Revista presei 19.04.2017

Revista presei 19.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Adevărata categorie defavorizată în România nu e cea a pensionarilor, ci a tinerilor
  2. GfK: Românii cheltuie mai mult şi dau banii pe produse mai scumpe.
  3. Consultant imobiliar: Preţurile locuinţelor din România ar putea creşte anul acesta cu 5-7%
Business24.ro, Ziare.com..
  1. Dacia a atins o borna impresionanta in Marea Britanie: Cate masini a vandut
Wall-street.ro.
  1. Panacea, zeita tuturor remediilor, in doua business-uri romanesti
  2. Afacere cu produse apicole: Vanzari de peste 10 milioane de lei

 7. Hub-urile iau cu asalt Romania: topul celor mai mari spatii de dezvoltare pentru ideile care pot crea azi proiectul de miliarde de maine 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Adevărata categorie defavorizată în România nu e cea a pensionarilor, ci a tinerilor

Tinerii sunt categoria de vârstă care înregistrează cea mai mare rată a şomajului, ei fiind adevărata categorie defavorizată din România, nu pensionarii, din cauza unui învăţământ deficitar, a unei lipse de corelare între învăţământ şi piaţa muncii, dar şi a unor aşteptări nerealiste din partea lor.

Populaţia activă a României număra 8,979 milioane de persoane, dintre care 530 de mii erau şomeri, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Şi, deşi rata şomajului la nivel naţional era de 5,9% şi continua să scadă faţă de anul precedent (6,8% în 2015), la categoria tineri realitatea era mult mai tristă: rata şomajului printre tinerii de 15-24 ani era de peste ori mai mare, respectiv de 20,6%.

De asemenea, rata de ocupare a tinerilor a fost de 22,3%, faţă de rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), care a fost de 61,6%. Patru cauze ale şomajului în rândul tinerilor Învăţământul pe care îl avem acum este una din cauzele care duc la o rată mare a şomajului printre tinerii români.

Potrivit economistului Mircea Coşea, învăţământul românesc are două lipsuri esenţiale: în primul rând nu pregăteşte forţă de muncă pentru cererea efectivă pe care o are piaţa, adică nu e orientat spre cererea efectivă în sens de meserii, de raport între facultăţi şi învăţământul profesional. În al doilea rând, există mari lipsuri în învăţământul liceal, care nu poate pregăti elevul să ia bacalaureatul. Rata foarte mare de elevi care nu iau bacalaureatul îi transformă în şomeri, pentru că ei nu au unde să se ducă. Spusele sale sunt confirmate şi de datele INS, care arată că rata de ocupare pentru cei cu nivel scăzut de educaţie, respectiv cei care nu au promovat bacalaureatul, era de numai 41%. În timp ce nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%), iar pentru cei cu nivel mediu de educaţie rata de ocupare era de 65,2%.

O altă cauză este, de asemenea, acordarea ajutorului social, deoarece cei care termină un liceu şi nu îşi găsesc loc de muncă iar un ajutor de şomaj de câteva luni de zile, ceea ce nu îi face să se intereseze de ocuparea unui loc de muncă şi rămân acasă, potrivit economistului.

De asemenea, spunea Coşea, o altă cauză, ce în economia occidentală se numeşte „efect italian”, este că din ce în ce mai mulţi tineri rămân în familia părinţilor, pentru că nu au posibilitatea să îşi creeze un loc de muncă, nu au posibilitatea să îşi întemeieze o familie, pentru că nu au case şi aşa mai departe.

Şi atunci, stând cu părinţii, devin întreţinuţii lor. Mai este o cauză colaterală, dar importantă, spune Coşea: tipul de educaţie pe care pe care îl primeşte astăzi tineretul. „Este o educaţie telenovelistică, care aduce în prim plan modele care nu au nicio legătură cu adevărata viaţă. Tinerii cred că tot ce zboară se mănâncă, cred că pot să facă bani din fel de fel de exemple pe care le au în faţă, vedete, fotbalişti etc.

Dar modele astea, de a trăi fără să faci aproape nimic, duc la respingerea dorinţei de a ocupa un loc de muncă”, ne-a declarat el. În toate aceste explicaţii, mai spune economistul, există o vină generală şi importantă: cea a statului român, care nu reuşeşte să creeze un sistem de stimulare a tinerilor pentru o carieră, pentru locul de muncă.

