Revista presei 05.04.2017

Revista presei 05.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Business24.ro.
  1. Crestere spectaculoasa de vanzari pentru Dacia.
Agerpres.ro.
  1. Adrian Vasilescu: În primul rând antreprenorii au nevoie de cultură economică; foarte mulți nu au preocupare pentru cultură economică.
  2. România avea în 2015 cei mai mulți proprietari de podgorii din Uniunea Europeană.
  3. Petrescu, despre programul Start-Up Nation: O contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business.
Digi24.ro.
  1. EUROSTAT: România are cei mai ieftini carburanți din UE.
  2. Prețurile terenurilor agricole, dublate în trei ani
  3. Cum își pot cumpăra românii vechime în muncă.
  4. AFIR a primit solicitări de peste un miliard de euro din fonduri PNDR în doar cinci zile.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Business24.ro

1. Crestere spectaculoasa de vanzari pentru Dacia

Dacia a avut o luna martie excelenta in Franta.

12.167 de masini noi Dacia au fost comercializate in Hexagon, cu 9.5% mai mult fata de luna martie a anului trecut, anunta Business Review.

In primul trimestru al acestui an, Dacia a inregistrat o crestere de 5.4 procente fata de anul precedent, cu 30.152 de unitati vandute.

Toyota si concernul Fiat Chrysler conduc in topul celor mai mari cresteri in primul trimestru al lui 2017, cu 25.2%, respectiv 14.2%.

In schimb, piata auto din Franta a inregistrat o scadere de 7 procente fata de anul trecut. 541.065 de masini noi au fost cumparate in primele trei luni din 2017.

Agerpres.ro

2. Adrian Vasilescu: În primul rând antreprenorii au nevoie de cultură economică; foarte mulți nu au preocupare pentru cultură economică

Antreprenorii au, în primul rând, nevoie de cultură economică, foarte mulți nu o au și nici nu sunt preocupați de aceasta, a declarat, marți, Adrian Vasilescu, Consultant de Strategie la Banca Națională a României, în cadrul forumului privind Programul “Start-Up Nation – România”.

“Îmi pare rău că a plecat domnul ministru (Alexandru Petrescu — n.r.) și v-aș ruga domnule secretar de stat (Ilan Laufer n.r.) să îi transmiteți, prietenește, să-și schimbe punctul de vedere cu privire la faptul că antreprenorii nu au nevoie să fie educați în economie. Ei în primul rând au nevoie de educație economică….Domnului ministru o să vă rog să îi transmiteți că sunt foarte mulți antreprenori care nu au habar de ce înseamnă cultură economică și nu au cultură economică și nu au preocupare pentru cultură economică. Își angajează nepoate și nepoți și frați și surori în firme. Aceștia fac dezastru și duc firmele la faliment”, a afirmat Adrian Vasilescu.

Acesta a adus ca exemplu cazul antreprenorilor din transport care nu realizează investiții în propriile companii, ci în vilele sau mașinile personale.

“Văd antreprenori care au firme de transport și curg zdrențele din mașinile lor, dar limuzinele lor sunt de ultimă oră. Vacanțele și le fac iarna în țările calde și vara în țările răcoroase. Vilele lor sunt extraordinar de luxoase dar investițiile în firme sunt vai de mama lor. Așa că îl rog să își schimbe punctul de vedere pentru că de aici trebuie început”, a afirmat Adrian Vasilescu.

Secretarul de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Harry Ilan Laufer, a arătat recent că programul ‘Start-Up Nation—România’, care se va desfășura pe o perioadă de patru ani, își propune finanțarea a aproximativ 10.000 de noi firme anual. Prin acest program ar putea fi create peste 20.000 de locuri de muncă în fiecare an, în condițiile în care pentru un grant de 100.000 de lei IMM-urile au obligația de a angaja minim o persoană, iar pentru 200.000 de lei minim două persoane.

Bugetul pentru Programul ‘Start-Up Nation—România’ este de 400 de milioane de euro, bani care vor proveni atât din bugetul de stat, cât și din bugetul Uniunii Europene.

3. România avea în 2015 cei mai mulți proprietari de podgorii din Uniunea Europeană

România era pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de proprietari de podgorii, în 2015, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La nivelul UE, în 2015 existau 2,4 milioane de proprietari de podgorii, care cultivau 3,2 milioane de hectare de viță-de-vie, iar suprafața medie de cultivator era de 1,3 hectare, conform Eurostat.

