Revista presei 13.04.2017

Revista presei 13.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Adevarul.ro, Ziar.com, Fluierul.ro, Ziarelive.ro, Antena.ro.
  1. CNIPMMR: Primăria Capitalei are 55 de consilieri locali, cât Madridul şi mai mulţi decât Londra şi Budapesta
  2. CNIPMMR: Majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei
Revista22online.ro.
  1. Armata lui Firea: de 10 ori mai mulți funcționari la Primăria București decât la cea din Berlin
Ziare.com.
  1. Consiliul pentru IMM-uri: Avem aproape 1,2 milioane de bugetari. Sa fie testati periodic, evaluati si monitorizati
Secundatv.ro.
  1. Micii întreprinzători sar la gâtul Gabrielei Firea: “Trebuie să scadă rapid cheltuielile cu personalul. Plătim oameni care sunt inutili”. 5

Focus-energetic.ro.

  1. Primăria Capitalei are de două ori mai mulți consilieri decât Londra.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Impact colosal al legii salarizării unitare.
  2. Sectorul construcţiilor şi-a continuat declinul în februarie, înregistrând o scădere de 3,4%
  3. Cât durează să vinzi o locuinţă şi care este cea mai propice perioadă.
Agerpres.ro.
  1. Investițiile străine directe au crescut cu 85%, în primele două luni

11. România, al șaselea producător de cereale din UE 

Apariții în presă ale CNIPMMR

Adevarul.ro, Ziar.com, Fluierul.ro, Ziarelive.ro, Antena.ro

1. CNIPMMR: Primăria Capitalei are 55 de consilieri locali, cât Madridul şi mai mulţi decât Londra şi Budapesta

Primăria Capitalei are 55 de consilieri locali, pentru cei 1,88 milioane de locuitori ai Bucureştiului, în timp ce Madridul are acelaşi număr de consilieri pentru o populaţie de de 3,2 milioane de persoane, fără a fi luată în considerare zona metropolitană din jur, atrage atenţia Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

CNIPMMR susţine astfel că este necesară scăderea cheltuielilor publice şi valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administraţiei publice, dar şi necesitatea creşterii calităţii serviciilor publice.

Potrivit CNIPMMR, Primăria Bucureşti, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km pătraţi, are 860 de funcţionari publici şi 10 consilieri personali ai primarului. Raportat la Berlin, numărul este de peste 10 ori mai mare, ţinând cont că Primăria Berlinului are 207 angajaţi , dintre care 69 funcţionari şi 138 personal contractual. În schimb, Primăria Berlinului este digitalizată complet, iar ea deserveşte 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km pătraţi şi 17 sectoare.

De asemenea, Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, cât Madridul, care are o populaţie de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei şi care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Acest număr de consilieri locali este mai mare şi decât în Londra. Autoritatea Londrei Mari este reprezentată de primarul Londrei şi de Adunarea Londrei, care are 25 de membri (cu 30 mai puţin decât numărul de consilieri ai Primăriei Bucureşti), la o populaţie de 7,4 milioane de locuitori şi un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire. Bucureştiul are, de asemenea, mai mulţi consilieri locali decât Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puţini decât în Bucureşti).

2. CNIPMMR: Majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine că este necesar ca majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei, cerând, de asemenea, să se plătească salarii în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte.

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susţine fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor şi veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare. Potrivit CNIPMMR, confederaţiile patronale reprezentative nu au fost informate cu privire la conţinutul proiectului noii legi şi nici consultate până în prezent, astfel că solicită asigurarea transparenţei şi a dialogului social calitativ.

Consiliul mai cere şi respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB, dar şi stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României şi cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice.

Potrivit Consiliului, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.). CNIPMMR mai solicită şi stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte.

O altă solicitare vizează reforma profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873).

Potrivit Consiliului, este necesară testarea şi perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţile acestora şi evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii lor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului.

Revista22online.ro

3. Armata lui Firea:de 10 ori mai mulți funcționari la Primăria București decât la cea din Berlin

Numărul funcționarilor publici din Primăria Capitalei este de peste zece ori mai mare decat în cazul primariei Berlinului, care este digitalizata complet, a avertizat miercuri Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Primăria Bucureştiului are 860 de funcţionari publici şi zece consilieri personali ai primarului, faţă de 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului. Comparativ, Capitala României are 1,88 milioane de locuitori, faţă de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului.

”Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, (…) mai mulţi decât Londra. Autoritatea Londrei este reprezentată de primarul Londrei şi de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai puţin decât numărul de consilieri ai Primăriei Bucureşti, la o populaţie de 7,4 milioane de locuitori şi un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arată un comunicat emis miercuri de CNIPMMR. și preluat de News.ro.

De asemenea, numărul de consilieri din Primăria Capitalei este cât în primăria din Madrid, care are o populaţie de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei şi care administrează un buget de cinci ori mai mare. Numărul de consilieri din primărie îl depăşeşte şi pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale, deci cu 22 mai puţini decât în Bucureşti.

Conducerea CNIPMMR arată că este necesară şi o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, ”cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine astfel necesitatea creşterii calităţii serviciilor publice, dar şi testarea periodică şi perfecţionarea periodică a bugetarilor. Oficialii CNIPMMR spun totodată că este nevoie de o evaluare şi monitorizare permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

 Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susţine necesitatea fundamentării ample a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe următorii cinci ani, a modificărilor cheltuielilor şi veniturilor bugetare.

Consiliul vorbeşte totodată şi de respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB.

În plus, susţin reprezentanţii CNIPMMR, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, ”pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.)”.

Consiliul cere şi deblocarea fondurilor europene şi a investiţiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale.

 

Ziare.com

4. Consiliul pentru IMM-uri: Avem aproape 1,2 milioane de bugetari. Sa fie testati periodic, evaluati si monitorizati

Primaria Bucuresti are 55 de consilieri locali, aproape dublu fata de primaria Londrei. De asemenea, primaria condusa de Gabriela Firea are 860 de functionari publici si zece consilieri personali ai primarului, fata de 207 angajati (69 functionari si 138 personal contractual) la nivelul Primariei Berlinului.

Comparativ, Capitala Romaniei are 1,88 milioane de locuitori, fata de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului si cei 7,4 milioane ai Londrei, se arata intr-un comunicat de presa al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), care sustine necesitatea scaderii cheltuielilor publice si valorificarea bunelor practici la nivel european in structurarea administratiei publice.

„Primaria Bucuresti are 55 de consilieri locali, (…) mai multi decat Londra. Autoritatea Londrei este reprezentata de primarul Londrei si de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai putin decat numarul de consilieri ai Primariei Bucuresti, la o populatie de 7,4 milioane de locuitori si un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arata un comunicat emis miercuri de CNIPMMR.

De asemenea, numarul de consilieri din Primaria Capitalei este cat in primaria din Madrid, care are o populatie de 3,2 milioane de persoane, ce se dubleaza daca luam in considerare zona metropolitana in intregul ei si care administreaza un buget de cinci ori mai mare.

Numarul de consilieri din primarie il depaseste si pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunarii Generale, deci cu 22 mai putini decat in Bucuresti.

E nevoie de reforma

Conducerea CNIPMMR arata ca este necesara si o reforma profunda a sistemului bugetar, imbunatatirea solutiilor de e-guvernare, digitalizarea administratiei publice, „cu restructurarea posturilor din administratia publica locala si centrala care intretin nejustificat birocratia, raportat la numarul foarte mare de bugetari (numarul de posturi ocupate in institutiile si autoritatile publice in luna februarie 2017 a fost de 1.189.873) „.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania sustine astfel necesitatea cresterii calitatii serviciilor publice, dar si testarea periodica si perfectionarea periodica a bugetarilor.

Secundatv.ro

5. Micii întreprinzători sar la gâtul Gabrielei Firea: “Trebuie să scadă rapid cheltuielile cu personalul. Plătim oameni care sunt inutili”

Conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, miercuri, un avertisment la adresa Gabrielei Firea, primarul general al Capitalei.

Pe fondul aprobării celor 21 de firme pe care Firea le vrea înfiinţate sub tutela Primăriei, reprezentanţii CNIPMMR îi atrag atenţia edilului că trebuie să scadă rapid cheltuielile cu personalul.

Cei de la CNIPMMR reclamă faptul că Primăria Bucureşti are, deja, o organigramă mult prea stufoasă cu 860 de funcţionari publici, 55 de consilieri locali şi 10 consilieri personali ai primarului.