„Nu se acreditează o idee: aceea că adevărata categorie defavorizată în România nu sunt pensionarii, sunt tinerii, din categoria asta de vârstă, care nu beneficiază de niciun fel de sprijin de niciun fel de stimulent şi care practic trăiesc din aproape nimic”, a declarat Coşea.

Când vom atinge nivelul de ocupare din statele dezvoltate Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 66,3%. Ţara noastră rămâne, însă, sub ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020.

Potrivit statisticilor Eurostat, România se situa, în 2015, pe locul 24 în rândul celor 28 de membre ale Uniunii Europene după rata de ocupare a forţei de muncă. Barbu Mateescu, sociolog, consideră că 70% rată de ocupare vom avea atunci când ruralul va ocupa o pondere mai mică în totalul populaţiei.

„Evident nu e vorba doar de o schimbare formală, şi mâine sute de comune pot fi declarate oraşe prin lege, în practică e vorba de schimbarea stilului de viaţă, care implică multe, de la modalităţile de accesare a resurselor economice la calitatea vieţii (învăţământul din rural, sănătate, etc)”, spune el. Rată de ocupare scăzută la tineri, vârstnici, femei şi studii primare Datele INS mai arată că probleme în ceea ce priveşte rata de ocupare se regăsesc în principal în rândul tinerilor, seniorilor, femeilor şi persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

Potrivit lui Mateescu, cele patru grupuri sunt afectate de cauze precum: munca la negru, care nu e măsurată, dependenţa financiară de un membru al familiei aflat la muncă în străinătate, într-un oraş mare sau pur şi simplu singurul capabil să lucreze, sau probleme de sănătate majore, care împiedică munca deşi ea ar fi necesară (bătrânii noştri de 70 de ani nu au aceeaşi stare fizică precum bătrânii de 70 de ani din alte ţări, motivele fiind accesul slab la un sistem medical prost, lipsa culturii prevenţiei şi climatul economic prost din anii ’80 şi ’90, care a dus la alimentare precară).

2. GfK: Românii cheltuie mai mult şi dau banii pe produse mai scumpe

Anul 2016 a fost al doilea consecutiv când românii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari. Piaţa bunurilor de larg consum (FMCG) a crescut anul trecut cu 3,4% în valoare faţă de 2015, pe seama atât a creşterii cu 3% a volumelor cumpărate, cât şi pe fondul de orientare a consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al preţului, potrivit unui studiu publicat marţi de GfK România.

Anul 2016 a fost al doilea an consecutiv în care consumatorii români au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari, reiese din studiu. Cercetarea mai arată că, spre deosebire de anul anterior, uptrading-ul s-a regăsit în 2016 atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional.

Acest fenomen a determinat la nivel naţional o creştere de un punct procentual a mărcilor premium, în defavoarea celorlalte categorii de preţ. „Românii cumpără mai rar bunuri de folosinţă curentă, dar cheltuie mai mult la un act de cumpărare. Reducerea frecvenţei cu care oamenii merg la cumpărături s-a remarcat exclusiv la categoriile de alimente proaspete, în vreme ce pentru produsele de îngrijire a casei frecvenţa de cumpărare a crescut”, se arată în studiu.

În cadrul bunurilor de folosinţă curentă, alimentele domină în continuare cheltuielile românilor şi cumulează 66%. Cel mai mare ritm de creştere l-au avut produsele de îngrijire a locuinţei, băuturile şi produsele de îngrijire personală. Totuşi, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete şi băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creşterea pieţei FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creşteri în 2016 sunt: fructele de mare şi peştele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, şampania etc.

Comerţul modern acoperă 57% din piaţa totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câştigat două puncte procentuale faţă de 2015.

 Formatele de tip supermarket şi discount au contribuit cel mai mult la creşterea comerţului modern, câştigând câte o jumătate de punct procentual fiecare. Creşterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine şi de o creştere a frecvenţei de cumpărare.

Cu toate că au avut o evoluţie constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce priveşte cota de piaţă, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel naţional mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă. În comparaţie cu alţi ani, în 2016 retailerii şi-au mai diminuat ritmul de creştere. Cota de piaţa a celor mai importanţi 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (faţă de 3 puncte în 2015).

