitiv, după 19 luni de valori negative. . 

De la 1 ianuarie 2017, cota generală a TVA s-a redus de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost eliminată, ceea ce a redus preţul la pompă cu circa 40 de bani pe litrul de benzină şi motorină. Faţă de luna martie, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în a patra lună a acestui an, la citrice (5,9%), gaze naturale (2,5%). şi transport urban (1,5%). La polul opus, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în aprilie la ouă (-3,3%), celelalte preţuri având fluctuaţii mult mai mici. 

Alimentele au o pondere de 34,65% în coşul de consum pe baza căruia INS calculează inflaţia în România, în timp ce mărfurile nealimentare reprezintă 45,45%%, iar serviciile – 19,9%. La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.

Agerpres.ro

5. Președintele Bucharest Tourism Board: Bucureștiul – insuficient promovat; e una dintre cele mai sigure capitale europene

Capitala este insuficient promovată, consideră Răzvan Pîrjol, președintele unei asociații de promovare-dezvoltare a turismului – Bucharest Tourism Board.

“Un prim atu al Bucureștiului este poate lipsa precedentă de vizibilitate sau necunoașterea, deci este curiozitatea oamenilor de a descoperi noi destinații și cred că astăzi greutatea este să-i aduci o dată. (…) Eu cred că putem defini în trei cuvinte Bucureștiul — verde, curat, sigur. Indubitabil este una dintre cele mai sigure capitale europene astăzi”, a afirmat vineri Pîrjol, cu prilejul unei conferințe dedicate practicilor de marketing online în turism.

În opinia sa, ar trebui să existe centre de informare în puncte importante ale orașului. “Ar trebui poate regândită partea de semnalizare stradală către diferite obiective turistice pe care oamenii să le descopere”, a spus Pîrjol.

Potrivit acestuia, numărul restaurantelor din București a crescut în fiecare an cu 5%, începând de prin anul 2011, ajungând în prezent la 4.000.

“Cred că hotelurile bucureștene astăzi ar trebui să scape de acele imagini de servicii proaste. Cred că avem o paletă foarte interesantă de hoteluri”, este de părere președintele Bucharest Tourism Board.

Potrivit organizatorilor, invitați speciali, bloggeri, vloggeri, instagrameri, jurnaliști de travel, persoane publice pasionate de călătorii a căror activitate este urmărită de milioane de persoane din întreaga lume participă la conferința “How to promote the capital of Romania”.

În afară de această conferință, în cadrul “Experience Bucharest”, proiect prin care se urmărește promovarea Capitalei țării la nivel mondial prin intermediul persoanelor influente în mediul online din domeniul călătoriilor și turismului individual, vor avea loc tururi și experiențe de turism alternativ, petreceri de socializare.

“Experience Bucharest” este un proiect al comunității Travel Massive Romania, o organizație non-profit internațională, și se desfășoară de vineri până pe 16 mai, la București.

“Sunt peste 40 de tururi și experiențe alternative de tot felul, de la vizite ale clădirilor abandonate, vânătoare de comori arhitecturale în Cotroceni, descoperirea parcurilor din București pe bicicletă, participarea și alergarea la maratorul internațional ce se desfășoară weekend-ul acesta la București”, a declarat Tudor Maxim, fondator “Experience Bucharest”.

Potrivit acestuia, cei 100 de invitați pot alege câte patru dintre cele 40 de tururi și experiențe.

Avocatnet.ro

6. În scurt timp, comercianţii vor trebui să vândă sau să doneze alimentele aproape expirate

Începând de duminica viitoare, comercianții din sectorul agroalimentar vor fi obligaţi să ia anumite măsuri de prevenire a risipei alimentare, potrivit unui act normativ publicat cu ceva timp în urmă în Monitorul Oficial. Concret, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum vor trebui vândute la un preţ redus, iar ulterior vor trebui donate anumitor entităţi, dacă nu sunt vândute. 

