Revista presei 10.05.2017

Revista presei 10.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Rata de absorbţie a fondurilor europene a rămas la zero la sută, la jumătatea exerciţiului financiar. Corina Creţu: Timpul nu are răbdare.
Business24.ro, Ziare.com
  1. Construim mai repede decat autorizam. Intre groapa din asfalt si solutia finala se afla luni de birocratie.
Wall-street.ro
  1. Profesori doctori la Politehnica lanseaza o aplicatie avansata de tip contact manager.
  2. Din constructii in agricultura: a lansat o afacere cu salate care ii aduce vanzari de 2 milioane lei.
  3. Rapita, aurul din agricultura: suprafata semanata in acest an va ajunge la 460.000 de hectare.
Digi24.ro
  1. Ioana Petrescu: Sacrificarea companiilor de stat pentru salarii, scenariu de groază.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Rata de absorbţie a fondurilor europene a rămas la zero la sută, la jumătatea exerciţiului financiar. Corina Creţu: Timpul nu are răbdare

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni într-o conferinţă de presă că acest an este unul crucial având în vedere că până în prezent România, la jumătatea exerciţiului 2014-2020, se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune.

 „Timpul nu are răbdare în privinţa fondurile europene. Ne aflăm la jumătatea exerciţiului financiar în anul 2017.(…) Pentru toate guvernele a fost o povară pentru a încheia exerciţiul financiar 2007-2014, dar totuşti ne aflăm, în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, la zero la sută. Acest lucru mă îngrijorează”, a afirmat Creţu. Aceasta a mai spus că în prezent au fost trimise toate documentaţiile către Curtea de Audit pentru acreditarea instituţiilor de gestionare şi control, fără de care instituţiile româneşti nu pot trimite facturi, iar Comisia Europeană nu poate face plăţi. „Anul 2017 este un an crucial. Ştiţi foarte bine că la sfârşitul acestui an Comisia Europeană trebuie să depună noul proiect de buget.

Nu putem să justificăm decât dacă arătăm că statele membre cheltuie eficient banii în beneficilor cetăţenilor”, a completat comisarul european. Comisarul european a mai spus că România a avut la dispoziţie, în total, fonduri europene de 19 miliarde de euro pentru perioada 2007- 2014, din care pierde 2 miliarde de euro.

Business24.ro, Ziare.com

2. Construim mai repede decat autorizam. Intre groapa din asfalt si solutia finala se afla luni de birocratie

“Construim mai repede decat autorizam”, aceasta este concluzia pe care o putem trage daca ar fi sa analizam sectorul constructiilor.

Asta deoarece constructiile se fac de catre investitori/cetateni, iar autorizarea se face de catre stat.

Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca la acest moment statul, prin procedurile birocratice pe care le-a creat, pune piedica principalei componente a economiei nationale: sectorul constructiilor.

Romania are nevoie sa se dezvolte, iar intre decizie si fapta trebuie sa avem timpi cat mai scurti. Or, acest lucru nu se intampla, iar situatiile in care constructiile sunt in desfasurare si cu faza de autorizare mult in urma nu mai sunt o raritate.

Sigur ca nu este bine sa spun acest lucru, dar el a devenit in esenta un fapt de care nu vorbeste nimeni. In aceasta situatie nu cetateanul poarta vina, ci incapacitatea statului de a raspunde nevoilor sale.

Probleme nu sunt doar in mediul privat. Timpi importanti se pierd din cauza birocratiei si in cazul investitiilor publice. In aceasta situatie, intre momentul in care se ia o decizie si cel al implementarii, se afla de cele mai multe ori ani distanta.

Ai vazut o groapa in asfalt? Intre aceasta si solutia finala se afla cateva luni de birocratie manifestata prin studii, expertize, autorizatii, avize, bugete, licitatii si… in cele din urma groapa poate fi asfaltata, dar deja situatia nu mai corespunde cu cea din strada.

Este nevoie de simplificare, astfel incat timpii sa fie in limite acceptabile, iar interesul public sa primeze. Prea multe foi sunt de facut, prea multe paduri s-au tocat.

Un prim pas spre debirocratizare

Inspectoratul de Stat in Constructii a facut un pas important spre debirocratizarea procesului de construire prin crearea unui registru online pe care specialistii in constructii si investitorii il vor putea folosi pentru a se evita cozile la ghiseu.

