Revista presei 30.05.2017

Revista presei 30.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR
Zf.ro, Presaonline.ro, Revistapresei.ro
  1. CNIPMMR: Legea salarizării poate avea un impact bugetar de 42 de miliarde de lei până în anul 2022
  2. Semnal de alarmă dat de patronate: Legea salarizării va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul public
Ziuadecj.ro. 6
  1. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca. 6
Forbes.ro
  1. CNIPMMR: Impactul bugetar al Legii salarizării, 43 miliarde lei, până în 2022. Jianu: S-ar putea să fie aplicată câteva luni, după care să se renunțe
  2. Nicolescu (CNIPMMR): Creșterile salariale din domeniul public trebuie corelate cu performanța
Puterea.ro
  1. Un fost ministru din Guvernele PONTA și GRINDEANU face praf Legea SALARIZĂRII. De ce spune că salariile vor trebui tăiate după șase luni
Dcnews.ro, Stiri.discard.ro
  1. Legea salarizării. Florin Jianu: Salariile vor fi tăiate la loc, în jumătate de an

Agerpres.ro, Stiripesurse.ro, Stiripescurt.ro, Sursadestiri.net, Infolegal.ro, Atat.ro

  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Gds.ro, Ziar.com
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Capital.ro, Ziarelive.ro, Pescurt.ro
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Economica.net
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Mediafax.ro, Fluierul.ro, Ultimelestiri.ro
  1. Scenariul sumbru făcut de reprezentanţii IMM-urilor după ce au calculat impactul bugetar pe care îl va avea Legea salarizării: Statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca
Antena3.ro
  1. Avertisment dur privind legea salarizării: „Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”
Digi24.ro
  1. Ex-ministru din Guvernul Grindeanu: Salariile vor fi tăiate la loc
Romaniatv.ro
  1. Avertisment dur privind legea salarizării: “Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”
Gandul.info
  1. Un fost ministru din Guvernul Ponta critică dur proiectul legii salarizării: „Statul va fi obligat să se împrumute masiv”
Money.ro, Portal.ro
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Mytex.ro
  1. Fost ministru, despre legea salarizării: „Vom asista la o lipsă de sustenabilitate”
Feedler.ro
  1. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca
Newslist.ro
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Ziuadecj.realitatea.net
  1. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca
Aktual24.ro
  1. „Peste 6 luni vor fi taiate iar salariile”. PSD-istilor li se cere sa se potoleasca, inclusiv un fost ministru in Guvernul Grindeanu este foarte ingrijorat
Huff.ro
  1. Anunț șoc din partea unui fost ministru: Practic, se vor tăia salariile!
Jurnalvirtual.ro
  1. Avertismentul unui fost ministru în guvernul Grindeanu: Forțarea cu legea salarizării unice va duce în final la tăierea lefurilor
Cursdeguvernare.ro
  1. Consiliul Naţional al IMM-urilor: Din cauza Legii salarizării, statul se va împrumuta masiv și va creşte taxele
Romaniajournal.ro
  1. SMEs representatives claim unitary wage bill’s impact will reach RON 34bn by 2020, inapplicable law
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Jumătate din biodieselul din România este importat din Polonia, în timp ce rapiţa românească pleacă la export. Producătorii reclamă practici incorecte
  2. Japonezii de la Calsonic Kansei vor să facă o nouă fabrică de componente electronice pentru industria auto
Agerpres.ro
  1. Vasilescu: Bugetarii nu trebuie să fie speriați; ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020
  2. Schimburile comerciale dintre Bulgaria și România se ridică la aproximativ patru miliarde de euro
Digi24.ro

31. Așteptările managerilor confirmă dezechilibrele din economie 

Apariții în presă ale CNIPMMR

Zf.ro, Presaonline.ro, Revistapresei.ro

1. CNIPMMR: Legea salarizării poate avea un impact bugetar de 42 de miliarde de lei până în anul 2022

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiuliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

„Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

2. Semnal de alarmă dat de patronate: Legea salarizării va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul public

Legea salarizării bugetarilor, aflată în prezent în discuţii în Parlament, va conduce la o accentuare a migraţiei angajaţilor de la privat la stat pe fondul salariilor mai mari, spun reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Când vorbim de legea salarizării, trebuie să avem în vedere şi impactul asupra sectorului privat. Salariile în sectorul bugetar sunt mult mai mari decât media pe economie şi decât în sectorul privat, lucru care va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul de stat. Lumea va merge acolo unde va fi mai bine plătită. Să nu uităm că valoarea adăugată se creează în sectorul privat, nu în sectorul bugetar”, a spus Ovidiu Nicolescu, preşedinte onorific al CNIPMMR, în cadrul unui eveniment organizat ieri de patronat pe această temă.

Angajaţii de la stat din România câştigă, în medie, cu 19% mai mult decât angajaţii din mediul privat, în timp ce în alte state raportul este inversat, arată statisticile oficiale. În Ungaria, spre exemplu, bugetarii câştigă, în medie, cu 14% mai puţin decât angajaţii din privat, potrivit datelor institutului de statistică din Ungaria.

Săptămâna trecută, senatorii au adoptat proiectul legii salarizării unitare în sistemul bugetar, aceasta urmând să fie trimisă către Camera Deputaţilor, care este for decizional. La nivelul Senatului s-au aprobat 54 de amendamente referitoare la 45 de articole ale legii.

Au fost adoptate numai propunerile care au vizat creşterile salariale şi creşterea coefienţilor de salarizare, în timp ce propunerile privind corelarea creşterii salariilor cu performanţa nu au fost adoptate.

Printre principalele modificări admise de Senat se numără salarii mai mari pentru primarii şi viceprimarii de municipii, pentru directorii administrativi ai universităţilor, pentru angajaţii ANAF şi cei ai Curţii de Conturi.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a transmis în cadrul conferinţei de ieri câteva observaţii cu privire la aspectele pentru care Camera Deputaţilor ar trebui să identifice soluţii.

„În primul rând, trebuie să avem nişte modificări de esenţă a legii salarizării, ceea ce înseamnă corelarea în toate domeniile a creşterii salariilor cu performanţele. De exemplu: măririle de salariu pentru personalul care lucrează la proiectele europene să fie proporţional cu gradul de realizare şi implementare a proiectelor”, a explicat Ovidiu Nicolescu.

În contextul în care în proiectul de lege, care a trecut de Senat, se menţionează că “pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”, iar pentru anii viitori nu este completat, reprezentanţii CNIPMMR spun că nu există măriri de salarii care să nu aibă influenţă asupra bugetului de stat.

“Măriri de salarii care să nu aibă influenţă asupra bugetului nu există. Este o aberaţie. Mărirea nejustificătă şi fără surse de acoperire a salarilor în sectorul de stat afectează investiţiile, afectează dezvoltarea României în viitor şi afectează nivelul de salarii în următorii ani. Asemenea creşteri nu sunt sustenabile dacă nu sunt însoţite de investiţii şi de absorbţia de fonduri europene”, a punctat Ovidiu Nicolescu.

Estimările CNIPMMR arată că legea salarizării unitare în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde de lei, până în anul 2020 şi 43 miliarde de lei, până în anul 2022.

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) în Raportul din 25 mai 2017, a recomandat analiza şi modificarea cu atenţie proiectului Legii salarizării unice “în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen lung”, subliniind că reprezintă un risc la deficitul bugetar.

Mai mult, în contextul unei posibile înrăutăţiri a situaţiei fiscale, FMI a recomandat autorităţilor române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii şi pensii.

Ziuadecj.ro

3. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în 2022.

Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”

“E nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, vicepreşedinte al CNIPMMR.

Forbes.ro

4. CNIPMMR: Impactul bugetar al Legii salarizării, 43 miliarde lei, până în 2022. Jianu: S-ar putea să fie aplicată câteva luni, după care să se renunțe

Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut o analiză a costurilor privind Legea salarizării, în condițiile în care reprezentanții autorităților (Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor) susțin că nu va exista nicio consecință.

Impactul bugetar al proiectului salarizării unice în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde de lei, până în 2020, și de 43 de miliarde de lei, până în 2022, arată o analiză a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). În plus, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minim 10% a cheltuielilor bugetare, conform aceleiași surse.

Această analiză a fost făcută în contextul în care în „Expunerea de motive a proiectului Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, se menționează că „pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”, iar pentru următorii ani nu este completat.

Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al CNIPMMR, a susținut, într-o conferință de presă, că aceasta este o aberație și că nu se poate ca o asemenea lege să nu aibă niciun impact:

„Creșterea salariilor în sine nu este un scop, nu este sustenabilă pe termen lung, dacă nu ai performanță economică. Dimpotrivă, în viitor, vom avea de a face cu o prăbușire. Nu suntem împotriva creșterii salariilor, să crească, dar să crească în limitele sustenabilității, în limitele care să permită și creșterea investițiilor publice, și să permită și stabilizarea personalului, și în sectorul de stat, și în privat.”

Liviu Rogojinaru, președintele Consiliului IMM-urilor, a estimat că, dacă nu se adoptă propunerile înaintate de organizație, printre care și temperarea creșterilor salariale, probabil că Guvernul va fi nevoit să se împrumute de pe piețele externe pentru a le plăti sau va trebui să crească alte taxe:

„Niciunul dintre aceste două scenarii nu mi se pare favorabil, nu mi se pare corect, nu mi se pare aplicabil, în momentul actual”.

Florin Jianu (foto), vicepreședintele CNIPMMR și fost ministru al Mediului de Afaceri, a adăugat două scenarii:

Vom avea încă o lege a salarizării unitare așa cum a fost și cea a lui Boc, care nu a fost aplicată niciodată și prorogată, în mod constant. Al doilea scenariu, dacă se insistă pe aplicarea acestei legi: vom asista la o lipsă de sustenabilitate – probabil o vom vedea aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și, probabil, în foarte scurt timp, vom reveni la situația inițială. Situația inițială nu va fi simplă, pentru că, practic, se vor tăia salarii.

Jianu a reamintit că tăierea salariilor din anii 2010 – 2011 a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 2014, iar guvernul din acel moment a trebuit să plătească acele salarii tăiate.

„Este nevoie de echilibru. Este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe criteriile economiei actuale. Să introducem întotdeauna: de unde vin banii. Este nevoie de o regândire profundă a administrației. Avem nevoie de 1,2 milioane de angajați în administrație și de introducerea de criterii de performanță. Fără o performanță suplimentară, vom avea aceeași funcționari publici plătiți de două sau de trei ori mai bine, iar performanța va fi exact aceeași”, a completat Jianu.

Cum a fost adoptată Legea salarizării în Senat

În data de 23 mai 2017, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat cu 85 voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 12 abțineri proiectul „Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, cu modificări (54 de amendamente admise, pentru cele 45 de articole ale legii, fără anexe), propunerea legislativă fiind trimisă pentru dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional pentru acest proiect de lege.

„În Senat au fost adoptate numai propunerile vizând creșterea salariilor și creșterea coeficienților de salarizare. Propunerile vizând creșterea salariilor corelate cu performanța nu au fost adoptate. Aici s-a propus, de exemplu, ca măririle de salarii ale personalului care lucrează în domeniului proiectelor din fonduri europene să fie corelate cu gradul de realizare de implementare a proiectelor. Aceasta nu a fost adoptată, deși se știe că, după trei ani, nu avem încă fonduri absorbite”, a subliniat Nicolescu.

Propunerile de creștere a salariilor vizează conducătorii din administrații (președinții, vicepreședinții de consilii județe, primarii, viceprimarii), apoi pe cei implicați în partea de control financiar (ANAF, Curtea de Conturi) și conducerea din domeniul preuniversitar. Creșterea coeficienților de salarizare, duc tot la creșteri salariale, îi vizează pe cei angajați în învățământ, administrație publică și sănătate.

De exemplu, proiectul ieșit din Senat prevede creșterea de la 5% la 10% a majorării salariilor personalului care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, și majorarea cu 25% a indemnizaţiilor preşedinţilor/vicepreşedinţilor Consiliilor Județene şi ale primarilor/viceprimarilor care implementează proiecte europene.

De asemenea, acest proiect include majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul preuniversitar, de exemplu, creșterea salariilor directorilor unităților de învățământ la nivelul inspectorilor școlari, de la 6.844 lei la 7.282 lei.

În plus, se prevede că directorul general administrativ al unei universităţi va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, în jur de 14.000 de lei, primul ocupând a treia poziţie în grilă după rector. De asemenea, secretarul-şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, care este cuprins, în legea salarizării unitare, între 10.037 (grad I) şi 12.459 lei (grad II), faţă de 6.580 (grad I) şi 7.546 lei (grad II), cât era prevăzut în forma iniţială a propunerii legislative.

Proiectul actual al legii salarizării menționează: contribuțiile pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult de la bugetele locale ar urma să crească de la 18.951 la 19.899, iar coeficienții pentru tot personalul Curții de Conturi să crească, de exemplu, pentru consilieri conturi de la 8 la 9,5, pentru vicepreședinte autoritatea de audit de la 9 la 9,5, pentru președinte de la 10,5 la 10,7.

În plus, proiectul ajuns la Camera Deputaților prevede creșterea cu 1.450 de lei a salariilor primarilor raportat la sumele propuse în proiectul inițial al legii salarizării unitare, includerea veniturile personalului de la ANAF în grila administraţiei publice centrale, cu creșterea salariilor personalului cu funcții de conducere din ANAF cu 3.000 de lei, iar pentru personalul de execuție, cu creșteri între 100 de lei şi 1.800 de lei.

Amendamentele admise de Senat vizează și clarificări privind regimul soldelor de funcție/grad/comandă pentru personalul militar, politiști, funcționari publici cu statut special și amplificarea rolului reprezentanților organizațiilor sindicale.

5. Nicolescu (CNIPMMR): Creșterile salariale din domeniul public trebuie corelate cu performanța

Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a spus, într-o conferință de presă, că este nevoie ca toate creșterile salariale propuse prin proiectul Legii salarizării, care a fost adoptat de Senat în 23 mai și care a fost înaintat spre Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare, să fie corelate cu performanțele angajaților.

În Camera Deputaților, dacă ne interesează viitorul acestei țări, trebuie să avem niște modificări de esență a Legii salarizării. Aceasta trebuie să însemne, în primul rând, corelarea în toate domeniile a creșterii salariilor cu creșterea de performanță. Am propus metoda 360 – fiecare să fie evaluat de șefi, de colegi și de colaboratori. Al doilea element important este să se prevadă evaluări de stări și periodice, anual, în toate domeniile. În al treilea rând, și cel mai important, de fapt de-aici trebuia început, este nevoie ca această lege a salariizări să fie precedată de finalizarea reformei în administrația publică, de digitalizarea sa și de corelarea volumului de muncă și a personalului. Comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, România are cel mare procent al populației în administrație, iar salariile din administrație reprezintă, raportat la salariul național un procent mai mare decât în Cehia, Polonia, Ungaria sau Croația”, a mai spus Nicolescu.

Reprezentanții CNIPMMR au menționat, într-un comunicat de presă că toate creșterile salariale pentru bugetari propuse de noua lege trebuie să se acorde raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și, nu în ultimul rând, raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc).

„Trebuie instituite criterii de performanță și trebuie reanalizate amendamentele respinse în Senat care vizează instituirea unor criterii de performanță: de exemplu, acordarea creșterilor salariale proporțional cu coeficientul de succes al proiectului, calculat ca raportul dintre stadiul realizat și stadiul programat, care asigura creșterea absorbției fondurilor structurale, evitarea «abuzului de proceduri», care conducea la prelungirea termenelor în cadrul avizărilor/aprobărilor/verificărilor, deoarece plata se realizează exclusiv în funcție de timpul lucrat, în lipsa unui criteriu complementar obligatoriu pentru funcționari privind obligativitatea încadrării acestor proceduri în graficul de execuție al proiectului și a gradului de absorbție efectiv realizat. Trebuie pornit de la faptul că România, potrivit evaluării Comisiei Europene, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea guvernării”, se detaliază în comunicarea Consiliului IMM-urilor.

Ei mai susțin că aceste creșteri salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele, și așa mari, între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export:

„În 2016, evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat. Salariile din administrația publică din România, comparativ cu media pe economie, sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia”, au detaliat reprezentanții CNIPMMR.

În plus, pentru toate creşterile salariale, trebuie menționată sursa finanțării acestora.

Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe cinci ani), cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători, mai susțin reprezentanții Consiliului.

„Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului. Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016)”, au precizat reprezentații CNIPMMR.

Puterea.ro

6. Un fost ministru din Guvernele PONTA și GRINDEANU face praf Legea SALARIZĂRII. De ce spune că salariile vor trebui tăiate după șase luni

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situația în care, probabil, după o jumătate de an, inflația și rata de îndatorare a statului vor crește atât de mult încât autoritățile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), fost ministru pentru IMM-uri în Guvernul Ponta și fost ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Grindeanu.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Agerpres.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituțională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituționale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Planul B: legea să nu fie aplicată niciodată!

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța.

“Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deși știm că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, “dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Dcnews.ro, Stiri.discard.ro

7. Legea salarizării. Florin Jianu: Salariile vor fi tăiate la loc, în jumătate de an

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, ministrul care a demisionat în luna februarie din fruntea Mediului de Afaceri al Cabinetului Grindeanu. 

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă. 

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. 

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu. 

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare. 

Votată, dar neaplicată

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca şi în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant şi care nu a fost aplicată niciodată”. 

Totodată, preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susţinut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creşte taxele. 

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu şi corelarea măririi salariilor cu performanţa. 

“Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deşi ştim că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu. 

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, “dacă ne interesează viitorul acestei ţări”, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile, relatează Agerpres.

Agerpres.ro, Stiripesurse.ro, Stiripescurt.ro, Sursadestiri.net, Infolegal.ro, Atat.ro

8. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situația în care, probabil, după o jumătate de an inflația și rata de îndatorare a statului vor crește atât de mult, încât autoritățile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMM) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferințe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituțională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituționale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidență a impactului și fără a se arăta de unde vor veni acești bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța.

“Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deși știm că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, “dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Gds.ro, Ziar.com

9. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situația în care, probabil, după o jumătate de an inflația și rata de îndatorare a statului vor crește atât de mult, încât autoritățile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMM) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferințe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituțională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituționale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. “Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidență a impactului și fără a se arăta de unde vor veni acești bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare. Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele. La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța. “Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deși știm că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, “dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Capital.ro, Ziarelive.ro, Pescurt.ro

10. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă. 

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. 

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Economica.net

11. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

‘Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile’, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată ‘la fel ca şi în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant şi care nu a fost aplicată niciodată’.

Totodată, preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susţinut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creşte taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu şi corelarea măririi salariilor cu performanţa.

‘Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deşi ştim că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu’, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, ‘dacă ne interesează viitorul acestei ţări’, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Mediafax.ro, Fluierul.ro, Ultimelestiri.ro

12. Scenariul sumbru făcut de reprezentanţii IMM-urilor după ce au calculat impactul bugetar pe care îl va avea Legea salarizării: Statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiuliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

„Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

Antena3.ro

13. Avertisment dur privind legea salarizării: „Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

„Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani.

Digi24.ro

14. Ex-ministru din Guvernul Grindeanu: Salariile vor fi tăiate la loc

Florin Jianu, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Grindeanu, consideră că majorarea salariilor bugetarilor, așa cum rezultă din legea salarizării unitare aflate în dezbaterea Camerei Deputaților, nu este sustenabilă. Mai mult, Jianu avertizează că, după șase luni de aplicare a noii legi, autoritățile vor fi nevoite să revină „la situația inițială”, adică să taie salariile.

„Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și, probabil, în foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri și fost președinte al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).

Acesta a mai arătat că, pe parcursul dezbaterii din Senat, legea salarizării unitare a suferit 54 de modificări, fără a exista o evidență a impactului bugetar și fără a se indica de unde vor fi luați banii necesari. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

„Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a spus Jianu.

Fostul ministru din Cabinetul Grindeanu a mai arătat că este posibil ca, după aprobarea de către Parlament, legea salarizării unitare să nu intre deloc în vigoare, „la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, „dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Florin Jianu și-a anunțat demisia din Guvernul PSD-ALDE după 28 de zile de mandat, la scurt timp după adoptarea OUG 13.

„Mă opresc aici din activitatea guvernamentală pentru că așa îmi dictează conștiința, iar asta nu este negociabil pentru nimic în lume. Am reflectat cu responsabilitate la ceea ce este etic să fac în continuare și nu în principal pentru probitatea mea profesională, pentru că aici am conștiința curată, ci pentru copilul meu, pentru cum o să mă uit în ochii lui și ce anume o să îi spun peste ani. O să îi spun că tata a fost un laș și a girat acțiuni pe care nu le împărtășește sau a ales să iasă cu fruntea sus dintr-o poveste care nu este a lui?!”, declara Jianu, pe contul său de Facebook.

Romaniatv.ro

15. Avertisment dur privind legea salarizării: “Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani.

Gandul.info

16. Un fost ministru din Guvernul Ponta critică dur proiectul legii salarizării: „Statul va fi obligat să se împrumute masiv”

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) solicită Camerei Deputaţilor “să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate” proiectul legii salarizării şi “să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor” în contextul în care, potrivit calculelor făcute de conducerea confederaţiei patronale, impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022. „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile”, avertizează CNIPMMR.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM-urilor consideră că scenariul, în eventualitatea în care Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală, va implica riscul unei inflaţii mai mari “şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

„Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”, a mai spus Nicolescu.

La rândul său, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR, Florin Jianu, a subliniat că „este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei”.

„Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a spus Jianu.

Proiectul Legii salarizării a intrat, luni, în dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor, care este for decizional.

Money.ro, Portal.ro

17.  Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

‘Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile’, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată ‘la fel ca şi în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant şi care nu a fost aplicată niciodată’.

Totodată, preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susţinut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creşte taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu şi corelarea măririi salariilor cu performanţa.

‘Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deşi ştim că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu’, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, ‘dacă ne interesează viitorul acestei ţări’, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile. AGERPRES

Mytex.ro

18. Fost ministru, despre legea salarizării: „Vom asista la o lipsă de sustenabilitate”

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, a declarat, astăzi, într-o conferință de presă, că aplicarea legii salarizării unice va duce la creșterea inflației și a gradului de îndatorare a statului.

Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a explicat Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMM).

Actul normativ a fost votat de Senat cu 54 de modificări admise, fără a exista însă o evidență a impactului și fără a se arăta de unde vor veni acești bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Prin urmare, oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Feedler.ro

19. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în 2022.

Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”

“E nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, vicepreşedinte al CNIPMMR.

Newslist.ro

20. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

‘Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile’, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. ‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale.

Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

Ziuadecj.realitatea.net

21. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în 2022.

Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”

“E nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, vicepreşedinte al CNIPMMR.

Aktual24.ro

22. „Peste 6 luni vor fi taiate iar salariile”. PSD-istilor li se cere sa se potoleasca, inclusiv un fost ministru in Guvernul Grindeanu este foarte ingrijorat

Aplicarea legii salarizarii unice va duce la situatia in care, probabil, dupa o jumatate de an inflatia si rata de indatorare a statului vor creste atat de mult, incat autoritatile vor fi nevoite sa taie la loc majorarile salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii (CNIPMM) si fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Daca se insista pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsa de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicata o jumatate de an, dupa care nu vor mai exista bani, inflatia va creste, rata de indatorare a statului va creste si probabil foarte scurt timp vom reveni la situatia initiala, lucru care insa nu va fi simplu, pentru ca practic se vor taia salariile”, a spus Jianu, in cadrul unei conferinte de presa, citat de Agerpres.

