Revista presei 09.05.2017

Revista presei 09.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.

Capital.ro, Ziar.com, Pescurt.ro, Romania.shafaqna.com,
  1. Florin Jianu: Noi preconizăm că va fi un număr foarte mare de executări silite.
News.ro.
  1. Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani. Dacă se aplică, va genera foarte multe executări silite ale contribuabililor
  2. Fostul ministru Florin Jianu: Se vorbeşte prea mult de programul Start-Up Nation, dar se face prea puţin, premierul ar trebui să intervină.
Ziare.com.
  1. Un fost ministru din Guvernul Grindeanu avertizeaza: Impozitul pe gospodarie va genera foarte multe executari silite.
ZF.ro.
  1. Termenul 1 ianuarie 2018 pentru implementarea noului sistemului de impozitare pe gospodărie nu este fezabil
Agerpres.ro, Infoziare.ro, Sursadestiri.net
  1. Florin Jianu: Statul nu va încasa niciun ban din impozitele pe venituri în 2018, dacă taxa pe gospodărie e aplicată de la 1 ianuarie.
Romaniatv.ro.
  1. Fostul ministru Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani
Romaniatv.net, Feedler.ro.
  1. Fostul ministru Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani
Mytex.ro.
  1. Fost ministru, despre introducerea impozitului pe gospodărie: „Statul nu va încasa niciun ban în 2018”
Adevarul.ro.
  1. CNIPMMR: Românii vor începe să fie executaţi silit odată cu introducerea impozitului pe gospodărie
  2. CNIPMMR, despre legea salarizării: Evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat, anul trecut
Cariereonline.ro.
„Birul” pe gospodării va crește numărul executărilor silite. 16
Businesscover.ro.
  1. CNIPMMR critică întârzierile din programul Start-up Nation. 17
Diacaf.ro.
  1. Nicolescu (CNIPMMR): Salariile bugetarilor trebuie să crească odată cu productivitatea şi cu investiţiile
Capital.ro.
  1. Nicolescu (CNIPMMR): Salariile bugetarilor trebuie să crească odată cu productivitatea şi cu investiţiile
Ziare.com.
  1. Un fost ministru din Guvernul Grindeanu avertizeaza: Impozitul pe gospodarie va genera foarte multe executari silite.
Profit.ro.
  1. Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani
Mondonews.ro.
  1. AVERTISMENTUL UNUI FOST MINISTRU DIN CABINETUL GRINDEANU: IMPOZITUL PE GOSPODARIE VA GENERA MULTE EXECUTARI SILITE.
News.ro.
  1. Consiliul pentru IMM-uri: Creşterile salariale ale bugetarilor trebuie să se acorde în funcţie de performanţă şi nu trebuie să fie mai mari decât investiţiile.
Startupcafe.ro.
  1. Start-up Nation: nou termen avansat pentru inceperea programului prin care antreprenorii ar putea obtine pana la 200.000 RON de la stat
Conso.ro.
  1. CNIPMMR: IMPLEMENTAREA IMPOZITULUI PE GOSPODARII IN 2018 NU ESTE FEZABILA
Business24.ro.
  1. Un fost ministru din Guvernul Grindeanu avertizeaza: Impozitul pe gospodarie va genera foarte multe executari silite.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Măsurile Guvernului pentru creşterea veniturilor la buget: Menţine pensiile speciale, însă majorează acciza la ţigări şi plafonează indemnizaţia pentru copil
  2. Câştigul mediu net a crescut în martie cu 4,7%, la 2.342 de lei, echivalent cu 515 euro.
Wall-street.ro.
24. Andreea Comsa: Preturile locuintelor sunt tinute sub control de TVA 5%. Nu sunt premisele unei noi bule imobiliare 

Apariții în presă ale CNIPMMR

Capital.ro, Ziar.com, Pescurt.ro, Romania.shafaqna.com,

1. Florin Jianu: Noi preconizăm că va fi un număr foarte mare de executări silite

Trecerea la impozitul pe gospodării de la 1 ianuarie 2018 va însemna o lipsă de 30 de miliarde de lei la bugetul statului pentru anul următor, ca urmare a faptului că, timp de aproape un an şi jumătate, statul nu va încasa niciun ban din impozitele pe venituri, a declarat, joi, Florin Jianu, reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligaţia declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019 până în 25 mai, deci aproape un an şi jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde de lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget”, a declarat Jianu. 

Potrivit acestuia, proiecţiile Guvernului arată că în acest an se va ajunge la 30 de miliarde de lei, sumă care, anul viitor, nu va fi încasată la buget. 

“Trebuie să adăugăm încă 4 miliarde de lei, reprezentând costurile cu acei consultanţi fiscali. S-a declarat că vor fi 35.000 de consultanţi fiscali plătiţi cu 10.000 de lei fiecare, deci avem un cost de aproape 4,2 miliarde de lei anual, care vor fi efectiv un cost pentru stat”, a subliniat fostul ministru.

News.ro

2. Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani. Dacă se aplică, va genera foarte multe executări silite ale contribuabililor

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni, însemnând pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni, a declarat joi fostul ministru pentru mediul de afaceri Florin Jianu, în cadrul unei conferinţe organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

”Trebuie totodată asigurat un număr optim de consultanţi fiscali şi, în plus, este nevoie să se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin un an şi jumătate din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii. În practică, mai mult ca sigur în primii doi-trei ani nu se va reuşi o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă”, a spus Jianu.

El avertizează că eliminarea reţinerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului şi vor fi în imposibilitatea plăţii acestuia.

”Amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înfiinţării de IMM-uri şi noi locuri de muncă şi fără lansarea unor proiecte ample de investiţii şi creşterea investiţiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene”, a menţionat Jianu.

În ceea ce priveşte menţinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune că este necesară posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menţinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă şi a reţinerii la sursă a impozitului, ”care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoaşterea regulilor şi procedurilor de către toţi contribuabilii, dar şi creşterea veniturilor nete ale acestora, cu şase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice şi sociale”. 

Reprezentanţii CNIPMMR spun că noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de calcul şi plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe – jumătate din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global şi jumătate din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global.

În 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adică 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii şi venit.

Potrivit programării bugetare cuprinse în ”Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în acest an, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.

”Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creştere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali, adică 10.000 lei onorariu înmulţit cu 35.000 înmulţit cu 12 luni”, estimează reprezentanţii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

”Analizarea impactului reglementării raportat la consecinţe bugetare trebuie să evidenţieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum şi a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puţini rezultate din cotele reduse de impozit, precum şi costurile cu care va fi finanţat decalajul de încasare şi de impozite”, mai arată CNIPMMR.

În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui ”o sarcina administrativă suplimentară imensă”, rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată, compensare şi control şi o creştere foarte mare a cheltuielilor birocratice şi administrative, estimează reprezentanţii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arată că va fi nevoie de ”4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spaţiile şi dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înfiinţate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România”.

3. Fostul ministru Florin Jianu: Se vorbeşte prea mult de programul Start-Up Nation, dar se face prea puţin, premierul ar trebui să intervină

Programul „România Start-Up Nation”, pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, a fost decalat iar de autorităţi şi ar putea fi lansat abia luna viitoare, a declarat joi iniţiatorul acestui proiect, Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri, într-o conferinţă de presă.

”Prea mult se vorbeşte de programul Start-Up Nation, dar prea puţin se face. De asemenea, în repetate rânduri, în spaţiul public a fost promovată lansarea efectivă a programului, prin perioada de depunere a aplicaţiilor, în prima parte a lunii mai 2017. Acum aflăm însă că programul se va lansa luna viitoare. Primul ministru ar trebui să ia atidutine şi să intervină”, a afirmat Jianu.

OUG 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii – programul „România Start-Up Nation” a fost înregistrat pe 30 ianuarie 2017 la Senat pentru dezbatere, fiind adoptat în data de 20 martie.

La momentul respectiv, programul a fost definit astfel încât se puteau acorda ajutoare de minimis în sumă maximă de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari.

Obligaţia specifică pentru beneficiari, rezultată în urma aplicării în program, se referea la angajarea, cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi cu normă întreagă, a minimum 2 salariaţi, precum şi obligaţia menţinerii lor pentru cel puţin 3 ani, începând cu anul următor plăţii ajutorului. 