Mai mult decat atat, va creste controlul informational asupra sectorului constructiilor, deoarece in fiecare secunda se va sti pentru o investitie si printr-un click cine construieste, cu cine construieste, cine a proiectat si cine asigura urmarirea de calitate a lucrarilor de constructii.

Asta dupa ce institutia a oferit si posibilitatea interactiunii prin intermediul portalului www.edirect.e-guvernare.ro, pus la dispozitia autoritatilor publice de catre Guvernul Romaniei si prin care orice institutie publica poate sa vina in intampinarea cetatenilor prin evitarea cozilor de la ghisee.

Este important insa ca acest gest sa fie urmat si de autoritatile locale si emitentii de avize si acorduri, care ar trebui sa isi mute cat mai mult din activitate in mediul online, asa cum se intampla peste tot in lume.

Ordonanta 100/2016, care stabilea acest lucru ca si obligativitate, a fost respinsa de Parlament sub diverse pretexte. Ramane sa vedem daca se va pune ceva in loc sau daca autoritatile, din propria vointa, vor recurge la acest gest.

Intre timp, cetatenii fac ceea ce stiu: se misca mai repede decat statul in care traiesc si “construiesc mai repede decat se autorizeaza”, iar solutia nu este ca ei sa contruiasca mai putin sau mai incet, ci statul sa autorizeze mai repede.

Wall-street.ro

3. Profesori doctori la Politehnica lanseaza o aplicatie avansata de tip contact manager

Ideea pentru Canvy le-a venit uitandu-se la aplicatiile de tip contact manager pentru telefoanele mobile, care sunt invechite atat din punct de vedere al aspectului – aceleasi liste gri de persoane – dar si al functionalitatilor – nu sunt conectate si nu aduc valoare utilizatorilor decat prin informatia gestionata local. Astfel, Canvy isi propune sa schimbe acest status-quo, aducand o alta dinamica, productivitate crescuta, o interfata vizuala mai placuta si interconectivitate moderna.

Sau cel putin acestea sunt viziunile lui Horia Damian, CEO si partener fondator la Canvy, care a povestit cateva detalii despre asteptarile privind Canvy, dar si provocarile lansarii unei astfel de aplicatii.

Fondatorii si actionarii Canvy sunt Horatiu Moldovan, Presedinte al grupului LASTING, Conf. Dr.Ing. la Universitatea “Politehnica” din Timisoara, cu o experienta antreprenoriala de peste 20 de ani; a initiat ca si parte a LASTING departamentul de cercetare pe aplicatii mobile si IoT, cel care a generat Intuitive, startup-ul din spatele aplicatiei Canvy;

Horia Damian, CEO si Partener Fondator Canvy, Manager Cercetare-Dezvoltare (R&D) in Grupul LASTING, cu o experienta de peste 20 de ani in industria IT, in conceperea de strategii manageriale si in coordonarea profesionistilor IT;

Un alt actionar este Marius Marcu, Responsabil de Produs si Director Tehnic pe Canvy, Arhitect Software la LASTING din 1996, Conf. Dr.Ing. la Universitatea “Politehnica” din Timisoara, cu o experienta de peste 20 de ani de cercetare si predare IT.

Ulterior s-a adaugat echipei si actionariatului Sebastian Mutsson, serial antreprenor, cu o experienta acumulata in mai multe startup-uri scandinave, cel mai recent fiind Simpliday, un startup suedez, unde este Director Tehnic si Partener Fondator din 2013.

Modelul de business si investitie

Acestia au investit, pana in prezent, circa 250.000 de euro in dezvoltarea, promovarea si extinderea aplicatiei.

„Aplicatiile de mobil se impart in doua categorii majore: aplicatii de <<useri>> si aplicatii de <<revenue>>. Noi pozitionam Canvy in prima categorie, aplicatia fiind gratuita in Google Play, dar dorim sa testam in urmatoarele luni si cateva modele de monetizare”, puncteaza Horia.

Principala provocare atunci cand lansezi o aplicatie este aceea de a gasi potrivirea intre piata si produs. Este nevoie sa se ajunga la un “product/market fit” (o potrivire produs-piata).