El a amintit ca, in 2014, Curtea Constitutionala a decis ca taierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constitutionale, iar statul a trebuit sa dea banii inapoi.

„Ridicam inca o data acest semnal de alarma, pentru ca este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Si, inca o data, sa introducem intotdeauna sursa banilor”, a adaugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votata de Senat cu 54 de modificari admise, insa fara a exista o evidenta a impactului si fara a se arata de unde vor veni acesti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate in Senat vor genera cresteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care il vede Jianu este ca, dupa ce va fi votata, aceasta lege nu va fi deloc aplicata „la fel ca si in cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogata in mod constant si care nu a fost aplicata niciodata”.

Totodata, presedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a sustinut ca, odata aplicata aceasta lege, statul fie va trebui sa contracteze imprumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creste taxele.

La randul sau, Ovidiu Nicolescu, presedintele de onoare al CMIPMMR, a aratat ca amendamentele aprobate in Senat la Legea salarizarii vizeaza doar majorari salariale, nu si corelarea maririi salariilor cu performanta.

„Era, de exemplu, o propunere ca marirea salariilor celor care lucreaza cu fonduri europene sa fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptata, desi stim ca de trei ani nu avem fonduri absorbite in noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputatilor, „daca ne intereseaza viitorul acestei tari”, sa aduca modificari de esenta legii, precum introducerea criteriilor de performanta si a unor evaluari periodice in toate domeniile.

Huff.ro

23. Anunț șoc din partea unui fost ministru: Practic, se vor tăia salariile!

Lege salarizării unitare generează controverse puternice și a dus la mai multe proteste, în special din partea angajaților din administrația publică.

Senatul a votat legea cu 54 de modificări admise, dar criticile continuă. Fostul ministul pentru Mediul de Afaceri din Guvernul Grindeanu, Florin Jianu, în prezent reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM), este de părere că majorările salariale prevăzute în noua lege vor îndatora statul, care va fi nevoit să le taie.

„Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă, conform Agerpres.

Acesta spune că deși Senatul a adoptat legea, nu există o evidență a impactului și nu se arată de unde vor veni banii pentru creșterile de salarii. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, „dacă ne interesează viitorul acestei ţări”, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Între timp, discuțiile privind legea salarizării unitare continuă, iar Lia Olguța Vasilescu, ministerul Muncii, a declarat că este posibilă o amânare a creșterilor. „E posibil să regândim etapizarea creșterilor”, a spus aceasta.

Jurnalvirtual.ro

24. Avertismentul unui fost ministru în guvernul Grindeanu: Forțarea cu legea salarizării unice va duce în final la tăierea lefurilor

“Dacă se insistă pe aplicarea legii salarizării unice, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil în foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Grindeanu.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Cursdeguvernare.ro

25. Consiliul Naţional al IMM-urilor: Din cauza Legii salarizării, statul se va împrumuta masiv și va creşte taxele

Impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare va fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022, potrivit calculelor efectuate de Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR).

În această situație, avertizează:

Legea salarizării a fost votată în Senat, iar luni a început dezbaterea acesteia în Camera Deputaților, camera decizională.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, citat de Mediafax.

Reamintim că toate cheltuielile de personal estimate de guvern în bugetul general consolidat de anul acesta reprezintă 63,9 miliarde, respectiv 7,8% din PIB.

Efectele prognozate de CNIMMR, în situația că legea va fi promulgată în forma actuală:

  • va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile
  • vor creşte taxele
  • legea va fi inaplicabilă și, după o jumătate de an, se va renunța la ea. Inflația va fi însă mai mare și va exista riscul tăierilor de salarii.

„Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

Romaniajournal.ro

26. SMEs representatives claim unitary wage bill’s impact will reach RON 34bn by 2020, inapplicable law

The National Small and Medium Sized Enterprises Council (CNIPMMP) representatives have calculated the impact of the unitary wage bill to the public servants and on budget expenditures that could reach RON 34 billion by 2020.

On Monday they said the impact could surge to RON 42 billion by 2022. “We call on the Chamber of Deputies to attentively analyse the impact on investments, which might fall dramatically, and on the private environment,” CNIPMMR chairman Ovidiu Nicolescu said.

According to the SME council representatives “the state indebtedness will increase, which will be forced to proceed to massive borrowings to cover the expenses; taxes will grow; we will witness an unenforceable law; after half a year we will return to the initial situation, however with higher inflation and with the prospect of cutting the wages.”

CNIPMMR claims economic calculations are needed. “We should ask if we need 1.2 employees in the public administration; if we do not pay attention, we might face the situation having the same number of public servants, but two times better paid,” representatives say.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

 

Adevarul.ro

27. Jumătate din biodieselul din România este importat din Polonia, în timp ce rapiţa românească pleacă la export. Producătorii reclamă practici incorecte

România a importat anul trecut 45% din biodieselul necesar, în timp ce producţia românească de rapiţă a fost vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economie, susţin producătorii de biodiesel, care acuză Bulgaria de practici incorecte cu combustibilul polonez.

Mai exact, unii operatori polonezi vând, la un preţ inechitabil, biodiesel declarat oficial ca fiind amestecat, sub mandatul unei Directive UE, cu benzină vândută pe teritoriul polonez. Bulgaria cumpără combustibil de la aceştia şi îl exportă ulterior către alte state, inclusiv în România, unde ajunge la un preţ mai mic decât cel al pieţei, în dauna fermierilor români.

Ca atare, creşterea cantităţii de biodiesel la preţ mic provenit din Polonia a creat importante disfuncţionalităţi pe piaţa românească şi are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor/fermierilor români, potrivit producătorilor români de biodiesel. Potrivit acestora, România importă materii regenerabile din ţările vecine, în 2016, biodiesel-ul importat reprezentând aproximativ 45% din cota de piaţă a României, iar aceste importuri în creştere subminează independenţa energetică şi economia ţării.

„Organizaţia noastră este profund preocupată de situaţia companiilor membre care acţionează în România şi de cea a furnizorilor noştri de bună credinţă, fermierii români, care au cu toţii de suferit de pe urma unor practici incorecte din partea unor parteneri din Bulgaria, care exploatează lipsurile legislaţiei poloneze în domeniu. Ne concentrăm în discuţiile cu autorităţile române cu privire la această situaţie injustă, care necesită atât o soluţie europeană urgentă, cât şi una pe termen mediu”, a declarat pentru „Adevărul” Raffaello Garofalo, Secretarul General al Bordului European pentru Biodiesel (EBB – European Biodiesel Board). „Portiţa” de care profită operatorii polonezi În anul 2009, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (“Renewable Energy Directive – RED”), ce are ca scop încurajarea creşterii economice şi a practicilor sustenabile. Aceasta cuprinde trei obiective principale:

(1) Reducerea emisiilor CO2 pentru ameliorarea schimbărilor climatice;

(2) Asigurarea independenţei şi securităţii energetice;

(3) Dezvoltarea şi susţinerea zonelor rurale şi a locurilor de muncă. Astfel, Directiva impune ca un procent de 20% din energia consumată în cadrul Uniunii Europene să provină din surse regenerabile până în 2020; introduce în acelaşi timp obligaţia specifică pentru operatorii de transporturi să încorporeze 10% energie regenerabilă în sectorul respectiv.

EBB susţine că sunt create disfuncţionalităţi comerciale accentuate la nivelul pieţei interne de biodiesel din cadrul UE, prin exportarea produselor din biodiesel din Polonia, la preţuri inechitabil de mici. „Se pare că produsele din biodiesel pot fi vândute cu o reducere de preţ inechitabilă din cauza unor operatori polonezi, care exportă cantităţi fizice de biodiesel, declarate oficial ca fiind amestecate – sub mandatul Directivei UE – cu benzină vândută pe teritoriul polonez”, susţin reprezentanţii EBB. Potrivit acestora, Bulgaria importă din Polonia mai mult biodiesel decât nivelul cererii interne, pentru a exporta mai târziu în ţări vecine precum România, Grecia, Ungaria etc.

Aceste fluxuri comerciale au crescut semnificativ ca valoare în ianuarie 2016, odată cu scăderea preţului benzinei – făcând uleiul din rapiţă mult mai puţin competitiv.

„Cu toate acestea, ceea ce surprinde cu adevărat este faptul că nu există niciun raţionament economic în spatele acestei scheme de import/export: livrarea produselor din Polonia în România nu este competitivă din punct de vedere al costurilor, în comparaţia cu consumul din producţia locală”, spun ei.

Afectează fermierii români În cazul României, piaţa de biodiesel a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la economia naţională, în special în ceea ce-i priveşte pe producătorii şi fermierii de seminţe oleaginoase. Ca parte a UE, România a adoptat şi implementat directiva RED, respectând astfel toate cerinţele acesteia.

Producătorii de biocombustibil de pe piaţa românească de biodiesel conduc fabrici integrate ce achiziţionează seminţele oleaginoase (rapiţă, floarea soarelui şi soia) de la fermierii români, apoi le presează, alimentând fabricile de biodiesel cu ţiţei şi furnizând hrană pentru industria animalelor, contribuind atât la economia locală, cât şi la cea naţională. Anual, toate instalaţiile de presare, combinate, procesează mai mult de 1 milion de tone de seminţe oleaginoase şi produc mai mult de 150 mii tone de biodiesel, generând o cifră de afaceri de 600 milioane de euro şi asigurând un loc de muncă pentru peste 700 de angajaţi – majoritatea din zone rurale.

Aceste instalaţii de presare reprezintă principala formă de furnizare a biodiesel-ului pe piaţa românească şi sunt cei mai mari contribuabili la bugetele locale ale judeţelor în cauză. În prezent, apoape 95% din biodiesel-ul produs în România este creat din uleiul de rapiţă şi provine din rapiţa cultivată de fermierii români. În plus, în producţia de biodiesel intră mai mult de o treime din cultura de rapiţă care se cultivă aici.

Ca atare, creşterea cantităţii de biodiesel la preţ mic provenit din Polonia a creat importante disfuncţionalităţi pe piaţa românească şi are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor/fermierilor români. Redăm mai jos problemele observate de producătorii de biodiesel: În ceea ce priveşte producţia agricolă şi industrială: Producţia românească de rapiţă a fost mai degrabă vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economia românească, în loc să fie transformată în produse finite precum biodiesel-ul sau hrana pentru animale, cu o valoare adăugată mare pentru ţară.

Rentabilitatea generală a producătorilor locali de biodiesel a fost afectată de o scădere a veniturilor, datorită faptului că instalaţiile de biodiesel funcţionează doar la o capacitate de 60-70%, la care se mai adaugă o scădere a producţiei marginale, din cauză că producătorii români sunt nevoiţi să vândă biodiesel-ul la preţuri mai mici decât în mod normal, pentru a fi competitivi cu importurile poloneze neloiale, fiind astfel în imposibilitatea de a acoperi costurile totale de producţie.

În ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă: În condiţiile în care produsul polonez continuă să afecteze piaţa românească, fabricile de biodiesel  vor fi forţate să-şi reducă activitatea şi chiar să se închidă, în cele din urmă, afectând în mare măsură comunităţile locale – locuri de muncă pierdute, scădere a veniturilor, atât pentru populaţie, cât şi pentru autorităţile locale. În ceea ce priveşte independenţa energetică şi a furajelor din România: În ciuda incapacităţii de a produce la nivel local, România importă materii regenerabile din ţările vecine: în 2016, biodiesel-ul importat a reprezentat aproximativ 45% din cota de piaţă a României.

Aceste importuri în creştere subminează independenţa energetică şi economia ţării; Suplimentar, declinul producţiei de rapiţă ameninţă de asemenea independenţa României faţă de importul de furaje din afara Europei; Competiţia si regulile interne ale pietelor europene sunt de asemenea contestate: Pentru a se îndeplini obiectivele de bază stabilite prin Directiva UE, materia este folosită mod fraudulos  de două ori (în Polonia şi în alte ţări din UE), ceea ce le oferă un avantaj corespunzător pieţelor neloiale.

28. Japonezii de la Calsonic Kansei vor să facă o nouă fabrică de componente electronice pentru industria auto

Investiţia de tip greenfield va fi demarată în 2018, urmând a începe producţia de serie  în 2020, generând până la 370 de noi locuri de muncă. Noua capacitate de producţie va fi construită în vecinătatea celei existente în Ploieşti, investiţie demarată de companie în 2006, şi care în prezent are 630 de angajaţi.

Reprezentanţii companiei Calsonic Kansei Japonia au anunţat luni planurile de extindere în ţara noastră care vizează, atât construirea unei noi unităţi de producţie de componente auto, cât şi transferarea unor capacităţi de producţie din Asia în România, a informat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi  Antreprenoriat. Investiţia de tip greenfield demarată de Calsonic Kansei presupune construcţia unei noi fabrici de componente electronice pentru industria auto. Aceasta va fi demarată în 2018, urmând a începe producţia de serie  în 2020, generând până la 370 de noi locuri de muncă. Noua capacitate de producţie va fi construită în vecinătatea celei existente în Ploieşti, investiţie demarată de companie în 2006, şi care în prezent are 630 de angajaţi. Calsonic Kansei produce în România Radiatoare pentru sisteme de răcire, intercoolere, încălzitoare şi sisteme de aer condiţionat. 

“Mă bucură să văd că unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de componente auto la nivel global consideră România cea mai potrivită destinaţie pentru extinderea afacerilor, beneficiind atât de cadrul fiscal avantajos cât şi de potenţialul resursei umane specializate. Sectorul automotive din ţara noastră cunoaşte o creştere semnificativă, intenţia companiei Calsonic Kansei fiind o reconfirmare a direcţiei bune pe care acest domeniu industrial o are în România. Industria automotive este sectorul ce acoperă cea mai mare pondere a exportului românesc cu o contribuţie de 10% la PIB-ul naţional.

Perspectivele de creştere sunt certe şi ca ministru pentru mediul de afaceri urmăresc să facilitez multiplicarea investiţiilor prin creşterea amprentei investiţionale a actualelor companii ce activează în această zonă cât şi prin atragerea de noi investitori în acest sector performant”, a declarat Alexandru Petrescu, min istrul de resort. Calsonic Kansei este unul dintre cei mai importanţi furnizori de componente pentru industria auto la nivel mondial (Alianta Renault-Nissan, Audi, Volkswagen, Daimler, Peugeot, Mitsubishi, Subaru, Mazda, ş.a.). Compania are peste 80 de fabrici de producţie în care se realizează sisteme electronice, componente de interior, sisteme de admisie-evacuare şi sisteme termice pentru automobile.

Agerpres.ro

29. Vasilescu: Bugetarii nu trebuie să fie speriați; ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020

Bugetarii nu trebuie să fie speriați, pentru că ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020 sau de 43 de miliarde de lei până în 2022, a declarat, luni, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, după dezbaterile pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

“Cert este că bugetarii nu trebuie să fie speriați, exact cum am promis că 32 de miliarde (de lei n.r.) se vor da, 32 de miliarde vom da. (…) Suntem obligați să ne încadrăm în anvelopa de 32 de miliarde, aici nu există niciun fel de discuții. Va trebui să găsim o soluție ca să ne încadrăm în 32 de miliarde de lei până în 2020, pentru că atât este prognozat, sau 43 de miliarde până în 2022. Deci nu există varianta în care mai venim cu 10 miliarde (de lei n.r.), cum veniseră senatorii în plus cu amendamentele. Numai cei din opoziție au venit amendamente, cu 10 miliarde de lei peste cele 32 de miliarde date de noi și au trecut câteva, uneori chiar cu sprijinul nostru, al Ministerului, pentru că unele erau de bun simț, mai mult de clarificare a legii”, a spus ministrul Muncii.

Ministrul susține că în cursul zilei de marți se va intra cu dezbaterile pe familii ocupaționale și este posibil ca sindicatele să nu fie mulțumite.

“Este posibil ca sindicatele să nu fie mulțumite, o să vedeți mâine, când vom intra pe familiile ocupaționale, ce cerere au sindicatele în plus față de ce s-a dat, pentru că pe de o parte unii lideri sindicali apar la televizor și spun că nu e sustenabilă legea, iar pe de altă parte vin și spun “mai dați-ne nu știu cât la salarii”. Noi trebuie să veghem și să ne încadrăm în suma de 32 de miliarde. Decizia politică este luată deja, indiferent că sunt proteste vis-a-vis de aceste chestiuni, nu dăm înapoi, pentru că este primul pas pe care vrem să îl facem spre descentralizare și deja avem mai multe legi (…) legile din administrația publică locală urmăresc un scop final și acesta este descentralizarea. Deci, primul pas, prin legea salarizării unitare, e clar că nu putem influența acest lucru. Am înțeles sensibilitatea sindicatelor, care s-au simțit excluse, nu asta a fost intenția noastră, ca să excludem sindicatele de la negocieri, dar am și acceptat un amendament prin care salariile se stabilesc prin hotărâri de Consiliu Local și județean, exact cum stabilisem noi, dar și cu consultarea sindicatelor”, a subliniat ministrul Muncii.

Amendamentele pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice au intrat luni, la ora 17:00, în dezbateri în Comisia pentru muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților, iar acestea vor continua marți de la ora 9:00.

30. Schimburile comerciale dintre Bulgaria și România se ridică la aproximativ patru miliarde de euro

Camera de Comerț și Industrie Bulgaro-Română organizează luni și marți la Ruse o serie de evenimente destinate promovării schimburilor comerciale și contactelor economice între Bulgaria și România, informează BTA.

Printre subiectele abordate se numără eliminarea barierelor și obstacolelor pentru transportul de bunuri peste Dunăre precum și posibilitățile pentru vânzarea de produse alimentare din Bulgaria prin intermediul lanțurilor de magazine din Bulgaria.

Potrivit datelor furnizate de Ambasada României în Bulgaria, în 2016 schimburile comerciale bilaterale s-au cifrat la 3,940 miliarde euro, în creștere față de 3,680 miliarde euro în 2015. “Schimburile comerciale bilaterale cresc constant iar Bulgaria înregistrează un surplus”, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie Bulgaro-Română, Eleonora Ivanova.

Bulgaria exportă în România în principal în principal mașini, aparatură și echipamente electrice, alimente și produse chimice. Ivanova a apreciat că prezența produselor alimentare din Bulgaria pe rafturile magazinelor din România este neglijabilă fiind limitată în mare parte la produse congelate și nuci. “Exporturile de pește și produse din pește s-a dublat comparativ cu anul trecut, ceea ce înseamnă că există potențial în acest domeniu, precum și pe segmentul dulciurilor și conservelor”, a explicat Ivanova.

Pe de altă parte, importurile Bulgariei din România constau în principal în produse minerale, metale, mașini, aparatură și echipamente electrice.

“Există mai multe companii din Bulgaria care vor să își exporte produsele în România dar acest lucru este foarte dificil din cauza lanțurilor de distribuție care controlează aproximativ 60% din cifra de afaceri și pentru anumite produse procentul ajunge la 80%”, a subliniat Ivanova.

Mai multe soluții posibile pentru demararea unor afaceri cu lanțurile de magazine vor fi propuse la reuniunea de la Ruse și de asemenea vor fi discutate și oportunități de cooperare sub umbrela Camerei de Comerț și Industrie Bulgaro-Română pentru creșterea vânzărilor în România.

Digi24.ro

31. Așteptările managerilor confirmă dezechilibrele din economie

Cei mai optimiști manageri se găsesc în industria băuturilor, urmând imobiliarele și comerțul. Cei mai puțini manageri optimiști sunt în industrie.  Tendințele, anunțate luni de Statistică, vin să confirme o situație îngrijorătoare: România este o țară a consumului, mai puțin a producției.

Institutul Național de Statistică a publicat luni tendințele în evoluția activității economice pentru perioada mai-iulie 2017, respectiv diferența dintre ponderea managerilor care au așteptări optimiste într-un domeniu față de cea a celor care au așteptări pesimiste în același domeniu. În limbajul statisticii acesta se numește „sold conjunctural” și, cu cât este mai mare, cu atât în domeniul luat în calcul este privit într-un mod optimist de către managerii care activează în acesta.

Dar care sunt principalele tendințe?

  • Tendință de creștere a activității în toate sectoarele economice
  • Numărul de salariaţi va înregistra creștere moderată în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii
  • Stabilitate a prețurilor în servicii

Industria prelucrătoare, optimismul cel mai pondereat

Deși numărul managerilor optimiști îl depășește pe cel al celor pesimiști, ponderea primilor în total este mai mică decât în alte domenii. În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%). Este mult mai puțin decât același indicator valabil pentru activitatea de fabricare a băuturilor, unde se înregistrează o tendinţă de creștere accentuată (sold conjunctural +56%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

Construcţii: Optimismul este regula

Potrivit estimărilor din luna mai 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +33%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural +13%).

Comerţ cu amănuntul: Optimiștii, cu o treime mai mulți decât pesimiștii

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +33%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +12%).

Servicii: Tendințe similare de creștere

Conform estimărilor din luna mai 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +24%).

În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

Cifrele Statisticii vin să confirme un model de creștere bazat pe sectorul imobiliarelor, comerțului, servicii și prea puțin pe industrie și pe investiții în infrastructură. Modelul riscă să aducă inflație, creștere a deficitului de cont curent, prăbușire masivă a economiei în cazul unei crize economice, mondiale, discrepanțe la nivel regional. „Tabloul economic arată astfel: creştere mare pe consum, iar investiţiile publice arată foarte prost – dacă ne uităm la datele pe primul trimestru, avem o scădere cu circa 60%. Este adevărat, investiţiile private au crescut,  industria a performat relativ bine, construcţiile – mixt, iar serviciile foarte bine, din creşterea consumului”, spunea recent Ionuț Dumitru, economist-șef al unei bănci comerciale.

Revista presei 29.05.2017

Revista presei 29.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. PNL vrea să le taie puturoşilor ajutoarele sociale
  2. Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba au înregistrat cea mai rapidă creştere economică în 2016
Agerpres.ro
  1. Viorel Ștefan: România va face noi reduceri de taxe în 2018; creșterea economică ar putea depăși 5,2% în acest an
  2. România a exportat băuturi și tutun de peste 557 milioane de euro, în primele două luni din 2017
Business24.ro
  1. Cum trebuie efectuate corect etapele de lichidare a unei firme?
Avocatnet.ro
  1. Din iulie, toate firmele și PFA vor trebui să își preschimbe actele de înregistrare la Registrul Comerțului
Digi24.ro

 7. Taxele care vor fi reduse în 2018 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. PNL vrea să le taie puturoşilor ajutoarele sociale

Deputatul PNL Florin Roman a depus la Parlament un proiect de modificare a Legii venitului minim garantat, astfel ca refuzul unui loc de muncă să ducă la anularea ajutorului social, scopul iniţiativei fiind diminuarea numărului de persoane care stau acasă pe banii statului, în loc să meargă să lucreze.

În prezent, legea prevede că persoanele apte de muncă, ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă, şi nu au refuzat un loc de muncă nejustificat ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.

De trei ori „Nu“

Tot în actuala legislaţie, la alineatul 7 al articolului 15 din Legea privind venitul minim garantat, este prevăzut faptul că o persoană poate refuza de trei ori un loc de munca sau participarea la diferite acţiuni ale agenţiilor de şomaj în ceea ce priveşte stimularea ocupării forţei de muncă. „Din practică se constată că majoritatea celor ce primesc venit minim garantat sub formă de ajutor social refuză să meargă la muncă, preferând să stea acasă pe banii statului“, afirmă deputatul liberal Florin Roman.