Printre cei mai activi retaileri, din perspectiva creşterii cotei de piaţă, se numără Lidl şi Profi. Comerţul tradiţional a avut o evoluţie negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de două puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenţei cu care românii cumpără din formatele tradiţionale.

Potrivit studiul GfK, spre deosebire de anii anteriori, anul 2017 va fi caracterizat de inflaţie, ca urmare a relaxării fiscale şi a reducerii TVA în 2015 şi 2016, ceea ce anticipează un ritm mai lent de creştere.

3. Consultant imobiliar: Preţurile locuinţelor din România ar putea creşte anul acesta cu 5-7%

Cererea ridicată în contextul alocării fondurilor pentru programul “Prima Casă” ar putea să ducă la o nouă majorare a preţurilor locuinţelor, a declarat, pentru News.ro, directorul diviziei New Homes din cadrul companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania, Gabriel Voicu, care estimează pentru anul acesta o creştere medie de 5-7%.

Un alt motiv pentru creşterea preţurilor este majorarea costurilor de dezvoltare, de la preţurile terenurilor la cele ale materialelor de construcţii şi ale forţei de muncă, estimează consultantul.  “Preţurile locuinţelor noi din Bucureşti şi împrejurimi au crescut uşor la începutul acestui an, pe fondul finalizării mai multor proiecte – faţă de momentele incipente de construcţie sau cele din perioada de construcţie, locuinţele finalizate au preţuri mai ridicate de vânzare, ceea ce duce implicit şi la o creştere generală a mediei”, a spus Voicu, pentru News.ro.  Potrivit consultantului, anul 2017 a debutat într-un climat general semnificativ mai favorabil faţă de 2016, când începutul de an a fost marcat de incertitudinile privind Legea dării în plată şi epuizarea rapidă a fondurilor din programul Prima Casă.

“În plus, existenţa unui plafon de finanţări prin programul guvernamental stabilit pentru o durată mai îndelungată de timp asigură o predictibilitate ridicată, atât pentru investitori cât şi pentru potenţialii cumpărători”, a completat consultantul Coldwell. Normele metodologice pentru programul “Prima Casă” din 2017 au fost adoptate în 27 februarie prin Hotărâre de Guvern, care prevede că locuinţele supuse consolidării sau reducerii riscului seismic cu cinci ani înainte de contractarea creditelor sunt asimilate locuinţelor noi. Programul ”Prima Casă” 2017 va avea alocat, conform strategiei, un plafon total de garantare de 2,67 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei reprezintă plafonul nou alocat de Guvern, iar 175,5 milioane lei este partea nefolosită din plafonul pe 2016. În acest context, analistul imobiliar susţine că este posibil să se înregistreze majorări de preţuri pe piaţa rezidenţială.

“Este posibil să înregistrăm noi vârfuri de cerere pe segmentul Prima Casă, vârfuri care ar putea să ducă la creşteri punctuale de preţuri. În ansamblu, asistăm la o dezvoltare a pieţei rezidenţiale, o majorare a ponderii proiectelor middle market (n.r- segment pe care preţurile medii de tranzacţionare sunt curpinse între 1.100 şi 1.300 de euro pe metrul pătrat util) în totalul ofertei noi şi la o diversificare a metodelor de achiziţie”, a subliniat Voicu.

Analistul estimează că plafonul alocat pentru finanţări prin programul “Prima Casă” în 2017 se va epuiza înainte de finalul acestui an. Potrivit unei analize realizate de Coldwell Banker, principala metodă de achiziţie pe segmentul mass market (segmentul locuinţelor ieftine) este reprezentantă de finanţările acordate prin programul “Prima Casă”, cu o pondere de 75% din totalul tranzacţiilor.

Dezvoltatorii care construiesc astfel de proiecte livrează pe piaţă un stoc de locuinţe cu preţuri medii cuprinse între 700 şi 950 de euro pe metru pătrat util.

Aproximativ 12.000 de locuinţe se află în acest moment în dezvoltare în Bucureşti şi împrejurimi şi ar putea fi livrate în acest an dacă dezvoltatorii îşi vor respecta termenul de finalizare, potrivit unui raport al Coldwell care mai arată că în curând va fi demarată construcţia altor 2.000 de unităţi, cu termene de livrare anunţate pentru 2018.

Cea mai mare pondere a locuinţelor care ar urma să fie finalizate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi se încadrează pe segmentul mass market (segmentul locuinţelor ieftine), adică 59,5% sau peste 7.200 de unităţi, în creştere faţă de anul anterior cu 6%.