„Aceasta piatra filosofala a oricarui produs – daca o putem numi asa – se descopera prin incercari si teste repetate si rapide, atat in activitatile de marketing, cat si in cele de produs. Ciclul cheie este, pe scurt – execut, analizez, optimizez – bazat pe inregistrarile existente si pe KPI-urile asumate. Fiind pasionati de ceea ce facem, am folosit aceasta metoda pentru Canvy si am depasit pas cu pas provocarile aparute”, continua Horia Damian.

Targetul lor? Sa atinga 250.000 de instalari in urmatoarele sase luni.

„Utilizatorul generic Canvy este o persoana cu varsta intre 20 si 35 de ani, traieste in mediul urban, are mai mult de 5 canale de comunicare, pe care le foloseste pe un telefon mobil cu sistem de operare Android (suportam toate versiunile de Android mai recente decat versiunea 4.4 KitKat)”, mai spune antreprenorul.

Cum ti se pare o astfel de aplicatie? O consideri utila? Te invitam sa comentezi si sa oferi feedback antreprenorilor romani.

4. Din constructii in agricultura: a lansat o afacere cu salate care ii aduce vanzari de 2 milioane lei

Serghei Doni lucreaza in agricultura de sase ani, dupa ce a decis sa se retraga din domeniul constructiilor si sa „parieze” 1,4 milioane de euro pe….salata. Un pariu castigator in conditiile in care acest business ii va aduce anul acesta incasari de peste doua milioane de lei.

Serghei Doni, 46 de ani, a inceput sa cultive salate in 2011, pe o suprafata de teren de 10.000 mp. Terenul se afla in Poienarii Burchii, in judetul Prahova. Cu o investitie initiala de 1,4 milioane de euro, antreprenorul a construit una dintre cele mai moderne sere din judet, folosind o tehnologie olandeza. Investitia initiala ar urma sa fie amortizata in 13 ani de la lansarea afacerii.

Sistemul de incalzire este automatizat, la fel si fertilizarea, care se realizeaza automat, impreuna cu irigarea. Masina masoara si dirijeaza continutul in elemente nutritive distribuit catre plante, acesta fiind si elementul de unicitate al sistemului.

In prezent, suprafata cultivata a ajuns la 20.000 de mp, de pe care agricultorul estimeaza ca va colecta in jur de 800.000 de salate. Anul trecut cantitatea colectata a fost de aproximativ 650.000 de salate. Din aceasta cantitate, 500.000 de salate au ajuns in magazinele Kaufland, retailer cu care Lolita Company, firma detinuta Serghei Doni, a inceput colaborarea in 2011.

„Provocarile intalnite sunt finantarea si forta de munca. (…) Datorita colaborarii cu Kaufland, am marit cantitatea de productie si am diversificat gama de produse. In acest an, planuiesc marirea suprafetei de cultivare in solarii si cresterea unor noi tipuri de legume”, a spus Serghei Doni.

Daca anul trecut Lolita Company a incheiat cu afaceri putin sub doua milioane de lei, pentru 2017 antreprenorul estimeaza depasirea acestui prag.

In acest an, afacerea sa a fost una dintre cele selectate si sprijinite de catre Kaufland in obtinerea certificarii GLOBALG.A.P., cel mai raspandit standard din lume privind bunele practici in agricultura care se acorda unui produs, atestand ca acesta respecta cele mai inalte standarde internationale de calitate si siguranta alimentara.

Printre avantajele certificarii pentru producatori se numara: un venit mai stabil pentru producator, garantarea preluarii de catre retaileri a intregii cantitati de produse certificate, acces la piete de desfacere locale si globale noi.

Prin acest program Kaufland isi propune sa obtina in acest an certificarea internationala pentru calitate pentru 62 de culturi romanesti de legume si fructe. Culturile apartin celor 18 fermieri romani care au absolvit programul derulat de Kaufland Romania in parteneriat cu consultanti specializati, in perioada ianuarie – martie 2017. Toti cei 18 producatori primesc sprijinul financiar din partea Kaufland Romania pentru obtinerea certificarii.