Textul de lege a fost adoptat în plenul Camerei Deputaţilor în data de 25 aprilie şi a fost transmis spre promulgare preşedintelui României.

Termenul pentru promulgare este de cel mult 20 de zile de la data primirii, însă preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

”În ceea ce priveşte normele de implementare aferente programului, termenul de elaborare şi aprobare – de 30 de zile – a fost depăşit. La nivelul lunii februarie 2017 au fost prezentate două versiuni ale acestor norme, asupra cărora CNIPMMR a transmis feedback”, a spus Florin Jianu.

Unul din articolele proiectului menţionează că plata în cadrul programului se face anual în limita creditelor bugetare evidenţiate în bugetul aprobat pentru anul respectiv al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Pentru contractele semnate într-un an în baza creditelor de angajament, plata se poate face în limita creditelor bugetare evidenţiate în bugetul aprobat pentru anul respectiv şi a creditelor bugetare aprobate pentru anii următori până la ultimul contract semnat.

Pentru acest amendament nu a fost prezentată nicio justificare, spune oficialul CNIPMMR.

”Prin includerea acestui alineat, reprezentanţii mediului public diminuează nivelul de asumare al rambursărilor/plăţilor faţă de viitorii beneficiari ai programului. Practic, decontarea cheltuielilor incluse în bugetele proiectelor contractate în 2017 poate fi realizată inclusiv în anul 2020, implicaţiile amplu negative asupra întreprinderilor beneficiare fiind evidente”, a mai spus Jianu.

CNIPMMR precizează că susţine întregul program pentru susţinerea dezvoltării de noi întreprinderi, dar atrage atenţia asupra faptului că nerespectarea obligaţiilor de plată din partea instituţiilor publice va conduce la ample blocaje financiare atât la nivelul beneficiarilor, cât şi la nivelul partenerilor acestora de afaceri.

Ziare.com

4. Un fost ministru din Guvernul Grindeanu avertizeaza: Impozitul pe gospodarie va genera foarte multe executari silite

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodarii, discutat in prezent de Guvern, necesita o perioada de pregatire de minimum cinci ani pentru ANAF si cetateni, insemnand pregatirea salariatilor si a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare si explicare pentru cetateni, considera fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, in cadrul unei conferinte organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

“Trebuie totodata asigurat un numar optim de consultanti fiscali si, in plus, este nevoie sa se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul ca, cel putin un an si jumatate din momentul introducerii nu se va incasa impozitul pe salarii. In practica, mai mult ca sigur in primii doi-trei ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca”, a spus Jianu.

El avertizeaza ca eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

“Amortizarea in primul an si jumatate ca urmare a cresterii numarului de salariati nu se va putea realiza fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si noi locuri de munca si fara lansarea unor proiecte ample de investitii si cresterea investitiilor publice, fara debolcarea fondurilor europene”, a mentionat Jianu.

In ceea ce priveste mentinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune ca este necesara posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca si a retinerii la sursa a impozitului, “care asigura simplificare administrativ-fiscala, costuri birocratice reduse, cunoasterea regulilor si procedurilor de catre toti contribuabilii, dar si cresterea veniturilor nete ale acestora, cu sase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice si sociale”.

Ce efect ar avea asupra bugetului

Reprezentantii CNIPMMR spun ca noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implica modificari de calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe – jumatate din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si jumatate din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global.

In 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adica 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii si venit.

Potrivit programarii bugetare cuprinse in “Raportul privind situatia macroeconomica pe 2017 si proiectia acesteia pentru 2018 – 2020”, in acest an, din impozitul pe salarii si venit, ar urma sa se incaseze la buget 30 de miliarde de lei, adica 11,8% din veniturile totale ale statului.

“Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, adica 10.000 lei onorariu inmultit cu 35.000 inmultit cu 12 luni”, estimeaza reprezentantii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 si de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

“Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi incasate dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, precum si a celor 4,2 miliarde lei reprezentand onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai putini rezultate din cotele reduse de impozit, precum si costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite”, mai arata CNIPMMR.

In forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui “o sarcina administrativa suplimentara imensa”, rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata, compensare si control si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative, estimeaza reprezentantii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arata ca va fi nevoie de “4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluiala cu salariile, spatiile si dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi infiintate pentru inregistrarea, evidenta, controlul celor 7,1 milioane de gospodarii existente in Romania”.

ZF.ro

5. Termenul 1 ianuarie 2018 pentru implementarea noului sistemului de impozitare pe gospodărie nu este fezabil

Implementarea noului sistem de impozitare pe gospodărie are nevoie de o perioada lungă de timp pentru a pregati cetăţenii şi instituţiile implicate, este de părere Florin Jianu, fost ministru pentru IMM şi antreprenoriat.

“Este nevoie de o perioadă lungă de tranziţie şi abordare pentru o astfel de schimbare. Termenul de 1 ianuarie 2018 nu este o dată fezabilă. Este nevoi de o pregătire de cinci ani de zile pentru pregătirea salariaţilor, asigurarea numarului optim de consultanti fiscali şi consolidarea fondurilor bugetare de trecere la un nou sistem”, a spus Florin Jianu.

De asemenea, după părerea lui, acesta schimbare va insemna o birocratie in plus. 

“In Franta si in alte tari unde este implementat un astfel de sistem se plang de birocratie”, a completat Florin Jianu.    

Noua formă de impozitare va globaliza veniturile, cărora li se va aplica un impozit de la 0 sau 10%, în funcţie de venituri, faţă de 16% în prezent, potrivit programului de guvernare. Programul de guvernare, aprobat de Parlament, prevede că veniturile mai mici de 2.000 de lei/lună nu vor fi impozitate, dar nu se precizează nimic despre veniturile care vor fi impozitate cu 10% sau despre veniturile mai mari de 2.000 de lei/lună.

În programul de guvernare este prevăzută apariţia a 35.000 de consultanţi fiscali care să îndrume populaţia să completeze declaraţia pe venitul global.

Agerpres.ro, Infoziare.ro, Sursadestiri.net

6. Florin Jianu: Statul nu va încasa niciun ban din impozitele pe venituri în 2018, dacă taxa pe gospodărie e aplicată de la 1 ianuarie

Trecerea la impozitul pe gospodării de la 1 ianuarie 2018 va însemna o lipsă de 30 de miliarde de lei la bugetul statului pentru anul următor, ca urmare a faptului că, timp de aproape un an și jumătate, statul nu va încasa niciun ban din impozitele pe venituri, a declarat, joi, Florin Jianu, reprezentantul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligația declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019 până în 25 mai, deci aproape un an și jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde de lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget”, a declarat Jianu.

Potrivit acestuia, proiecțiile Guvernului arată că în acest an se va ajunge la 30 de miliarde de lei, sumă care, anul viitor, nu va fi încasată la buget.

“Trebuie să adăugăm încă 4 miliarde de lei, reprezentând costurile cu acei consultanți fiscali. S-a declarat că vor fi 35.000 de consultanți fiscali plătiți cu 10.000 de lei fiecare, deci avem un cost de aproape 4,2 miliarde de lei anual, care vor fi efectiv un cost pentru stat”, a subliniat fostul ministru.

În plus, estimările sale arată că va exista un minus de aproape 10 miliarde de lei provenit din scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venit.

“Ceea ce noi solicităm este să se menționeze foarte clar impactul. În programul de guvernare se spune că impactul bugetar este minim, pentru că se va crea un număr de locuri de muncă în urma scăderii impozitului. Noi cerem să ni se spună foarte clar de unde este această sursă în venit pentru anul următor, pentru că aproape 30 de miliarde de lei vor lipsi, adică mai mult de 12% din veniturile anuale prognozate ale Guvernului vor lipsi în anul 2018”, a arătat Jianu.

Potrivit sursei citate, la toate acestea se va adăuga un număr important de executări silite, pentru că, fără o informare adecvată, românii nu vor ști cum să plătească.

“Vă dau un exemplu din SUA: numai acel ghid de informare privind plata impozitului individual are 102 pagini. În acest moment, noi nu avem un astfel de ghid pentru ce înseamnă acest tip de impozit. Noi preconizăm că va fi un număr foarte mare de executări silite. În SUA s-a ajuns de la un formular de patru pagini la început la unul de 16-20 de pagini în prezent. Am stat de vorbă cu antreprenori din SUA și din Franța și toată lumea se plânge de birocrație”, a susținut reprezentantul CNIPMMR.