Prin urmare, în proiectul depus de Roman şi susţinut de mai mulţi aleşi liberali, alineatul 7 al articolului 15 din legea menţionată va avea următoarea formă: „Refuzul  unui loc de muncă oferit şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutorul social“. Majoritatea celor ce primesc venit minim garantat sub formă de ajutor social refuză să meargă la muncă, preferând să stea acasă pe banii statului Florin Roman, deputat PNL

2. Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba au înregistrat cea mai rapidă creştere economică în 2016

Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, toate din regiunea bogată a Transilvaniei, au înregistrat anul trecut cele mai mari rate de creştere economică la nivel naţional, în timp ce judeţele Călăraşi, Brăila, Gorj şi Sălaj au încheiat anul cu majorări modeste ale produsului intern brut (PIB) comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională a Prognoză (CNP).

Economia românească a înregistrat, în ansamblu, o creştere de 4,8% în 2016, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).  

Produsul intern brut al României a fost anul trecut de 169,6 miliarde euro, ceea ce corespunde unui nivel de circa 8.600 euro/locuuitor.    Însă între judeţe au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte evoluţia PIB, relevă estimările CNP.   Astfel, judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, cu rate de creştere economică de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în 2016, au fost urmate de judeţul Harghita, cu o creştere a PIB de 5,7% în 2016, şi de judeţele Bacău, Iaşi,Caraş-Severin şi Covasna (toate cu 5,5%).

Acestea au fost singurele judeţe în care creşterea economică a fost de cel puţin 5,5% anul trecut, potrivit datelor disponibile în prezent. În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 5,4%, peste media la nivel naţional.  

La polul opus, în cinci judeţe din ţară s-a înregistrat în 2016 o rată de creştere a PIB de sub 2,5% comparativ cu anul precedent.  

Cel mai modest avans a fost în Călăraşi, judeţ al cărui PIB a crescut anul trecut cu 1,6%, în timp ce în judeţul Brăila s-a înregistrat o creştere economică de 2,2%, în Gorj şi Sălaj -de 2,3%, iar în Dolj – de 2,4%.  

În urma evoluţiilor din 2016, diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace au crescut, cu câteva excepţii.  

Cele mai dezvoltate zone din ţară erau, anul trecut, Capitala, cu un nivel al PIB/locuitor de 22.878 euro, şi judeţele Constanţa (12.319 euro/locuitor), Cluj (11.089 euro/locuitor), Timiş (10.830 euro/locuitor), Prahova (10.717 euro/locuitor), Braşov (10.280 euro/locuitor) şi Ilfov (10.212 euro/locuitor), acestea fiind singurele zoneîn care valoarea PIB depăşeşte pragul de 10.000 euro/locuitor.  

Cele mai sărace judeţe din România sunt Vaslui, cu un nivel al PIB de 3.882 euro/locuitor în 2016, Botoşani (4.191 euro/locuitor), Teleorman (4.482 euro/locuitor), Mehedinţi (4.600 euro/locuitor), Neamţ (4.701 euro/locuitor) şi Suceava (4.918 euro/locuitor), acestea fiind singurele judeţe situate sub pragul de 5.000 euro/locuitor.   Pentru 2017, CNP anticipează diferenţe mai mici între ratele de creştere economică din diferitele regiuni. Astfel, cel mai modest avans, de 4,5%, ar urma să fie înregistrat în judeţul Sibiu, în timp ce judeţul Sălaj ar urma să aibă cea mai mare creştere a PIB, de 5,9%.  

Pentru întreaga economie, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 5,2% în 2017.

Agerpres.ro

3. Viorel Ștefan: România va face noi reduceri de taxe în 2018; creșterea economică ar putea depăși 5,2% în acest an

România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, într-un interviu acordat Reuters.

Planul Social-Democraților aflați la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI).

“Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan.

Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuțiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii și îngrijirea sănătății, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuții totalizează 39,25% și sunt plătite în comun, de angajați, și de angajatori.

De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Parlamentul este aproape de adoptarea Legii salarizării bugetarilor, în urma căreia angajații din sănătate vor avea salariile brute mai mult decât duble, cei din educație vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creșteri mai reduse.

Viorel Ștefan susține că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe.

“Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să reducă anul viitor impozitul pe venit, care în prezent se situează la 16%. 
Social-Democrații au anunțat că impozitul va fi redus la 10%.

Vineri, Viorel Ștefan a declarat că Ministerul Finanțelor Publice încă evaluează impactul reducerii și că este neclar dacă va fi aplicat în trepte.

Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie.

Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit din UE, de 3,5% din PIB anul acesta și de 3,7% din PIB anul viitor.

Viorel Ștefan susține că UE și FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor și vor genera venituri mai ridicate, inclusiv aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

De asemenea, oficialul a afirmat că Bucureștiul intenționează să înregistreze deficite structurale mari până în 2019 pentru a ajuta al doilea cel mai sărac stat din UE să-i ajungă din urmă pe cei din Europa Occidentală.

“Vorbim despre convergență și aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci și investiții, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană și regiuni ale țării egale ca dezvoltare”, a mai spus ministrul Finanțelor Publice.

Salariul mediu brut lunar în România este puțin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu mediu din UE de 2.370 euro.

Țara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaților și pensionarilor de stat precum și pentru asistență socială.

În continuare investițiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din șosele făcute din pietriș și spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârșitul lunii aprilie bugetul înregistra un ușor excedent.

Viorel Ștefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârșitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ținta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

“Ritmul creșterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimiști că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producției în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creștere a economiei de la consum la producție”, a afirmat ministrul Finanțelor Publice.

4. România a exportat băuturi și tutun de peste 557 milioane de euro, în primele două luni din 2017

România a exportat, în primele două luni din 2017, băuturi și tutun în valoare de 557,6 milioane euro, cu 162,1 milioane de euro sub nivelul din perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Importurile de băuturi și tutun s-au cifrat la 363 de milioane de euro, fiind cu 25,7 milioane de euro mai mici față de cele din perioada ianuarie-februarie 2016, înregistrându-se astfel un excedent de 194,6 milioane de euro pe acest segment.

În sectorul de fabricare a băuturilor lucrau, la finele lunii octombrie, 20.000 de persoane, iar în cel al tutunului 1.800 persoane, câștigul salarial mediu net fiind de 2.309 lei, respectiv de 3.809 lei.

Business24.ro

5. Cum trebuie efectuate corect etapele de lichidare a unei firme?

Pentru a putea inchide o firma care nu mai este rentabila si pentru care se platesc taxele specifice, cei aflati in cauza trebuie sa cunoasca anumite aspecte in aceasta privinta.

Inainte de toate, procesul de inchidere a unei societati necesita parcurgerea a trei pasi importanti, dupa cum urmeaza: dizolvarea, lichidarea si radierea acesteia. Acestea sunt etape de parcurs pentru lichidarea propriu zisa a unei firme.

Cabinetlichidator.ro este website-ul uneia dintre putinele societati din tara care ofera consultanta necesara, precum si ajutorul potrivit celor care doresc sa lichideze o firma corespunzator.

In cadrul site-ului sunt disponibile toate informatiile de care au nevoie cei care doresc sa ia masurile necesare in acest sens.

Pentru a clarifica toate aspectele de avut in vedere in scopul finalizarii cu succes a acestei sarcini, in cele ce urmeaza gasiti cateva informatii utile oferite de specialista Mihaela Monea in ceea ce priveste procesul de lichidare al unei firme.

Lichidarea firmei – lucruri de stiut pentru a finaliza cu succes operatiunea

Pe larg, acestea sunt etapele necesare de parcurs de cei care planuiesc sa lichideze asa cum se cuvine o firma:

* Dizolvarea in mod voluntar a societatii

* Realizarea unui proces verbal pentru lichidare (acesta trebuie sa includa atat capitalul social, cat si bunurile de inventar, alaturi de stocul de marfa – daca este cazul unei societati comerciale – si activele)

* Intocmirea unui bilant de lichidare corespunzator

* Lichidarea respectivei societati, cu mentionarea acestui aspect in Registrul Comertului

* Radierea totala a firmei din Registrul Comertului

Dupa cum se poate observa, este necesara detinerea unui minimum de cunostinte pentru efectuarea corecta a tuturor etapelor mentionate mai sus. In astfel de situatii ce poate fi mai potrivit decat ajutorul unui specialist cu experienta in domeniu, capabil sa ofere solutiile ideale la timpul potrivit?

Desigur, si alegerea celui mai bun colaborator pentru a lichida o firma presupune o anumita responsabilitate. Cu atentia potrivita, fara indoiala ca toate isi vor gasi rezolvarea optima.

Serviciile de lichidare firma oferite in cadrul paginii cabinetlichidator.ro sunt complete, lucru dovedit in nenumarate randuri tuturor celor care au beneficiat de acestea. Faptul ca totul se finalizeaza fara repercusiuni sau diverse nereguli reprezinta tot ceea ce au nevoie sa stie cei care cauta servicii asociate cu activitatea de lichidare firma.

Societatile care se pot desfiinta cel mai usor posibil sunt cele de tip SRL. In mod obisnuit, este necesara parcurgerea a doua etape: dizolvarea si radierea. Fac insa exceptie de la aceasta regula acele societati SRL ce nu au decat un asociat, precum si cele in care nu exista intelegerea necesara intre asociati pentru ca bunurile sa fie impartite pe cale amiabila.

In vederea solutionarii acestui aspect, este necesar ajutorul unui lichidator autorizat, precum este cel mentionat in randurile de mai sus.

Un lucru pe care trebuie sa il realizeze cel care doreste sa lichideze firma este sa se prezinte la Registrul Comertului aflat in raza in care si firma detine sediul social. Este necesara in acest sens intocmirea unui dosar care sa includa atat cererea originala de rediere, car si decizia persoanei respective de a lua act de dizolvare de drept din cauza ca a expirat durata de functionare sau din diverse alte motive.

Dupa ce se decide radierea societatii, oragnul fiscal competent va elibera un certificat care sa dovedeasca lipsa datoriilor la stat a respectivei societati, precum si unul pentru a demonsta lipsa datoriilor la bugetul local.

De asemenea, este necesar si un certificat care sa ateste si contributiile sociale.

Tot un astfel de document este necesar pentru a dovedi situatia financiara de lichidare, dar si dovezile care arata ca au fost platite toate tarifele legale si taxele – de timbru, de registru, judiciare.

Este esential ca decizia pe care o ia asociatul unic sa cuprinda urmatoarele elemente: numarul si data, antetul firmei, semnatura persoanei care a fost abilitata pentru a lichida firma.

Daca este vorba despre persoane juridice nerezidente, acestea trebuie sa depuna actele in original, alaturi de o traducere autorizata si legalizata de catre un notar public.

Toate taxele vor fi achitate la unul dintre sediile Oficiului Registrului Comertului din oras.

Un moment de asemenea potrivit de a apela la un lichidator este cel in care doi parteneri de afaceri care vor sa lichideze o firma nu reusesc sa se inteleaga atunci cand vine vorba despre impartirea activelor.

Fiecare lichidator are pretentii la onorarii diferite, care ar trebui sa depinda de complexitatea situatiei, dar si de politica preturilor.

Cei care doresc sa solutioneze o lichidare de firma la preturi avantajoase, pot accesa pagina cabinetlichidator.ro pentru a afla cum pot face acest lucru in cele mai bune conditii, dar si pentru a beneficia de ajutorul potrivit si de consultanta de specialitate. 

Avocatnet.ro

6. Din iulie, toate firmele și PFA vor trebui să își preschimbe actele de înregistrare la Registrul Comerțului

Din 7 iulie 2017, firmele și persoanele fizice autorizate (PFA) vor fi identificate în Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) printr-un nou cod de înregistrare, unic la nivel european. Practic, un astfel de cod va fi acordat entităților suplimentar față de identificatoarele deja existente pe plan național, respectiv numărul de ordine din Registrul Comerțului și codul unic de înregistrare fiscală (CUI). Iar cum noile prevederi vor trebui reflectate în actele de înregistrare ale firmelor și PFA-urilor, antreprenorii vor fi obligați să solicite, din iulie, preschimbarea certificatelor de înregistrare la ONRC.

Din 7 iulie 2017, atât firmele, cât și entitățile fără personalitate juridică din România vor avea și un identificator unic la nivel european (EUID), care va permite practic contribuabililor să fie identificați în sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene (UE), din care va face parte și ONRC.

Asemenea prevederi sunt incluse în Legea nr. 152/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerțului, publicată în iulie 2015 în Monitorul Oficial.

Concret, noul cod de identificare va fi atribuit contribuabililor înregistrati la ONRC, pe lângă identificatoarele deja existente, pe care entitățile le au acum, respectiv numărul de ordine din Registrul Comertului și CUI-ul atribuit de Ministerul Finanțelor Publice. 

Astfel, din 7 iulie 2017, noul cod va fi acordat automat la înmatriculare/ înregistrare solicitanților, fie că vorbim de persoane juridice (firme), fie de entități fără personalitate juridică, organizate sub formă de PFA, întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF).

“Începând cu data de 7 iulie 2017, la înmatriculare/ înregistrare, solicitanților li se eliberează certificatul de înregistrare, conținând numărul de ordine din registrul comerțului și codul unic de înregistrare fiscală atribuit de Ministerul Finanțelor Publice, precum și identificatorul unic la nivel european (EUID), alocat în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului”, scrie într-un răspuns formulat redacției noastre de către Biroul de comunicare al ONRC.

Firmele și PFA înființate înainte de 7 iulie 2017 își vor schimba actele de înregistrare

Dacă problema firmelor și PFA-urilor ce se vor constitui din 7 iulie 2017 începând am lămurit-o, să vedem și cum vor trebui să procedeze entitățile deja înființate până la acel moment și ce va presupune pentru ele atribuirea identificatorului unic la nivel european.

Potrivit informațiilor transmise de ONRC, de la data amintită, profesioniștii vor putea solicita preschimbarea certificatului de înregistrare cu noul certificat de înregistrare, care va conține și identificatorul unic la nivel european. 

Mai multe informații despre formalitățile pe care vor fi nevoite să le îndeplinească firmele, PFA/ II/ IF înregistrate anterior datei de 7 iulie 2017 se vor regăsi într-un ordin al Ministerului Justiției (MJ), document prin care va fi aprobată efectiv structura EUID.

În acest sens, redacția noastră a trimis o solicitare și MJ, pentru a afla în ce stadiu se află instituția cu elaborarea actului normativ. Reprezentanții MJ nu ne-au oferit însă, până la momentul redactării acestui articol, vreun răspuns.

Până la apariția unor clarificări în acest sens, ne putem gândi că emiterea noilor certificate de înregistrare, actualizate corespunzător cu codul unic la nivel european, se va face gratuit, prin depunerea unei cereri la ONRC. Asta cu atât mai mult cu cât, de la 1 februarie 2017, instituția nu mai percepe taxe pentru înscrierea a peste 30 de mențiuni în Registrul Comerțului, printre care și cele referitoare la modificarea datelor de identificare ale firmei sau entității fără personalitate juridică

Ce va cuprinde noul cod de identificare

Potrivit Legii nr. 152/2015, codul EUID, care se va implementa din 7 iulie 2017, va include:

  • elementul de identificare al României;
  • elementul de identificare al registrului național în UE;
  • numărul persoanei din Registrul Comerțului.

În plus, dacă va fi necesar, pentru a evita erorile de identificare, codul unic de înregistrare la nivel european va conține și alte elemente, care nu sunt însă detaliate în actul normativ citat, dar care se vor regăsi, cel mai probabil, în viitorul ordin al ministrului justiției. 

Documentul apărut cu aproape doi ani în urmă în Monitor mai stabilește că EUID va fi trecut pe certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului, documentul pe care orică firma sau persoană fizică îl primește la înființare. Așa cum am explicat și anterior, documentul conține actualmente numai numărul de ordine din registrul comerțului și CUI-ul atribuit de Finanțe.

În final, vă reamintim că odată cu aplicarea noilor prevederi, oricine va putea obține gratuit, online, informații despre orice firmă de pe teritoriul UE. Astfel, pe pagina de internet a ONRC și pe portalul de servicii online al acestuia vor fi disponibile, în mod gratuit, informații referitoare la profesioniștii din toate țările membre ale UE, înregistrați în registrul comerțului.

Digi24.ro

7. Taxele care vor fi reduse în 2018

România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, într-un interviu acordat Reuters.

Planul Social-Democraților aflați la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI).

“Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan.

Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuțiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii și îngrijirea sănătății, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuții totalizează 39,25% și sunt plătite în comun, de angajați, și de angajatori.

De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Parlamentul este aproape de adoptarea Legii salarizării bugetarilor, în urma căreia angajații din sănătate vor avea salariile brute mai mult decât duble, cei din educație vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creșteri mai reduse.

Viorel Ștefan susține că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe.

“Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să reducă anul viitor impozitul pe venit, care în prezent se situează la 16%. Social-democrații au anunțat că impozitul va fi redus la 10%.

Vineri, Viorel Ștefan a declarat că Ministerul Finanțelor Publice încă evaluează impactul reducerii și că este neclar dacă va fi aplicat în trepte.

Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie.

Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit din UE, de 3,5% din PIB anul acesta și de 3,7% din PIB anul viitor.

Viorel Ștefan susține că UE și FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor și vor genera venituri mai ridicate, inclusiv aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

De asemenea, oficialul a afirmat că Bucureștiul intenționează să înregistreze deficite structurale mari până în 2019 pentru a ajuta al doilea cel mai sărac stat din UE să-i ajungă din urmă pe cei din Europa Occidentală.

“Vorbim despre convergență și aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci și investiții, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană și regiuni ale țării egale ca dezvoltare”, a mai spus ministrul Finanțelor Publice.

Salariul mediu brut lunar în România este puțin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu mediu din UE de 2.370 euro.

Țara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaților și pensionarilor de stat precum și pentru asistență socială.

În continuare investițiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din șosele făcute din pietriș și spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârșitul lunii aprilie bugetul înregistra un ușor excedent.

Viorel Ștefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârșitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ținta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

“Ritmul creșterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimiști că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producției în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creștere a economiei de la consum la producție”, a afirmat ministrul Finanțelor Publice.

Revista presei 26.05.2017

Revista presei 26.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Grindeanu, despre absorbţia fondurilor europene: S-a făcut în două luni mai mult decât au făcut alţii într-un an.
  2. Grindeanu, despre absorbţia fondurilor europene: S-a făcut în două luni mai mult decât au făcut alţii într-un an.
Business24.ro
  1. Cum trebuie efectuate corect etapele de lichidare a unei firme?.
  2. Afla cum poti ajunge de la o idee la succes. Cele mai importante aspecte ale unui business.
  3. Blocajul mental al liderului de success.
Digi24.ro

 6. Business Club. România, pe ultimul loc la investiții străine.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Grindeanu, despre absorbţia fondurilor europene: S-a făcut în două luni mai mult decât au făcut alţii într-un an

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat joi că,  în două luni, Guvernul pe care îl conduce a făcut, în domeniul absorbţiei de fonduri europene, mai mult decât au realizat alţii într-un an, precizând că pas cu pas se va ajunge la absorbţia unor sume cât mai mari din fondurile europene.

„În acest moment, documentaţiile pentru acreditarea autorităţilor de management sunt toate trimise la autoritatea de audit. În două luni s-a făcut mai mult decât au făcut alţii într-un an, un an şi ceva. Vorbim de paşi, ţinta e îndepărtată, dar încet-încet, pas cu pas, ajungem acolo unde ne dorim cu toţii şi anume la absorbţia unor sume cât mai mari din fondurile europene.

Am făcut evenimentul de astăzi tocmai pentru a transmite mesajul nostru, al Guvernului, al ministerelor de linie şi a transmite hotărârea pe care o avem în a grăbi lucrurile legate de absorbţia de fonduri europene. Sunt 10 — 11 proiecte care sunt pe POC, pe Axa 2, pe TIC, sunt proiecte care vin acum în faza de semnare de contracte.

Am dorit şi eu, şi doamna vicepremier, şi doamna ministru, şi domnul ministru Jianu, astăzi, să transmitem acest mesaj, de susţinere, de deblocare a unor lucruri care au fost blocate mai mult decât trebuia şi care încet-încet reintră în normal”, a declarat Sorin Grindeanu la evenimentul de semnare a primelor 11 contracte de finanţare din sectorul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicării (TIC) în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020.  Proiectele vizează dezvoltarea unor game de produse/servicii TIC cu aplicabilitate în restul economiei româneşti pentru integrarea pe verticală a soluţiilor TIC şi realizarea proiectelor strategice inovative cu impact asupra dezvoltării întregii industrii TIC la nivel naţional sau internaţional.

”Pentru această categorie de proiecte, bugetul iniţial de 59,73 milioane euro a fost suplimentat la 79,35 milioane. Am luat decizia aceasta ca să putem acorda finanţare tuturor proiectelor ce au depăşit pragul minim de calitate, având în vedere că este vorba despre proiecte care duc la creşterea contribuţiei sectorului TIC pentru competitivitatea economică”, a declarat la rândul său  vicepremierul Sevil Shhaideh. La eveniment au participat şi mai mulţi membri ai Executivului, dar şi cei 11 beneficiari ai contractelor de finanţare din fonduri europene.

2. Grindeanu, despre absorbţia fondurilor europene: S-a făcut în două luni mai mult decât au făcut alţii într-un an

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat joi că,  în două luni, Guvernul pe care îl conduce a făcut, în domeniul absorbţiei de fonduri europene, mai mult decât au realizat alţii într-un an, precizând că pas cu pas se va ajunge la absorbţia unor sume cât mai mari din fondurile europene.

„În acest moment, documentaţiile pentru acreditarea autorităţilor de management sunt toate trimise la autoritatea de audit. În două luni s-a făcut mai mult decât au făcut alţii într-un an, un an şi ceva. Vorbim de paşi, ţinta e îndepărtată, dar încet-încet, pas cu pas, ajungem acolo unde ne dorim cu toţii şi anume la absorbţia unor sume cât mai mari din fondurile europene. Am făcut evenimentul de astăzi tocmai pentru a transmite mesajul nostru, al Guvernului, al ministerelor de linie şi a transmite hotărârea pe care o avem în a grăbi lucrurile legate de absorbţia de fonduri europene. Sunt 10 — 11 proiecte care sunt pe POC, pe Axa 2, pe TIC, sunt proiecte care vin acum în faza de semnare de contracte.

Am dorit şi eu, şi doamna vicepremier, şi doamna ministru, şi domnul ministru Jianu, astăzi, să transmitem acest mesaj, de susţinere, de deblocare a unor lucruri care au fost blocate mai mult decât trebuia şi care încet-încet reintră în normal”, a declarat Sorin Grindeanu la evenimentul de semnare a primelor 11 contracte de finanţare din sectorul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicării (TIC) în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020.  Proiectele vizează dezvoltarea unor game de produse/servicii TIC cu aplicabilitate în restul economiei româneşti pentru integrarea pe verticală a soluţiilor TIC şi realizarea proiectelor strategice inovative cu impact asupra dezvoltării întregii industrii TIC la nivel naţional sau internaţional.

”Pentru această categorie de proiecte, bugetul iniţial de 59,73 milioane euro a fost suplimentat la 79,35 milioane. Am luat decizia aceasta ca să putem acorda finanţare tuturor proiectelor ce au depăşit pragul minim de calitate, având în vedere că este vorba despre proiecte care duc la creşterea contribuţiei sectorului TIC pentru competitivitatea economică”, a declarat la rândul său  vicepremierul Sevil Shhaideh. La eveniment au participat şi mai mulţi membri ai Executivului, dar şi cei 11 beneficiari ai contractelor de finanţare din fonduri europene.