Business24.ro, Ziare.com

4. Dacia a atins o borna impresionanta in Marea Britanie: Cate masini a vandut

Dacia a vandut masina cu numarul 100.000 in Marea Britanie.

Vehiculul cu numarul 100.000 a fost un Sandero Stepway albastru, cu un motor 0.9 TCe de 90 cai putere, fiind vandut in Bristol, anunta Motor Trade News.

Heather Reiss e numele celei care a achizitionat masina Dacia cu numarul 100.000 in UK si se afla la cel de-al doilea autovehicul achizitionat de la constructorul din Mioveni.

“Prima mea masina a fost tot o Dacia Dacia Sandero Stepway, pe care am cumparat-o in urma cu trei ani. Initial, am vrut sa cumpar o masina la mana a doua, dar cand am ajuns la dealer si am vazut-o, am sperat sa fie ieftina si sa mi-o pot permite. A fost cea mai buna decizie”, a declarat Heather.

James Hardiman, manager de vanzari la reprezentanta din Brisol, a declarat la randul lui: “Brandul Dacia s-a dovedit extrem de popular inca de la lansarea lui in Marea Britanie. Clientii se declara incantati de simplitatea masinilor”.

2013 e anul in care modelele Dacia au inceput sa fie comercializate si in Marea Britanie.

Wall-street.ro

5. Panacea, zeita tuturor remediilor, in doua business-uri romanesti

Sunt doua business-uri care au in prim plan o viata cat mai sanatoasa; antreprenorii sunt tineri, plini de energie si au o doza de indrazneala atat de necesara. Dupa investitii de cateva zeci de mii de euro, profitul a aparut, dar asta abia dupa mai multi ani de studii de piata si urmarirea concurentei extrem de acerbe.

Actionarii Panacea si The Food Project (TFP) sunt Maria Ianus, 28 de ani, absolvent al Facultatii de Farmacie UMF Carol Davila Bucuresti, cu Rezidentiat in Farmacie Clinica, Irina Culetu, 29 de ani, absolventa a Facultatii de Stiinte Politice, cu Master in Comunicare si Relatii Publice la SNSPA. Nu in ultimul rand, Sabrina Marinescu, 27 de ani, cu studii la American University of Paris si Master in Luxury and Fashion Promotion la Istituto Marangoni din Paris.

Cum le-a venit ideea business-urilor?

Cele doua business-uri au aparut in momente diferite in evolutia lor antreprenoriala, Panacea Urban Apothecary a fost primul proiect lansat pe piata, in timp ce The Food Project a aparut ulterior, dupa un an de la lansarea cremelor, “sustinut de o doza marita de incredere si experienta acumulata in urma business-ului de sucess cu produsele cosmetice”.

“Ideea business-ului Panacea Urban Apothecary a venit cat se poate de natural, in cadrul unei discutii intre Sabrina si Maria, care doar ce terminasera facultatea si isi impartaseau una celeilalte planurile de viitor. Maria povestea despre produsele cosmetice naturale pentru ten sensibil pe care si le prepara acasa si atunci a rasarit ideea ca acesta ar putea fi un potential business de succes. De aici pana la a porni afacerea a mai fost nevoie de un singur pas, si incepand cu urmatoarea zi, si-au unit fortele si au inceput sa construiasca ceea ce astazi se numeste Panacea Urban Apothecary”, povestesc antreprenorii.

Fiind pasionate de un regim de viata sanatos si de tot ce este natural, au ajuns la concluzia ca nu este de ajuns sa folosesti numai produse naturale cosmetice pentru piele, ci este la fel de important sa ai o viata sanatoasa – sa faci sport, sa mananci fructe si legume si, de asemenea, sa introduci in dieta superalimente, pentru a te simti si arata exceptional.

In acest sens, a aparut brand-ul de suplimente nutritive 100% natural, The Food Project, menit sa completeze regimul de ingrijire al pielii Panacea Urban Apothecary, cu ingrediente naturale, intr-o capsula vegana din orez.

“In cadrul acestui nou proiect ni s-a alaturat si Irina Culetu, toate impartasind astfel pasiunea pentru o viata sanatoasa, precum si o frumoasa prietenie de mai bine de 15 ani”.