În opinia sa, trecerea la acest tip de impozitare necesită o pregătire de cinci ani, timp în care trebuie să existe o perioadă de tranzit pentru ANAF, pentru îndrumarea persoanelor fizice, pentru asigurarea numărului de consultanți fiscali și pentru pregătirea acestora. El a subliniat că 1 ianuarie 2018 nu este nicidecum un termen fezabil.

“Nu există o cultură și o tradiție a românului ca timp de un an să strângă bonurile, să completeze un formular foarte important, să pună bani de-o parte, să își facă toate calculele privind deducerile și să plătească. În plus, acei consultanți fiscali vor fi angajații statului, nu ca în SUA unde sunt angajați de tine și te ajută. Noi vorbim de fapt de niște portărei, angajați ai statului, care vor strânge impozitele”, a completat Jianu.

Potrivit acestuia, cota unică este cel mai bun model, iar ANAF nu trebuie să facă altceva decât să-și eficientizeze colectarea.

Jianu a amintit că proiectul Guvernului nu a respectat nici principiile de consultanță.

“Reprezentanții Guvernului au declarat că impozitul pe gospodării a fost trimis spre consultare către Coaliția pentru Dezvoltarea României. Noi facem parte din această coaliție și la noi nu a ajuns nimic legat de acest impozit pentru un punct de vedere. În al doilea rând, în Consiliul Economic și Social nu a avut loc niciun fel de discuție pe această temă”, a precizat Jianu.

De asemenea, el a atras atenția că există obligația realizării unei analize de impact și a unui test privind impactul asupra IMM-urilor, ceea nu a fost realizat până acum.

Romaniatv.ro

7. Fostul ministru Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni, însemnând pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni, a declarat joi fostul ministru pentru mediul de afaceri Florin Jianu, în cadrul unei conferinţe organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

“Trebuie totodată asigurat un număr optim de consultanţi fiscali şi, în plus, este nevoie să se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin un an şi jumătate din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii. În practică, mai mult ca sigur în primii doi-trei ani nu se va reuşi o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă”, a spus Jianu.

El avertizează că eliminarea reţinerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului şi vor fi în imposibilitatea plăţii acestuia.

”Amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înfiinţării de IMM-uri şi noi locuri de muncă şi fără lansarea unor proiecte ample de investiţii şi creşterea investiţiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene”, a menţionat Jianu.

În ceea ce priveşte menţinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune că este necesară posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menţinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă şi a reţinerii la sursă a impozitului, ”care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoaşterea regulilor şi procedurilor de către toţi contribuabilii, dar şi creşterea veniturilor nete ale acestora, cu şase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice şi sociale”, arată News.ro.

Reprezentanţii CNIPMMR spun că noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de calcul şi plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe – jumătate din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global şi jumătate din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global.

În 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adică 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii şi venit.

Potrivit programării bugetare cuprinse în ”Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în acest an, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.

”Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creştere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali, adică 10.000 lei onorariu înmulţit cu 35.000 înmulţit cu 12 luni”, estimează reprezentanţii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

”Analizarea impactului reglementării raportat la consecinţe bugetare trebuie să evidenţieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum şi a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puţini rezultate din cotele reduse de impozit, precum şi costurile cu care va fi finanţat decalajul de încasare şi de impozite”, mai arată CNIPMMR.

În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui ”o sarcina administrativă suplimentară imensă”, rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată, compensare şi control şi o creştere foarte mare a cheltuielilor birocratice şi administrative, estimează reprezentanţii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arată că va fi nevoie de ”4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spaţiile şi dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înfiinţate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România”.

Romaniatv.net, Feedler.ro

8. Fostul ministru Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni, însemnând pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni, a declarat joi fostul ministru pentru mediul de afaceri Florin Jianu, în cadrul unei conferinţe organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

“Trebuie totodată asigurat un număr optim de consultanţi fiscali şi, în plus, este nevoie să se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin un an şi jumătate din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii. În practică, mai mult ca sigur în primii doi-trei ani nu se va reuşi o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă”, a spus Jianu.

El avertizează că eliminarea reţinerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului şi vor fi în imposibilitatea plăţii acestuia.

”Amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înfiinţării de IMM-uri şi noi locuri de muncă şi fără lansarea unor proiecte ample de investiţii şi creşterea investiţiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene”, a menţionat Jianu.

În ceea ce priveşte menţinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune că este necesară posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menţinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă şi a reţinerii la sursă a impozitului, ”care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoaşterea regulilor şi procedurilor de către toţi contribuabilii, dar şi creşterea veniturilor nete ale acestora, cu şase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice şi sociale”, arată News.ro.

Reprezentanţii CNIPMMR spun că noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de calcul şi plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe – jumătate din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global şi jumătate din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global.

În 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adică 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii şi venit.

Potrivit programării bugetare cuprinse în ”Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în acest an, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.

”Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creştere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali, adică 10.000 lei onorariu înmulţit cu 35.000 înmulţit cu 12 luni”, estimează reprezentanţii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

”Analizarea impactului reglementării raportat la consecinţe bugetare trebuie să evidenţieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum şi a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puţini rezultate din cotele reduse de impozit, precum şi costurile cu care va fi finanţat decalajul de încasare şi de impozite”, mai arată CNIPMMR.

În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui ”o sarcina administrativă suplimentară imensă”, rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată, compensare şi control şi o creştere foarte mare a cheltuielilor birocratice şi administrative, estimează reprezentanţii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arată că va fi nevoie de ”4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spaţiile şi dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înfiinţate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România”.

Mytex.ro

9. Fost ministru, despre introducerea impozitului pe gospodărie: „Statul nu va încasa niciun ban în 2018”

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, a avertizat, astăzi, că statul nu va încasa niciun ban în 2018 din impozitele pe venituri, dacă taxa pe gospodărie va fi aplicată de la 1 ianuarie.

„Dacă acest impozit va fi introdus în 2018, trebuie să avem în vedere că obligația declarării de către persoanele fizice a cuantumului de plată către stat va fi făcută abia în anul 2019 până în 25 mai, deci aproape un an și jumătate nu vor exista încasări privind impozitul pe salarii la bugetul de stat. Dacă ne raportăm la sumele încasate în acest moment la impozitele din salarii, acestea se ridică la 27,7 miliarde de lei anul trecut, adică 12,4% din totalul încasărilor la buget”, a explicat oficialul.

Mai mult decât atât, trecerea la impozitul pe gospodărie va duce la o lipsă de 30 de miliarde de lei la bugetul statului pentru anul următor. „În programul de guvernare se spune că impactul bugetar este minim, pentru că se va crea un număr de locuri de muncă în urma scăderii impozitului. Noi cerem să ni se spună foarte clar de unde este această sursă în venit pentru anul următor, pentru că aproape 30 de miliarde de lei vor lipsi, adică mai mult de 12% din veniturile anuale prognozate ale Guvernului vor lipsi în anul 2018”, a arătat Florin Jianu.

Dacă impozitul pe gospodărie va fi introdus, în România vor crește executările silite pentru că oamenii nu vor ști cum să plătească. „Nu există o cultură și o tradiție a românului ca timp de un an să strângă bonurile, să completeze un formular foarte important, să pună bani de-o parte, să își facă toate calculele privind deducerile și să plătească”, a subliniat oficialul.

Reamintim că, recent, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a anunțat că autoritățile vor introduce impozitul pe gospodărie, dorind să lărgească baza de impozitare din țara noastră.

