Revista presei 26.04.2017

Revista presei 26.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Garanti Bank: Creşterea economică va fi de 4% în 2017, dar deficitul ar putea trece de ţinta de 3%
  2. MFP: Execedent de 1,5 miliarde lei, în primul trimestru al anului. Încasările din TVA s-au redus cu 9%
Agerpres.ro.
  1. Depozitele firmelor și populației au urcat cu 0,9% în martie, la 274,6 miliarde de lei
  2. Soldul creditului acordat firmelor și populației a crescut cu 1,5% în martie; creditul în lei, avans de 2,4%
Digi24.ro.
  1. Start-up Nation | Noi condiţii pentru antreprenori
Avocatnet.ro.
  1. Controlul fiscal la marii contribuabili: O nouă procedură a intrat în vigoare
Wall-street.ro.

 7. Romanii sunt mai optimisti asupra viitorului si se asteapta la venituri mai mari

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Garanti Bank: Creşterea economică va fi de 4% în 2017, dar deficitul ar putea trece de ţinta de 3%

Garanti Bank a revizuit în creştere estimarea privind evoluţia PIB în 2017, la 4%, de la 3,7% preconizat anul trecut, însă consideră că deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de ţinta de 3% iar rata inflaţiei va ajunge la 2%.

Potrivit analiştilor băncii, creşterea umează să fie cel mai probabil susţinută de comerţ şi evoluţia pozitivă a industriei, arată cel mai recent raport macroeconomic al băncii, aferent primului trimestru al acestui an. În 2016, România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, pe fondul măsurilor de relaxare financiară care au determinat avansul semnificativ al veniturilor reale şi care au stimulat creşterea comerţului şi a transporturilor cu 11% faţă de anul anterior.

Evoluţia PIB a fost, de asemenea, susţinută de sectorul serviciilor, care au accelerat cu 6% în 2016, şi în special de sectorul IT, care a înregistrat o creştere de 14% anul trecut, în comparaţie cu 2015. Pe de altă parte, investiţiile au scăzut cu 3% în 2016, comparativ cu o creştere medie de 6% în perioada 2014-2015, fiind aşteptată o uşoară revigorare anul acesta. În ceea ce priveşte evoluţia celorlalte sectoare, zona de construcţii rezidenţiale s-a bucurat de o creştere importantă, numărul de apartamente livrate fiind cel mai mare din 2009 şi până acum (52.000 în 2016 versus 63.000 în 2009). Segmentul spaţiilor comerciale şi de birouri a fost, la rândul său, pe o pantă ascendentă, încurajată de creşterea consumului şi de perspectivele economice optimiste. Raportat la riscul de ţară, potrivit specialiştilor

Garanti Bank, 2017 va fi un an echilibrat.

Pe de o parte, potrivit analiştilor, incertitudinea legată de legislaţia financiar-bancară a scăzut după ce Curtea Constituţională a României a decis că legea dării în plată este parţial neconstiţuţională, iar cea privind conversia creditelor în franci elveţieni, neconstituţională. Pe de altă parte, deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de ţinta de 3%, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală, inclusiv ca rezultat al creşterii salariilor în sectorul public. „2017 este anul în care menţinerea stabilităţii macroeconomice şi încurajarea investiţiilor sunt imperios necesare, pentru a asigura sustenabilitatea avansului economic şi a impulsiona creşterea productivităţii. România are fundamente macroeconomice bune şi un rating de investiţii stabil, motiv pentru care ne aşteptăm avansul economic de anul acesta să fie mai puternic ca 2016”, a  declarat Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România.

Anul trecut, băncile au beneficiat de un context favorabil pentru împrumuturi după ce şi-au curăţat semnificativ bilanţurile şi după înjumătăţirea ratei creditelor neperformante la nivel de sistem. Astfel, în primele doua luni ale anului, împrumuturile noi (acordate cu preponderenţă în lei – 79% din totalul de credite noi) au crescut cu 14% (sub impulsul segmentului Corporate), faţă de 4,1% din perioada similară a anului trecut. Inflaţia anuală a intrat pe un teritoriu pozitiv în 2017, încurajată de preţurile la alimente.

Astfel, Garanti Bank se aşteaptă ca rata inflaţiei să ajungă la 2% anul acesta, în contextul în care preţurile administrative ar putea creşte până la finalul anului. Prin urmare, Banca Naţională a României (BNR) nu va mări rata dobânzii cheie anul acesta, potrivit raportului menţionat anterior. De asemenea, rata rezervelor obligatorii în valută ar putea fi diminuată.