Cu aproape un milion de hectare de podgorii (941.000 hectare, sau 30% din totalul suprafeței din UE), Spania era în 2015 statul membru cu cea mai mare mare suprafață dedicată cultivării viței-de-vie pentru vin. Spania a fost urmată de Franța (803.000 hectare, sau 25%), Italia (610.000 hectare, sau 19%) și, la mare distanță, Portugalia (199.000 hectare, sau 6%) și România (184.000 hectare, sau 6%).

Dar România era în 2015 pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de proprietari de podgorii (855.000, sau 36% din totalul UE), urmată de Spania (518.000, sau 22%), Italia (299.000 în 2010, sau 12%), Portugalia (212.000, sau 9%) și Grecia (189.000, sau 8%).

La nivelul UE, suprafața medie de cultivator în 2015 era de 1,3 hectare. Cel mai ridicat nivel se înregistra în Franța (10,5 hectare), Luxemburg (patru hectare), Austria (3,2 hectare), Marea Britanie (3,1 hectare), iar cel mai redus în România (0,2 hectare), Malta (0,3 hectare), Croația (0,4 hectare), Grecia, Cipru și Slovenia (toate cu 0,5 hectare) și Portugalia (0,9 hectare).

Conform Eurostat, 2,5 milioane de hectare (78%) de viță-de-vie erau dedicate producției de struguri pentru vin de calitate. În 2015, în fiecare stat membru din UE cu podgorii, cu excepția României, strugurii pentru vin de calitate reprezentau cea mai mare parte din totalul suprafeței cultivate. În UE, două treimi din totalul suprafeței cultivate cu viță de vie pentru vin de calitate se află în Spania și Franța.

4. Petrescu, despre programul Start-Up Nation: O contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business

Programul “Start-Up Nation – România” este o contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business din România, acesta încurajând oamenii să devină antreprenori, a declarat, marți, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu.

“Este și un life style option. Așa îl văd. Este opțiunea de a deveni antreprenor. Este un risc într-un fel? Este. Este un risc pentru cel ce se lansează în business? Este. Dumneavoastră, ca antreprenor, aveți riscul lângă dumneavoastră tot timpul. Ei bine, și Guvernul României vine în acest caz și își asumă riscuri. Cred că este o contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business din România. Încurajăm oamenii să devină antreprenori”, a spus Alexandru Petrescu, la forumul privind Programul “Start-Up Nation — România”.

Potrivit acestuia, deși au fost multe programe de încurajare a businessului aflat în fază incipientă, la nivel de start-up, acestea nu au trecut dincolo de proximitatea instituției sau de o serie de asociații sectoriale de activitate și ”nu au atins omul de pe stradă”.

Petrescu susține că arhitectura programului va fi elaborată sub cuvântul cheie “simplu”, iar în momentul în care cineva “își aruncă ochii” pe grila de eligibilitate să poată înțelege dacă are șanse de calificare sau nu.

De asemenea, plaja celor cărora se adresează acest program este una extinsă, de la IT la cei care identifică o breșă de afaceri în comunitatea de afaceri în care trăiesc.

Digi24.ro

5. EUROSTAT: România are cei mai ieftini carburanți din UE

Premieră pentru benzinăriile din România! Avem cei mai ieftini carburanţi în comparaţie cu restul ţărilor din Uniunea Europeană. Atât pentru benzină, cât şi pentru motorină, preţurile au coborât foarte aproape de valoarea de un euro. În plus, la sfârşit de săptămână, multe lanţuri de benzinării fac reduceri, o ocazie în plus să faceţi economii la un plin.

Potrivit statisticii europene, România are în acest moment cele mai mici preţuri la carburanţi din toată Uniunea Europeană: 1,01 euro atât pentru benzină, cât şi pentru motorină.

Diferenţele pe care le vedeţi la pompă faţă de aceste cotaţii se explică prin deciziile comerciale luate de fiecare benzinărie în parte.

Vecinii bulgari au preţurile, exprimate în euro, cele mai apropiate de noi, doar benzina fiind ceva mai scumpă: 1,03 euro pentru un litru.

În Ungaria, carburanţii depăşesc 1 euro şi 10 cenţi.

Motorina din Austria este la acelaşi preţ cu cea din Spania, în timp ce benzina din Germania depăşeşte valoarea de 1,3 euro.