La momentul actual, in Romania exista numai 80 de producatori ce detin certificari individuale GLOBALG.A.P de recunoastere internationala a calitatii, iar in urma programului, numarul acesta va creste cu peste 20%. La nivel mondial, peste 160.000 de ferme din 124 de tari detin certificare, iar 60% din totalul acestora provin din Europa.

5. Rapita, aurul din agricultura: suprafata semanata in acest an va ajunge la 460.000 de hectare

Rapita a fost o cultura vedeta in 2016, datorita preturilor mari pe care le-a avut in piata. Conform pietei bursiere, preturile rapitei vor fi mai mici in 2017, arata o analiza AgroGo.

Anul trecut, rapita a ajuns la preturi record pentru ultima perioada, cotatiile de la bursa MATIF Paris — cea mai reprezentativa pentru regiune — depasind valoarea de 1.900 lei/tona. Acest lucru a facut ca suprafata semanata cu rapita in Romania, in acest sezon, sa fie cea mai mare de dupa anul 2010, ajungand la peste 460.000 de hectare in 2017, fata de 412.000 in 2016.

Cotatiile futures (cu termene de livrare in viitor) de la bursa MATIF arata ca, in prezent, rapita se tranzactioneaza in jurul valorii de 1.800 lei/tona pentru livrarea in luna mai 2017. Tot cotatiile futures arata ca, si in sezonul urmator (2017-2018), pretul rapitei este vazut de catre traderi la un nivel mai mic fata de cel din sezonul actual. Acest lucru poate avea diverse cauze, printre care ar putea fi suprafata cultivata mai mare, stocurile mari sau o nevoie mai mica in industrie.

Anul trecut, fermieii au obtinut productii record in cazul culturilor de grau, de rapita si de orz. Productia de grau si de secara s-a majorat in 2016 cu 6,2%, ajungand la 8,4 milioane de tone, un nivel-record, in timp ce recolta de rapita a crescut anul trecut cu aproape 38% fata de anul anterior, ajungand la 1,2 milioane de tone.

Digi24.ro

6. Ioana Petrescu: Sacrificarea companiilor de stat pentru salarii, scenariu de groază

Fost ministru de Finanțe și actualul consultant internațional pentru politici publice, Ioana Petrescu spune că cel mai mare pericol din programul de convergență trimis de Guvern Comisiei Europene este sacrificarea companiilor de stat profitabile pentru plata salariilor. Petrescu face o radiografie a Programului și împarte măsurile propuse în patru tipuri, unele mai fericite, altele nu.

Prezentăm analiza fostului ministru:

”Programul de convergență, care va fi transmis ca în fiecare an Comisiei Europene, a fost aprobat vineri de către Guvern. Executivul speră, prin acest document, să convingă Comisia că are un plan sustenabil pe următorii patru ani, care respectă toate reglementările europene. Programul conține, pe de o parte, creșteri consistente de cheltuieli, precum majorarea salariilor, iar pe de altă parte reduceri de taxe, precum reducerea TVA de la 19% la 18% și reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Programul este construit pe o prognoză de venituri mai mari în următorii ani, deși în 2016 veniturile au fost doar de 31,7% din PIB, adică cu 3,3 puncte procentuale mai mici decât în 2015. Mai exact, anul acesta se prognozează o creștere a încasărilor cu 0,5 puncte procentuale, adică venituri de 32,2% din PIB. În anii următori, se estimează ca veniturile vor continua să crească până vor atinge 33,3% din PIB, în 2020.

Guvernul mai spune că deficitul va sta sub pragul de 3% în anul 2017, dar să nu uitam că în 2016 a atins acest prag și a fost cu 2,3 puncte procentuale mai mare decât în anul precedent. În 2017, deficitul prognozat este de 2,9%, iar Programul de convergență prevede că va scădea treptat până la 2%, în anul 2020.

Este un mister pentru mine cum a găsit Guvernul rețeta prin care să reducă taxe, să crească cheltuielile cu salariile cu 32 de miliarde și sa reducă și deficitul. În parte, explicația pare că vine din creșterea economică, ce poate aduce mai mulți bani la buget, un PIB mai mare și un deficit ca procent din PIB mai mic.