2. MFP: Execedent de 1,5 miliarde lei, în primul trimestru al anului. Încasările din TVA s-au redus cu 9%

Execuţia bugetului general consolidat pe primul trimestru s-a încheiat cu un excedent de 1,5 miliarde lei, reprezentând 0,19% din Produsul Intern Brut, transmite Ministerul Finanţelor. În schimb, a scăzut colectarea TVA cu 9%, s-au majorat cheltuielile cu personalul, ca urmare a creşterilor salariale, iar investiţiile au reprezentat doar 0,2% din PIB.

Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,5 miliarde lei, respectiv 0,19% din PIB, faţă de 3 miliarde lei, respectiv 0,40% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016. 

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 59,5 miliarde lei, reprezentând 7,3% din PIB, au fost cu 7,1% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Majorarea s-a datorat însă creşterilor la colectarea impozitelor, însă colectarea TVA a scăzut. Astfel, s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la colectarea impozitului pe salarii şi venit (+15,8%), contribuţiilor sociale (+14,8%), impozitului pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+18,2%) şi a veniturilor din capital (+12,7).

Colectarea altor impozite şi taxe pe bunuri şi servicii a crescut cu 60,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte colectarea TVA, s-a înregistrat o scădere cu 9,1% faţă de primele trei luni ale anului 2016, potrivit MFP, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de la 24% la 20%, măsură care a produs efecte din februarie 2016. „Totodată, din februarie 2017 încep să se resimtă şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Cu toate acestea, colectarea TVA au crescut cu 2,5% în februarie 2017 faţă de februarie 2016, şi cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016”, mai arată MFP.

De asemenea, faţă de anul precedent s-au înregistrat creşteri de 21,2% la impozitele şi taxele pe proprietate virate de administraţiile locale la bugetul de stat. Au fost alocaţi 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontaţi din sumele primite de la Uniunea Europeană. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 58 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, iar cheltuielile de personal au crescut cu 16,4%, ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaţilor din sănătate şi educaţie din administraţia locală şi din instituţiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,7%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie şa.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 3,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, diminuările înregistrându-se la bugetul de stat (2,6%), şi la nivelul administraţiilor locale (2,5%). Subvenţiile sunt în creştere cu 114,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Pentru investiţii au fost alocaţi 1,7 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, care includ cheltuieli de capital şi programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe.

Agerpres.ro

3. Depozitele firmelor și populației au urcat cu 0,9% în martie, la 274,6 miliarde de lei

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat cu 0,9% în luna martie a acestui an față de luna precedentă, până la nivelul de 274,647 miliarde lei, depozitele în lei ale populației urcând cu 1%, până la 105,576 miliarde lei, iar cele ale persoanelor juridice cu 0,9%, până la 81,791 miliarde lei, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.

La 31 martie 2017, depozitele în lei ale gospodăriilor populației înregistrau o creștere de 13,5% (17% în termeni reali) față de 31 martie 2016, în timp de depozitele în lei ale persoanelor juridice au consemnat o evoluție similară, respectiv un avans de 13,5% (9,4% în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenților gospodării ale populației și persoane juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 0,8%, până la nivelul de 87,28 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 1,5 milioane euro, până la 19,177 miliarde euro).

Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 4,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților s-au majorat cu 3,1%).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației exprimate în lei au crescut cu 9,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 8%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) exprimate în lei au scăzut cu 4,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților persoane juridice s-au diminuat cu 6,5%).

4. Soldul creditului acordat firmelor și populației a crescut cu 1,5% în martie; creditul în lei, avans de 2,4%

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 1,5% (1,4% în termeni reali) în luna martie a acestui an, față de luna februarie 2017, până la 223,1 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate miercuri.

Creditul în lei s-a majorat cu 2,4% (2,3% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,5%).

La 31 martie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 3,1% (6,3% în termeni reali) față de 31 martie 2016, pe seama majorării cu 14,1% a componentei în lei (17,6% în termeni reali) și a diminuării cu 9,1% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,6%).

Valoarea totală a creditelor în lei acordate populației în luna martie a acestui an a fost de 68,4 miliarde de lei, în creștere cu 2% față de luna precedentă și cu 22,6% față de martie 2016. Pe componenta în valută, împrumuturile populației, în valoare de 45,71 milioane echivalent lei s-au redus cu 0,4% față de februarie și cu 12,3% față de martie 2016.