“Aceste doua business-uri isi au intr-adevar ca baza pasiunea noastra pentru domeniu, insa inainte de a incepe am studiat cu atentie piata de health si beauty, atat local cat si din punct de vedere international. Am observat importanta pe care noua generatie o aloca stilului de viata sanatos si imediat am putut identifica si problema”, spun tinerele.

Viata urbana presupune multa agitatie, putin timp pentru ingrijirea de sine, de multe ori poluare si mult stres. Acest lucru a dus la o crestere considerabila a pietei de produse naturale, prietenoase cu mediul, care nu au reactii adverse si care imbunatatesc considerabil calitatea vietii.

6. Afacere cu produse apicole: Vanzari de peste 10 milioane de lei

Afacerea cu produse apicole i-a adus companiei ApiLand din Baia Mare venituri de aproape 11 milioane lei in 2016, cele mai vandute produse fiind polenurile crude, laptisorul de matca, pastura de albine si mierea de Manuka. Acestia se concentreaza in acest an pe o serie de mutari importante pentru dezvoltarea afacerii, cum ar fi intrarea pe o piata importanta din Europa si achizitionarea unei alte companii, conform declaratiilor oferite pentru wall-street.ro.

Afacerea cu produse apicole, ApiLand, a fost fondata in urma unei investitii de 100.000 de euro, pe care au reusit sa o recupereze dupa doi ani. Aceasta a devenit singura firma din Romania autorizata de ANSVSA pentru depozitarea, ambalarea si vanzarea de laptisor de matca, polenuri crude si pastura de albine, conform declaratiilor oferite de catre reprezentantii companiei.

Afacerile companiei se bazeaza pe sprijinul furnizorilor locali dar si celor externi. Produsele sunt plasate in magazinul propriu din Baia Mare si pe rafturile plafarelor si farmaciilor din toata tara. Pe plan extern acestia ajung si la consumatori din Ungaria si Franta.

“De principiu lucram cu furnizori locali cat mai mult, insa sunt produse pentru care apelam si la cei externi, cum este cazul polenului crud de trandadfir salbatic, deoarece in Romania nu se produce acest tip de polen. Avem un magazin propriu in cadrul sediului din Baia Mare, dar si parteneriate cu magazine de tip plafar si farmacii din toata tara. Pe plan extern, produsele ApiLand ajung si la consumatori din Ungaria si Franta”, au declarat reprezentantii companiei.

Afacerea cu produse apicole a atacat si zona de online, o decizie care i-a ajutat sa isi creasca vanzarile si sa isi promoveze mai bine produsele.

“Magazinul online a ajutat foarte mult la dezvoltarea bazei de clienti si a volumului de vanzari. In acest moment, aproximativ 35-40% din vanzari sunt realizate prin intermediul magazinului online. Acest lucru se datoreaza investitiilor intr-o noua platforma si in activitati sustinute de promovare.” au declarat reprezentantii companiei.

Ce planuri are afacerea cu produse apicole pentru anul 2017

Anul 2017 se anunta a fi unul destul de dinamic pentru compania cu 22 de angajati, ce face eforturi pentru a intra pe o noua piata din Europa, achizitionarea unei firme straine din domeniu si depasirea cifrei de afaceri din 2016.

“Ne dorim sa crestem baza de clienti pe piata locala si sa investim in partea de consiliere si suport a clientilor. Pe langa asta, avem in plan dezvoltarea activitatii in Regatul Unit al Marii Britanii si achizitia unei firme franceze in domeniu. In ceea ce priveste cifra de afaceri, ne asteptam sa fie de 12 milioane de lei”, au adaugat reprezentantii companiei.

Investitiile in marketing si promovare din acest an ale afacerii cu produse apicole vor fi in jur de 150 de mii de euro. Pe langa acestea vor mai exista si alte investitii in echipamente tehnologice si IT, dar de valoare mai mica, conform declaratiilor facute de companie.

7. Hub-urile iau cu asalt Romania: topul celor mai mari spatii de dezvoltare pentru ideile care pot crea azi proiectul de miliarde de maine

In avalansa dezvoltarilor imobiliare de zeci de mii de metri patrati, un nou concept de lucru a luat amploare in ultimii ani, acela fiind reprezentat de spatiile de co-working sau asa-numitele “hub-uri”, in care angajati din diferite domenii, fie echipe ale unor proiecte in stadiu de start-up, decid sa isi construiasca echipele si sa isi dezvolte ideile intr-un cadru nonconformist si creativ.