Se estimează că România va crește în 2017 cu 5,2%, în 2018 cu 5,5%, în 2019 cu 5,7% și în 2020 tot cu 5,7%. Asta în condițiile în care România a crescut cu 4,8% anul trecut, fiind în al șaselea an consecutiv de creștere. E greu de crezut că această creștere va contiua timp de  10 ani și cu magnitudini neobișnuit de mari pentru o țară UE. Regula spune că perioadele de creșteri economice sunt automat urmate de perioade de scădere economică, iar perioada este de câțiva ani, nu de 10 ani, decât poate, dacă țara se numește China. În aceste condiții, explicația aceasta este excesiv de optimistă. Chiar daca se adeverește, ea nu poate justifica toate creșterile de cheltuieli și reducerea deficitului.

Este evident că o parte din bani trebuie să vină de pe urma unor măsuri luate de Guvern. Însă,  unele măsuri prezentate în acest Program ridică mari probleme.

Măsuri cu impact bugetar mic

Programul mai propune accize mărite la țigări, care ar aduce 90 de milioane de lei în plus la bugetul din acest an, o noua plată defalcată a TVA direct în contul furnizorului, care pare că aduce 180 milioane de lei în plus și o modificare a prevederilor privind regimul metalelor prețioase pentru simplificarea și creșterea eficienței actelor de control, care duce la venituri cu 110 milioane lei mai mari. Dacă impactul este corect calculat pentru aceste măsuri, ele nu influențează prea mult bugetul, reprezintă doar o picătură într-un ocean.

Măsuri bune, cu impact semnificativ DOAR pe termen lung

Programul de convergență prezintă mai multe masuri de stimulare a conformării voluntare și de îmbunătățire a colectării, precum consilierea contribuabililor, extinderea la persoane juridice a „Spațiului Virtual Privat”, creat în 2014 pentru persoane fizice, poprirea de conturi doar pentru suma datorată ANAF-ului sau formare profesională a angajaților ANAF. Toate acestea sunt măsuri bune, însă ele pot avea impact pozitiv asupra veniturilor pe termen lung și doar un impact insignifiant pe perioada descrisă în Program. Aceste măsuri trebuie începute și finalizate, pentru că e important să avem în vedere veniturile și de peste 5-10 ani, dar ele nu reprezintă soluții salvatoare ale bugetului actual.

Se propune o raționalizare a cheltuielilor publice până  la 1 iulie, dar și o eficientizare a cheltuielilor publice. Acestea sunt măsuri  excelente pentru managementul cheltuielilor pe termen lung, dar durează mult timp ca analizele necesare implemetarii să fie definitivate, mai ales ca nici nu avem experți locali în domeniu și va fi nevoie sa apelăm la asistență tehnică din afara țării.

Se mai propune optimizarea investițiilor publice. Prioritizarea investițiilor publice este o măsură care a fost dorită și de guvernul Ponta, și de guvernul Cioloș și, se pare și de actualul Guvern, dar încă nu s-a finalizat cu reduceri de cheltuieli. Cea mai mare realizare a fost convingerea a 9 ordonatori principali de credite să propună 119 proiecte pentru optimizare. Altfel, toată lumea vrea o prioritizare a investițiilor, dar fuge de ea ca dracul de tămâie.

Și, nu în ultimul rând, se propun achiziții centralizate care ar reduce cheltuielile cu 10-15%. Este o măsură foarte bună pe care am propus-o și eu în cadrul reformei achizițiilor publice. Se discută însă de mult timp despre ea. Îmi aduc aminte că, în 2013, la prima ședință la care am participat la Guvern, ministrul Sănătății de atunci explica FMI-ului de ce nu poate face achiziții centralizate. Nici azi nu am centralizat prea multe achiziții din sănătate, cu atât mai puțin din alte domenii. E bine să se continue acest efort, dar reducerile de cheltuieli se vor vedea în buget mai târziu, nu imediat.

Măsuri care ar putea aduce bani la buget, dar nu sunt aplicate în mod corect  

Se dorește plata contribuțiilor sociale la nivelul salariului minim pentru angajații care lucrează part-time sau cei care câștigă sub 1450 lei. Se estimează că această măsură ar avea un impact de 620 milioane de lei în plus la buget, în anul 2017. Însă, o astfel de măsură nu funcționează fără alte intervenții de reducere a evaziunii pe piața neagră a muncii. În absența altor măsuri complementare, angajatorii nu vor declara acest tip de  angajați, pentru a evita plata noilor taxe. Mă tem ca vor crea o gaură și mai mare la buget.