Cea mai scumpă benzină nu se vinde însă în Bavaria, ci în Italia, unde un litru costă 1,53 de euro. Olanda şi Grecia completează clasamentul celor mai mari cotaţii pentru benzina Euro 95.

Motorina este mai ieftină decat benzina în majoritatea ţărilor europene, însă clasamentul preţurilor mari este condus de Suedia. Aici, un litru de motorină costă 1,41 euro. Urmează în top Marea Britanie şi Italia.

România:

Benzina 1,01 euro/litru

Motorina 1,01 euro/litru

Bulgaria

Benzina 1,03 euro/litru

Motorina 1,01 euro/litru

Ungaria

Benzina 1,14 euro/litru

Motorina 1,17 euro/litru

Austria

Benzina 1,14 euro/litru

Motorina 1,09 euro/litru

Germania

Benzina 1,36 euro/litru

Motorina 1,15 euro/litru

Spania

Benzina 1,21 euro/litru

Motorina 1,09 euro/litru

Unde este cea mai scumpă benzină

Italia: 1,53 euro/litru

Olanda: 1,52 euro/litru

Grecia 1,51 euro/litru

Unde este cea mai scumpă motorină

Suedia 1,41 euro/litru

Marea Britanie: 1,40 euro/litru

Italia: 1,38 euro/litru

6. Prețurile terenurilor agricole, dublate în trei ani

Pământ agricol tot mai puţin şi tot mai scump. Preţul unui hectar de pământ cultivabil ajunge şi la 5.500 de euro. În judeţul Dolj, de exemplu, terenurile agricole se vând acum de două ori mai scump decât în urmă cu trei ani, relatează Digi24. Sunt tot mai puțini proprietarii care dețin suprafețe mici, care încă nu au fost prinse în asociații de profil. Cele mai căutate zone din câmpia Olteniei sunt în localităţile Băileşti şi Cetate, unde ogorul este fertil, iar investitorii străini vor să cultive legume şi cereale la scară industrială.

În ultimii trei ani, terenurile agricole s-au scumpit și de două ori în România. Numai în Dolj, pământul fertil din câmpia Băileștiului și din zona Cetate a ajuns să se vândă și cu 5.500 de euro hectarul. Explicația specialiștilor este că a scăzut numărul proprietarilor de terenuri mici, iar cererea este mare.

„Am vândut în vară cu un milion de lei vechi ar-ul. Începând spre Seaca şi spre Dunăre terenul este foarte bun şi au început să apară străinii”, spune un localnic.

„Aceste terenuri nu sunt scumpe. Dacă vom căuta în harta României câmpia Băileştilor este nucleul Câmpiei Române, este cel mai bun teren cernoziom”, spune Costel Pestriţu, primar în Băileşti.

Cea mai scumpă bucată de teren scoasă la vânzare în acest an, în Dolj, valorează 25.000 de lei hectarul şi este în sudul judeţului, în zona localităţii Cetate.

„Vorbim în zona de sud cu 20.000, 25.000 sunt suprafeţe destul de mici de vânzare”, spune Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Dolj.

„Dacă ne referim la cultura mare, de câmp, de cel puţin 100 de hectare ca să facă într-adevăr agricultură, iar în sectorul legumicol dacă merge pe solarii e suficient şi 5.000 de metri pătraţi”, spune un fermier din Dolj.

În ultimii doi ani, numai în Dolj, au fost tranzacționate 46.000 de hectare de teren agricol. De altfel, din 2014, de când a intrat în vigoare legea privind proprietățile agricole, prețul pământului a crescut peste tot în țară. În vestul României, un hectar de teren cultivabil a ajuns să coste și 10.000 de euro.

7. Cum își pot cumpăra românii vechime în muncă

Mii de români îşi cumpără vechime în muncă. Cei care nu au lucrat suficient timp ca să poată primi pensie profită de legea dată în timpul Guvernului Cioloş în octombrie anul trecut, care le permite să plătescă retroactiv asigurările sociale pentru anii în care nu au muncit. Cei care îşi plătesc acum vechimea trebuie să achite până la 16.000 de lei.

Marioara Ştefănescu are 62 de ani şi este unul dintre miile de români care în ultimele cinci luni şi-au cumpărat vechime. A lucrat timp de aproape 10 ani la o croitorie, dar cum nu a ajuns la pragul de 15 ani pentru a primi pensie, a fost nevoită să îşi recupereze anii.