Business24.ro

3. Cum trebuie efectuate corect etapele de lichidare a unei firme?

Pentru a putea inchide o firma care nu mai este rentabila si pentru care se platesc taxele specifice, cei aflati in cauza trebuie sa cunoasca anumite aspecte in aceasta privinta.

Inainte de toate, procesul de inchidere a unei societati necesita parcurgerea a trei pasi importanti, dupa cum urmeaza: dizolvarea, lichidarea si radierea acesteia. Acestea sunt etape de parcurs pentru lichidarea propriu zisa a unei firme.

Cabinetlichidator.ro este website-ul uneia dintre putinele societati din tara care ofera consultanta necesara, precum si ajutorul potrivit celor care doresc sa lichideze o firma corespunzator.

In cadrul site-ului sunt disponibile toate informatiile de care au nevoie cei care doresc sa ia masurile necesare in acest sens.

Pentru a clarifica toate aspectele de avut in vedere in scopul finalizarii cu succes a acestei sarcini, in cele ce urmeaza gasiti cateva informatii utile oferite de specialista Mihaela Monea in ceea ce priveste procesul de lichidare al unei firme.

Lichidarea firmei – lucruri de stiut pentru a finaliza cu succes operatiunea

Pe larg, acestea sunt etapele necesare de parcurs de cei care planuiesc sa lichideze asa cum se cuvine o firma:

* Dizolvarea in mod voluntar a societatii

* Realizarea unui proces verbal pentru lichidare (acesta trebuie sa includa atat capitalul social, cat si bunurile de inventar, alaturi de stocul de marfa – daca este cazul unei societati comerciale – si activele)

* Intocmirea unui bilant de lichidare corespunzator

* Lichidarea respectivei societati, cu mentionarea acestui aspect in Registrul Comertului

* Radierea totala a firmei din Registrul Comertului

Dupa cum se poate observa, este necesara detinerea unui minimum de cunostinte pentru efectuarea corecta a tuturor etapelor mentionate mai sus. In astfel de situatii ce poate fi mai potrivit decat ajutorul unui specialist cu experienta in domeniu, capabil sa ofere solutiile ideale la timpul potrivit.

Desigur, si alegerea celui mai bun colaborator pentru a lichida o firma presupune o anumita responsabilitate. Cu atentia potrivita, fara indoiala ca toate isi vor gasi rezolvarea optima.

Serviciile de lichidare firma oferite in cadrul paginii cabinetlichidator.ro sunt complete, lucru dovedit in nenumarate randuri tuturor celor care au beneficiat de acestea. Faptul ca totul se finalizeaza fara repercusiuni sau diverse nereguli reprezinta tot ceea ce au nevoie sa stie cei care cauta servicii asociate cu activitatea de lichidare firma.

Societatile care se pot desfiinta cel mai usor posibil sunt cele de tip SRL. In mod obisnuit, este necesara parcurgerea a doua etape: dizolvarea si radierea. Fac insa exceptie de la aceasta regula acele societati SRL ce nu au decat un asociat, precum si cele in care nu exista intelegerea necesara intre asociati pentru ca bunurile sa fie impartite pe cale amiabila.

In vederea solutionarii acestui aspect, este necesar ajutorul unui lichidator autorizat, precum este cel mentionat in randurile de mai sus.

Un lucru pe care trebuie sa il realizeze cel care doreste sa lichideze firma este sa se prezinte la Registrul Comertului aflat in raza in care si firma detine sediul social. Este necesara in acest sens intocmirea unui dosar care sa includa atat cererea originala de rediere, car si decizia persoanei respective de a lua act de dizolvare de drept din cauza ca a expirat durata de functionare sau din diverse alte motive.

Dupa ce se decide radierea societatii, oragnul fiscal competent va elibera un certificat care sa dovedeasca lipsa datoriilor la stat a respectivei societati, precum si unul pentru a demonsta lipsa datoriilor la bugetul local.

De asemenea, este necesar si un certificat care sa ateste si contributiile sociale.

Tot un astfel de document este necesar pentru a dovedi situatia financiara de lichidare, dar si dovezile care arata ca au fost platite toate tarifele legale si taxele – de timbru, de registru, judiciare.

Este esential ca decizia pe care o ia asociatul unic sa cuprinda urmatoarele elemente: numarul si data, antetul firmei, semnatura persoanei care a fost abilitata pentru a lichida firma.

Daca este vorba despre persoane juridice nerezidente, acestea trebuie sa depuna actele in original, alaturi de o traducere autorizata si legalizata de catre un notar public.

Toate taxele vor fi achitate la unul dintre sediile Oficiului Registrului Comertului din oras.

Un moment de asemenea potrivit de a apela la un lichidator este cel in care doi parteneri de afaceri care vor sa lichideze o firma nu reusesc sa se inteleaga atunci cand vine vorba despre impartirea activelor.

Fiecare lichidator are pretentii la onorarii diferite, care ar trebui sa depinda de complexitatea situatiei, dar si de politica preturilor.

Cei care doresc sa solutioneze o lichidare de firma la preturi avantajoase, pot accesa pagina cabinetlichidator.ro pentru a afla cum pot face acest lucru in cele mai bune conditii, dar si pentru a beneficia de ajutorul potrivit si de consultanta de specialitate.

4. Afla cum poti ajunge de la o idee la succes. Cele mai importante aspecte ale unui business

Cate persoane nu au avut, cel putin o data, o idee pe care s-ar fi putut cladi un business? Adevarul este ca foarte putine dintre acestea s-au incumetat sa patrunda pe acest taram, al antreprenoriatului.

Motivele? Ei bine, acestea sunt destul de diverse si de numeroase. Din randul acestora, probabil ca cea mai mare piedica a antreprenorilor a fost legislatia intr-o continua modificare si neintelegerea pe deplin a aspectelor fiscale.

Cum se poate depasi aceasta piedica si cum se poate ajunge de la idee la succes? In intampinarea noastra au venit specialistii din echipa contabuc.ro, recunoscuti pentru experienta pe care o au in domeniu fiscal, mai exact cel financiar-contabil. Acestia ne vor prezenta cat este de important acest aspect pentru o afacere, precum si multe alte detalii ce fac diferenta in sfera de afaceri.

Primii pasi: de la planul de afaceri si pana la infiintarea firmei

Sa ai o idee este probabil cel mai usor, precum si cel mai greu aspect dintr-o afacere. Cu toate acestea, cel mai important pas este cer referitor la punerea in aplicare a acesteia. Orice afacere trebuie sa fie insotita de un studiu al pietei, metodele de implementare al acelui produs sau serviciu, precum si multe alte aspecte ce tin de organizarea si functionarea afacerii respective.

Toate detaliile trebuie sa se regaseasca in planul de afaceri intocmit, iar apoi trebuie sa se faca si primul pas spre concretizarea unui plan – cel de a actiona in acest sens. Altfel spus, infiintarea firmei este primul pas concret catre punerea in practica a ideii.

Tot in acesti primi pasi pot aparea si primele nelamuriri legate de aspectele fiscale, precum declaratiile care trebuie trimise, diferenta dintre firmele platitoare de TVA si cele neplatitoare de TVA, ce inseamna impozitul pe venit sau impozitul pe profit, care sunt procentele acestora, precum si multe alte aspecte.

Care este solutia acestor nelamuriri? Raspunsul este unul foarte simplu. Sa se colaboreze cu o firma specializata pe servicii de contabilitate, precum este chiar cea anterior mentionata, contabuc.ro.

De ce sa se apeleze la o firma specializata?

Sa conduci cu succes o afacere inseamna nu doar sa ai o idee foarte buna si sa o pui in aplicare, dar si sa fii atent la foarte multe detalii. Performantele unei firme trebuie sa fie atent masurate si analizate, iar pe baza rapoartelor intocmite se pot lua decizii deosebit de importante.

Desi prezinta un rulaj foarte mare si o cifra de afaceri impresionanta, aceste aspecte nu arata neaparat ca afacerea respectiva este si una profitabila. Sunt foarte multe detalii ce pot face diferenta, precum taxele, impozitele, accizele, salariile, si, nu in ultimul rand, modificarile periodice referitoare la legislatie, motiv pentru care trebuie sa se ceara ajutorul unei firme specializate.

Ce aspecte trebuie sa prezinte o firma de contabilitate?

Alegerea unei firme de contabilitate nu este o misiune usoara, avand in vedere ca numarul acestora este unul destul de ridicat. Pentru luarea celor mai bune decizii trebuie sa se tina cont de anumite aspecte, deosebit de importante pentru ca o afacere sa nu intampine probleme.

Experienta

Contabilitatea este un domeniu ce prezinta numeroase posibilitati, decizii, alegeri, iar multe dintre acestea nu pot fi luate corect decat in urma unei experiente castigate de-a lungul timpului. Acesta este si motivul pentru care contabuc.ro, cu o vechime pe piata de peste 20 de ani, au reusit sa devina un reper pentru cei care vor sa aiba parte de servicii si expertiza contabila de cea mai buna calitate.

Responsabilitate

De asemenea, un alt aspect important este cel referiror la seriozitatea si profesionalismul echipei respective, ceea ce reflecta responsabilitatea – un detaliu ce trebuie sa fie pe deplin inteles.

Sa fie la zi cu schimbarile ce se produc

Revenind la faptul ca se fac periodic modificari, este imperios necesar pentru o firma de contabilitate sa fie la zi cu cele mai noi actualizari din legislatie, domeniul fiscal, decizii politice si multe alte aspecte ce au impact asupra mediului business si una chiar directa asupra afacerii.

Acestea sunt cele mai importante aspecte de care trebuie sa se tina cont si pe care trebuie sa le prezinta o firma de contabilitate ce are in echipa profesionisti. Daca se face alegerea potrivita atunci se va reusi maximizarea profitului, se va realiza un control mult mai bun din punct de vedere financiar-contabil, precum si cel referitor la fluxul banilor, se va avea o evidenta zilnica si lunara, prin situatii si rapoarte, se vor reduce costurile si, nu in ultimul rand, aspectele legate de resursele umane nu vor sta pe umerii antreprenorilor.

Inceperea si incetarea contractelor de munca, calculul si intocmirea documentelor de plata a contributiilor salariale, precum si multe alte aspecte vor fi realizate cu succes de catre firma respectiva.

Aspectul financiar-contabil este, de departe, cel mai important pentru ca o idee sa poate fi pus in practica cu succes, insa la fel de multa atentie trebuie sa se acorde si managementului, vanzarilor sau marketingului. Cert este ca un antreprenor se loveste foarte des de piedici, insa daca are in jurul sau o echipa de experti atunci va gasi cu siguranta drumul spre succes!

5. Blocajul mental al liderului de success

Cea mai frecventa problema a managerilor care isi doresc sa fie lideri este pierderea dorintei. Ei uita care este principalul lor obiectiv, devenind victime ale presiunii statutului actual. Rapid, datorita obisnuintei lor de face mai mult decat este necesar, managerii devin birocrati.

In aceasta rutina profesionala, care ii depaseste atributiunile, managerul se pierde si uita exact de ce este acolo si cum poate sa ajuga mai departe. Pentru a depasi aceasta capcana mentala in care se afla, el trebuie sa isi asume o provocare cu sine.

De cand practic coaching in Romania, sfatul meu a fost mereu acelasi: Realizeaza o structura clara care sa te ghideze. Un plan care sa fie pastrat atat mental cat si in viata de zi cu zi. Prioritizeaza timpul si actiunile in functie de el, iar rezultatul o sa fie cel stabilit.

Pentru a ajunge acolo este necesar ca managerii sa puna pe hartie raspunsul la o serie de intrebari la care sa reflecteze si care sa le reaminteasca constant obiectivul spre care tind.

* Care este forma de leadership pe care pot sa o dezvolt din punctul in care ma aflu?

* Ce trebuie sa schimb in activitatea mea pentru ca lucrurile sa se schimbe in jurul meu?

* Care sunt clientii mei si de ce tip de lider au ei nevoie?

* Care sunt prioritatile mele de leadership?

* Cum voi putea sa gestionez timpul pentru a reusi sa indeplinesc functiile unui lider?

* Cum voi reusi sa gestionez aceasta schimbare?

* Am sa continui sa fac acelasi lucru in momentul in care am sa imi ating obiectivul?

O astfel de gandire ajuta in majoritatea actiunilor de leadership. Prioritizand obiectivele reusesti sa ai, pe langa schimbare, influenta pe care ti-o doresti vizavi de oamenii cu care lucrezi.

Pentru a discuta mai pe larg despre schimbarea mentalitatilor care obstructioneaza evolutia liderului, va astept pe data de 25 Mai, in cadrul Romanian Executive Summit.

Digi24.ro

6. Business Club. România, pe ultimul loc la investiții străine

România e pe ultimul loc în regiune în ceea ce priveşte valoarea investiţiilor străine pe cap de locuitor. Nivelul acestora este de trei ori mai mic decât cel din Cehia şi mult în urma Ungariei şi Bulgariei, iar numărul companiilor cu capital străin este de 10 ori mai mic decât al celor autohtone.

Sunt concluziile unui studiu realizat anul acesta pentru perioada 2008 – 2015. Valoarea investițiilor pe locuitor este în Cehia 9.703 euro/locuitor, Ungaria 8.386 euro/locuitor, Bulgaria 5.270 euro/locuitor, România 3.130 euro/locuitor.

Chiar şi aşa, până în prezent, stocul total al investiţiilor străine directe a ajuns la aproape 70 miliarde de euro, iar investitorii străini angajează în total o treime dintre angajaţii din sectorul privat, undeva la 1,2 milioane de oameni direct.

Pe lângă asta, sunt multe slujbe care depind indirect de aceste investiţii străine.

Dorel Paraschiv, rectorul-adjunct de la ASE Bucureşti, spune că punctele atractive în România ar fi fiscalitatea și forţa de muncă bine formată, la un preţ corect”.

Punctul major, punct slab, ar fi lipsa de infrastructură motiv pentru care unele investiţii ne ocolesc.

Conform unui studiu recent, investiţiile companiilor cu capital străin sunt de cel puţin două ori mai mari pentru fiecare angajat iar productictivitatea muncii este şi ea de două ori mai mare în companiile cu capital străin. De asemenea, în medie, salariile sunt duble în multinaţionale faţă de companiile străine, deşi profitabilitatea este mai mică.

„Cifra de afaceri a membrilor noştri reprezintă mai mult de 25% din PIB-ul acestei ţări”,  spune Eric Stab, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini.

Cele mai atractive domenii pentru investitorii străini sunt, dacă ne uităm la cifra de afaceri, energia, retailul şi industria auto.

În ceea ce priveşte ţările de origine ale investitorilor, pe primul loc în top se află Olanda, țară preferată de multe companii, chiar şi româneşti, care se duc să îşi înregistreze firma acolo pentru fiscalitatea prietenoasă.

Revista presei 25.05.2017

Revista presei 25.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Bonurile câştigătoare la extragerea loteriei fiscale din luna mai
  2. Ministrul Agriculturii are probleme cu „pornirea sistemului de irigaţii“
  3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare
Wall-street.ro
  1. Afacere de milioane de euro in horticultura: ce planuri are un antreprenor din Vrancea
  2. Un antreprenor din Cluj livreaza ciuperci catre liderul comertului alimentar: ce vanzari ii aduce acest business
Avocatnet.ro
  1. Oficial: Termenul până la care localurile fără autorizaţie de securitate la incendiu trebuie să obțină documentul, prelungit cu trei luni
Euractiv.ro
  1. România ar putea amâna aplicarea legii de reducere a risipei alimentare până la sfârșitul anului

 8.  Inițiativa pentru IMM-uri: Fonduri de 246 milioane de euro de la BEI pentru IMM-uri românești

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Bonurile câştigătoare la extragerea loteriei fiscale din luna mai

Bonurile în valoare de 144 lei emise pe 18 aprilie au ieşit câştigătoare la extragerea lunară a loteriei fiscale, astfel încât toate persoanele care deţin astfel de bonuri îşi pot revendica premiul printr-o cerere depusă la ANAF în următoarele 30 de zile, fondul total de un milion de lei fiind împărţit la maxim 100 de premianţi.

Ministerul Finanţelor a organizat duminică a cincea extragere lunară a loteriei bonurilor fiscale din acest an, pe lângă extragerea specială de Paşte, în studioul TV al Loteriei Române, la care au participat toate bonurile fiscale emise în luna aprilie. Fondul total de premiere a fost păstrat la un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După extragerea bilelor din urne, au ieşit câştigătoare bonurile din data de 18 aprilie, în valoare de 144 lei.

Dacă vor fi depuse peste 100 de cereri de revendicare a premiilor, va fi organizată o a doua extragere, pentru desemnarea celor 100 de câştigători, potrivit Ministerului Finanţelor. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al companiei Loteria Română pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile pentru revendicarea premiilor pot fi depuse de luni la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere.

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. La extragerea din aprilie, pentru bonurile din martie, au ieşit câştigătoare bonurile fiscale în valoare de 935 lei emise pe 3 martie. 

În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei. La extragerea specială de Paşte au ieşit câştigătoare bonurile emise pe 15 februarie în valoare de 603 lei.

2. Ministrul Agriculturii are probleme cu „pornirea sistemului de irigaţii“

Aflat sâmbătă la Satu Mare, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a angajat ca până în 2020 să pună în funcţiune 1,3 milioane de hectare de irigaţii, dintre cele două milioane de hecate prevăzute în Planul Naţional de Irigaţii. Recent, PwC anunţa însă că România este mult în urma altor ţări europene, având irigată doar 12% din suprafaţa agricolă.

Problema cea mai mare privind irigaţiile se află, potrivit ministrului Petre Daea, în sudul ţării, cu toate că Programul Naţional de Irigaţii are cele mai mari alocări dintre toate programele gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Aflat sâmbătă în vizită la Festivalul Căpşunilor din localitatea Halmeu, Satu Mare, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a angajat totuşi ca până în 2020 să pună în funcţiune 1,3 milioane hectare de irigaţii, dintre cele două milioane hectare prevăzute. „Cea mai mare problemă a agriculturii este aceea de a da drumul la sistemul de irigaţii, evident în partea de sud a ţării. Anul acesta am pornit cu cele 40 de amenajări, ceea ce înseamnă, până în anul 2020, 1,3 milioane hectare de irigaţii”, a spus ministrul. În urmă cu o săptămână, AFIR anunţa că a crescut suprafaţa acoperită cu sisteme de irigaţii viabile economic de la 823.130 hectare la 1,8 milioane hectare, conform studiului

„Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”. Un studiu efectuat de recent de PwC arăta însă că România este mult în urma altor ţări europene şi din punctul de vedere al sistemului de irigaţii, în condiţiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigaţii viabile.   MADR dispune de peste un miliard de euro până în 2020   Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare, prin care Ministerul Agriculturii are alocări pentru perioada 2016-2020 în sumă de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigaţii. În 2016, MADR a primit 145 milioane euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească cu circa 17% anual, astfel încât să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiţii.  

CE a cerut României să folosească banii europeni pentru irigaţii  

În vara anului trecut, vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene a adus critici cu privire la modul în care România avansează proiectele private sau în parteneriat public-privat finanţate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice, criticate find şi băncile din România, din cauza lipsei de interes cu privire la creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin planul Juncker. Printre altele, oficialul CE, Jyrki Katainen, a declarat că România nu are niciun proiect de finanţare în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice.

„Din câte ştiu, din România nu a venit niciun proiect pentru finanţare în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice. Poate sunt în curs de transmitere către Banca Europeană pentru Investiţii”, a spus Katainen.  Acesta a sugerat că promotorii români de proiecte ar putea cere finanţare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigaţii în România.

„Dar o idee interesantă este investiţia în irigaţii. Pentru că irigaţiile sunt foarte scumpe în România şi sunt foarte mulţi fermieri care au nevoie de irigaţii. Asta ar fi o investiţie de care România are nevoie prin EFSI”, a explicat oficialul de la Bruxelles.

3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare

Preşedintele Iohannis cere Parlamentului să reexamineze legea de modificare a Codului Fiscal privind terenurile în intravilan, argumentând că aceasta nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă, nici pe cele speciale privind Codul fiscal.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis joi o cerere de reexaminare pentru legea care modifică art.465, alin.2 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, care elimină regulă potrivit căreia impozitul pentru 400 mp din totalul suprafeţei de teren situate în intravilan şi înregistrat în registrul agricol la “altă categorie de folosinţă” este stabilit în acelaşi mod că pentru terenurile situate în intravilan şi înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă “terenuri cu construcţii”.   În sprijinul solicitării sale, preşedintele Iohannis a argumentat că „legea transmisă la promulgare nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă privind claritatea şi previzibilitatea prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi nici pe cele speciale înscrise în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. 

„Prin urmare, pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, considerăm că este necesar că în conţinutul legii transmise la promulgare să fie stabilit momentul intrării ei în vigoare. Având în vedere faptul că, prin efectele sale, soluţia legislativă conduce la diminuarea veniturilor locale provenite din impozite datorate cu titlu de impozit pentru terenuri cu construcţii, este necesar că, în acord cu prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice, să se precizeze în conţinutul normativ al acesteia şi sursele de acoperire a diminuării veniturilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective”, consideră şeful statului.  

Potrivit noii reglementări (adoptată de deputaţi,  dar respinsă de senatori), pentru terenurile înregistrate în registrul agricol la “altă categorie de folosinţă”, indiferent de suprafaţa, impozitul se va stabili prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu sumă corespunzătoare tipului de teren (arabil, păşune, livadă, etc.), acest rezultat urmând a se înmulţi cu coeficientul de corecţie aplicabil în funcţie de rangul localităţii. 

Wall-street.ro

4. Afacere de milioane de euro in horticultura: ce planuri are un antreprenor din Vrancea

Florin Paltinus, 41 de ani, a pus bazele unei companii in domeniul constructiilor civile si industriale, in 2006. In paralel, a identificat in urma cu trei ani o oportunitate in zona horticulturii, investind initial peste sase milioane de euro intr-o livada din judetul Vrancea. Pentru acest an, antreprenorul estimeaza o dublare a business-ului si pregateste investitii de doua milioane de euro.

In anul 2014, Florin Paltinus, proprietarul companiei PIF&LMS Company, cea care dezvolta brandul DeLivada, a infiintat o livada cu o suprafata de 20 hectare cultivata cu mar. Un an mai tarziu a fost plantata o livada de 15 hectare cu cires, cais, gutui si respectiv o unitate de depozitare si procesare fructe cu o capacitate de depozitare de 1.800 tone fructe proaspete. Mai mult, anul trecut compania a infiintat 20 de hectare pe care au fost cultivati cu struguri de masa.

Investitiile nu s-au oprit aici, astfel incat in primavara acestui an au fost infiintate 13,7 hectare de livada de mar si 6,3 hectare cu cais.

„Investitia initiala, atat in livada, cat si in unitatea de depozitare si procesare fructe, se ridica la peste 6.000.000 euro. (…) Investitia nu a fost amortizata integral pana la aceasta data, tinand cont de faptul ca plantatia pomicola intra pe rod incepand cu cel de-al treilea an. Fiind nou in acest domeniu, tin sa precizez ca nu a fost usor. Proiectele s-au realizat prin accesarea fondurilor europene si din surse proprii, cu ajutorul intregii echipe. A fost un proiect dificil, care a fost studiat cu atentie si care a necesitat o vasta documentatie ”, a spus pentru wall-street.ro Florin Paltinus.