De asemenea, se menționează îmbunătățirea guvernantei corporative în companiile de stat. Sunt în favoarea acestei măsuri! Am lucrat la modificarea OUG 109 a guvernanței corporative mai mult de un an la Cancelaria Primului Ministru. Modificarea s-a transformat în lege, dar nu este aplicată, cel puțin în spiritul său. Selecția profesionistă de anul trecut pentru boardul companiei Hidroelectrica și conducerea CEC au fost anulate. În AGA și CA ale marilor companii de stat au fost numite persoane fără calificările necesare în aceste domenii, continuând o lungă și nefericită tradiție a ultimelor guverne (tehnocrate și politice) de a transforma aceste poziții în sinecuri.  În aceste condiții, nu vorbim de îmbunătățirea guvernantei companiilor de stat, ci chiar de înrăutățirea ei, cu implicații negative asupra veniturilor pe care le aduc la stat aceste companii.

Se menționează și proiectul de modernizare al ANAF cu Banca Mondiala, asa-numitul RAMP, deși el este întârziat cu trei ani. Mai mult, proiectul prevede modernizarea sistemului ANAF în forma utilizată acum. În condițiile în care se dorește introducerea IVG, actualul sistem, modernizat sau nu, nu va mai fi de folos.

Măsuri cu impact bugetar mare, nechibzuite și periculoase

Există două măsuri în acest program care au potential de a aduce mulți bani la buget, dar care ar afecta foarte mult economia. Prima este repatrizarea a unei cote de minim de 90 la suta din profitul net realizat de companiile de stat sub forma de dividende la bugetul de stat. Această măsura aduce 800 de milioane de lei în bugetul pe anul 2017 și 870 milioane lei în cel pe următorul an, dar are efecte nocive asupra companiilor care vor fi secătuite astfel de resurse. Aceste fonduri ar trebui folosite pentru investiții sau ca rezerve, în cazul în care apar situații neprevăzute. O alta consecință nefastă a acestei măsuri este că ea va  pune în mare dificultate realizarea Fondului Suveran de Investiții. Mare parte din banii care ar  constitui acest  fond ar trebui să vina exact din aceste dividente. Mi se pare total greșit să se utilizeze aceste fonduri pentru plata pensiilor și salariilor, în loc sa fie investiți strategic.

O altă măsură cu potențial enorm este IPO (oferta publica primara) pentru vânzarea unui pachet de 15 la suta de acțiuni noi emise pentru CO Oltenia și Hidroelectrica. Deși aceste companii pot fi privatizate și se pot vinde parțial pe bursă, banii astfel proveniți ar trebui sa fie utilizați pentru alte investiții, nu în plata de salarii. Nu am certitudinea că Guvernul vrea să privatizeze aceste companii pentru a avea bani pentru salarii mai mari, dar, sincer, nu vad de unde altundeva se vor scoate 32 de miliarde de lei pentru aplicarea Legii salarizarii unitare. Vânzarea unor părți din companiile profitabile ale României pentru a plăti salarii mai mari este comparabilă cu decizia unei familii de a-și vinde casa doar pentru a-și permite o masă mai copioasă la restaurant. Sunt convinsă că toata lumea înțelege că nu e nici pe de parte o idee bună.

Ce va spune Comisia Europeană?  

Problema României este că anul trecut a realizat un deficit de 3%, adică la limita Tratatului de la Maastricht. Și totuși, anul acesta, noul Guvern nu ia măsuri să reducă deficitul, ci chiar dimpotrivă, face cheltuieli cu nemiluita. Deja, cheltuielile în primul trimestru sunt cu 10,4% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile sunt doar cu 7,1% mai mari. Mă tem ca măsurile din Programul de convergență nu vor convinge pe nimeni ca în acest an deficitul va fi sub cel din 2016. În aceste condiții, ne putem aștepta în curând la declarații foarte dure din partea Comisiei Europene și, la intrarea în procedura de deficit excesiv în anul 2018, dacă nu se iau măsuri de stopare a politicilor populiste.”

Print Friendly, PDF & Email