Adevarul.ro

10. CNIPMMR: Românii vor începe să fie executaţi silit odată cu introducerea impozitului pe gospodărie

Introducerea impozitului pe gospodărie şi eliminarea reţinerii impozitului la sursă vor avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului şi care vor fi în imposibilitatea plăţii acestuia, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Consiliul susţine că, deşi reglementarea impozitului este de maxim interes pentru contribuabili, pentru noul concept de administrare prin globalizare a impozitului pe venit pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice nu este publicat decât un comunicat în care se anunţă că „Încă de la începutul anului Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România”. De asemenea, potrivit Consiliului, referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” au fost făcute numeroase declaraţii politice contradictorii care trebuie clarificate. De exemplu, declaraţii privind reducerea impozitării, concomitent cu creşterea fiscalităţii, prin extinderea bazei de impozitare şi reducerea deducerilor fiscale: „Nimeni nu va plăti mai mult. Se înlocuiesc cele două cote de impozitare — 16% impozit pe salarii şi pe alte activităţi şi cea de 5% pe dividende — se înlocuiesc cu 0% şi 10%, adică toată lumea va plăti mai puţin” vs. „ceea ce urmărim este să lărgim baza de impozitare” vs. “Ideea e să scoţi din economia neagră toţi banii posibili, apropo şi de unde încasăm ca să mărim salariile: fiscalizăm totul” vs. „nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar şi venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende să primească aceleaşi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fără niciun alt venit”. Gol în vistieria statului                                                                            

CNIPMMR avertizează că în anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii şi venit, iar potrivit programării bugetare cuprinse în „Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în 2017, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului. Astdel, dacă impozitul anual se va plăti după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, efectul va fi un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creştere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni). Mai mult, o trecere de la 16%  la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017. Consiliul precizează că, în forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui o sarcina administrativă suplimentară imensă (rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată/compensare, control etc.) şi o creştere foarte mare a cheltuielilor birocratice şi administrative (4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali, cheluială cu salariile, spaţiile şi dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înfiinţate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România). Minim cinci ani pentru pregătire În viziunea CNIPMMR, implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, având în vedere schimbările pe care le implică, necesită o perioadă de pregătire de minim cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni (pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni), dar şi asigurarea numărului optim de consultanţi fiscali (angajare, pregătire profesională) şi, de asemenea, constituirea fondurilor bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin 1,5 ani din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii (în practică mai mult ca sigur în primii 2-3 ani nu se va reuşi o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă.)

Astfel, CNIPMMR susţine că este necesară menţinerea cotei unice, fiind însă de analizat posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menţinerea actualului sistem fiscal coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă şi a reţinerii la sursă a impozitului, care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoaşterea regulilor şi procedurilor de către toţi contribuabilii, dar şi creşterea veniturilor nete ale acestora, cu 6 puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice şi sociale.

11. CNIPMMR, despre legea salarizării: Evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat, anul trecut

Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze şi mai mult diferenţele şi aşa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o opinie referitoare la legea salarizării unitare, arătând că anul trecut evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat.

Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze şi mai mult diferenţele şi aşa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o opinie referitoare la legea salarizării unitare, arătând că anul trecut evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat.

De asemenea, potrivit datelor Consiliului, salariile din administraţia publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est, iar evoluţia raportului salariu public/privat plasează România peste ţări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia. Astfel de diferenţe generează mari presiuni asupra angajatorilor privaţi şi o concurenţă neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei şi competitivităţii la export, arată Consiliul.

„Este necesară corelarea creşterilor salariale cu evoluţia economiei României şi cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidenţiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului”, susţine CNIPMMR. Potrivit Consililului, creşterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcţie de performanţă: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate şi nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective  (contribuabili, întreprinzători, cetăţeni, pacienţi, elevi şi părinţi, rezultate de la examene, etc);

„Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia”, mai susţin reprezentanţii.

Evaluarea impactului asupra bugetului CNIPMMR solicită, de asemenea, completarea expunerii de de motive a legii cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor şi veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB şi fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători.

De asemenea, pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creşterea contribuţiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate). Fără efect asupra investiţiilor CNIPMMR susţine că majorările salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea. Potrivit instituţiei, pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiţii). „Este prioritară creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008, precum şi lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de ţară privind România al Comisiei pentru 2016)”, arată reprezentanţii Consiliului. Ei consideră necesare deblocarea fondurilor europene şi a investiţiilor publice, pentru a se asigura baza necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale.

Cariereonline.ro

„Birul” pe gospodării va crește numărul executărilor silite

„Birul” pe gospodării va crește numărul executărilor silite potrivit CNIPMMR. În plus, va crea un gol în visteria statului de cel puțin 30 de miliarde de lei, bani pe care statul ar putea să-i încaseze abia în 2018, după depunerea declarațiilor anuale de venit, avertizează Florin Jianu, președinte

Fost ministru pentru mediul de afaceri în cabinetul Grindeanu, Florin Jianu consideră că implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, va necesita o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni, însemnând pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, dar și informarea cetățenilor. Plata impozitului anual după data de 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei plus 4,2 miliarde lei onorariul aferent celor 35.000 de consultanți fiscali, conform calculelor (CNIPMMR) scrie news.ro.

Florin Jianu avertizează că eliminarea reţinerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale cetățenilor, care vor cheltui sumele aferente impozitului.

În plus nici cei 35.000 de consultanți fiscali nu pot fi „găsiți peste noapte”.  Florin Godean, CEO-ul unei companii de recrutare și plasare de personal, printre cele mai mari din țară, consideră de asemenea că va fi dificil de aplicat sistemul de impozitare pe gospodării: „Nu urmăresc subiectul pentru că e mort din fașă. Dacă ne uităm la numărul de consultanti fiscali de 35.000 de oameni, chiar și pentru Adecco e complicat”.
Plata impozitului în următorul an fiscal celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei. În același timp, Florin Jianu spune că vor crește cheltuielile bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali (10.000 lei onorariu înmulţit cu 35.000 înmulţit cu 12 luni- calcul CNIPMMR).

„E interesant să vedem dacă se va aplica dar din punct de vedere cultural nu suntem pregătiți. Vorbim de o masă mare de populație care are probleme să își gestioneze veniturile de la lună la lună, să-si achite datoriile față de bănci sau persoane fizice, dar față de stat?”, consideră și CEO-ul companiei de recrutare, Florin Godean.

Businesscover.ro

12. CNIPMMR critică întârzierile din programul Start-up Nation

CNIPMMR a criticat întârzierea programului Start-up Nation. Potrivit lui instituției, în cazul normelor de implementare aferente programului, termenul de elaborare și aprobare (de 30 de zile) a fost depășit. La nivelul lunii februarie 2017 au fost prezentate două versiuni ale acestor norme, asupra cărora CNIPMMR a transmis feedback.

De asemenea, în repetate rânduri, în spațiul public a fost promovată lansarea efectivă a programului (prin perioada de depunere a aplicațiilor) în prima parte a lunii mai 2017.

Textul de lege a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților în data de 25 aprilie 2017 și a fost transmis spre promulgare Președintelui României. Termenul pentru promulgare este de cel mult 20 de zile de la data primirii, însă Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Programul România Start-Up Nation a fost definit astfel încât se puteau acorda ajutoare de minimis în sumă maximă de 200.000 lei per beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari.

Obligația specifică pentru beneficiari, rezultată în urma aplicării în program, se referea la angajarea, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă, a minimum 2 salariați, precum și obligația menținerii lor pentru cel puțin 3 ani, începând cu anul următor plății ajutorului.

Scurtă istorie a start-up nation

Proiectul de lege cu privire la aprobarea OUG 10/2017 a fost înregistrat în data de 30 ianuarie 2017 la Senat pentru dezbatere, fiind adoptat în data de 20 martie 2017, principalele amendamente realizate asupra textului ordonanței fiind:

  • La art. 3: În procesul de implementare a programului, MMACA și OTIMMC pot utiliza atât mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate de către noii întreprinzători, cât și pe cel al decontării cererilor de plată.
  • La art. 3: În textul adoptat de către Senat au fost descriși și pașii necesari pentru decontarea cheltuielilor prin intermediul cererilor de plată, termenul de verificare impus MMACA, respectiv OTIMMC, fiind de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de plată la instituțiile publice abilitate.