Prevederile care-i obligă pe comercianți să vândă sau să doneze alimentele aproape expirate se regăsesc în Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 394 din 21 noiembrie 2016. Noile dispoziții nu s-au aplicat până la acest moment, acestea urmând să intre în vigoare în șase luni de la publicarea actului, adică duminica viitoare. De asemenea, până atunci, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să adopte normele de aplicare efectivă a acestor prevederi.

Concret, legea urmăreşte, în paralel, reducerea risipei alimentare (adică situaţia în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării şi sunt distruse) şi uşurarea funcţionării instituţiilor sau organizaţiilor non-guvernamentale cu rol social. În acest sens, operatorii economici din sectorul agroalimentar vor fi obligaţi să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea produselor.

În plus, în momentul în care vor ajunge aproape de expirarea datei-limită de consum, produsele vor trebui scoase la vânzare cu un preţ redus, comercianţii urmând să aibă şi alte obligaţii. Mai precis, cu trei zile înainte de data expirării produselor cu preţ redus/ ofertelor promoţionale, comercianţii vor fi obligaţi să le sorteze şi să le expună la vânzare, pe rafturi sau în standuri delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor.

De altfel, nerespectarea obligației de mai sus va fi considerată practică comercială neloială şi se va sancţiona ca atare.

Dacă nu sunt vândute, produsele vor trebui donate

În continuare, în ierarhia de prevenire a generării deşeurilor alimentare, actul normativ prevede că, dacă nu se reuşeşte vânzarea produselor a căror dată de valabilitate este aproape de expirare, acestea vor trebui donate de către comercianţi. 

Concret, de transferul produselor aflate aproape de data expirării prin donare sau sponsorizare vor beneficia anumite entităţi din sectorul agroalimentar, înregistrate ca atare la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Când legea se afla încă în stadiul de proiect, în forma propusă de iniţiatori, era stabilit că donarea alimentelor încă potrivite pentru consum, dar aflate aproape de data expirării, se va face către fundaţii şi asociaţii umanitare, spitale, orfelinate sau cămine de bătrâni.

Notă: Lămuriri suplimentare asupra entităţilor care vor primi produsele aflate aproape de termenul-limită de consum, precum şi în legătură cu semnificaţia expresiei „în apropierea datei de expirare” sunt aşteptate să se regăsească în normele de aplicare a legii, care ar trebui redactate până la intrarea în vigoare a legii.  

Totodată, legea stabileşte şi ce se va întâmpla cu produsele nepotrivite consumului uman. Astfel, dacă acestea sunt improprii consumului uman, vor fi redirecţionate pentru consumul unor categorii de animale.

În ultimă fază, dacă respectivele produse nu sunt potrivite nici pentru consumul animal, vor fi utilizate în alte scopuri, ca de exemplu compost în agricultură sau pentru obținerea biogazului.

Amenzi de până la 10.000 de lei pentru marile magazine care vor arunca produsele

Legea prevede şi amenzi importante, pe categorii de contribuabili, pentru operatorii care nu vor respecta dispoziţiile legii.

Mai precis, agenţilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu produse alimentare le va fi interzisă aruncarea acestora la expirarea termenului de folosinţă, aceştia fiind obligaţi să întreprindă măsurile de prevenire a risipei alimentare, în ordinea prezentată anterior. 

În caz contrar, operatorul economic va fi sancţionat cu amenzi contravenţionale importante, acordate după cum urmează:

  • de la 1.000 la 3.000 de lei pentru microîntreprinderi;
  • de la 3.000 la 6.000 de lei pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
  • de la 6.000 la 10.000 de lei pentru firmele mari.

De constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor vor fi responsabili reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar.

Notă: În noiembrie 2015, atunci când proiectul de act normativ analizat mai sus a fost respins de Senat, ca primă Cameră sesizată, senatorii au dat undă verde unui alt proiect de lege asemănător, intitulat Propunere legislativă privind combaterea risipei alimentare. Documentul propunea doar obligaţia marilor lanţuri de magazine (peste 400 de mp) de a dona alimentele aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil, care să permită utilizarea acestora, unor organizaţii umanitare sau asociaţii de protecţie a animalelor, după caz, fără a fi însă introduse şi alte utilizări ale alimentelor.

Print Friendly, PDF & Email