Anul trecut a fost colectata o cantitate de fructe de peste un milion de kilograme, iar pentru 2017 estimarea urca la 1,6 mil. kg. In 2016, compania a inceput colaborarea cu retailerul Kaufland, livrand catre magazinele din retea aproximativ 800.000 de kilograme de fructe sub brandul DeLivada.

„Vom continua procesul de dezvoltare. Am infiintat deja in primavara acestui an circa 13 hectare de livada mar si circa 6 hectare cais, iar in toamna speram sa putem planta alte cca 15 ha cu struguri de masa”, afirma Florin Paltinus.

In privinta bugetului de investitii, antreprenorul spune ca a pregatit circa doua milioane de euro, dintre care 1,1 milioane euro sunt alocate plantatiilor de mar si cais, respectiv circa 900.000 euro vor merge catre plantarea suprafetei cu struguri de masa.

PIF&LMS Company a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 2,4 milioane de lei, iar pentru acest an estimeaza o crestere pana la 4,5 milioane de lei.

In acest an, afacerea sa a fost una dintre cele selectate si sprijinite de catre Kaufland in obtinerea certificarii GLOBALG.A.P., cel mai raspandit standard din lume privind bunele practici in agricultura care se acorda unui produs, atestand ca acesta respecta cele mai inalte standarde internationale de calitate si siguranta alimentara.

Printre avantajele certificarii pentru producatori se numara: un venit mai stabil pentru producator, garantarea preluarii de catre retaileri a intregii cantitati de produse certificate, acces la piete de desfacere locale si globale noi.

Prin acest program Kaufland isi propune sa obtina in acest an certificarea internationala pentru calitate pentru 62 de culturi romanesti de legume si fructe. Culturile apartin celor 18 fermieri romani care au absolvit programul derulat de Kaufland Romania in parteneriat cu consultanti specializati, in perioada ianuarie – martie 2017. Toti cei 18 producatori primesc sprijinul financiar din partea Kaufland Romania pentru obtinerea certificarii.

La momentul actual, in Romania exista numai 80 de producatori ce detin certificari individuale GLOBALG.A.P de recunoastere internationala a calitatii, iar in urma programului, numarul acesta va creste cu peste 20%. La nivel mondial, peste 160.000 de ferme din 124 de tari detin certificare, iar 60% din totalul acestora provin din Europa.

5. Un antreprenor din Cluj livreaza ciuperci catre liderul comertului alimentar: ce vanzari ii aduce acest business

Razvan Tiganas a lucrat pana in 2014 in comert si vanzari, moment in care s-a decis sa devina antreprenor. A ales sa cultive ciuperci in judetul Cluj si in mai putin de trei ani a ajuns sa livreze marfa catre magazinele celui mai mare jucator din comertul alimentar din Romania.

Razvan Tiganas, 48 de ani, a absolvit Facultatea de Drept si a lucrat pana in 2014 in comert si vanzari. A inceput sa cultive ciuperci la mijlocul anului 2014, initial doar soiul champignon, iar din octombrie 2016 a demarat si productia de pleurotus.

Terenul, cu o suprafata de 7.000 mp, si ciupercaria sunt situate in judetul Cluj. Pe acest teren sunt construite sase sere de productie pentru ciuperci champignon, iar suprafata de cultura este de peste 1.500 mp.

Investitia initiala, care depaseste jumatate de milion de euro, este in curs de amortizare.

„La inceput ne-am confruntat cu lipsa de personal, de fapt este o problema cu care ne confruntam si in ziua de azi: lipsa fortei de munca si neseriozitatea oamenilor”, spune Razvan Tiganas.

Anul trecut a recoltat in jur de 300.000 kg de ciuperci, champignon si pleurotus. Pentru anul 2017, planul este ca aceasta cantitate sa creasca cu circa 40%, reprezentand peste 420.000 kg de ciuperci vandute.

Colaborarea cu retailerul Kaufland, cel mai mare jucator din industria locala de profil, a debutat inca din 2014, ciupercile fiind comercializate in paralel in principalele hipermarketuri din Cluj-Napoca. Anul trecut, antreprenorul a livrat catre magazinele Kaufland o cantitate de ciuperci champignon si pleutorus de peste 160.000 kg.

In 2016 afacerea cu ciuperci a antreprenorului roman a incheiat cu venituri de 2 milioane de lei, iar pentru 2017 este estimat sa fie depasit pragul de trei milioane de lei.

„Pentru acest an dorim sa ne extindem capacitatea de productie si sa ne diversificam produsele. Dorim sa venim in intampinarea clientilor cu alte soiuri de ciuperci: champignon brune si shiitake. Dorim sa mecanizam o parte din activitatiile specifice fazelor tehnologice. In acest sens vom investi peste 200.000 de euro in utilaje si instalatii, linii de procesare si ambalare, mijloace de transport cu temperatura controlata, extindere si modernizare”, adauga Razvan Tiganas.

In acest an, afacerea sa a fost una dintre cele selectate si sprijinite de catre Kaufland in obtinerea certificarii GLOBALG.A.P., cel mai raspandit standard din lume privind bunele practici in agricultura care se acorda unui produs, atestand ca acesta respecta cele mai inalte standarde internationale de calitate si siguranta alimentara.

Printre avantajele certificarii pentru producatori se numara: un venit mai stabil pentru producator, garantarea preluarii de catre retaileri a intregii cantitati de produse certificate, acces la piete de desfacere locale si globale noi.

Prin acest program Kaufland isi propune sa obtina in acest an certificarea internationala pentru calitate pentru 62 de culturi romanesti de legume si fructe. Culturile apartin celor 18 fermieri romani care au absolvit programul derulat de Kaufland Romania in parteneriat cu consultanti specializati, in perioada ianuarie – martie 2017. Toti cei 18 producatori primesc sprijinul financiar din partea Kaufland Romania pentru obtinerea certificarii.

La momentul actual, in Romania exista numai 80 de producatori ce detin certificari individuale GLOBALG.A.P de recunoastere internationala a calitatii, iar in urma programului, numarul acesta va creste cu peste 20%. La nivel mondial, peste 160.000 de ferme din 124 de tari detin certificare, iar 60% din totalul acestora provin din Europa.

Avocatnet.ro

6. Oficial: Termenul până la care localurile fără autorizaţie de securitate la incendiu trebuie să obțină documentul, prelungit cu trei luni

Termenul-limită până la care localurile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu vor fi obligate să obţină un astfel de document va fi prelungit, din nou, potrivit unui proiect de act normativ adoptat recent de Parlament. Concret, este stabilită o amânare de trei luni, de la 30 iunie la 30 septembrie 2017, prin care autorităţile urmăresc să ofere tuturor beneficiarilor posibilitatea de a se conforma obligaţiei amintite, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive. 

La finalul lui august 2016 a întrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016, document potrivit căruia construcţiile şi amenajările care funcţionează în prezent fără a deţine o autorizaţie de securitate la incendiu au obligaţia obţinerii acestui document până cel târziu la 30 iunie 2017 (în condițiile în care termenul inițial a fost 31 decembrie 2016).

Pentru a-şi produce în continuare efectele juridice, ordonanţa trebuia aprobată prin lege, iar o propunere legislativă în acest sens a trecut de Parlament marți, odată cu votul final al Camerei Deputaților. Concret, este vorba despre un Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.30 alin.(41) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, document ce va ajunge acum pe masa președintelui țării pentru promulgare. 

Astfel, proprietarii de firme care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu și riscă astfel închiderea afacerilor primesc o nouă șansă, în condițiile în care, în forma în care va ajunge la Klaus Iohannis, proiectul de lege stabilește o altă amânare, până la 30 septembrie 2017, a termenului până la care trebuie obținută o astfel de autorizație. 

Mai mult, cei care vor avea depusă, la 30 septembrie 2017, documentația necesară obținerii autorizației de securitate la incendiu vor fi păsuiți de amenzile prevăzute de lege pentru nedeținerea documentului, cu condiția să se conformeze până la finalul anului în curs. 

În motivarea amendamentelor propuse, deputații arată că acordarea unui nou răgaz vine în sprijinul celor care vor să intre în legalitate, dar care au depus documentația necesară obținerii documentului cu întârziere, din diverse motive. În plus, “s-a ținut cont și de supraaglomerarea inspectoratelor pentru situații de urgență, unde au ajuns foarte multe documente, iar personalul abilitat cu verificarea lor este prea puțin”. 

Totodată, extinderea perioadei în care se realizează conformarea de bună voie la norma de autorizare va duce la creşterea numărului de construcţii autorizate, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive.

Nu în ultimul rând, prelungirea cu alte trei luni a termenului va însemna reducerea numărului de solicitări de autorizare respinse pentru neconformităţi, beneficiarii urmând astfel să aibă la dispoziţie o perioadă mai mare de timp în care să obţină autorizaţia de securitate la incendiu.

Vă reamintim că, potrivit Legii nr. 33/2016, obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente.

Totuşi, în cazul în care este constatată încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu, autorităţile pot decide oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor fără a mai aştepta obţinerea autorizaţiei amintite.

Atenţie! Până la data obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, răspunderea pentru funcţionarea construcţiilor şi amenajărilor din punct de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendiu revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor.

Localurile care nu respectă securitatea la incendiu pot fi sigilate

Dacă până în noiembrie 2015 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) putea să dispună doar oprirea funcţionării/folosirii construcţiilor/amenajărilor, acum personalul ISU poate şi să sigileze construcţiile şi amenajările firmelor care nu respectă regulile de siguranţă la incendiu. 

“Atribuţiile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au fost extinse în sensul că inspectorii ISU pot sigila construcţiile şi amenajările operatorului economic în punctul de lucru în care constată încălcarea reglementărilor privind siguranţa la incendiu. Potrivit legislaţiei în vigoare până la data prezentei reglementări, ISU putea dispune doar oprirea funcţionării ori utilizării contrucţiilor sau amenajărilor, ceea ce nu era de natură să garanteze încetarea de fapt a funcţionării”, explicau reprezentanţii Guvernului în noiembrie 2015, în urma adoptării actului citat. 

Totodată, în cazul aplicării sigiliului, firmele sunt obligate să înştiinţeze clienţii despre acest aspect, prin afişarea, la loc vizibil, a unui anunţ referitor la oprirea activităţii.

Potrivit normelor în vigoare, criteriile pentru închiderea localurilor se aplică în cazul clădirilor/spaţiilor comerciale, adică în baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine şi supermagazine. De asemenea, acestea sunt valabile în egală măsură pentru clădirile/spaţiile culturale (teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului) şi clădirile / spaţiile turistice (hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni).

Euractiv.ro

7. România ar putea amâna aplicarea legii de reducere a risipei alimentare până la sfârșitul anului

Ministerul Agriculturii intenționează să amâne aplicarea legii privind diminuarea risipei alimentare, la cererea industriei, deși România este în continuare unul dintre cele mai risipitoare state din UE cu hrana.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține prelungirea termenului pentru aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare până la data de 31 decembrie, în urma dezbaterilor cu reprezentanților sectoarelor aflate sub incidența legii, potrivit unui comunicat al ministerului citat de Agerpres.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în urma dezbaterilor publice care au avut loc ca urmare a postării pe site-ul Ministerului a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016, privind diminuarea risipei alimentare, a propunerilor și opiniilor cu valoare de recomandare primite de la reprezentanții sectoarelor aflate sub incidența prezentei Legi, a rezultat necesitatea instituirii unor noi termene”, se arată în comunicat.

Prelungirea va avea loc prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență. „Facem precizarea că aceste măsuri sunt luate din cauza inaplicabilității Legii nr.217/2016 în forma actuală”, mai spune ministerul, care a precizat că un grup de lucru format din experți ai MADR și din actori ai sectorului de producție agroalimentar, lucrează pentru îmbunătățirea legii.

În noiembrie 2016, România a adoptat Legea 217 privind diminuarea risipei alimentare, care trebuia să intre în vigoare în termen de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit actului normativ, alimentele care se apropie de termenul de expirare dar sunt consumabile, vor fi donate către orfelinate, cămine de bătrâni, spitale sau fundaţii. Transferul alimentelor se va face în baza unui contract de donație sau sponsorizare.

Potrivit datelor statistice, aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite inutil, adică – potrivit Eurostat – în jur de 2,2 două milioane de tone de produse alimentare.

Aproape jumătate din deşeurile provenite din gospodării ajung la coşul de gunoi. În medie, un român aruncă zilnic 320 de grame de mâncare intactă. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă. 

Propunerea Ministerului Agriculturii vine în contextul în care chiar săptămâna trecută Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cer statelor membre să reducă risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030 (față de nivelul 2014) – un obiectiv pe care Parlamentul l-a introdus în legislația privind deșeurile adoptată în martie. La nivelul Uniunii Europene, risipa alimentară a fost estimată la 88 de milioane de tone sau 173 kg pe cap de locuitor, anual.

8. Inițiativa pentru IMM-uri: Fonduri de 246 milioane de euro de la BEI pentru IMM-uri românești

Prin intermediul a trei bănci românești, BEI va finanța microîntreprinderi și start-upuri.

Primele trei acorduri ale inițiativei pentru IMM-uri din România au fost semnate miercuri, la Bruxelles, între Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și trei bănci comerciale: Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) și ProCredit Bank, informează Comisia Europeană.

Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi și start-up-uri din România vor beneficia de un acces mai bun la finanțare în cadrul celor trei acorduri, care ar trebui să genereze o finanțare totală de 246 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Inițiativa pentru IMM-uri.

Comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat: „IMM-urile joacă un rol crucial în economia țării și a Europei: crează locuri de muncă în comunitățile locale și introduc pe piață produse inovatoare. Prin decizia de a investi 100 de milioane de euro din bugetul Politicii de coeziune în acest program de pionierat, România a făcut o alegere inteligentă, care va stimula competitivitatea economiei sale și va oferi finanțarea de care au nevoie întreprinderile sale”.

REVISTA PRESEI 24.05.2017

REVISTA PRESEI 24.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Apariții în presă ale evenimentului “Ziua Întreprinzătorilor”
Ziare.com, Viata-libera.ro
  1. Ziua Intreprinzatorilor, sarbatorita si la Galati
Curierulnational.ro
  1. „Ziua Întreprinzătorilor” a ajuns la cea de-a XXV-a ediție
Legalmagazin.ro
  1. “Ziua Întreprinzătorilor” a fost celebrată la Galați
Promtmedia.ro
  1. Galați: Rezoluția pentru IMM-uri
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Legea prevenţiei, adoptată de Guvern. Numărul contravenţiilor a fost diminuat la 267
  2. Noi reglementări pentru recepţia construcţiilor 6
  3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare
Wall-street.ro
  1. Doru Lionachescu, BT Capital Partners: Antreprenoriatul este vazut ca o cale de a-ti face viata usoara sau de a pacali Fiscul. Nu reusim sa construim campioni locali!
  2. 3 instrumente utile antreprenorilor la inceput de drum. Cum se pot finanta afacerile noi
Digi24.ro
  1. Isărescu: Avem cea mai bună situație economică, dar și cele mai mari riscuri

 7. De ce nu avem drumuri ca nemții și plaje ca bulgarii

Apariții în presă ale evenimentului “Ziua Întreprinzătorilor

Ziare.com, Viata-libera.ro

1. Ziua Intreprinzatorilor, sarbatorita si la Galati

În cadrul „Săptămânii Europene a IMM-urilor”, Patronatul IMM-urilor Galaţi şi Consiliul Naţional al

Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) vor organiza, pe 20 mai, la Galaţi, o serie de manifestări menite să marcheze „Ziua Întreprinzătorilor din România”. 
Prima pe agenda zilei, de la ora 9,30 la Sala Auditorium a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, va fi Conferinţa „Oportunităţi de Investiţii pentru Europa”, lansată de patronate în parteneriat cu Primăria şi CJ Galaţi, Centrul Europe Direct, Universitatea Danubius, Asociaţia Universităţilor Asia-Pacific (AUAP). Printre temele abordate se vor număra posibilităţile de finanţare şi promovare a proiectelor prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS) – cunoscut şi sub denumirea de „Planul Juncker”, dar şi modalităţile prin care mediul academic poate contribui la derularea unor proiecte importante pentru mediul de afaceri.

În partea a doua zilei, la Teatrul Muzical „Nae Leonard” se va desfăşura, cu începere de la 19,30, o gală festivă dedicată întreprinzătorilor gălăţeni, din care nu vor lipsi alocuţiunile menite să marcheze cele mai bune rezultate ale IMM-urilor gălăţene, un spectacol extraordinar realizat în colaborare cu „Brio Sonores” şi un dineu.    

Curierulnational.ro

2. „Ziua Întreprinzătorilor” a ajuns la cea de-a XXV-a ediție

Sub egida Comisiei Europene, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Danubius University și Asociația Universităților din Asia și Pacific, a organizat sâmbătă, 20 mai, în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați, conferința

“Oportunităţi de investiţii pentru Europa”.

Odată cu acest eveniment, în cadrul campaniei “Săptămâna europeană a IMM-urilor” a fost celebrată și “Ziua Întreprinzătorilor”, eveniment de referință pentru mediul de afaceri din România, ajuns anul acesta la cea de-a XXV-a ediție, se arată într-un comunicat emis de organizatori.

Cele două evenimente au avut drept scop promovarea antreprenoriatului în Europa şi informarea întreprinzătorilor cu privire la programele de care pot beneficia la nivel european, naţional şi local prin intermediul organizaţiilor patronale şi factorilor de conducere administrativ teritoriali.

Astfel, au fost abordate o serie de propuneri de proiecte FEIS în Zona Dunării de Jos și modalităţi concrete de promovare și realizare a acestora. Totodată, reprezentantul Băncii Europene de Investiții a făcut o prezentare a „Planului de Investiţii pentru Europa şi a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)”, abordarea acestuia fiind una adaptată comunităţilor locale din România și situaţiei concrete a factorilor decizionali instituţionali.

În a doua parte s-a derulat panelul “Modalitatea în care mediul academic Asia-Pacific este implicat în realizarea proiectelor majore de investiţii. Exemple de bune practici”. Astfel, au avut intervenții o serie de profesori din cadrul celor mai prestigioase universități din Statele Unite ale Americii, India, Thailanda, Germania, Iordania, Israel, Indonezia și Arabia Saudită care au prezentat modalități concrete prin care mediul de afaceri poate colabora cu cel academic.

Conform tradiției celor 25 de ani, în cadrul evenimentului a fost prezentată Rezoluția IMM-urilor, un set de priorități pentru mediul de afaceri din România. Cei peste 400 de întreprinzători prezenți au aprobat în unanimitate documentul (atașat) și au solicitat valorificarea şi punerea în aplicare a următoarelor 10 măsuri:

–           Punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM-urilor;

–           Relansarea procesului investiţional;

–           Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale;

–           Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;

–           Debirocratizarea sistemului public;

–           Susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat;

–           Felexibilizarea relaţiilor de muncă şi trecerea la un dialogul social calitativ;

–           Reformarea domeniului controalelor în toate domeniile;

–           Operaţionalizarea programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români;

–           Creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, în dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri precum și în susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

În cadrul evenimentului au fost prezenți următorii:

  • Liviu ROGOJINARU, preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), 
  • Florin JIANU, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,
  • Marian FILIMON, preşedinte, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi ,
  • Attila GYORGY, secretar de Stat Ministerul Finanţelor Publice,
  • Sterică FUDULEA, secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat,
  • Costel FOTEA, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi,
  • Ionuț PUCHEANU, primar, Municipiul Galați,
  • Istvan Jakab, consilier european,  Reprezentanţa Comisiei Europene în România,
  • Flavio Schiavo Campo, șef birou, Banca Europeană de Investiții (BEI) România.

Legalmagazin.ro

3. “Ziua Întreprinzătorilor” a fost celebrată la Galați

Sub egida Comisiei Europene, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Danubius University și Asociația Universităților din Asia și Pacific, a organizat sâmbătă, 20 mai, în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați, conferința “Oportunităţi de investiţii pentru Europa”.

Odată cu acest eveniment, în cadrul campaniei “Săptămâna europeană a IMM-urilor” a fost celebrată și “Ziua Întreprinzătorilor”, eveniment de referință pentru mediul de afaceri din România, ajuns anul acesta la cea de-a XXV-a ediție.

În cadrul evenimentului au fost prezenți următorii:

  • Liviu ROGOJINARU, preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR);
  • Florin JIANU, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;
  • Marian FILIMON, preşedinte, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi;
  • Attila GYORGY, secretar de Stat Ministerul Finanţelor Publice;
  • Sterică FUDULEA, secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat;
  • Costel FOTEA, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi;
  • Ionuț PUCHEANU, primar, Municipiul Galați;
  • Istvan Jakab, consilier european, Reprezentanţa Comisiei Europene în România;
  • Flavio Schiavo Campo, șef birou, Banca Europeană de Investiții (BEI) România.

Cele două evenimente au avut drept scop promovarea antreprenoriatului în Europa şi informarea întreprinzătorilor cu privire la programele de care pot beneficia la nivel european, naţional şi local prin intermediul organizaţiilor patronale şi factorilor de conducere administrativ teritoriali.

Astfel, au fost abordate o serie de propuneri de proiecte FEIS în Zona Dunării de Jos și modalităţi concrete de promovare și realizare a acestora. Totodată, reprezentantul Băncii Europene de Investiții a făcut o prezentare a „Planului de Investiţii pentru Europa şi a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)”, abordarea acestuia fiind una adaptată comunităţilor locale din România și situaţiei concrete a factorilor decizionali instituţionali.

În a doua parte s-a derulat panelul “Modalitatea în care mediul academic Asia-Pacific este implicat în realizarea proiectelor majore de investiţii. Exemple de bune practici”.

Astfel, au avut intervenții o serie de profesori din cadrul celor mai prestigioase universități din Statele Unite ale Americii, India, Thailanda, Germania, Iordania, Israel, Indonezia și Arabia Saudită care au prezentat modalități concrete prin care mediul de afaceri poate colabora cu cel academic.

Conform tradiției celor 25 de ani, în cadrul evenimentului a fost prezentată Rezoluția IMM-urilor, un set de priorități pentru mediul de afaceri din România. Cei peste 400 de întreprinzători prezenți au aprobat în unanimitate documentul (atașat) și au solicitat valorificarea şi punerea în aplicare a următoarelor 10 măsuri:

  • Punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM-urilor;
  • Relansarea procesului investiţional;
  • Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale;
  • Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;
  • Debirocratizarea sistemului public;
  • Susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat;
  • Felexibilizarea relaţiilor de muncă şi trecerea la un dialogul social calitativ;
  • Reformarea domeniului controalelor în toate domeniile;
  • Operaţionalizarea programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români;
  • Creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, în dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri precum și în susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

Promtmedia.ro

4. Galați: Rezoluția pentru IMM-uri

145912 – 22052017 – Cu prilejul celei de a XXV-a ediţii a Zilei Întreprinzătorilor din România, organizată la Galați în data de 20 mai 2017, a fost adoptată o Rezoluție care cuprinde zece măsuri prioritare pentru sectorul IMM-urilor: Este vorba despre punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM, relansarea procesului investiţional, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale aferente noului Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020 (doar 1,05 milioane de euro s-au încasat în primele două luni ale acestui an, potrivit situaţiei publicate de Ministerul Finanţelor, care cuprinde absorbţia în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017), îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare, măsuri de debirocratizare, susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat, măsuri pentru flexibilizarea relaţiilor de muncă şi pentru trecerea la un dialogul social calitativ, reforma în domeniul controalelor, creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice nevoilor IMM-urilor, cu surse de finanţare adecvate şi garanţii asociate, cu avantajele tehnice ale serviciilor societăţii informaţionale şi cu cooperarea activă cu mediul universitar şi de cercetare, pentru valorificarea potenţialului creative, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri, a portalurilor de soluţii pentru IMM, susţinerea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi și susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea prevenţiei, adoptată de Guvern. Numărul contravenţiilor a fost diminuat la 267

Proiectul Legii prevenţiei a fost adoptat astăzi de Guvern, urmând să fie transmis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului. Cele 267 de contravenţii ce vor fi supuse mecanismului prevenţiei sunt fapte care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni.