Creditul guvernamental a crescut, în luna martie 2017, cu 0,2% față de luna februarie 2017, până la 96,4 miliarde de lei. La 31 martie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 6,7% (10% în termeni reali) față de 31 martie 2016.

Digi24.ro

5. Start-up Nation | Noi condiţii pentru antreprenori

Românii care vor să primească ajutor de la stat pentru începerea unei afaceri trebuie să se grăbească. Înscrierile în programul Start Up Nation ar putea începe la jumătatea lunii viitoarea. Ceea ce înseamnă că firmele participante trebuie să fie înfiinţate până atunci. Noile reguli adoptate de parlamentari spun că pot cere finanţare de până la 200.000 de lei doar cei care nu au mai avut până acum o afacere.

Filip Mărușca şi Vlad Negrea au înfiinţat o firmă de IT în luna martie şi vor să ia bani de la stat pentru a demara afacerea.

Vlad Negrea, antreprenor: „Condiția ca antreprenorul să nu mai fi fost acționar într-o firmă înainte de aplicarea la acest program îi ajută pe tinerii antreprenori, deoarece concurează cu oameni cu aceeași experiență ca ei, dar este în defavoarea oamenilor mai experimentați.”

Parlamentarii au blocat accesul celor care au mai făcut afaceri la banii din programul Start-up Nation.

Ionuţ Moşteanu, deputat USR: „Un antreprenor care activează într-un anumit domeniu ar fi putut muta 2-3 angajați pe o nouă firmă și ar fi fost calificat automat pentru a lua finanțare din partea statului în programul start-up nation.”

În acelaşi timp, legiuitorii au mai redus din obligaţiile impuse celor care vor să primească 200.000 de lei de la stat. Companiile sprijinite prin programul Start-up Nation trebuie să creeze un singur loc de muncă şi nu două, cum prevedea proiectul iniţial. Chiar şi aşa, este una dintre cele mai grele condiţii, spun tinerii afacerişti.

Filip Mărușca, antreprenor: „Este destul de greu să poți să garantezi unul sau două locuri de muncă timp de doi ani de zile, având în vedere că firma este nou formată.”

Statul a stabilit un barem pentru accesarea fondurilor pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Favorizate sunt firmele care investesc în inovaţie, producţie si IT, dar şI cele carea creează Cât mai multe locuri de muncă.

Bugetul alocat pentru program este de aproape 2 miliarde de lei, iar Guvernul îşi propune să finanţeze 10.000 de firme noi în fiecare an. În acest program pot participa firmele care au fost înfiinţate dupa data de 30 ianuarie 2017. Sesiunea de înscrieri s-ar putea deschide în a doua jumatate a lunii mai.

Avocatnet.ro

6. Controlul fiscal la marii contribuabili: O nouă procedură a intrat în vigoare

În prezent, activitatea de inspecție fiscală se desfășoară în baza prevederilor din Codul de procedură fiscală, iar acțiunile de control la marii contribuabili sunt incluse într-o nouă procedură de administrare și monitorizare a acestora, publicată recent în Monitorul Oficial și actualizată corespunzător normelor în vigoare. 

O nouă procedură de control fiscal la marii contribuabili este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.023/2017, în vigoare din 20 aprilie 2017. 

De altfel, noile reguli vin să completeze prevederile din Codul de procedură fiscală, în contextul în care procedura valabilă până acum o săptămână se desfășura în baza dispozițiilor dintr-un alt act normativ, abrogat însă între timp. 

Ca regulă, acțiunile de control fiscal la marii contribuabili şi sediile secundare ale acestora se efectuează de către personalul cu atribuţii de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, la fel ca până acum. Totuși, prin excepție, se pot efectua acţiuni de control fiscal la un mare contribuabil sau la sediul secundar al acestuia şi de către alte structuri de inspecţie fiscală, prin delegare de competenţă.

Conform normelor în vigoare, organul de inspecție fiscală competent selectează, pe baza unei analize de risc, contribuabilii/plătitorii ce urmează a fi supuși unei verificări fiscale. Înainte de a începe inspecţia fiscală, organul competent este obligat să înştiinţeze, în scris, contribuabilul/plătitorul în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui document denumit aviz de inspecție fiscală.

În cazul marilor contribuabili, avizul trebuie comunicat acestora cu cel puțin 30 de zile înainte de startul controlului, acțiunile de control fiscal pentru care au fost comunicate avize de inspecţie fiscală se vor efectua de organele de inspecţie fiscală care le-au iniţiat. 