S-a făcut o comparaţie cu alte primării din oraş importante ale Uniunii Europene şi ieşim mereu pe minus. Primăria Bucureşti are de două ori mai mulţi consilieri locali decât primăria din Londra, de peste 10 ori mai mulţi funcţionari publici decât primăria din Berlin şi la fel de mulţi consilieri ca în primăria din Madrid, dar aici vorbim despre un oraş de cel puţin două ori mai mare decât Bucureştiul.

Mesajul celor de la CNIPMMR este ferm: “Avem nevoie de o scădere rapidă a cheltuielilor cu personalul la Primăria Bucureşti. Plătim oameni ale căror servicii sunt inutile. De asemenea, avem nevoie de o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Focus-energetic.ro

6. Primăria Capitalei are de două ori mai mulți consilieri decât Londra

Primăria București are 55 de consilieri locali, 860 de funcționari publici și zece consilieri personali ai primarului, față de 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, care este digitalizată complet, arată datele prezentate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Comparativ, Capitala României are 1,88 milioane de locuitori, față de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului. Consiliul susține necesitatea scăderii cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice.

”Primăria București are 55 de consilieri locali, (…) mai mulți decât Londra. Autoritatea Londrei este reprezentată de primarul Londrei și de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai puțin decât numărul de consilieri ai Primăriei București, la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arată un comunicat emis miercuri de CNIPMMR.

De asemenea, numărul de consilieri din Primăria Capitalei este cât în primăria din Madrid, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Numărul de consilieri din primărie îl depășește și pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale, deci cu 22 mai puțini decât în București.

Conducerea CNIPMMR arată că este necesară și o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, ”cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România susține astfel necesitatea creșterii calității serviciilor publice, dar și testarea periodică și perfecționarea periodică a bugetarilor.

Oficialii CNIPMMR sun totodată că este nevoie de o evaluare și monitorizare permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susține necesitatea fundamentării ample a noi legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe cinci ani a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli.

Consiliul vorbește totodată și de respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB.

În plus, susțin reprezentanții CNIPMMR, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, ”pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.)”.

Consiliul cere și deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Impact colosal al legii salarizării unitare

Impactul legii salarizării în buget va fi dublu faţă de cât au anunţat guvernanţii, consideră analişti economicii, în timp ce sindicaliştii sunt de părere că salariile se dublează, dar nu acolo unde trebuie.

Factura numai pentru anul 2018 a creşterilor salariale din legea salarizării unitare ar urma să fie în jur de 30 de miliarde de lei, o valoare despre care ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, spunea că va fi impactul total al aplicării legii până în 2022. Asta pentru ca în 2022 impactul, de fapt, să ajungă la circa 60 de miliarde, potrivit analiştilor. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi că nu se aplică sistemul solicitat, în sensul în care pentru fiecare an de tranziţie să fie o grilă de salarizare, ci este stabilită o prognoză etapizată pentru fiecare an. Şi în timp ce medicii sunt mulţumiţi cu creşterile salariale, iar cei din educaţie le-ar dori mai rapid, poliţiştilor li se par insuficiente.

Deficit bugetar de peste 5% în 2018 Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că impactul legii salarizării unitare, al cărui proiect a fost publicat luni de PSD, este mult mai mare decât s-a discutat. „Iniţial se discuta de un impact de 32 de miliarde lei până în 2022. Pare însă că impactul ăsta de vreo aproape 30 de miliarde e doar în 2018, iar până în 2022 ajungem pe la 50-60 de miliarde la cum arată lucrurile în momentul ăsta. Cifrele sunt astronomice”, susţine Dumitru. Potrivit acestuia, numai impactul de la 1 ianuarie 2018, grosso modo, luând în calcul plus 50% la educaţie, 100 şi ceva la sută la sănătate şi 25% la ceilalţi, şi făcând o medie simplă, ajungem la un 40-50% media de creştere pe tot sectorul public. 

„Anul ăsta, factura cu salarii în sectorul bugetar este de 63 miliarde, estimată în buget. Ori 50%, cât înseamnă impactul? 30 de miliarde”, susţine el. Şi, deşi o parte din aceşti bani se mai întorc la buget prin impozite şi taxe, impactul net pentru deficit va fi de circa 1,8% din PIB. Anterior, Comisia Europeană prognoza că România va avea un deficit bugetar de 3,9% din PIB anul viitor, însă dacă adăugăm impactul suplimentar al aplicării legii salarizării, ajungem la 5,7% deficit. Şi economistul Aurelian Dochia este de părere că aceste creşteri sunt spectaculoase şi greu de crezut că sunt sustenabile.