„Aceste contravenţii sunt din domeniile fiscal, legislaţia muncii, agricultură, turism, ape şi păduri,  protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorului, administraţiei locale, afacerilor interne.”, a informat Executivul într-in comunicat.

Săptămâna trecută, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, afirma că sunt aproximativ 290 de contravenţii care au fost introduse la propunerea ministerelor avizatoare.

Amintim faptul că prin acest act normativ operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de legislaţia aflată acum în vigoare, în urma actului de control se dă doar un avertisment, fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, în urma unui nou control, fie să se constate remedierea acesteia, fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare.

Totodată, operatorul care a fost identificat ca neconform, beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii, în termen de trei ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului. În opinia guvernanţilor, Legea prevenţiei reprezintă  o etapă   în   strategia   de   îmbunătăţire  a  relaţiei statului cu mediul  de afaceri.

Crearea legislaţiei necesare pentru educarea şi informarea operatorilor economici şi identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de act normativ. “Adoptarea Legii prevenţiei este un prim pas în emanciparea actului de control, urmând ca al doilea pas să fie conformarea voluntară, participativă  a mediului de business, care va îmbunătăţi gradul de colectare la bugetul de stat. Proiectul va intra în procedură parlamentară de urgenţă şi sperăm  să ajungă cât mai repede pe masa Administraţiei Prezidenţiale pentru promulgare”, a declarat ministrul Alexandru Petrescu.

2. Noi reglementări pentru recepţia construcţiilor

Comisia de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente nu mai poate recomanda amânarea recepţiei, ci doar admiterea sau respingerea recepţiei. Recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie.

Comisia de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente nu mai poate recomanda amânarea recepţiei, ci doar admiterea sau respingerea recepţiei. Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre de Guvern care modifică H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, în scopul reglementării stricte a procesului de recepţie, a creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a celor implicaţi în procesul de recepţie.

Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod obligatoriu: un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei; un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare; 1-3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alţii decât cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări de servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz. Componenţa comisiei se completează, în mod obligatoriu, cu: un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru obiectivele de investiţii, indiferent de sursa de finanţare, încadrate în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală” şi pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice; un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru construcţiile menţionate în Legea 103/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură sau a municipiului Bucureşti, pentru construcţiile nominalizate în lista monumentelor istorice; un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii încadrate în categoria de importanţă A – „excepţională” sau B -„deosebită”, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3 dintre membrii numiţi ai acesteia, iar decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor. Reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto, iar în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris. Decizia comisiei nu reprezintă o simplă recomandare.

Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, şi semnează procesul-verbal la terminarea lucrărilor. În cazul în care investitorul nu îndeplineşte şi calitatea de proprietar, predă, la rândul său, proprietarului construcţia recepţionată. Este interzisă utilizarea construcţiei a cărei recepţie la terminarea lucrărilor a fost respinsă, până la finalizarea remedierilor, aceasta fiind pusă în stare de conservare prin grija şi cheltuiala investitorului. Recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie.

Prevederile Regulamentului aprobat astăzi nu se aplică construcţiilor pentru care recepţia la terminarea lucrărilor, respectiv recepţia finală, se află în desfăşurare la data intrării în vigoare a actului normativ. Excepţie face cazul în care recepţia s-a făcut după vechea reglementare, dar comisia de recepţie a recomandat admiterea recepţiei cu obiecţii, obiecţiile neremediate în termenele convenite fiind considerate neconformităţi şi, în acest caz, recepţia finală se realizează potrivit prevederilor acestui Regulament.

3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare

Preşedintele Iohannis cere Parlamentului să reexamineze legea de modificare a Codului Fiscal privind terenurile în intravilan, argumentând că aceasta nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă, nici pe cele speciale privind Codul fiscal.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis joi o cerere de reexaminare pentru legea care modifică art.465, alin.2 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, care elimină regulă potrivit căreia impozitul pentru 400 mp din totalul suprafeţei de teren situate în intravilan şi înregistrat în registrul agricol la “altă categorie de folosinţă” este stabilit în acelaşi mod că pentru terenurile situate în intravilan şi înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă “terenuri cu construcţii”.  

În sprijinul solicitării sale, preşedintele Iohannis a argumentat că „legea transmisă la promulgare nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă privind claritatea şi previzibilitatea prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi nici pe cele speciale înscrise în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. 

„Prin urmare, pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, considerăm că este necesar că în conţinutul legii transmise la promulgare să fie stabilit momentul intrării ei în vigoare. Având în vedere faptul că, prin efectele sale, soluţia legislativă conduce la diminuarea veniturilor locale provenite din impozite datorate cu titlu de impozit pentru terenuri cu construcţii, este necesar că, în acord cu prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice, să se precizeze în conţinutul normativ al acesteia şi sursele de acoperire a diminuării veniturilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective”, consideră şeful statului.  

Potrivit noii reglementări (adoptată de deputaţi,  dar respinsă de senatori), pentru terenurile înregistrate în registrul agricol la “altă categorie de folosinţă”, indiferent de suprafaţa, impozitul se va stabili prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu sumă corespunzătoare tipului de teren (arabil, păşune, livadă, etc.), acest rezultat urmând a se înmulţi cu coeficientul de corecţie aplicabil în funcţie de rangul localităţii.

Wall-street.ro

4. Doru Lionachescu, BT Capital Partners: Antreprenoriatul este vazut ca o cale de a-ti face viata usoara sau de a pacali Fiscul. Nu reusim sa construim campioni locali!

Companiile private din Romania nu reprezinta inca modele inspirationale si nu avem suficienti campioni locali, sustine Doru Lionachescu, membru al board-ului BT Capital Partners. Unul dintre cei mai vechi specialisti de M&A din piata locala, Lionachescu crede ca sectorul privat romanesc sufera cronic de subdimensionare.

“A lipsit din spatiul public mesajul de crestere. Ne-am concentrat sa discutam despre antreprenoriat ca despre o chestiune maruntica, gingasa, care trebuie ajutata. In schimb, cand discutam despre companiile mari, apriori, perceptia statului si a organelor fiscale este ca au facut ceva ilegal”, a declarat Lionachescu la conferinta Antreprenoriat 360, organizata de wall-street.ro, in parteneriat cu EY, Telekom Romania, casa de avocatura Pelifilip si Iqos.

El sesizeaza faptul ca, desi companiile private locale nu au reprezentat modele inspirationale, in prezent incep sa apara si campioni “made in Romania” care pot deveni modele pentru tanara generatie. Oficialul BT Capital Partners precizeaza ca, din randul companiilor care in 2009 erau in topul celor mai valoroase din Romania, in prezent jumatate dintre patronii sau fondatorii acestor business-uri.

Antreprenoriatul este vazut ca o cale de a-ti face viata usoara sau de a pacali Fiscul. Pana nu ajungem ca antreprenoriatul sa aiba o pozitie inspirationala pentru tanara generatie, lucrurile nu se vor schimba – Doru Lionachescu.

El sesizeaza si faptul ca “morala si etica ortodoxa spune ca nu este bine sa faci profit” si, mai mult, opinia publica lucreaza si cu o “mitologie occidentala”, care spune ca antreprenorul este bun si productiv, in timp ce companiile publice sunt ineficiente si clientelare. Realitatea din teren este insa diferita, dar “discutiile se poarta mereu la nivel empiric”.

Lionachescu critica si deciziile in cascada de majorare a veniturilor in sectorul public si mesajele indreptate impotriva corporatiilor, acestea neavand potential sa creeze un impact pozitiv pentru schimbarea atitudinii fata de antreprenoriat si sa creeze emulatie.

“Un tanar care este acum in scoala trebuie sa vada o succesiune de vesti poztive despre antreprenori, sa vada ca un fond a facut un exit dupa un numar de ani nu cu 5 milioane de euro, cu cu un miliard de euro, altfel va fi mult mai confortabil sa lucreze la stat”, concluzioneaza Lionachescu.

Sectorul privat romanesc sufera cronic de subdimensionare

“Pe medie, sectorul privat de top din Romania, dar ne oprim la primele 20-30 cele mai valoroase companii, este pe media economiei romanesti. Ca intreaga piata, sectorul privat romanesc sufera cronic de subdimensionare”, subliniaza fondatorul Capital Partners.

El a dat exemplul pozitiei de cash a gigantului Apple, care la sfarsitul anului trecut era de 1,5 ori mai mare decat PIB-ul Romaniei in 2016, iar la nivel regional cele mai valoroase 10 companii private romanesti reprezinta doar jumatate din valoarea celei mai mari companii din Polonia.

Avem o mare problema ca nu reusim sa construim campioni locali. Mesajul catre antreprenori este ca trebuie sa porneasca cu mindset-ul de a domina piata locala si regionala.

Oficialul BT Capital Partners avertizeaza ca “operam intr-o piata mica, intr-o economie marginala” si acest tip de antreprenoriat nu creeaza literalmente multa valoare adaugata in economie.

“Daca in 2012 media tranzactiilor de M&A era la circa 5 milioane de euro, iar anul trecut a ajuns la 24 milioane de euro, in regiune mid market-ul cand vine vorba de M&A inseamna tranzactiide 200 de milioane de euro”, a afirmat Lionachescu.

5. 3 instrumente utile antreprenorilor la inceput de drum. Cum se pot finanta afacerile noi

Una dintre provocarile unui start-up este, in mod cert, finantarea. Antreprenorii la inceput de drum pot gasi sumele necesare unui start promitator la una dintre aceste surse.

Un studiu realizat de o companie de consultanta in fonduri europene a concluzionat ca 2017 va sta sub semnul finantarilor pentru firmele aflate la inceput de drum, deoarece tot mai multe programe atat europene, cat si nationale au drept obiectiv incurajarea start-up-urilor. Iata care sunt cele trei modalitati prin care un antreprenor poate gasi banii de care are nevoie pentru a-si finanta afacerea:

  1. Creditele special concepute pentru start-up-uri sunt insotite de consultanta in domeniu

Un prim instrument de finantare pentru start-up-uri este reprezentat de creditele concepute special pentru nevoia unei afaceri la inceput. Aceste credite pot fi accesate fie pentru a porni afacerea de la zero, fie pentru a dezvolta un start-up. Imprumuturile de acest tip nu sunt echivalente cu alte credite, pentru ca ele vin de obicei la pachet si cu expertiza creditorului, care ofera consultanta atat generala, cat si personalizata.

Specialistii din cadrul acestei banci, de pilda, ofera consultanta inclusiv in elaborarea planului de afaceri. De asemenea, dupa cum vezi, ei ofera consultanta chiar si in cazul in care businessul exista deja pe piata de mai mult timp si are nevoie de finantare pentru dezvoltare.

  1. Programele europene prin care se pot obtine finantari pentru start-up-uri. Exista cate o linie pentru orice domeniu

Un alt instrument util antreprenorilor la inceput de drum este reprezentat de fondurile europene. Avantajul lor este evident – sumele sunt de cele mai multe ori nerambursabile, iar UE a conceput programe care se pliaza pe businessuri din aproape orice domeniu, de la tehnologie pana la agricultura.

Exista mai multe programe prin care pot fi accesate fonduri suficient de mari pentru a infiinta o afacere de la zero – Programul Operational Regional, prin care se pot primi intre 200.000 si 1 milion de euro, Programul Operational Capital Uman cu linia de finantare Start-up Plus prin care antreprenorii pot primi pana la 40.000 de euro, Programul Operational Competitivitate, prin care fiecare poate obtine fonduri nerambursabile intre 4,5 milioane lei si 90 milioane lei, Programul National de Dezvoltare Rurala, prin care se pot obtine finantari atat pentru afaceri din sfera agriculturii, cat si pentru afaceri neagricole. 

Pentru a beneficia de fonduri din aceste programe, antreprenorii pot apela la companiile de consultanta in accesarea fondurilor europene, care exista in fiecare judet din tara. In cadrul acestor companii ei pot afla cum trebuie sa redacteze proiectul, dar si ce sanse de eligibilitate au.

  1. Start-Up Nation. Ce trebuie sa stie antreprenorii despre acest program

Start-up Nation, programul national prin care statul isi propune sa-i ajute pe antreprenorii care vor sa deschida un business, a fost anuntat inca din ianuarie. Prin intermediul lui, afacerile noi pot primi pana la 200.000 de lei dintr-un buget total de 400 de milioane de euro, bani ce provin atat de la bugetul de stat, cat si din bugetul UE.

Programul “Start-Up Nation Romania” se va desfasura pe o perioada de patru ani si isi propune finantarea a aproximativ 10.000 de noi firme anual, sustine Secretarul de stat in Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Harry Ilan Laufer citat de Agerpres. In cadrul acestui program sunt eligibile afacerile create dupa data de 30 ianuarie 2017 din domeniile industriei prelucratoare, creative, servicii si comert.

Zona IMM-urilor merita o atentie deosebita din partea autoritatilor, fiind o componenta extrem de importanta in economia nationala. In prezent, Romania se afla pe ultimul loc in UE la numarul de IMM-uri, asa ca aceste programe sunt absolut necesare pentru incurajarea mediului de afaceri.

Digi24.ro

6. Isărescu: Avem cea mai bună situație economică, dar și cele mai mari riscuri

România nu a avut  în 27 de ani o situație macroeconomică mai bună decât acum, dar tot atât de adevărat este că și riscurile sunt mari, pe măsură, spune guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

“În cariera într-adevăr cam lungă pe care o am în această poziție nu am văzut niciodată, dar absolut niciodată în 27 de ani, o situație macroeconomică mai bună, dar tot la fel de adevărat că nu am văzut riscuri mai mari. Nu este o contradicție, nu este un conflict. Când ajungi așa mai sus, ca să folosesc o metaforă, riscul unei căderi este mai mare și efectele sunt mai mari. Cu alte cuvinte noi trebuie să continuăm, că nu o să stagnăm de frica riscurilor, să ne asumăm riscuri în condiții de prudență mai mare. Nici acest lucru nu este un mesaj contradictoriu”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.ro.

Acesta a precizat că din punctul de vedere al mai multor indicatori se poate vorbi de un restart al creditării.

“După o criză financiară este cunoscut că reluarea creditării, de regulă, nu se face prima iar reluarea creșterii la început nu se bazează pe creditare. Cam așa se întâmplă în majoritatea țărilor și dacă ne uităm la comportamentul de prin alte țări cam așa se întâmplat peste tot. Faptul că am avut în ultimii ani o descreștere a intermedierii financiare până la niveluri scăzute record, ca să spunem așa, din punct de vedere european, nu este în afară de un scenariu să îl numesc și eu european și internațional. Cam așa se întâmplă după o criză financiară majoră”, a spus Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale le-a transmis bancherilor că trebuie să-și recâștige credibilitatea după câțiva ani în care pe drept sau pe nedrept ea s-a erodat. De asemenea, acesta a solicitat băncilor să explice mai bine publicului faptul că băncile nu au fost ajutate cu bani publici pentru că altfel nu ies din această “muțenie” care dă sentimentul de vinovăție.

Conform șefului BNR, solvabilitatea băncilor este mare, de aproximativ 18%, în condițiile în care acesta trebuie să fie între 11 și 12%.

7. De ce nu avem drumuri ca nemții și plaje ca bulgarii

Vrem o ţară ca afară, dar dacă ar fi posibil, să o facă alţii pentru noi. Ne întoarcem din concedii şi povestim ce drumuri bune au nemţii, ce plaje bine amenajate au bulgarii deşi tot la Marea Neagră merg şi ei. Cum am trecut pe lângă importante uzine auto când venea prin Ungaria spre graniţa cu România. De ce nu sunt toate acestea la noi? O singură problemă am indicat până acum: corupţia!

Cazurile mari de corupţie, cele care ajung pe masa magistraţilor, au prejudicii uriase în spate. Doar în primele trei luni din acest an, de exemplu, statul a reuşit să recupereze 30 de milioane de euro. Vă daţi seama cât de mare e suma dacă 30 de milioane au fost recuperate în trei luni?

Ca să avem termen de comparaţie, banii aceştia înseamnă cam jumătate din cât a încasat statul din statul din taxele vamale în primele trei luni din acest an.

Dacă mai punem la socoteala ca gradul de recuperare este foarte mic vă puteți da seama de amploarea fenomenului.

Acestea sunt însă cazurile mari de corupţie. Corupţie există de la cel mai jos nivel. Să faci evaziune fiscală intră tot la acest capitol. Şi un singur bon netrecut prin casa de marcat tot evaziune se cheamă.

Ultima dată când Consiliul Fiscal a calculat cât înseamnă evaziunea fiscală din Produsul Intern Brut a fost în urmă cu trei ani şi calculele arătau că 16 la sută din PIB se pierd în această zonă gri a economiei.

Mare parte venea din zona taxei pe valoare adăugată. În Romania, evaziunea din TVA este de 10 ori mai mare decât în Bulgaria, de exemplu.

Ne întoarcem acum în prezent şi ne uităm peste cifrele de la finanţe. Tot anul trecut, peste 51 de miliarde de lei au ajuns la buget doar din TVA.

Dacă raportăm la PIB, înseamnă totuşi mai puţin de şapte procente. Adică mai puţin decât a plătit statul pentru cheltuielile de personal. Haideţi să adăugăm aici nu 16 procente cât spunea Consiliul Fiscal, ci 10% din PIB să vedem, nu cumva se schimbă tabloul?

Poate cifra nu vă spune mare lucru, dar gândiţi-vă că miliardele care se pierd prin evaziune ar fi fost de ajuns să vă fie asfaltat drumul pe care mergeţi înspre muncă. Sau să fie reparată şcoala din comună. Sigur, o să spuneţi că drumurile sau şcolile pot fi făcute şi cu bani europeni. Aşa este, doar că şi aici tot corupţia a frânat investiţiile.

Ultimul raport al DNA a arătat poate cel mai clar locul în care se află România: în 2016, au fost trimişi în judecată 1.270 de inculpaţi pentru corupţie. Printre aceştia erau şi 40 de primari. Adică aceia de la care fiecare dintre noi aşteaptă o bună administrare. Prejudiciul unei proaste administrări: 260 milioane euro. Şi calculele nu se opresc aici pentru că direcţia anticorupţie mai dă nişte exemple.

Preţuri de achiziţie mai mari şi cu 800 la sută faţă de cele reale, comisioane de până la 20 la sută din valoarea contractelor şi sute de milioane de euro care intră în buzunarele corupţilor, în loc să se transforme în drumuri, şcoli, spitale. La aceste sume, adăugaţi-le pe cele furate, dar nedepistate.

Serviciile publice, infrastructura şi domeniul IT au fost domeniile cel mai grav afectate de corupţie.

În total, 226 de milioane de euro au fost sechestrate. Urmează ca banii să ajungă în visteria statului, doar dacă sunt şi recuperaţi de ANAF. Şi, în primele trei luni, statul a recuperat 30 de milioane de euro numai.

Cifrele acestea vin peste alte prejudicii calculate în 2015 tot de DNA şi despre care procurorul şef spune că ar fi fost de ajuns pentru a asigura cofinanţarea programului de construcţie al autostrăzilor prevăzute pentru 2016 – 2018.

Ultimul exemplu de corupţie ajuns în faţa anchetatorilor vine chiar de la o companie de stat: CFR Marfă. Mii de vagoane au fost vândute la fier vechi, la preţ subevaluat. Este principala acuzaţie din dosarul CFR Marfă, iar paguba, spun anchetatorii, se ridică la peste şase milioane de euro.

Asta în condiţiile în care compania numără pierderi de sute de milioane de euro şi care are în subordine mai bine de şase mii de persoane. Mulţi dintre ei sunt nostalgici şi se gândesc că, în urmă cu 25 de ani, Căile Ferate Române deţineau un parc imens, de 153.000 de vagoane şi locomotive. Astăzi, CFR are de patru ori mai puţine.

Restul au fost casate, dezmembrate, vândute la fier vechi şi topite în combinatele din străinătate. Cam ca pe modelul flotei navale.

Unii dintre angajaţi au ştiut de acest fenomen, dar nimeni de a ridicat mână să semnaleze corupţia pentru că şi-ar fi pus în pericol salariul.

Recent, România a fost din nou trasă de mânecă din cauza corupţiei din instuţiile de stat. De data aceasta, în raportul anual privind drepturile omului făcut de Departamentul de Stat.

POZITIA CNIPMMR REFERITOARE LA PROIECTUL LEGII-CADRU PRIVIND SALARIZAREA PERSONALULUI PLATIT DIN FONDURI PUBLICE

 

Referitor la proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, înregistrat la Senat în data de 24.04.2017 cu nr. B161/2017, CNIPMMR susține necesitatea luării în considerare a următoarelor aspecte importante:

  • Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători;
  • Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului;
  • Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții);
  • Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016);
  • Deblcarea fondurilor europene și a investițiilor publice sunt strict necesare, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale;
  • Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele și așa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export ( în 2016 evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat; salariile din administrația publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia);
  • Creșterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcție de performanță: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc);
  • Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația;
  • Pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creșterea contribuțiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate);
  • Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora;
  • Se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.