Conceptul a fost lansat inca din urma cu peste 20 de ani in Vestul Europei si abia de cativa ani a inceput sa capete contur si pe piata locala, iar numarul spatiilor de profil a crescut intr-un ritm sustinut. Ar trebui investitorii imobiliari sa se simta amenintati?

“Nu se poate vorbi despre o amenintare a spatiilor de birouri, asta deoarece sunt doua concepte complet diferite, care deservesc unor nevoi diferite. Ocupantii deja prezenti in cladiri de birouri nu cauta o relocare in astfel de co-working spaces. Start-up -urile sau afacerile aflate la inceput sunt cei mai fideli clienti”, spune Eduard Turcoman (foto mai jos), senior broker Office Agency, in cadrul companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox, recent trecuta printr-un rebranding dupa ce in ultimii ani a activat pe piata sub numele DTZ Echinox.

Piata hub-urilor a trecut prin schimbari importante in ultimii ani, ca urmare a dezvoltarii fenomenului de start-up si sustinerea acestor afaceri la inceput de drum.

“In ultimii trei ani, piata hub-urilor a devenit un sector dinamic, in crestere, care devine din ce in ce mai atractiv, inclusiv pentru banci la nivel de finantare. (…) Simtim ca este o piata dinamica, jucatorii importanti care activeaza deja de 3-4 ani vor creste in continuare pentru ca cererea pentru astfel de spatii este intr-o continua dezvoltare. Pe langa Bucuresti, marile orase regionale precum Iasi, Timisoara, Brasov si Cluj au prins valul proiectelor de tip co-working spaces si a crescut intr-un ritm neasteptat”, a mai punctat Eduard Turcoman.

Potrivit datelor Cushman & Wakefield Echinox, in Capitala, hub-urile prefera zonele centrale si ultracentrale situate in cladiri de birouri de dimensiuni medii si in special pe cele cu concept de tipul office boutique. In ceea ce priveste orasele secundare, hub-urile se afla in cladiri cu acces facil din toate zonele orasului.

Topul celor mai mari hub-uri din Bucuresti si din tara: cum arata spatiile de tip co-working spaces

  1. Impact Hub (Bucuresti – Cluj) – 1.800 mp

Impact Hub este un concept multinational de spatii de colaborare care se intinde pe o suprafata de aproximativ 1.800 mp desfasurata atat in Bucuresti, cat si in Cluj.

Impact Hub Bucharest se afla in zona Pietei Unirii, in timp ce Impact Hub Cluj-Napoca se afla in cadrul proiectului de birouri Liberty Technology Park.

  1. TechHub (Bucuresti) – 700 mp

Conceptul TechHub este unul international, prezent in capitale importante si orase cheie din intreaga lume, asa cum este cazul Londrei, Madrid, Varsovia, Riga, Swansea, Bangalore si Bucuresti.

TechHub se afla in apropiere de zona Universitate.

  1. NOD Makespace (Bucuresti) – 650 mp

NOD Makespace este unul dintre cele mai noi spatii de co-working care dispune de una dintre cele mai mari suprafete disponibile, de 650 de metri patrati. Spatiul este divizat, fiind alcatuit dintr-o suprafata comuna si mai multe birouri separate prin sticla. NOD Makespace este situat pe Splaiul Unirii, in zona Timpuri Noi – Mihai Bravu.

  1. Flash Hub (Bucuresti) – 600 mp

Flash Hub se adreseaza in principal antreprenorilor, punand la dispozitie birouri pentru activitatea de zi cu zi, dar si resurse si suport pentru dezvoltare a companiilor.

Suprafata totala de care dispun spatiile de co-working din zona Rosetti din Bucuresti se ridica la circa 600 mp.

  1. Connect HUB (Bucuresti) – 550 mp

Tot in centrul Bucurestiului se mai afla si Connect Hub, un spatiu de co-working ce se intinde pe o suprafata totala de 550 metri patrati.

Connect Hub se afla pe bulevardul Dacia, in centrul Capitalei.

Printre alte hub-uri din Bucuresti se mai numara 360HUB sau Mobile Hub, in timp ce in provincie mai sunt astfel de proiecte precum ClujHUB (Cluj), StartUp HUB (Timisoara) sau The Grape (Iasi).

Print Friendly, PDF & Email