„Este clar că impactul pe acest an este deja foarte mare, iar ceea ce se va întâmpla la anul, când se definitivează primul val de creşteri, este iarăşi cu un mare semn de întrebare. Bugetul, care era oricum la limită construit în ceea ce priveşte deficitul, e aproape imposibil să mai fie respectat, în ceea ce priveşte deficitul”, ne-a declarat Dochia. Vrem salarii ca în UE, dar nu avem cu ce le plătit.

Aplicarea legii salarizării ar însemna, potrivit lui Ionuţ Dumitru, o creştere a facturii de salarii în sectorul bugetar de la în jur de 8% din PIB, în momentul de faţă, la aproape 12% din PIB în 2022, cifră ce este mult mai mare decât media europeană, care este 10,1%. Cu toate acestea, această medie europeană este posibilă în contextul în care resursele bugetare colectate în Europa sunt de 40% din PIB, în timp ce în România acestea se situează la numai 25,4% din PIB. „La 25,4% venituri vrem să avem anvelopă salarială de 12%. Adică aproape jumătate din veniturile noastre să le plătim drept salarii.

Nu există nicio ţară în Europa într-o asemenea situaţie. Avem resurse bugetare mult mai mici decât mediile europene şi astfel nu ne permitem să plătim nici măcar media europeană, nu mai zis de peste media europeană”, argumentează Dumitru. Potrivit lui, raportarea la medie trebuie făcută şi în corelaţie cu resursele pe care le avem la dispoziţie, adică ce colectăm din taxe şi impozite, iar noi avem cea mai mică pondere a colectării din Europa. Dochia mai consideră că, deşi există o teorie că totuşi România ar trebui să forţeze creşterea salariilor pentru că numai asta duce la restructurarea economiei, aceasta este o mişcare riscantă, care s-ar putea să ducă destul de repede la creşterea şomajului şi la anumite falimente.

Potrivit lui, este normal ca o economie să treacă spre salarii mai mari, însă atâta vreme cât productivitatea de la noi rămâne mult în urma productivităţii din ţările cu care ne comparăm, forţarea acestei creşteri are un punct care poate să aibă efecte dezastruoase. Nici investiţiile nu mai ajung Analiştii sunt de părere că nici nu ne putem imagina măsuri prin care să acoperim aceste creşteri salarial.

„Tăierea de la investiţii nici nu ajunge. Niciun scenariu nu-şi are locul când cifrele sunt atât de mari. Nu vorbim de câteva sute de milioane, vorbim de multe miliarde”, susţine Ionuţ Dumitru. Aurelian Dochia consideră că există soluţia tăierii unor alte capitole de cheltuieli, iar, ca întotdeauna, investiţiile sunt ameninţate, „însă ele şi aşa nu erau prea mari anul ăsta, aşa că nu cred că au de unde să taie prea mult”.

De asemenea, nici la celelalte capitole de cheltuieli largheţea nu este prea mare pentru cheltuieli. „Mai sunt în principal cheltuielile sociale şi până la urmă sistemul de pensii, care produce şi el un deficit mare care este acoperit din deficitul global. Deci este greu de crezut că se poate rezolva dilema finanţării acestor creşteri, pe următorii şase ani, până în 2022”, mai susţine Dochia. Aberaţia salariului minim de 2.500 de lei Proiectul legii salarizării mai prevede că, în 2022, salariile de bază se vor calcula în funcţie de un salariu minim de 2.500 de lei. Aurelian Dochia consideră că o astfel de majorare este aproape imposibilă, iar economia nu ar face faţă. Preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, este de aceeaşi părere.

Conform legii, pentru orizontul de timp 2020 este prevăzut ca salariul minim garantat în plan să fie de 1.750 lei, adică în 2018, 2019, 2020 va creşte salariul minim pe economie garantat în plată cu câte 100 de lei. În schimb, în anii 2021 şi 2022 salariul minim pe economie garantat în plată va creşte cu cel puţin 375 de lei pe an.

„Ceea ce este puţin probabil şi pare complet nerealist şi nefezabil, pentru că înseamnă să îngroape tot sistemul economic. Noi am propus 200 de lei pe an, ceea ce era mult mai rezonabil”, a spus Hossu. Cum văd liderii sindicali viitoarea lege Sindicaliştii din Educaţie, mulţumiţi Ovidiu Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, consideră că legea salarizării, pentru educaţie, este exact aşa cum a fost negociată.