REZOLUTIA CELEI DE A XXV-A EDITII A ZILEI INTREPRINZATORILOR DIN ROMANIA

REZOLUŢIA CELEI DE A XXV-A EDIŢII A ZILEI ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN ROMANIA

Ziua Întreprinzătorilor din România, Galați, 20 mai 2017

REZOLUŢIA CELEI DE A XXV-A EDIŢII A ZILEI ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN ROMÂNIA:

10 MĂSURI PRIORITARE PENTRU SECTORUL IMM-URILOR

În contextul înregistrării unei creșteri a economiei României cu 5,7% pe serie brută și cu 5,6% pe seria ajustată sezonier în trimestul I al anului 2017, comparativ cu perioada similară din 2016 (potrivit datelor publicate de Institutul Național Statistică) și celui mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit estimării preliminare publicată recent de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), al continuării creșterii efectivului salariaților din economie, ușor temperată în luna februarie şi scăderii la 5,3% a ratei șomajului BIM în luna martie, dar și al constatărilor cuprinse în Raportul de țară al României din 2017, realizat de Comisia Europeană, care evidențiază următoarele aspecte: 

  • Mediul de afaceri s-a îmbunătățit, dar persistă unele deficiențe. Între 2011 și 2016, competitivitatea României s-a îmbunătățit în mod semnificativ, dar se află pe locul 36 în clasamentul Băncii Mondiale privind climatul favorabil afacerilor („Doing Business”) pentru 2017 și a căzut de pe locul 53 pe locul 62 în Raportul privind competitivitatea la nivel mondial („Global Competitiveness Report”);
  • „În România, infrastructura reprezintă unul dintre principalii factori care îngrădesc competitivitatea. Realizarea de investiții de calitate ar impulsiona creșterea economică pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește procesul de recuperare a decalajelor față de UE și convergența cu aceasta. Starea precară a infrastructurii reprezintă unul dintre principalele obstacole aflate în calea desfășurării de activități economice;
  • Disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale împiedică dezvoltarea economică și socială”;
  • Investițiile și achizițiile publice ineficiente, o sarcină administrativă considerabilă și disponibilitatea redusă a serviciilor de e-guvernare reprezintă obstacole majore în calea stimulării creșterii și productivității”;
  • „Nu au fost puse în aplicare în mod sistematic instrumentele de evaluare a impactului reglementărilor, planificarea strategică a inițiativelor în materie de politici, legislație și investiții”;
  • Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru a stimula bunăstarea și creșterea economică pe termen lung. Asigurarea în continuare a aplicării și sustenabilității măsurilor ambițioase de reformă este esențială pentru obținerea unor efecte concrete, cu impact asupra creșterii economice viitoare, asupra reducerii sărăciei și asupra potențialului de dezvoltare al țării. Punerea în aplicare cu succes a reformelor depinde, de asemenea, de un dialog social eficace”;
  • „pentru stimularea creșterii economice, este esențial să se exploateze potențialul neutilizat de forță de muncă”;
  • „Progresele înregistrate în domeniul învățământului profesional și tehnic (VET) sunt insuficiente pentru a răspunde nevoilor de pe piața forței de muncă”;

Cu prilejul celei de a XXV-a ediţii a Zilei Întreprinzătorilor din România, organizată la Galați în data de 20 mai 2017, a fost adoptată prezenta Rezoluţie cuprinzând 10 măsuri prioritare pentru sectorul IMM-urilor, şi anume:

  1. PUNEREA ÎN APLICARE A LEGII NR. 62/2014 DE MODIFICARE A LEGII IMM-urilor:
  • Operaţionalizarea fondurilor speciale pentru IMM-uri, similare cu cele din U.E:

 Fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri;

Fonduri de micro-granturi şi micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi serviciilor în mediul rural;

Fonduri cu capital de risc pentru finanţarea IMM-urilor/start-up-urilor inovative şi a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puţin parţial din fondurile europene şi cele de la bugetul statului;

  • Publicarea în mod centralizat şi actualizarea permanentă a informaţiilor privind toate programele şi măsurile de susţinere aplicabile IMM-urilor, inclusiv cele finanţate din fonduri structurale, pentru a asigura accesul facil la informaţii privind conţinutul, condiţiile, procedurile, termenele şi celelalte aspecte importante privind fiecare măsură în parte;
  • Aplicarea pe deplin a principiului “Gândiţi mai întâi la scară mică”-„Reglementaţi mai întâi pentru IMM-uri”, în procesul legislativ, de realizare a politicilor şi pentru procedurile administrative, realizarea sistematică a analizei cost-benficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM, a evaluarilor ex ante a impactului tuturor noilor reglementări şi ale modificărilor acestora;
  • Consultarea periodică şi sistematică a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor;
  • Evaluarea periodică a rezultatelor implementării noilor reglementări.

 2. RELANSAREA PROCESULUI INVESTIŢIONAL, prin:

  • Creșterea investițiilor publice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice din UE şi este singura ţară în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008 (Raportul de ţară din 2016);
  • Lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii;
  • Operaţionalizarea Programului Start-up Nation România” pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și milocii, adoptat prin Odonanţa de Urgenţă nr. 10/2017;
  • Acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 mil. euro, potivit Programului de Guvernare: Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro – 1 mil. euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro şi 10 mil. euro şi 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil. euro;
  • Îmbunătăţirea cadrului legal privind stimularea investiţiilor şi parteneriatul public-privat.

3. ÎMBUNĂTĂŢIREA ABSORBŢIEI FONDURILOR STRUCTURALE aferente noului Cadrului Financiar Multianual 2014-2020 (doar 1,05 milioane de euro s-au încasat în primele două luni ale acestui an, potrivit situaţiei publicate de Ministerul Finanţelor, care cuprinde absorbţia în perioada  1 ianuarie-28 februarie 2017).

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI IMM-URILOR LA FINANŢARE, prin:

  • Susţinerea înfiinţării unei bănci speciale dedicate IMM-urilor sau a programelor speciale de creditare a micilor întreprinzători;
  • Diversificarea şi amplificarea serviciilor de garantare şi contra-garantare: recapitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) şi a Fondului Român de Contragarantare (FRC), diversificarea serviciilor acestora şi valorificarea într-o măsură mai mare a garanţiilor acordate de aceste fonduri;
  • Instituirea, potrivit practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, dupa modelul francez, care să asigure realizarea a 3 scopuri: creşterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluţii întreprinderilor, în special sectorului IMM, pentru a obţine finanţări de la bănci şi sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme nerezolvate majore;
  • Creşterea accesului IMM-urilor la achiziţiile publice, prin obligativitatea împărţirii obiectului achiziţiei în loturi mai mici pentru a fi accesibile IMM-urilor, simplificarea birocraţiei pentru IMM-uri şi a procedurii acordării de avansuri;
  • Operaţionalizarea efectivă a Legii nr. 72/2013 şi a Directivei 2011/7/UE şi asigurarea plăţii valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu eliminarea blocajului financiar generat de arierate, care afectează grav funcţionalitatea şi relansarea economiei.

5. MĂSURI DE debirocratizare:

  • Înfiinţarea departamentului de debirocratizare (potrivit Programului de Guvernare 2017-2020), în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare;
  • Simplificarea procedurilor, în special pentru pentru micii întreprinzători, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020;
  • Reducerea masivă a numărului de taxe (numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50) și eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020;
  • Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online (având în vedere că potrivit Raportului de ţară din 2017:“În România, utilizarea serviciilor de e-guvernare este cea mai scăzută din UE”), precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic;

6. SUSŢINEREA CREĂRII DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL PRIVAT, prin facilităţi fiscale şi măsuri de stimulare a ocupării şi de creştere a productivităţii muncii, dat fiind faptul că România înregistrează cel mai redus nivel (din 21 state analizate din UE) al ponderii salariaţilor din sectorul privat în total populaţie (13,76%), jumătate comparativ cu Elveţia (locul 1: 28,49%) şi cu Danemarca (locul 2: 26,57%).

7. MĂSURI PENTRU FLEXIBILIZAREA RELAŢIILOR DE MUNCĂ ŞI PENTRU TRECEREA LA UN DIALOGUL SOCIAL CALITATIV:

  • Flexibilizarea pieţei muncii din România prin reglementarea unor noi forme de angajare/contracte nestandardizate: telemunca, munca de la distanță, contractele de muncă on call (la solicitare), contracte job-sharing, contractele cu termen de lucru variabil, timp de muncă flexibil (ore de muncă neregulate, program de lucru flexibil, ore condensate/anuale);
  • Asigurarea unui dialog social calitativ, astfel cum se menţionează în Programul de Guvernare 2017-2020 (Readucerea sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor societăţii civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esenţială pentru creşterea competitivităţii într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică, ignorat constant în ultimul an şi devenit un proces pur forma) şi în Raportul de ţară pentru 2017 (“Punerea în aplicare cu succes a reformelor depinde, de asemenea, de un dialog social eficace”);
  • Recunoaşterea rolului patronatelor IMM-uilor şi patronatelor organizate pe criteriul teritorial (local, judeţean, regional) în cadrul dialogului social;
  • Nemodificarea reglementărilor din Legea nr 62/2011 a dialogului social privind constituirea, organizarea şi funcţionarea patronatelor, respectarea principiului constituţional al liberei asocieri în patronate (art. 40 alin. 1 din Constituţia României) şi a prevederilor Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (nr. 87/1948, nr. 98/1949, ratificate de România), privind libera asociere, neingerinţa în organizare, neimpunerea unor criterii restrictive de asociere.

8. REFORMĂ ÎN DOMENIUL CONTROALELOR:

  • Exercitarea cu prioritate a funcţiei preventive a controlului, cu informarea corespunzătoare şi stabilirea unui plan de conformare înainte de sancţionarea IMM-urilor, prin adoptarea Legii prevenţiei, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020 (vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene);
  • Aplicarea principiilor prevenţiei şi în domeniul implementării proiectelor cu finanţare europeană, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020 (Fiecare autoritate de management va iniţia un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice în vederea prevenirii greşelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum şi asigurarea unei practici unitare pe viitor”);
  • Înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;
  • Eliminarea practicilor controalelor şi amenzilor excesive pentru IMM-uri și
  • Responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control pentru excese/greșeli/abuzuri.

9. Operaţionalizarea Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, adoptat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2017.

10. CREŞTEREA IMPLICĂRII AUTORITĂŢILOR PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE ÎN:

  • Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice nevoilor IMM-urilor, cu surse de finanţare adecvate şi garanţii asociate, cu avantajele tehnice ale serviciilor societăţii informaţionale şi cu cooperarea activă cu mediul universitar şi de cercetare, pentru valorificarea potenţialului creativ;
  • Dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri, a portalurilor de soluţii pentru IMM, susţinerea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;
  • Susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

PARTICIPANŢII LA CEA DE-A XXV-A EDIŢIE A ZILEI ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN ROMÂNIA SOLICITĂ VALORIFICAREA ŞI PUNEREA ÎN APLICARE A MĂSURILOR NECESARE REALIZĂRII PRIORITĂŢILOR STABILITE.

PREZENTA REZOLUŢIE VA FI ÎNAINTATĂ: PREŞEDINŢIEI, PARLAMENTULUI, GUVERNULUI, TUTUROR PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA, CES, ASOCIAŢIEI ROMÂNE A BĂNCILOR ŞI REPREZENTANŢILOR MASS-MEDIA.

Ziua Întreprinzătorilor din România, Galați, 20 mai 2017

Comunicat de presa: a 25-a editie a evenimentului “Ziua intreprinzatorilor” si conferinta “Oportunitati de investitii pentru Europa”.

Comunicat de presa: a 25-a editie a evenimentului “Ziua intreprinzatorilor” si conferinta “Oportunitati de investitii pentru Europa”.

COMUNICAT DE PRESA

Sub egida Comisiei Europene, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Danubius University și Asociația Universităților din Asia și Pacific, a organizat sâmbătă, 20 mai, în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați, conferința “Oportunităţi de investiţii pentru Europa”.

Odată cu acest eveniment, în cadrul campaniei “Săptămâna europeană a IMM-urilor” a fost celebrată și “Ziua Întreprinzătorilor”, eveniment de referință pentru mediul de afaceri din România, ajuns anul acesta la cea de-a XXV-a ediție.

În cadrul evenimentului au fost prezenți următorii:

  • Liviu ROGOJINARU, preşedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR),
  • Florin JIANU, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,
  • Marian FILIMON, preşedinte, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi ,
  • Attila GYORGY, secretar de Stat Ministerul Finanţelor Publice,
  • Sterică FUDULEA, secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat,
  • Costel FOTEA, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi,
  • Ionuț PUCHEANU, primar, Municipiul Galați,
  • Istvan Jakab, consilier european, Reprezentanţa Comisiei Europene în România,
  • Flavio Schiavo Campo, șef birou, Banca Europeană de Investiții (BEI) România.

Cele două evenimente au avut drept scop promovarea antreprenoriatului în Europa şi informarea întreprinzătorilor cu privire la programele de care pot beneficia la nivel european, naţional şi local prin intermediul organizaţiilor patronale şi factorilor de conducere administrativ teritoriali. Astfel, au fost abordate o serie de propuneri de proiecte FEIS în Zona Dunării de Jos și modalităţi concrete de promovare și realizare a acestora. Totodată, reprezentantul Băncii Europene de Investiții a făcut o prezentare a „Planului de Investiţii pentru Europa şi a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)”, abordarea acestuia fiind una adaptată comunităţilor locale din România și situaţiei concrete a factorilor decizionali instituţionali.

În a doua parte s-a derulat panelul “Modalitatea în care mediul academic Asia-Pacific este implicat în realizarea proiectelor majore de investiţii. Exemple de bune practici”. Astfel, au avut intervenții o serie de profesori din cadrul celor mai prestigioase universități din Statele Unite ale Americii, India, Thailanda, Germania, Iordania, Israel, Indonezia și Arabia Saudită care au prezentat modalități concrete prin care mediul de afaceri poate colabora cu cel academic.

Conform tradiției celor 25 de ani, în cadrul evenimentului a fost prezentată Rezoluția IMM-urilor, un set de priorități pentru mediul de afaceri din România. Cei peste 400 de întreprinzători prezenți au aprobat în unanimitate documentul (atașat) și au solicitat valorificarea şi punerea în aplicare a următoarelor 10 măsuri:

  • Punerea în aplicare a Legii nr. 62/2014 de modificare a legii IMM-urilor;
  • Relansarea procesului investiţional;
  • Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale;
  • Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;
  • Debirocratizarea sistemului public;
  • Susţinerea creării de locuri de muncă în sectorul privat;
  • Felexibilizarea relaţiilor de muncă şi trecerea la un dialogul social calitativ;
  • Reformarea domeniului controalelor în toate domeniile;
  • Operaţionalizarea programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români;
  • Creşterea implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, în dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri precum și în susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

Revista presei 15.05.2017

Revista presei 15.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Sectorul agricol este subfinanţat

Digi24.ro

  1. Cum se explică prețul ridicat la roșiilor
  2. Legea care introduce 290 de contravenţii
  3. Cel mai mare zăcământ de gaze naturale, descoperit la Buzău. E evaluat la preţ minim de 4 miliarde dolari
  4. După 14 ani de cules căpșuni în Spania au pornit o afacere în România.
  5. Proiect: Concediu de odihnă, cel puțin 25 de zile. Una de ziua angajatului
  6. După 14 ani: Privatizarea Roman Brașov, neconstituțională 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Sectorul agricol este subfinanţat

Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat prin comparaţie cu valoarea adaugată generată în formarea PIB-ului, se arată într-un studiu realizat de Coface, potrivit căruia ponderea agriculturii in formarea PIB a variat intre 8%-10% in perioada 2007-2015, in timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar in totalul creditelor a crescut de la 3%, in 2007, la doar 6,1% in 2016.

Conform studiului, subfinanţarea este determinată de reticenţa sectorului bancar de a finanţa un sector expus unor riscuri impredictibile (ex: volatilitatea condiţiilor meteorologice) în lipsa unor garanţii acordate prin diverse scheme de susţinere a fermierilor, precum şi de apetitul fermierilor de a apela la creditul comercial (extinderea termenelor de plată către furnizori) în dauna creditului bancar, pe fondul accesului mai facil şi a costurilor mai reduse.      

În contextul descris anterior, comportamentul de plată al companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor a înregistrat o deteriorare pe parcursul anului precedent. În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restanţe din acestaindustrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 MIL RON (2015), la aproape 84 MIL RON, în 2016.      

„Observam o serie de factori care generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuaţiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung. În acest context, comportamentul de plată al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016”, a declarat Iancu Gudă, Services Director, Coface România.

Digi24.ro

2. Cum se explică prețul ridicat la roșiilor

Preţul mediu al roşiilor din UE, de unde provine mare parte din marfa de pe rafturile hypermarketurilor din România, a ajuns în luna aprilie la 134 de euro suta de kilograme, cea mai mare valoare raportat la media ultimilor cinci ani. 

În luna aprilie, preţul mediu din UE al unui kilogram de roşii a ajuns la 1,34 de euro (134 de euro suta de kilograme), depăşind cu 32,6% preţul maxim al ultimilor cinci ani înregistrat în aceeaşi lună şi cu 45% preţul mediu din ultimii cinci ani, arată ultimele informaţii publicate de către Comisia Europeană, potrivit Economica.net. Cât despre principalii producători, ţări de unde provine şi mare parte din marfa din magazinele româneşti, preţurile medii au urcat cu până la 75% (în Italia) raportat la media ultimilor cinci ani.

În Spania, creşterea a fost de 56%, până 103 euro suta de kilograme, în Olanda de 45%, până la 124 de euro suta de kilograme, iar în Franţa de 41% până la 215 euro suta de kilograme. Aceasta, mai ales ca urmare a vremii nefavorabile din UE, fie prea rece în lunile care au trecut în zone din Europa de Sud-Est, fie prea secetoasă în Sud-Vest.

Ce se întâmplă în România

Şi pe plan local se resimte trendul de pe piaţa comunitară, preţurile fiind peste 6 lei kilogramul, iar pentru anumite soiuri si spre 30 de lei kilogramul. Treptat intră însă pe piaţă produsele româneşti care, speră producătorii, vor echilibra balanţa în favoarea lor. De altfel, la începutul acestei luni au început să ajungă în magazine primele roşii româneşti cultivate prin programul de sprijin pentru tomate cultivate în spaţii protejate prin care statul finanţează cu 3.000 de euro hectarul.

3. Legea care introduce 290 de contravenţii

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, a declarat, joi la finalul şedinţei de guvern, că Legea prevenţiei a primit majoritatea avizelor necesare. El a precizat că în actul normativ aflat în primă lectură au fost introduse aproximativ 290 de contravenţii la propunerea ministerelor avizatoare.

”Legea prevenţiei va aduce efectul cerut de antreprenori de mult timp, o normalizare a relaţiei mediu de afaceri – autorităţi de control bazată pe încredere, pe informare şi educare, conformare colaborativă, astfel încât împreună să contribuim la predictibilitatea şi stabilitatea cadrului general de business”, a explicat ministrul pentru mediul de afaceri.

El a subliniat că Ministerul pentru mediul de afaceri a integrat propunerile de contravenţii venite din partea a peste 17 ministere şi agenţii care au în prortofoliu organisme cu atribuţii de control.

Ministrul a afirmat că aproximativ 290 de contravenţii au fost introduse la propunerea ministerelor avizatoare.

”Sub incidenţa acestei legi sunt şi fapte care nu se referă la activităţi unde intenţia de a încălca legea este evidentă şi care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenţii sunt din domeniile fiscal, legislaţia muncii, agricultură, turism, ape şi păduri, protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorului, administraţia locală, afaceri interne”, a arătat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Potrivit acestuia, cadrul reglementat de acest act normativ acordă operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatată la primul control într-un termen de maxim 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de până acum, în urma actului de control se dă doar un avertisment fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, după un nou control, să se constate fie remedierea acesteia fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare.

”Totodată, operatorul care a fost identificat ca fiind neconform beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii în termen de 3 ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului”, a mai spus Petrescu.

Petrescu a spus că Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare în şedinţa Executivului.

”Este trimestrul II pentru a fi adoptată şi trimisă în cele două Camere ale Parlamentului. Urmează ca săptămâna viitoare să fie adoptată de către Guvern”, a spus Petrescu.

Legea prevenţiei reprezintă un element central al politicii de reglementare pro business, fiind o etapă în strategia de îmbunătăţire a mediului de afaceri, alături de alte proiecte importante ale ministerului: Legea lobby-ului, Legea parteneriatului public privat, armonizarea legislaţiei în domeniul comerţului, contribuţia la Codul Economic prin propuneri la Legea 31/1990 şi altele.

4. Cel mai mare zăcământ de gaze naturale, descoperit la Buzău. E evaluat la preţ minim de 4 miliarde dolari

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vineri, în judeţul Buzău, unde participă la prezentarea celui mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit de statul român în ultimii 30 de ani, că resursele găsite pe platforma Caragele, în localitatea CA Rosetti, ar putea asigura independenţa energetică a ţării pentru aproximativ doi-trei ani. Grindeanu a mai spus că România este o ţară ”bogată” şi şi-ar dori să devină ”un hub energetic regional”.

Premierul Grindeanu a ajuns în localitatea buzoiană C.A. Rosetti alături de ministrul Energiei, Toma Petcu, şi de ministrul Economiei, Mihai Tudose. După aproape o oră, în zonă au venit şi liderul PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele PSD Buzău, Marcel Ciolacu, dar şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Sorin Grindeanu a declarat că descoperirea zăcământului onshore de gaze naturale de pe platforma Caragele este cea mai importantă de după Revoluţie, putând asigura independenţa energetică a României pentru aproape doi-trei ani.

”Am ţinut azi să vin aici şi cu alţi colegi din Guvern, la această nouă exploatare, pentru că e una foarte importantă, care se va dezvolta în anii viitori, undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz. E cea mai importantă descoperire din anii de după Revoluţie, dacă ar fi să discutăm doar din acest punct de vedere, ar asigura doar ea independenţa energetică a ţării noastre doi-trei ani”, a spus Grindeanu.

Premierul a adăugat că România trebuie să ajungă să ştie să valorifice resursele naturale pe care le are, susţinând că până acum a fost ca ”într-un cerc vicios”.

”Sigur că îmi doresc să încurajăm, vorbim şi de e o companie sută la sută românească Romgazul, nu că ar avea neapărat importanţă asta, dar încurajăm astfel de acţiuni din două perspective: pentru a asigura independenţa energetică a ţării – un lucru extrem de important – şi doi: ne dorim şi prin dezvoltarea altor proiecte energetice ca România să devină un hub energetic regional. Trebuie să ieşim din acest cerc vicios, cerc dat de neputinţa noastră în aceşti ani de a exploata resursele naturale ale ţării, de prea multe ori doar am spus şi nu am ştiut să le exploatăm, avem ţară bogată, dar atunci când vine vorba de a exploata bogăţiile ţării nu am ştiut să le valorificăm în folosul cetăţenilor. Sper ca acest semnal pe care azi îl transmitem, Guvernul şi Parlamentul, să fie unul important pentru această industrie”, a mai afirmat premierul Sorin Grindeanu.

Ministrul Energiei: Zăcământul de gaze de la Caragele este evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, vineri, la Buzău, că zăcământul de gaze de pe platforma Caragele este evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari, fiind o descoperire care dă posibilitatea Românei să devină ”un jucător important pe piaţa gazelor din regiune şi nu numai”.

“Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească, Romgaz, a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă care înmagazinează, pe primele estimări, 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitatea de exploatare este de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge probabil trei ani, dacă am exploata doar de aici. Este un depozit evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari. E o descoperire care a trecut de faza de explorare, acum suntem în faza de exploatare, livrăm deja în sistem”, a spus ministrul Petcu.

5. După 14 ani de cules căpșuni în Spania au pornit o afacere în România

Timp de 14 ani au cules căpşuni în Spania, iar când s-au întors acasă au pornit o afacere tot bazată de căpşuni. Au ajuns să aibă o producţie anuală de patru tone de fructe care ajunge în pieţe şi într-un lanţ de supermarketuri. Este povestea a doi soţi din Mehedinţi care au depăşit statutul de căpşunari în Spania şi au succes la ei acasă.

Elena şi Traian Frimu au muncit din greu în provincia spaniolă Huelva, încă din anul 2000. El a lucrat pe un utilaj, iar ea a fost şefa echipei de culegătoare. În 2014 s-au întors acasă cu 3.500 de euro şi i-au investit pe toţi în cultura de căpşuni şi afine. Soţii Frimu lucrează acum pentru ei.

„Am zis dacă acolo se poate de ce nu și la noi? Acolo aveam program, dar aici nu. Muncim de dimineața până seara și avem satisfacție când vedem rezultatele”, a explicat Elena Frimu.

Experienţa din afara ţării şi-a spus cuvântul.

„Am făcut analiza, am văzut PH-ul Pământului. Sistemul de irigații l-am văzut în Spania unde am lucrat și am luat cel mai modern. Ne-am priceput să ni-l facem singuri”, a explicat Traian Frimu.

Plantaţia se intinde pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi include patru soiuri. Unul este adus din Olanda, iar celelalte trei au originea în România.

Afacerea a fost pusă la punct cu ajutorul copiilor. Şi ei au lucrat în străinătate, în Anglia, şi aplică metode noi în agricultură.