Proiectul de lege a fost înregistrat la camera decizională, respectiv la Camera Deputaților, în data de 24 martie 2017. Ultimul raport favorabil necesar  apărut în data de 20 aprilie 2017, fiind realizate o serie de amendamente asupra textului de lege:

  • La art. 2: Întreprinderile beneficiare sunt întreprinderile înființate după data de 30 ianuarie 2017, de către persoane fizice care nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau asociat într-o altă întreprindere mică sau mijlocie care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate autorizată pentru care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la deschiderea sesiunii de înscriere
  • La art. 4: Întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis în condițiile programului are obligația să facă dovada, cel târziu la momentul depunerii ultimei cereri de plată sau de rambursare, a angajării prin proiect, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă a minim unui loc de muncă pentru care beneficiază de finanțare, precum şi obligația menținerii acestuia pentru cel puţin 2 ani, după finalizarea implementării proiectului.
  • La art. 4: Plata în cadrul programului se face anual în limita creditelor bugetare evidențiate în bugetul aprobat pentru anul respectiv al MMACA. Pentru contractele semnate într-un an în baza creditelor de angajament, plata se poate face în limita creditelor bugetare evidențiate în bugetul aprobat pentru anul respectiv și a creditelor bugetare aprobate pentru anii următori până la ultimul contract semnat.
  • În anexă: Au fost definitivate criteriile de evaluare tehnică (on-line) a proiectelor ce urmează a fi depuse în cadrul programului, fiind incluse o serie de propuneri ale CNIPMMR, prezentate în cadrul conferinței de presă din luna februarie 2017.

În cazul modificărilor de la articolul 4, privind plata în limita creditelor bugetare, CNIPMMR crede că prin includerea acestui alineat, reprezentanții mediului public diminuează nivelul de asumare al rambursărilor/plăților față de viitorii beneficiari ai programului.

În fine, prin vocea lui Florin Jianu, fost ministru al IMM-urilor și fost președinte al CNIPMMR, consiliul a avertizat că nerespectarea obligațiilor de plată din partea instituțiilor publice va conduce la ample blocaje financiare atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul partenerilor acestora de afaceri.

Diacaf.ro

13. Nicolescu (CNIPMMR): Salariile bugetarilor trebuie să crească odată cu productivitatea şi cu investiţiile

Majorarea salariilor în sectorul bugetar trebuie făcută doar în corelare cu creşterea productivităţii economiei naţionale şi cu majorarea investiţiilor din fonduri publice, însă, în acest an, o sumă de 63,8 milioane de lei a fost bugetată pentru salarii şi doar 39,4 miliarde de lei vor merge către investiţii, a declarat, joi, Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

“Considerăm necesară o lege unitară a persoanelor plătite din fonduri publice, pentru că, în momentul de faţă, acest sistem e confruntat cu multe deficienţe, veniturile nu sunt corelate deloc cu calitatea serviciilor oferite, avem o separare, o rupere a veniturilor de efort şi de performanţă. Sunt necorelări între domeniile de activitate, unele importante au un sistem de salarizare inferior altora care sunt mai puţin importante, sunt necorelări la nivelul organizaţiilor şi sunt necorelări în cadrul grilei pentru persoane care la eforturi apropiate au venituri diferite. De asemenea, în actualul sistem, constatăm venituri extrem de mari în unele zone, unde sunt venituri de 10-15 ori faţă de cât are primul-ministru sau preşedintele ţării, spre exemplu, iar în alte părţi există persoane cu venituri foarte mici, cu care este imposibil să trăieşti”, a spus Nicolescu, într-o conferinţă de presă. 

Acesta consideră că trebuie să existe un impact al acestor măsuri pentru anul curent şi anul următor. 

“Să vedem exact costurile şi să vedem veniturile de unde sunt acoperite aceste costuri. În acest moment nu avem o notă de impact şi nu ştim dacă bugetul de stat în acest an şi anul viitor va fi capabil să ofere surse de finanţare”, a arătat reprezentantul IMM-urilor. 

12:34 00:55 Tendințele pieței în 2017: românii caută SUV-uri mici și compacte sau mașini premium

El a adăugat că orice mărire a salariilor trebuie corelată cu creşterea veniturilor bugetare şi a productivităţii economice. 

“Orice mărire a salariilor trebuie corelată cu creşterea veniturilor bugetare şi cu creşterea productivităţii economiei naţionale. O lege fundamentală a oricărei economii este corelarea veniturilor salariale cu creşterea productivităţii. Atunci când veniturile salariale cresc mai mult decât creşte productivitatea avem de-a face cu inflaţie, cu deficit bugetar, cu îndatorarea ţării directă şi indirectă pe termen scurt, mediu şi lung”, a completat el. 

De asemenea, creşterile salariale trebuie corelate cu investiţiile din sectorul de stat. 

“Pentru 2017, sumele prevăzute în bugetul actual, fără măriri, sunt de 63,8 miliarde de lei pentru salarii, iar pentru investiţii de 39,4 miliarde de lei. Din anul 2008, investiţiile din fonduri publice au scăzut, ceea ce este inadmisibil, pentru că avem nevoie de aceste investiţii publice ţinând cont de starea infrastructurii”, a completat Nicolescu, amintind că ţările din jurul nostru au un proiect de construcţie a unei autostrăzi care să ocolească România, cu consecinţe economice, sociale şi politice foarte grave pentru ţara noastră.

Capital.ro

14. Nicolescu (CNIPMMR): Salariile bugetarilor trebuie să crească odată cu productivitatea şi cu investiţiile

Majorarea salariilor în sectorul bugetar trebuie făcută doar în corelare cu creşterea productivităţii economiei naţionale şi cu majorarea investiţiilor din fonduri publice, însă, în acest an, o sumă de 63,8 milioane de lei a fost bugetată pentru salarii şi doar 39,4 miliarde de lei vor merge către investiţii, a declarat, joi, Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

“Considerăm necesară o lege unitară a persoanelor plătite din fonduri publice, pentru că, în momentul de faţă, acest sistem e confruntat cu multe deficienţe, veniturile nu sunt corelate deloc cu calitatea serviciilor oferite, avem o separare, o rupere a veniturilor de efort şi de performanţă. Sunt necorelări între domeniile de activitate, unele importante au un sistem de salarizare inferior altora care sunt mai puţin importante, sunt necorelări la nivelul organizaţiilor şi sunt necorelări în cadrul grilei pentru persoane care la eforturi apropiate au venituri diferite. De asemenea, în actualul sistem, constatăm venituri extrem de mari în unele zone, unde sunt venituri de 10-15 ori faţă de cât are primul-ministru sau preşedintele ţării, spre exemplu, iar în alte părţi există persoane cu venituri foarte mici, cu care este imposibil să trăieşti”, a spus Nicolescu, într-o conferinţă de presă. 

Acesta consideră că trebuie să existe un impact al acestor măsuri pentru anul curent şi anul următor.

Ziare.com

15. Un fost ministru din Guvernul Grindeanu avertizeaza: Impozitul pe gospodarie va genera foarte multe executari silite

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodarii, discutat in prezent de Guvern, necesita o perioada de pregatire de minimum cinci ani pentru ANAF si cetateni, insemnand pregatirea salariatilor si a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare si explicare pentru cetateni, considera fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, in cadrul unei conferinte organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

“Trebuie totodata asigurat un numar optim de consultanti fiscali si, in plus, este nevoie sa se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul ca, cel putin un an si jumatate din momentul introducerii nu se va incasa impozitul pe salarii. In practica, mai mult ca sigur in primii doi-trei ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca”, a spus Jianu.

El avertizeaza ca eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

“Amortizarea in primul an si jumatate ca urmare a cresterii numarului de salariati nu se va putea realiza fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si noi locuri de munca si fara lansarea unor proiecte ample de investitii si cresterea investitiilor publice, fara debolcarea fondurilor europene”, a mentionat Jianu.

In ceea ce priveste mentinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune ca este necesara posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca si a retinerii la sursa a impozitului, “care asigura simplificare administrativ-fiscala, costuri birocratice reduse, cunoasterea regulilor si procedurilor de catre toti contribuabilii, dar si cresterea veniturilor nete ale acestora, cu sase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice si sociale”.

Ce efect ar avea asupra bugetului

Reprezentantii CNIPMMR spun ca noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implica modificari de calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe – jumatate din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si jumatate din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global.

In 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adica 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii si venit.

Potrivit programarii bugetare cuprinse in “Raportul privind situatia macroeconomica pe 2017 si proiectia acesteia pentru 2018 – 2020”, in acest an, din impozitul pe salarii si venit, ar urma sa se incaseze la buget 30 de miliarde de lei, adica 11,8% din veniturile totale ale statului.

“Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, adica 10.000 lei onorariu inmultit cu 35.000 inmultit cu 12 luni”, estimeaza reprezentantii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 si de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

“Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi incasate dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, precum si a celor 4,2 miliarde lei reprezentand onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai putini rezultate din cotele reduse de impozit, precum si costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite”, mai arata CNIPMMR.

In forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui “o sarcina administrativa suplimentara imensa”, rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata, compensare si control si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative, estimeaza reprezentantii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arata ca va fi nevoie de “4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluiala cu salariile, spatiile si dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi infiintate pentru inregistrarea, evidenta, controlul celor 7,1 milioane de gospodarii existente in Romania”.

Profit.ro

16. Florin Jianu: Noul sistem de impozitare pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF și cetățeni, însemnând pregătirea salariaților și a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare și explicare pentru cetățeni, a declarat joi fostul ministru pentru mediul de afaceri Florin Jianu, în cadrul unei conferințe organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

”Trebuie totodată asigurat un număr optim de consultanți fiscali și, în plus, este nevoie să se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puțin un an și jumătate din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii. În practică, mai mult ca sigur în primii doi-trei ani nu se va reuși o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă”, a spus Jianu, conform News.ro.

El avertizează că eliminarea reținerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului și vor fi în imposibilitatea plății acestuia.

”Amortizarea în primul an și jumătate ca urmare a creșterii numărului de salariați nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înființării de IMM-uri și noi locuri de muncă și fără lansarea unor proiecte ample de investiții și creșterea investițiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene”, a menționat Jianu. În ceea ce privește menținerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune că este necesară posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menținerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scăderea impozitării pe forța de muncă și a reținerii la sursă a impozitului, ”care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoașterea regulilor și procedurilor de către toți contribuabilii, dar și creșterea veniturilor nete ale acestora, cu șase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice și sociale”.

Reprezentanții CNIPMMR spun că noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de calcul și plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranșe – jumătate din suma datorată la data depunerii declarației de venit global și jumătate din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declarației de venit global.

În 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adică 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii și venit. Potrivit programării bugetare cuprinse în ”Raportul privind situația macroeconomică pe 2017 și proiecția acesteia pentru 2018 – 2020“, în acest an, din impozitul pe salarii și venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului. ”Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puțin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creștere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanți fiscali, adică 10.000 lei onorariu înmulțit cu 35.000 înmulțit cu 12 luni”, estimează reprezentanții consiliului pentru IMM-uri. Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 și de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017. ”Analizarea impactului reglementării raportat la consecințe bugetare trebuie să evidențieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum și a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puțini rezultate din cotele reduse de impozit, precum și costurile cu care va fi finanțat decalajul de încasare și de impozite”, mai arată CNIPMMR.

În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui ”o sarcina administrativă suplimentară imensă”, rezultată din înregistrare, stabilire obligații, evidență, plată, compensare și control și o creștere foarte mare a cheltuielilor birocratice și administrative, estimează reprezentanții IMM-urilor. Calculele CNIPMMR arată că va fi nevoie de ”4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spațiile și dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înființate pentru înregistrarea, evidența, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România”.

Mondonews.ro

17. AVERTISMENTUL UNUI FOST MINISTRU DIN CABINETUL GRINDEANU: IMPOZITUL PE GOSPODARIE VA GENERA MULTE EXECUTARI SILITE

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodarii, discutat in prezent de Guvern, necesita o perioada de pregatire de minimum cinci ani pentru ANAF si cetateni, insemnand pregatirea salariatilor si a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare si explicare pentru cetateni, considera fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, in cadrul unei conferinte organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), informeaza News.ro.

“Trebuie totodata asigurat un numar optim de consultanti fiscali si, in plus, este nevoie sa se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul ca, cel putin un an si jumatate din momentul introducerii nu se va incasa impozitul pe salarii. In practica, mai mult ca sigur in primii doi-trei ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca”, a spus Jianu.

El avertizeaza ca eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

“Amortizarea in primul an si jumatate ca urmare a cresterii numarului de salariati nu se va putea realiza fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si noi locuri de munca si fara lansarea unor proiecte ample de investitii si cresterea investitiilor publice, fara debolcarea fondurilor europene”, a mentionat Jianu.

In ceea ce priveste mentinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune ca este necesara posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca si a retinerii la sursa a impozitului, “care asigura simplificare administrativ-fiscala, costuri birocratice reduse, cunoasterea regulilor si procedurilor de catre toti contribuabilii, dar si cresterea veniturilor nete ale acestora, cu sase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice si sociale”.

Ce efect ar avea asupra bugetului

Reprezentantii CNIPMMR spun ca noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implica modificari de calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe – jumatate din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si jumatate din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global.

In 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adica 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii si venit.

Potrivit programarii bugetare cuprinse in “Raportul privind situatia macroeconomica pe 2017 si proiectia acesteia pentru 2018 – 2020″, in acest an, din impozitul pe salarii si venit, ar urma sa se incaseze la buget 30 de miliarde de lei, adica 11,8% din veniturile totale ale statului.

“Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, adica 10.000 lei onorariu inmultit cu 35.000 inmultit cu 12 luni”, estimeaza reprezentantii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 si de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

“Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi incasate dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, precum si a celor 4,2 miliarde lei reprezentand onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai putini rezultate din cotele reduse de impozit, precum si costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite”, mai arata CNIPMMR.

In forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui “o sarcina administrativa suplimentara imensa”, rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata, compensare si control si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative, estimeaza reprezentantii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arata ca va fi nevoie de “4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluiala cu salariile, spatiile si dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi infiintate pentru inregistrarea, evidenta, controlul celor 7,1 milioane de gospodarii existente in Romania”.

News.ro

18. Consiliul pentru IMM-uri: Creşterile salariale ale bugetarilor trebuie să se acorde în funcţie de performanţă şi nu trebuie să fie mai mari decât investiţiile

Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea, a declarat joi Ovidiu Nicolescu, preşedinte onorific al Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care subliniază că aceste majorări trebuie să se acorde în funcţie de performanţă.

”Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea. Pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiţii”, a spus Nicolescu. 

Proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost înregistrat la Senat pe 24 aprilie.

”Este prioritară creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008, precum şi lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România”, consideră reprezentantul CNIPMMR.

România este în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii, potrivit Raportului de ţară privind România al Comisiei pentru 2016.

”Este necesară corelarea creşterilor salariale cu evoluţia economiei României şi cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidenţiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului”,  a menţionat Nicolescu.

În 2016, creşterea câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din sectorul privat, iar salariile din administraţia publică din România, rapotate la media pe economie, sunt mult mai mari faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est, în timp ce evoluţia raportului salariu public/privat plasează România peste ţări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia, arată datele consiliului.

Startupcafe.ro

19. Start-up Nation: nou termen avansat pentru inceperea programului prin care antreprenorii ar putea obtine pana la 200.000 RON de la stat

Guvernul mai are in vedere o amanare usoara pentru deschiderea programului Start-up Nation Romania, prin care antreprenorii cu firme foarte noi vor putea obtine fonduri nerambursabile de pana la 200.000 de lei (circa 44.000 euro) de la stat, pentru investitii. Intre timp, reprezentanti ai antreprenorilor au criticat modificari operate recent in program. 

Un nou termen de deschidere a Start-up Nation a fost anuntat de Ilan Laufer, secretarul de stat care coordoneaza programul de finantare: sfarsitul lunii mai sau inceputul lunii iunie. “Final de mai, inceput de iunie. Depinde cat de repede ne miscam. Toata echipa din minister lucreaza la program” – a declarat, joi, pentru StartupCafe, Ilan Laufer, secretar de stat in Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Aceasta este practic a doua amanare a programului, anuntata de Guvern:

  • Initial, Guvernul a avansat orientativ data de 2 mai, “Ziua Tineretului” pentru deschiderea programului Start-up Nation.
  • Ulterior, in urma consultarilor publice, Guvernul a avansat al doilea termen: a doua jumatate a lunii mai, pentru ca acum sa se ajunga in iunie.

Cum am ajuns aici

Programul Start-up Nation a fost instituit inca din 30 ianuarie 2017, cand Guvernul a publicat in Monitorul Oficial Ordonanta e Urgenta 10/2017, pentru stimularea infiintarii intreprinderilor mici si mijlocii. Prin acest act normativ cu putere de lege, care a intrat in vigoare in 30 ianuaroe 2017, Guvernul se obliga sa emita in cel mult 30 de zile normele de aplicare  pentru ca apoi sa implementeze schea de ajutor de minimis pentru IMM-uri infiintate dupa data de 30 ianuarie 2017. 