„S-a ţinut cont în mare parte de propunerile pe care le-am făcut noi. Sunt creşteri substanţiale pentru tineri, şi nu numai. Sistemul devine atractiv pentru tinerii bine pregătiţi de către sistemul de învăţământ universitar. Categoric că ne-am dori să se realizeze şi mai repede, dar totul depinde şi de posibilităţile financiare. Dar atâta vreme cât e stabilită o predictibilitate clară prin lege, sunt date termene foarte clare, nu există niciun motiv de temere pentru colegii noştri”, ne-a declarat Nistor. Creşterea salariilor de bază pentru personalul din educaţie este cuprinsă între 90% şi 150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% şi 125% pentru învăţământul universitar, potrivit proiectului Legii salarizării unitare. Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, susţine, de asemenea, că la învăţământ aparent se poate spune că este bine.

„De exemplu, salariile debutanţilor ar urma să se dubleze în următorii patru ani, până în 2022. De asemenea, creşterea medie pentru învăţământ cred că este undeva la 90% faţă de salariile de acum”, spune el. Hăncescu mai precizează că a cerut un lucru, care s-a respectat. Potrivit lui, învăţământul era singurul domeniul unde se putea ajunge nivelul maxim de salarizare după 40 de ani de muncă. „Şi aveam practic 60.000 de oameni care atingeau acest prag, ceea ce nu era firesc. În celelalte sectoare bugetare se ajungea la 20-25 de ani. Acum şi pentru învăţământ se poate ajunge după 25 de ani la salariul maxim, de aproximativ 6.900 de lei”, precizează el. Medicul, avantajat De la 1 ianuarie 2018, medicii şi asistenţii medicali vor beneficia de salarii de bază la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022. Prim vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Sanitas, Iulian Pope, susţine că medicii constituie categoria avantajată de proiectul Legii salarizării unitare, aceştia fiind plasaţi „acolo unde le e locul”, adică lângă magistraţi, potrivit Agerpres

„E clar că medicul va fi dintre personalul avantajat de această lege, avantajat în sensul că îl pune unde îi e locul, alături de magistraţi, aşa cum am convenit şi am cerut. În ultimii ani tot am cerut lucrul asta. Şi infirmiera e bine. Aici, dacă vorbim şi despre asistentul medical cu studii superioare, cred că ar merita un pic mai sus. Şi despre psiholog, biolog, biochimist”, a spus Pope.

Cu toate acestea, susţine liderul sindical, în Sănătate nu s-au acordat anumite sporuri, însă a subliniat că nu se aştepta la o lege perfectă, dar s-a declarat mulţumit că va exista o Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar. Dezastru pentru poliţişti Începând cu data de 1 iulie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017. Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, consideră că legea salarizării este un „dezastru” pentru poliţie, în condiţiile în care poliţiştii vor beneficia de o mărire a salariilor de 5% în acest an iar în următorii doi ani aceştia nu vor mai primi nimic, potrivit Agerpres.

„E nenorocire pe legea asta. Lucrez pe ea acum pentru că la ora 10:30 (marţi, n.r.) avem o întâlnire cu doamnele ministru ca să ne punem de acord. La noi, în poliţie, e dezastru. În celelalte segmente e în regulă, la noi e dezastru. La noi măresc doar anul ăsta cu 5%, la anul cu nimic, în 2018, deci noi practic stăm 2 ani degeaba, e bătaie de joc. În 2019… cine o mai trăi”, a declarat Dumitru Coarnă. Se dublează, dar nu unde trebuie Bogdan Hossu mai consideră că majorările de anul ăsta erau parţial prevăzute ca să stingă conflicte sociale pe probleme mari, iar în 2018 se folosesc creşterile din sănătate şi, parţial, din învăţământ, ca să se mascheze de fapt creşterea masivă a salarilor tuturor demnitarilor, a aleşilor, de la viceprimar până la nivelul parlamentarilor. „Pentru înaltele funcţii de demnitari, întrucât ordonanţa lui Oprea nu a fost anulată, efectul de creştere la anul nu este atât de spectaculos. Practic, însă, pentru ceilalţi, efectul de creştere este minim dublu, faţă de structura respectivă. Din acest punct de vedere, doamna ministru al Muncii are dreptate, se dublează salariile, dar se pare că nu unde trebuie”, subliniază Hossu.