„Trebuia să ies din 2015, dar tot am umblat după anii de muncă. Am 10 şi câteva luni de muncă. S-au desfiinţat intreprinderile, m-au tot trimis. Pentru doi ani şi jumătate mi-a pus o sumă aici de 8.066 (de lei, n.r.), spune Marioara Ştefănescu.

Legea 186/2016 care le-a permis românilor să îşi cumpere vechimea a adus la bugetul de pensii din România peste 53 de milioane de lei în ultimele luni.

„A fost introdusă această lege pentru acele persoane care, din păcate, nu au putut să realizeze cel puţin stagiul minim de cotizare. Un alt grup de persoane vizat de lege sunt acelea care lucrează în străinătate, fără forme legale, astfel că nu sunt asiguraţi”, spune Angelica Mihail, purtător de cuvânt al Casei Naţionale de Pensii.

„A fost una dintre soluţiile pe care guvernul precedent le-a găsit pentru a mai întrema bugetul de pensii. Pentru că practic deficitul de la bugetul de pensii, de peste 10 miliarde de lei anual, trebuie completat din surplusul din creşterea economică”, spune George Vulcănescu, analist economic.

La nivel naţional, au fost încheiate de la finalul lunii octombrie 2016 până la mijlocul lunii martie 10.550 de contracte de asigurare socială. Românii îşi pot cumpăra vechime pentru cel mult cinci ani, iar pentru această perioadă trebuie să plătească 16.000 de lei. Cei mai dornici să îşi recupereze anii pierduţi au fost bucureştenii.

„1.707 de persoane au fost asigurate, iar cu titlul informativ, suma este de 13 milioane jumătate. Sunt cam peste jumătate din cei 1.707 care au încheiat pe cinci ani”, spune Narcisa Ilie, şef Serviciu Declaraţii şi Contracte de Asigurare Casa de Pensii Bucureşti.

Asta înseamnă peste 6.000 de ani vechime cumpăraţi doar de locuitorii din Capitală.

„Chestiunea în sine a devenit o mică afacere. Plăteşti 15.500 de lei pentru cinci ani, aproximativ 260 de lei pe lună, şi beneficiezi de o pensie care este mai mult decât dublă. Poate să fie undeva la 900 de lei”, spune George Vulcănescu, analist economic.

În topul judeţelor în care s-au încheiat până acum cele mai multe contracte se mai află Constanţa cu 561, Prahova cu 520 şi Braşov cu 468. Românii mai pot plăti vechime pe baza acestei legi până pe 27 aprilie.

8. AFIR a primit solicitări de peste un miliard de euro din fonduri PNDR în doar cinci zile

Fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro au fost solicitate în doar cinci zile prin proiectele depuse la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR)

AFIR a anunțat că fondurile nerambursabile alocate pentru infrastructura de acces agricolă, prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, au fost epuizate în totalitate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite cu mult înainte de termenul limită al sesiunii, 30 iunie 2017.

De asemenea, fondurile disponibile pentru componenta de infrastructură rutieră, precum și cea pentru infrastructura educațională și socială, pentru restul teritoriului (altul decât zona montană), solicitate prin intermediul submăsurii (sM) 7.2 „Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” au fost epuizate în primele 5 zile ale sesiunii 2017.

De la deschiderea sesiunii în data de 28 martie 2017, au fost depuse pentru finanţare prin sM 4.3, infrastructura agricolă, 386 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 365 milioane de euro. Astfel, AFIR a primit în primele 5 zile ale sesiunii, solicitări de finanțare care depășesc de peste 10 ori alocarea financiară stabilită, mai exact peste 1.200%.

Pentru investiții în infrastructura rutieră din mediul rural (drumuri comunale), care pot primi finanțare prin sM7.2 pentru restul teritoriului, AFIR a primit on-line pe pagina oficială de internet, 369 de proiecte în valoare de peste 370 milioane de euro. Astfel, Agenția a primit de 3 ori mai multe solicitări de finanțare decât alocarea.

Totodată, au fost epuizate și fondurile disponibile pentru investiții în infrastructura educațională și socială din mediul rural pentru restul teritoriului, finanțate prin sM7.2. AFIR a primit on-line 123 solicitări de finanțare în valoare de peste 47 milioane de euro, a mai anunțat agenția.

Selecția proiectelor se va realiza în limita fondurilor disponibile pentru fiecare dintre componentele cu alocare distinctă aferente celor 2 submăsuri amintite.

Print Friendly, PDF & Email