„Primăvara le stropim cu zeamă bordeleză, în rest sunt sută la sută naturale. Le dăm foarte multă apă. Şi punem mai mult accent pe calitate, nu pe cantitate”, a explicat fiica celor doi, Alina Frimu.

Iar de clienți nu duc lipsă.

„Producția e undeva la patru tone și merge în piețele locale, și o bună parte într-un lanț de supermarketuri”, a spus Liviu Frimu.

Deşi abia anul acesta va rodi, fermierii deja au primit oferte pentru a vinde toată recolta.

6. Proiect: Concediu de odihnă, cel puțin 25 de zile. Una de ziua angajatului

Mai mulţi senatori PNL au depus, la Senat, o propunere legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 – Codul Muncii, care prevede că durata minimă a concediului de odihnă anual este de 25 de zile lucrătoare, din care o zi este pentru sărbătorirea zilei de naştere a angajatului, în baza unui acord între acesta şi angajator.

Astfel, alineatul 1 al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se modifică şi va avea următorul cuprins: „Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 25 de zile lucrătoare, din care o zi este pentru sărbătorirea zilei de naştere a angajatului, în baza unui acord între angajator şi angajat, dar şi cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene”, potrivit News.ro.

Potrivit expunerii de motive, „prezenta propunere legislativă chiar dacă pare la prima vedere ca fiind de un iz populist este necesară în contextul interpretărilor existente cu privire la concediile de odihnă şi a surmenajului, a suprasolicitării, dar şi a persoanelor din diferite companii multinaţionale sau chiar instituţii publice care lucrează în afara programului de muncă legal, chiar în timpul sărbătorilor legale sau religioase, precum şi de multe ori chiar în perioade de concediu de odihnă… totul pentru a visa pentru o bunăstare financiară ulterioară”.

Liberalii mai precizează că, potrivit unor studii sociologice de specialitate, în România peste 70% din angajaţii din mediul privat şi peste 40% din salariaţii din mediul public suferă fie de sindromul dependenţei de muncă sau al suprasolicitării locului de muncă.

Iniţiatorii argumentează că proiectul a fost conceput „pentru a se crea posibilitatea unei motivări prin creşterea perioadei de concediu de odihnă necesar diminuării efectelor psihice, fizice şi intelectuale a suprasolicitării, efecte devastatoare în viitor atât pentru angajaţi dar şi pentru costul forţei de muncă a angajatorului”.

Senatorii PNL au mai precizat că introducerea zilei de naştere ca zi legală poate fi inclusă în aceeaşi categorie a argumentelor expuse, „mai ales că din punct de vedere moral, educaţional, şi etic majoritatea angajaţilor «uită» să-şi ofere un echilibru motivaţional care va avea efecte şi în randamentul ulterior al creşterii productivităţii muncii”.

Liberalii au mai depus o propunere legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 – Codul Muncii şi care prevede că durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă este de 8 ore pe zi, aceasta putând fi şi de 10 ore pe zi, dar cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.

Alineatul 1 al articolului 112 va avea următorul cuprins: „Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână”.

Şi alineatul 1 al articolului 113 se modifică: „Repartizarea timpului de muncă în timpul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene”.

Potrivit expunerii de motive, prezenta propunere legislativă are în vedere un precedent apărut la nivel internaţional privind creşterea productivităţii muncii angajaţilor în companiile multinaţionale precum şi în diferite instituţii publice.

„Conform specialiştilor, perioada de adaptare la un astfel de program depinde de la om la om, dar, în medie, un astfel de obicei se formează cam în trei luni. În avcelaşi timp, fieccare angajator (fie din mediul privat sau public) trebuie să îşi asume că, cel puţin un timp, randamentul oamenilor nu o să fie acelaşi ca înainte de schimbarea programului. Dar, odată ce trece perioada de acomodare, poate creşte productivitatea muncii, totul depinde foarte mult de domeniul de activitate”, argumentează iniţiatorii.

Senatorii PNL au mai afirmat că, pentru susţinerea propunerii legislative, au avut în vedere şi efectele pe care modificarea programului le-ar putea avea asupra economiei.

„Dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajări. Aşadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiţia ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajaţi”, au subliniat semnatarii propunerii.

7. După 14 ani: Privatizarea Roman Brașov, neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că articolul 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului privind privatizarea “Roman” SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma societății este neconstituțional. Decizia poate fi o lovitură serioasă dată fabricii deținută de Ioan Neculaie și ce era odată stindard al producției românești de camioane.

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere joi excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 115/2003 privind privatizarea SC “Roman” SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma societății.

Articolul respectiv prevedea la acel moment transferul către Consiliul Local Brașov a entității CAF SA, desprinse din Roman SA , ce rea specializată în producția de agent termic. Transferul avea loc în echivalență cu datoriile pe care uzina le avea la bugetul local. Curtea Constituțională nu informează cine a ridicat excepția de neconstituționalitate.

“În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ‘Roman’ — SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma Societății Comerciale ‘Roman’ — SA sunt neconstituționale”, se precizează în comunicat.

Pe scurt CC argumentează că ”nu are personalitate juridică (consiliul local – n.red.) și prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice”, se menționează în comunicat.

Cum argumentează CC decizia

“În acest sens, în calitate de autoritate a administrației publice locale, consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, respectiv comune, orașe și municipii. Pe de altă parte, conform articolului 21 alineatul 1 din Legea administrației publice locale numărul 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte. Rezultă, așadar, că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică și prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice”, se menționează în comunicat.

Dimpotrivă, arată sursa citată, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi și obligații pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile și asumându-și obligațiile existente în patrimoniul unității administrativ-teritoriale.

“Aplicând acest considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea a reținut că transferul cu plată a filialei SC ‘CAF’ SA către Consiliul Local Brașov, prin compensare cu toate datoriile Societății Comerciale ‘Roman’ SA Brașov către acesta, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri la bugetele locale, contravine dispozițiilor articolului 121 alineatul 2 din Constituție, prin încălcarea statutului juridic constituțional și legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi el însuși titular de drepturi și obligații asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă”, se mai precizează în comunicatul CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția contencios administrativ și fiscal.

Declararea transferului complică datele problemei. Acum câțiva ani societatea a fost declarată în faliment. Nerecunoașterea transferului CAF semnifică revenirea acesteia în portofoliul Roman SA. Producătorul de camioane ar putea să fie asaltat de cereri ale creditorilor, printre care și din partea Consiliului Local pentru datoriile istorice, în situația în care falimentul CAF SA nu a fost inchis.

Înființată în 1921 sub numele ROMLOC, botezată ulterior Steagul Roșu sau Autocamioane Brașov, uzina ajunsese în anul 1989 să producă 12.800 de camioane cu un număr de 20.000 de angajați. În 2003 uzina, mai puțin CAF SA, a fost vândută pe un euro unei companii obscure din Malaezia, respectiv Pesaka Astana. Aceasta s-a obligat să preia datoriile și să modernizeze uzina. În loc de îndeplinirea acestor obligații, firma malaeziană a cedat Roman controversatului om de afaceri local Ioan Neculaie. Uzina se găsește de ani buni în insolvență.

Revista presei 12.05.2017

Revista presei 12.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare. Proiectul vizează aproximativ 290 de contravenţii
  2. Planul Juncker: 177 milioane de euro pentru 2.000 de IMM-uri din România.
  3. Comisia Europeană estimează că economia românească va creşte solid în 2017, dar deficitul bugetar se înrăutăţeşte. 3
  4. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 0,6%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani
Agerpres.ro
  1. Președintele Bucharest Tourism Board: Bucureștiul – insuficient promovat; e una dintre cele mai sigure capitale europene.
Avocatnet.ro

 6. În scurt timp, comercianţii vor trebui să vândă sau să doneze alimentele aproape expirate 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare. Proiectul vizează aproximativ 290 de contravenţii

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, a declarat, joi la finalul şedinţei de guvern, că Legea prevenţiei a primit majoritatea avizelor necesare, precizând că în actul normativ aflat în primă lectură au fost introduse aproximativ 290 de contravenţii la propunerea ministerelor avizatoare.

Acestea acordă operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatată, în urma actului de control dându-se doar un avertisment fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege.  Petrescu a precizat că Legea prevenţiei urmează să fie aprobată săptămâna viitoare în şedinţa Executivului.  ”Astăzi, Ministerul pentru Mediul de Afaceri a primit majoritatea avizelor şi a intrat în şedinţă într-o primă lectură. Actul normativ constituie principiile de bază ale codului economic al României. Este structurat pe doi piloni esenţiali şi anume crearea cadrului optim de educare şi informare a operatorilor economici şi identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control”, a arătat Petrescu.

El a precizat că aceasta este o primă măsură ”de emancipare” a actului de control şi un prim pas de restabilire a unui cadru de încredere, element esenţial pentru ”un mediu de business stabil şi sănătos”. ”Legea prevenţiei va aduce efectul cerut de antreprenori de mult timp, o normalizare a relaţiei mediu de afaceri – autorităţi de control bazată pe încredere, pe informare şi educare, conformare colaborativă, astfel încât împreună să contribuim la predictibilitatea şi stabilitatea cadrului general de business”, a explicat ministrul pentru mediul de afaceri.

El a subliniat că Ministerul pentru mediul de afaceri a integrat propunerile de contravenţii venite din partea a peste 17 ministere şi agenţii care au în prortofoliu organisme cu atribuţii de control. ”A fost proiectul de lege ce a avut parte de una dintre cele mai extinse proceduri de consultare publică. Linia de demarcaţie a contravenţilor care intră sub incidenţa legii şi faptele care nu pot beneficia de prevenţie din cauza gradului de pericol social ridicat pe care prezintă este stabilt şi asumat exclusiv de fiecare minister în parte”, a mai spus Petrescu.

Ministrul a afirmat că aproximativ 290 de contravenţii au fost introduse la propunerea ministerelor avizatoare. ”Sub incidenţa acestei legi sunt şi fapte care nu se referă la activităţi unde intenţia de a încălca legea este evidentă şi care nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Aceste contravenţii sunt din domeniile fiscal, legislaţia muncii, agricultură, turism, ape şi păduri, protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorului, administraţia locală, afaceri interne”, a arătat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Potrivit acestuia, cadrul reglementat de acest act normativ acordă operatorilor economici posibilitatea de a remedia o abatere constatată la primul control într-un termen de maxim 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de până acum, în urma actului de control se dă doar un avertisment fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, după un nou control, să se constate fie remedierea acesteia fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare. ”Totodată, operatorul care a fost identificat ca fiind neconform beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii în termen de 3 ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului”, a mai spus Petrescu. Petrescu a spus că Legea prevenţiei va fi aprobată săptămâna viitoare în şedinţa Executivului.

”Este trimestrul II pentru a fi adoptată şi trimisă în cele două Camere ale Parlamentului. Urmează ca săptămâna viitoare să fie adoptată de către Guvern”, a spus Petrescu. Legea prevenţiei reprezintă un element central al politicii de reglementare pro business, fiind o etapă în strategia de îmbunătăţire a mediului de afaceri, alături de alte proiecte importante ale ministerului: Legea lobby-ului, Legea parteneriatului public privat, armonizarea legislaţiei în domeniul comerţului, contribuţia la Codul Economic prin propuneri la Legea 31/1990 şi altele.

2. Planul Juncker: 177 milioane de euro pentru 2.000 de IMM-uri din România

Aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de avantajele obţinute prin intermediul unor noi împrumuturi deblocate prin acordul semnat de Fondul european de investiţii cu Raiffeisen Bank. Este vorba de nu mai puţin de 177 de milioane de euro  împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România.

Acest acord al Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI), pilonul central al Planului Juncker, a fost semnat în 11 mai, EFSI fiind un factor crucial în semnarea împrumutului. Corina Creţu, comisarul pentru politică regională, a declarat: „Planul Juncker este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa. Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”. Planul Juncker va declanşa noi investiţii în întreaga Europă, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, începând cu luna mai 2017.

3. Comisia Europeană estimează că economia românească va creşte solid în 2017, dar deficitul bugetar se înrăutăţeşte

Comisia Europeană susţine că România va înregistra o creştere economică solidă în 2017, de 4,3%, susţinută de relaxarea fiscală şi creşterile salariale, însă deficitul bugetar va continua să crească, la 3,5% din PIB. Totodată, legea salarizării generează riscuri, estimează CE.

Raportul de primăvară al Comisiei Europene avertizează că se aşteaptă ca deficitul bugetar să atingă în acest an 3,5% din PIB, indicatul fiind cu 0,1 puncte sub cel anticipat anterior, de 3,6%, şi că proiectul legii salarizării unitare generează riscuri semnificative pentru estimările fiscal. De asemenea, Comisia a redus cu 0,1 puncte procentuale estimarea de creştere economică, la 4,3%, pentru acest an. Pentru 2018, Comisia a menţinut prognoza la un avans al PIB de 3,7%. În pofida creşterii solide a PIB, raportul dintre datorii şi PIB va creşte de la 38% din PIB în 2015 la 40,9% în 2018. „Proiectul salarizării unitate implică un risc semnificativ pentru estimările fiscale, cu un posibil impact de -2% din PIB în 2018”, se arată în raport.

Măsurile suplimentare de stimulare fiscală planificate în 2017 vor continua să susţină cererea internă, dar creşterea este prognozată să încetinească odată cu disiparea efectelor temporare ale acestora. În consecinţă, creşterea va continua să fie susţinută de consum, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile de salarii şi de pensii. Investiţiile vor avea o contribuţie modestă la creştere, odată cu implementarea unor proiecte finanţate cu fonduri UE”, se arată în raportul CE. În privinţa inflaţiei medii anuale, Comisia anticipează că va reveni în teritoriu pozitiv în acest an, de 1,1%, urmând ca în 2018 să atingă 3%.

„Inflaţia va reveni treptat în banda de 2,5% +/- 1 punct procentual a Băncii Naţionale, ca urmare a cererii interne solide, a majorărilor suplimentare de salarii şi a măsurilor fiscale de stimulare suplimentare”, potrivit CE. Principalul risc pentru perspective este posibilitatea adoptării unor noi măauri de stimulare, care ar putea alimenta cererea internă pe termen scurt, în detrimentul sustenabilităţii finanţelor publice.

Amânarea sau absenţa unor reforme structurale de susţinere a creşterii competitivităţii ar putea avea un efect de frânare a creşterii exporturilor, înrăutăţind din acest motiv balanţa externă, notează Comisia. FMI a îmbunătăţit în aprilie estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, dar avansul este totuşi sub cel de 5,2% anticipat de guvern. Pentru 2018, Fondul se aşteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,4%.

Guvernul anticipează pentru 2017 un deficit bugetar de 2,99% din PIB. BERD a îmbunătăţit la rândul ei, miercuri, estimarea referitoare la creşterea economiei României în 2017 cu 0,3 puncte procentuale, la 4%. Pentru 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anticipează un avans de 3,5% pentru economia românească.

4. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 0,6%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, în condiţiile în care preţurile alimentelor au avut o evoluţie mixtă în perioada Paştelui, iar gazele s-au scumpit cu 2,5% după liberalizarea preţurilor pentru populaţie de la 1 aprilie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În martie, rata anuală a inflaţiei a fost tot de 0,2%. Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în luna aprilie, în medie, cu 0,28% comparativ cu luna martie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult în luna aprilie, cu 0,4%, în medie, faţă de luna martie, în timp ce preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 0,19%, iar preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,15%. Comparativ cu aprilie 2016, preţurile alimentelor au crescut în a patra lună a acestui an cu 2,24%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,25%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1,35%. Aprilie 2017 este a patra lună care nu mai include efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016 şi a patra lună la rând în care valoarea inflaţiei anuale a revenit în teritoriu pozitiv, după 19 luni de valori negative. . 

De la 1 ianuarie 2017, cota generală a TVA s-a redus de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost eliminată, ceea ce a redus preţul la pompă cu circa 40 de bani pe litrul de benzină şi motorină. Faţă de luna martie, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în a patra lună a acestui an, la citrice (5,9%), gaze naturale (2,5%). şi transport urban (1,5%). La polul opus, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în aprilie la ouă (-3,3%), celelalte preţuri având fluctuaţii mult mai mici. 

Alimentele au o pondere de 34,65% în coşul de consum pe baza căruia INS calculează inflaţia în România, în timp ce mărfurile nealimentare reprezintă 45,45%%, iar serviciile – 19,9%. La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.

Agerpres.ro

5. Președintele Bucharest Tourism Board: Bucureștiul – insuficient promovat; e una dintre cele mai sigure capitale europene

Capitala este insuficient promovată, consideră Răzvan Pîrjol, președintele unei asociații de promovare-dezvoltare a turismului – Bucharest Tourism Board.

“Un prim atu al Bucureștiului este poate lipsa precedentă de vizibilitate sau necunoașterea, deci este curiozitatea oamenilor de a descoperi noi destinații și cred că astăzi greutatea este să-i aduci o dată. (…) Eu cred că putem defini în trei cuvinte Bucureștiul — verde, curat, sigur. Indubitabil este una dintre cele mai sigure capitale europene astăzi”, a afirmat vineri Pîrjol, cu prilejul unei conferințe dedicate practicilor de marketing online în turism.

În opinia sa, ar trebui să existe centre de informare în puncte importante ale orașului. “Ar trebui poate regândită partea de semnalizare stradală către diferite obiective turistice pe care oamenii să le descopere”, a spus Pîrjol.

Potrivit acestuia, numărul restaurantelor din București a crescut în fiecare an cu 5%, începând de prin anul 2011, ajungând în prezent la 4.000.

“Cred că hotelurile bucureștene astăzi ar trebui să scape de acele imagini de servicii proaste. Cred că avem o paletă foarte interesantă de hoteluri”, este de părere președintele Bucharest Tourism Board.

Potrivit organizatorilor, invitați speciali, bloggeri, vloggeri, instagrameri, jurnaliști de travel, persoane publice pasionate de călătorii a căror activitate este urmărită de milioane de persoane din întreaga lume participă la conferința “How to promote the capital of Romania”.

În afară de această conferință, în cadrul “Experience Bucharest”, proiect prin care se urmărește promovarea Capitalei țării la nivel mondial prin intermediul persoanelor influente în mediul online din domeniul călătoriilor și turismului individual, vor avea loc tururi și experiențe de turism alternativ, petreceri de socializare.

“Experience Bucharest” este un proiect al comunității Travel Massive Romania, o organizație non-profit internațională, și se desfășoară de vineri până pe 16 mai, la București.

“Sunt peste 40 de tururi și experiențe alternative de tot felul, de la vizite ale clădirilor abandonate, vânătoare de comori arhitecturale în Cotroceni, descoperirea parcurilor din București pe bicicletă, participarea și alergarea la maratorul internațional ce se desfășoară weekend-ul acesta la București”, a declarat Tudor Maxim, fondator “Experience Bucharest”.

Potrivit acestuia, cei 100 de invitați pot alege câte patru dintre cele 40 de tururi și experiențe.

Avocatnet.ro

6. În scurt timp, comercianţii vor trebui să vândă sau să doneze alimentele aproape expirate

Începând de duminica viitoare, comercianții din sectorul agroalimentar vor fi obligaţi să ia anumite măsuri de prevenire a risipei alimentare, potrivit unui act normativ publicat cu ceva timp în urmă în Monitorul Oficial. Concret, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum vor trebui vândute la un preţ redus, iar ulterior vor trebui donate anumitor entităţi, dacă nu sunt vândute. 

Prevederile care-i obligă pe comercianți să vândă sau să doneze alimentele aproape expirate se regăsesc în Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 394 din 21 noiembrie 2016. Noile dispoziții nu s-au aplicat până la acest moment, acestea urmând să intre în vigoare în șase luni de la publicarea actului, adică duminica viitoare. De asemenea, până atunci, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să adopte normele de aplicare efectivă a acestor prevederi.

Concret, legea urmăreşte, în paralel, reducerea risipei alimentare (adică situaţia în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării şi sunt distruse) şi uşurarea funcţionării instituţiilor sau organizaţiilor non-guvernamentale cu rol social. În acest sens, operatorii economici din sectorul agroalimentar vor fi obligaţi să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea produselor.

În plus, în momentul în care vor ajunge aproape de expirarea datei-limită de consum, produsele vor trebui scoase la vânzare cu un preţ redus, comercianţii urmând să aibă şi alte obligaţii. Mai precis, cu trei zile înainte de data expirării produselor cu preţ redus/ ofertelor promoţionale, comercianţii vor fi obligaţi să le sorteze şi să le expună la vânzare, pe rafturi sau în standuri delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor.

De altfel, nerespectarea obligației de mai sus va fi considerată practică comercială neloială şi se va sancţiona ca atare.

Dacă nu sunt vândute, produsele vor trebui donate

În continuare, în ierarhia de prevenire a generării deşeurilor alimentare, actul normativ prevede că, dacă nu se reuşeşte vânzarea produselor a căror dată de valabilitate este aproape de expirare, acestea vor trebui donate de către comercianţi. 

Concret, de transferul produselor aflate aproape de data expirării prin donare sau sponsorizare vor beneficia anumite entităţi din sectorul agroalimentar, înregistrate ca atare la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Când legea se afla încă în stadiul de proiect, în forma propusă de iniţiatori, era stabilit că donarea alimentelor încă potrivite pentru consum, dar aflate aproape de data expirării, se va face către fundaţii şi asociaţii umanitare, spitale, orfelinate sau cămine de bătrâni.

Notă: Lămuriri suplimentare asupra entităţilor care vor primi produsele aflate aproape de termenul-limită de consum, precum şi în legătură cu semnificaţia expresiei „în apropierea datei de expirare” sunt aşteptate să se regăsească în normele de aplicare a legii, care ar trebui redactate până la intrarea în vigoare a legii.  

Totodată, legea stabileşte şi ce se va întâmpla cu produsele nepotrivite consumului uman. Astfel, dacă acestea sunt improprii consumului uman, vor fi redirecţionate pentru consumul unor categorii de animale.

În ultimă fază, dacă respectivele produse nu sunt potrivite nici pentru consumul animal, vor fi utilizate în alte scopuri, ca de exemplu compost în agricultură sau pentru obținerea biogazului.

Amenzi de până la 10.000 de lei pentru marile magazine care vor arunca produsele

Legea prevede şi amenzi importante, pe categorii de contribuabili, pentru operatorii care nu vor respecta dispoziţiile legii.

Mai precis, agenţilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu produse alimentare le va fi interzisă aruncarea acestora la expirarea termenului de folosinţă, aceştia fiind obligaţi să întreprindă măsurile de prevenire a risipei alimentare, în ordinea prezentată anterior. 

În caz contrar, operatorul economic va fi sancţionat cu amenzi contravenţionale importante, acordate după cum urmează:

  • de la 1.000 la 3.000 de lei pentru microîntreprinderi;
  • de la 3.000 la 6.000 de lei pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
  • de la 6.000 la 10.000 de lei pentru firmele mari.

De constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor vor fi responsabili reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar.

Notă: În noiembrie 2015, atunci când proiectul de act normativ analizat mai sus a fost respins de Senat, ca primă Cameră sesizată, senatorii au dat undă verde unui alt proiect de lege asemănător, intitulat Propunere legislativă privind combaterea risipei alimentare. Documentul propunea doar obligaţia marilor lanţuri de magazine (peste 400 de mp) de a dona alimentele aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil, care să permită utilizarea acestora, unor organizaţii umanitare sau asociaţii de protecţie a animalelor, după caz, fără a fi însă introduse şi alte utilizări ale alimentelor.