Ordinul ANAF nr. 1.023/2017 stabilește că actul de control încheiat în urma acţiunii de control fiscal, însoţit, după caz, de actul administrativ-fiscal emis, se va transmite Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili pentru valorificare, conform prevederilor legale.

Totodată, actul normativ prevede că acțiunile de control fiscal începute de către organele de inspecţie fiscală din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice la operatorii economici care devin mari contribuabili şi care nu au fost finalizate până la termenul de predare-primire a dosarului fiscal se vor finaliza de organele de inspecţie fiscală care le-au iniţiat.

În același timp, în noul document nu mai apare prevederea conform căreia acțiunile de control încrucişat la un mare contribuabil sau la un sediu secundar al acestuia sunt în competenţa personalului cu atribuţii de inspecţie fiscală. 

Vă reamintim că, din 2017, operatorii economici devin mari contribuabili în noi situații. Concret, prin Ordinul ANAF nr. 3.609/2016, ANAF a inclus în categoria marilor contribuabili și societățile afiliate în mod direct la un mare contribuabil (criteriul afilierii directe), precum și contribuabilii nou-înființați care, la data înființării, se angajează să realizeze investiţii majore într-un timp relativ scurt. De asemenea, în rândul marilor contribuabili se încadrează și membrii unui grup fiscal unic, atunci când reprezentantul fiscal sau unul dintre membrii ce aparţin grupului îndeplineşte anumite criterii. Detalii suplimentare, aici. 

Fiscul poate controla firmele și fără să le anunțe

Ca excepţie de la obligaţia înştiinţării contribuabilului în legătură cu acțiunea ce urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală, există varianta controlului inopinat, când organele fiscale nu sunt obligate să trimită contribuabilului vreun anunţ.

Concret, controlul inopinat constă în verificarea faptică și documentară, în principal, ca urmare a unor informații cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației fiscale. În acest sens, se analizează și se evaluează un risc fiscal specific și sunt verificate:

  • documentele și operațiunile impozabile ale unui contribuabil/plătitor, în corelație cu cele deținute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal (această verificare poartă numele de control încrucișat);
  • elementele bazei de impozitare sau cele privitoare la situația fiscală faptică.

Înainte de începerea unui control inopinat, organul de control este obligat să se legitimeze și să prezinte contribuabilului/plătitorului ordinul de serviciu.

Un control inopinat nu poate să dureze mai mult de 30 de zile. De asemenea, nu se poate derula concomitent cu o inspecție fiscală la același contribuabil.

Wall-street.ro

7. Romanii sunt mai optimisti asupra viitorului si se asteapta la venituri mai mari

Asteptarile economice ale consumatorilor din Romania au crescut, la finalul primului trimestru din acest an, la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obtinut ultima data in octombrie 2015, arata un studiu GfK.

In urma cu un an, indicatorul se afla inca la 3,3 puncte. In consecinta, romanii au o imagine mult mai optimista asupra viitorului decat aveau acum 12 luni.

Asteptarile privind veniturile in Romania se incadreaza in acest trend pozitiv, crescand brusc la 33,7 puncte la sfarsitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare inregistrata de cand tara a fost inclusa pentru prima data in studiul privind climatul de consum, in mai 2001. Datorita unei scaderi constante a somajului in ultimii ani, consumatorii romani se asteapta la venituri mai mari.

In acord cu asteptarile lor de crestere a veniturilor, romanii sunt, de asemenea, pregatiti din nou pentru a face achizitii mai mari, care le depasesc nevoile zilnice. Situandu-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumparare inregistrata la sfarsitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

Optimism pe linie la nivelul Uniunii Europene

Dispozitia pozitiva in randul consumatorilor europeni a continuat in primul trimestru al anului 2017. Dupa cel mai inalt nivel din ianuarie 2008 inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2016, pana in ianuarie, climatul de consum pentru cele 28 de tari UE a crescut cu inca doua puncte, pana la 19,9, mentinandu-se la un nivel de 18,9 in martie. Acesta este unul dintre rezultatele studiului GfK privind climatul de consum din Europa in primul trimestru din 2017.

In ceea ce priveste asteptarile diferite privind situatia economica si veniturile si indicatorii pentru disponibilitatea de cumparare, s-au evidentiat diferente mari in analizele individuale ale tarilor in care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltarii economice diferite si situatiei de pe piata fortei de munca. Influenta temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avantul partidelor nationaliste, noul guvern din S.U.A. si razboiul din Siria nu au afectat, prin urmare, in mod egal dezvoltarea indicatorilor in toate tarile.

Print Friendly, PDF & Email