Intre timp insa initiatorul programului, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu si-a dat demisia de onoare din Guvern, in semn de nemultumire fata de unele acte normative emise de Cabinet in domeniul justitiei, care au starnit proteste masive in toata tara. 

Mai departe, echipa care a ramas in minister s-a lansat intr-o serie de deiscutii cu reprezentati ai mediului de afaceri, antreprenori si potentiali beneficiari, in urma carora guvernantii au considerat ca este mai bine sa astepte modificarea ordonantei de urgenta care instituise programul in Parlament. In Legislativ, si Ministerul pentru Mediul de Afaceri a venit cu propuneri de modificare a propriei ordonante. In cele din urma, Ordonanta a fost modificata de Parlament printr-o lege adoptata in 25 aprilie si trimisa presedintelui Iohaniis la promulgare. 

Presedintele are termen 20 de zile sa o promulge sau poate sa o retrimita Parlamentului pentru reexaminare o singura data. 

Toata aceasta amanare a programului a fost critcata, joi, 4 aprilie, de initiatorul programului, Florin Jianu, membru al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). 

“Am vazut o presiune asupra presedintelui ca trebuie sa promulge aceasta lege, dupa ce ea a stat atat timp. Am facut ordonanta de urgenta pentru ca aceasta intra in vigoare de la data publicarii in Monitorul Oficial, de la 30 ianuarie ea era in vigoare, erau 30 de zile la dispozitie sa se faca normele si programul trebuia sa fie valid. Nu trebuia sa asteptam dupa adoptarea legii. Altfel, Guvernul ar fi trimis-o ca proiect de lege la Parlament. Ordonanta de urgenta inseamna o nevoie imediata” – a spus Jianu, intr-o conferinta de presa.

Conso.ro

20. CNIPMMR: IMPLEMENTAREA IMPOZITULUI PE GOSPODARII IN 2018 NU ESTE FEZABILA

Reprezentantii mediului de afaceri din Romania solicita autoritatilor o perioada de pregatire de cinci ani pentru introducerea sistemului de impozitare pe gospodarii anuntat. Acestia sustin ca, daca se va aplica de anul viitor, noul sistem va crea probleme de finantare a bugetului, administrative, pentru ANAF si financiare pentru populatie. 

“Noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implica modificari de calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe – jumatate din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si jumatate din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global”, a declarat fostul ministru pentru mediul de afaceri, Florin Jianu, in cadrul unei conferinte organizata de Consiliul National pentru IMM-uri (CNIPMMR). 

Cat va costa noul sistem?

Potrivit acestuia, in 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adica 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii si venit. 

”Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, adica 10.000 lei onorariu inmultit cu 35.000 inmultit cu 12 luni”, estimeaza reprezentantii Consiliului pentru IMM-uri.

In plus, reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016.

”Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea acestor costuri”, mai arata CNIPMMR. 

Ce vor pati cei care nu platesc?

Mai mult, in practica, mai mult ca sigur in primii doi-trei ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca, mai spune Florin Jianu. 

In aceste conditii, el avertizeaza ca eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

Astfel, reprezentantii firmelor mai spun ca, in forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui ”o sarcina administrativa suplimentara imensa”, rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata, compensare si control si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative. 

In opinia lui Jianu, ANAF nu face fata, in prezent, administrarii unui numar de aproximativ un milion de contribuabili, si se intreaba cum va face fata administrarii a 7 -8 milioane de gospodarii. 

”Trebuie totodata asigurat un numar optim de consultanti fiscali”, a adaugat Jianu. 

In concluzie, reprezentantii IMM-urilor sustin cota unica de impozitare, cu retinere la sursa, cu analizarea oportunitatii reducerii cotei de la 16% la 10%, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca.

Business24.ro

21. Un fost ministru din Guvernul Grindeanu avertizeaza: Impozitul pe gospodarie va genera foarte multe executari silite

Implementarea sistemului de impozitare pe gospodarii, discutat in prezent de Guvern, necesita o perioada de pregatire de minimum cinci ani pentru ANAF si cetateni, insemnand pregatirea salariatilor si a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare si explicare pentru cetateni, considera fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, in cadrul unei conferinte organizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

“Trebuie totodata asigurat un numar optim de consultanti fiscali si, in plus, este nevoie sa se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul ca, cel putin un an si jumatate din momentul introducerii nu se va incasa impozitul pe salarii. In practica, mai mult ca sigur in primii doi-trei ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca”, a spus Jianu.

El avertizeaza ca eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

El avertizeaza ca eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

“Amortizarea in primul an si jumatate ca urmare a cresterii numarului de salariati nu se va putea realiza fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si noi locuri de munca si fara lansarea unor proiecte ample de investitii si cresterea investitiilor publice, fara debolcarea fondurilor europene”, a mentionat Jianu.

In ceea ce priveste mentinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune ca este necesara posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca si a retinerii la sursa a impozitului, “care asigura simplificare administrativ-fiscala, costuri birocratice reduse, cunoasterea regulilor si procedurilor de catre toti contribuabilii, dar si cresterea veniturilor nete ale acestora, cu sase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice si sociale”.

Ce efect ar avea asupra bugetului

Reprezentantii CNIPMMR spun ca noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implica modificari de calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe – jumatate din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si jumatate din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global.

In 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adica 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii si venit.

Potrivit programarii bugetare cuprinse in “Raportul privind situatia macroeconomica pe 2017 si proiectia acesteia pentru 2018 – 2020”, in acest an, din impozitul pe salarii si venit, ar urma sa se incaseze la buget 30 de miliarde de lei, adica 11,8% din veniturile totale ale statului.

“Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, adica 10.000 lei onorariu inmultit cu 35.000 inmultit cu 12 luni”, estimeaza reprezentantii consiliului pentru IMM-uri.

Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 si de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

“Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi incasate dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, precum si a celor 4,2 miliarde lei reprezentand onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai putini rezultate din cotele reduse de impozit, precum si costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite”, mai arata CNIPMMR.

In forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui “o sarcina administrativa suplimentara imensa”, rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata, compensare si control si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative, estimeaza reprezentantii IMM-urilor.

Calculele CNIPMMR arata ca va fi nevoie de “4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluiala cu salariile, spatiile si dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi infiintate pentru inregistrarea, evidenta, controlul celor 7,1 milioane de gospodarii existente in Romania”.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

22. Măsurile Guvernului pentru creşterea veniturilor la buget: Menţine pensiile speciale, însă majorează acciza la ţigări şi plafonează indemnizaţia pentru copil

Guvernul pregăteşte o serie de măsuri pentru a creşte veniturile la buget, dar şi pentru a reduce cheltuielile, astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%. Şi dacă, pe de o parte, guvernanţii nu se ating de pensiile speciale, ei plănuiesc însă să umble la acciza pe ţigări, la indemnizaţia pentru creşterea copilului, la profiturile companiilor de stat, dar şi la contribuţiile datorate de angajatori.

Aceste măsuri fac parte din programul de convergenţă 2017-2020, aprobat vineri prin Memorandum, care, potrivit Guvernului, „confirmă menţinerea angajamentului de aderare la zona euro”. „Măsurile suplimentare vor asigura încadrarea deficitului ESA în pragul de 3% şi răspund solicitărilor reprezentanţilor Comisiei europene”, arată Executivul. Şi deşi estimează că deficitul bugetar ESA rămâne „relativ constant” în anii 2017-2018, iar deficitul structural creşte de la 2,4% din PIB în 2016 la 3% în anul 2018, Guvernul nu precizează ce nivel va atinge deficitul în anul 2017.

De asemenea, Executivul a făcut publice doar câteva dintre măsurile asumate în cadrul programului de convergenţă, însă un document obţinut de profit.ro arată că ele sunt mult mai numeroase. Măsuri pentru creşterea veniturilor

Una dintre măsurile pe care Guvernul şi le asumă este să introducă, de la 1 iulie 2017, obligaţia de plată a contribuţiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul salariului minim de 1.450 lei, potrivit profit.ro.

O altă măsură va fi majorarea nivelului accizei la ţigarete, de la 435,58 lei/1.000 ţigarete la 439,94 lei/1.000 ţigarete, relevă documentul aprobat de Guvern. Potrivit acestuia, impactul pozitiv la buget al măsurii este estimat la 90 milioane lei în 2017.

De asemenea, Guvernul mai doreşte introducerea de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituţiile publice. Aceasta constă în plata de către instituţiile şi întreprinderile publice a taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii realizate direct în contul furnizorului/prestatorului la bugetul de stat.

Impactul estimat al acestei măsuri este de 180 milioane lei în 2017 şi 420 milioane lei în 2018. Mai mult, Guvernul doreşte continuarea şi în 2018 a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societăţile de stat. Impactul estimat al acestei măsuri este de 870 milioane lei în 2018. O altă măsură o reprezintă modificarea prevederilor ordonanţei de urgenţă privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, în sensul aplicării mărcii de garanţie proprie exclusiv de către ANPC şi nu de către producătorii interni, importatorii sau vânzătorii cu amănuntul, cu scopul simplificării şi creşterii eficienţei actelor de control, precum şi a garantării calităţii produselor comercializate către consumatori. Impactul estimat este de 110 milioane lei în 2017.

Măsuri pentru reducerea cheltuielilor Totodată, Guvernul va lua şi măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi reforme structurale pentru eficientizarea cheltuielilor, cu un impact estimat de un miliard de lei în anul 2017 şi trei miliarde lei în anul 2018. Una dintre acestea presupune elaborarea unui plan de raţionalizare a cheltuielilor publice până la data de 1 iulie, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale, informatizarea accelerată a administraţiei centrale şi locale, prioritizarea şi accelerarea investiţiilor publice, revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Subvenţiile de la buget către companiile publice vor fi condiţionate de îmbunătăţirea performanţelor financiare şi se vor introduce contracte de performanţă în toate instituţiile publice şi companiile de stat.

O măsură priveşte pensiile speciale, care vor fi menţinute la nivelul stabilit în prezent. Guvernul mai apreciază că, în vederea utilizării eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestaţii sociale, ar fi oportună plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului (ICC) la un nivel maxim cuprins între 5.000 – 10.000 lei, dar şi introducerea cardului social de beneficii. De asemenea, vor fi reduse cheltuielile de funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor publice cu 5-10%. 

Totodată, achiziţiile autorităţilor centrale în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile vor fi efectuate centralizat, de către o unitate de achiziţii centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri şi servicii se vor diminua cu aproximativ 10 – 15%, imediat ce această unitate va deveni operaţională. Mai mult, va fi creat un sistemul naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) va colecta în mod direct datele necesare populării sistemului de la instituţiile şi autorităţile publice. 

Guvernul doreşte şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat: reforma managementului privat la companiile de stat din domeniile strategice cu contracte standard, criterii de performanţă şi plată în funcţie de performanţă.  În plus, va fi redus cu minim 35% preţul medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul.  Paradox: Instituţie nouă pentru reducerea numărului de instituţii Cum vrea să mai eficientizeze Guvernul cheltuielile? Printr-un paradox, respectiv prin înfiinţarea unei noi instituţii în cadrul Executivului. Mai exact, o instituţie care să se ocupe cu reducerea numărului de instituţii. Astfel, Guvernul va înfiinţa până la 1 iulie o direcţie în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va urmări reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului.

23. Câştigul mediu net a crescut în martie cu 4,7%, la 2.342 de lei, echivalent cu 515 euro

Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 4,7%, sau 106 lei, în luna martie faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.342 de lei (515 euro), iar ritmul anual de creştere a încetinit, la 14,2%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ritmul a încetinit de la 14,7% în februarie şi 18,4% în ianuarie. Ritmul anual de creştere a salariilor înregistrat în ianuarie 2017 a fost unul record după noiembrie 2008. În decembrie 2016, câştigul salarial mediu net a ajuns la 2.354 lei (521 euro), nivel record-istoric, după un avans de 11,4% faţă de decembrie 2015.

Şi câştigul mediu brut a atins în decembrie 2016 un nivel-record, de 3.257 lei (721 euro). În martie, câştigul mediu brut a urcat cu 4,8% faţă de februarie, la 3.256 lei (716 euro), în contextul în care salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 16%, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.  ”Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 40,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 24,8% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului”, arată comunicatul de marţi al INS, în celelalte sectoare fiind înregistrate creşteri mai mici ale câştigurilor. Statisticile oficiale publicate arată că, în termeni reali, ţinând cont de inflaţie – care a fost de 0,4% în martie, în termeni anuali -, câştigurile nete au fost mai mari, în luna martie 2017, cu 14% faţă de a doua lună din 2016. 

“Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (5880 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1369 lei)”, se arată în comunicatul INS. Potrivit tabelelor INS, pe lângă sectorul IT, câştigul mediu net din România a depăşit nivelul de 1.000 de euro (4.550 lei) în luna martie în domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (5.706 lei), fabricarea produselor de cocserie (5.132 lei), activităţi de asigurări (5.013 lei) şi activităţi de servicii anexe extracţiei (4.622).

Wall-street.ro

24. Andreea Comsa: Preturile locuintelor sunt tinute sub control de TVA 5%. Nu sunt premisele unei noi bule imobiliare

Sunt foarte multi cumparatori de locuinte care au avut acces mai facil la finantare in 2017 si au cumparat si apartamente mai scumpe. Asta nu inseamna ca piata a luat-o razna si ca preturile vor mai creste ca si in 2008, deoarece acum sunt tinute sub control de acest TVA de 5% si orice dezvoltator care pune pe hartie un proiect nu poate sa ignore faptul ca cea mai mare parte a apartamentelor trebuie sa se incadreze in limita de TVA pentru a fi sigur ca are o predictibilitate in vanzare, a spus Andreea Comsa, cu ocazia targului de locuinte Imobiliarium.

“Am citit foarte multe articole de presa pe tema ivirii unei noi crize imobiliare, odata cu cresterea preturilor in piata rezidentiala. Dar, acestea nu au crescut prea mult, ci ritmul a fost de 5% sau 7%, in limita de TVA de 5%. Anul 2017 a dat semnale ca va continua la fel de bine ca si pana acum, trebuie insa sa fim prudenti, sa eliminam din discutii posibilitatea unei crize imobiliare, deoarece nu sunt premisele a ceea ce a fost in 2007 si 2008. Nu au crescut preturile terenurilor intr-un mod atat de accelerat astfel incat sa ne facem griji. Nimeni nu isi mai asuma proiecte care nu sunt in piata”, a spus Andreea Comsa, CEO Premier Estate Management.

In opinia sa, piata rezidentiala ofera semne de maturitate din punct de vedere al tranzactiilor, dar sufera la pedictibilitatea legislativa si comunicareacu autoritatile. “Apar tot felul de proiecte de legi care blocheaza piata rezidentiala. Mai bine sa ramana lucrurile asa cum sunt, in control, si eventual sa le imbunatatim, decat sa dam tot felul de legi care probabil ca vor amendate de Uniunea Europeana. Apoi sa fie abrogate dupa un an de zile sau de catre urmatorul Guvern. In pata rezidentiala, daca un investitor da startul unui proiect, ajunge sa isi dea seama dupa un an ca, dupa schimbarea liegislatiei, calculele sale nu mai sunt bune si poate intra in insolventa”.

De exemplu, “propunerea de TVA zero la achizitia de locuinte a blocat inca o data piata, pentru ca multi clienti au pus in asteptare decizia de a cumpara, pana trece legea. La o analiza mult mai atenta, aceasta lege, la care s-a renuntat pana la urma, poate ca ar fi avut consecinte negative in piata rezidentiala, decat daca TVA de 5% ar fi aplicat la mai multe tranzactii consecutive si nu ar mai exista acea limita de 100.000 euro. Cu siguranta pentru piata rezidentiala ar fi un lucru mult mai bun, decat sa se elimine TVA si sa intram intr-o zona total speculativa, pentru ca momentam piata depinde foarte mult de aceasta siguranta, tinuta de TVA 5%”, arata Andreea Comsa.

Premier Estate Management este o companie de consultanta, activa pe piata imobiliara din Romania din 2008 si specializata in servicii de marketing si vanzari in regim de reprezentare exclusiva, facility management, respectiv evaluarea potentialului investitional. Compania a vandut 940 de unitati in 2016 la o valoare de piata de aproximativ 90 de milioane de euro.

Print Friendly, PDF & Email