Nu există o grilă de salarizare clară pentru fiecare an Hossu mai susţine că sistemul nu se aplică cum a fost solicitat, în sensul în care pentru fiecare an de tranziţie să fie o grilă de salarizare clară, pentru a nu permite factorului uman care lucrează în domeniul resurselor umane de la diferiţi ordonatori de credite să interpreteze mai mult sau mai puţin clar aplicabilitatea legii.

„Multe din disfuncţionalităţi au fost tocmai datorită acestui factor uman care a făcut erori dorite sau nedorite legate de aplicabilitatea legislaţiei”, mai susţine el. În anexele la legea salarizării, nu sunt prezentate explicit salariile ce vor fi încasate imediat ce legea va intra în vigoare, adică de la 1 iulie 2017, ci salariile la care bugetarii vor ajunge în decembrie 2022.

8. Sectorul construcţiilor şi-a continuat declinul în februarie, înregistrând o scădere de 3,4%

Lucrările de construcţii au înregistrat în a doua lună a acestui an o scădere de 3,4% faţă de februarie 2016, afectat de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a crescut semnificativ, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este a doua lună de scădere din 2017, după un declin  de 1,1% în ianuarie. Cumulat, în primele două luni din 2017, sectorul construcţiilor a scăzut cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.    În februarie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.   

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 19,3% şi la clădirile nerezidenţiale cu 16,4%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 70,3%”, se arată în comunicatul INS.  

Pe elemente de structură, în februarie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de a doua lună a anului trecut la două din cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale s-au redus cu 29,7%,  lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 1,7%, în timp ce lucrările de construcţii noi au crescut cu 0,1%.  

Faţă de ianuarie, lucrările de construcţii au crescut în februarie cu 24,1%, pe serie brută, dar au scăzut cu 0,6% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.  

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

9. Cât durează să vinzi o locuinţă şi care este cea mai propice perioadă

Vânzarea sau cumpărarea unei locuinţe durează în funcţie de tipul proprietăţii şi de perioada anului. Astfel, este de două ori mai rapid să vinzi un apartament decât o casă, iar tranzacţia se derulează mai repede şi dacă e realizată în al doilea trimestru al unui an.

Piaţa imobiliară de azi este mai matură decât în perioada de boom, când, sub presiunea tendinţei puternice de creştere a preţurilor locuinţelor, tranzacţiile se încheiau fără prea multe „discuţii”. Acum, clienţii alocă mai mult timp pentru găsirea unei locuinţe potrivite, relevă o analiză a Imobiliare.ro. Un apartament se vinde mai repede Din 2014 până în prezent, diferenţa dintre timpul necesar pentru vânzarea unui apartament şi cel necesar pentru vânzarea unei case s-a majorat vizibil, arată datele furnizate de platforma Imobiliare.ro. La nivelul Capitalei, spre exemplu, perioada de tranzacţionare ajungea, în ultimul trimestru din 2016, la circa 77 de zile pentru un apartament. În schimb, această perioadă de tranzacţionare era la un nivel aproape dublu pentru o casă, de aproximativ 150 de zile. Momentul potrivit                                        

Potrivit statisticilor, cea mai propice perioadă pentru vânzarea unei locuinţe, din punctul de vedere al factorului timp, este trimestrul al doilea din an. În trimestrul doi al anului 2016, spre exemplu, un apartament avea nevoie de puţin sub 60 de zile pentru a fi tranzacţionat, iar o casă de 134 de zile. Slăbeşte presiunea timpului asupra clienţilor Din perspectiva potenţialilor cumpărători, un studiu realizat recent de Imobiliare.ro (asupra unui eşantion reprezentativ din judeţele Bucureşti-Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi) relevă o tendinţă de majorare a timpului estimat pentru încheierea unei tranzacţii. La finele lui 2016, majoritatea celor chestionaţi, respectiv o pondere de 47,4% (în creştere de la 43,5% în 2015), anticipau că-şi vor rezolva nevoia imobiliară într-un interval mai mare de şase luni; de asemenea, clienţii care se aşteptau să cumpere o proprietate într-un interval de trei până la şase luni reprezentau 25% din total (în creştere de la 13,1%). Pe de altă parte, ponderea celor care declarau că au o nevoie imobiliară urgentă, pe care ar fi vrut să o îndeplinească în mai puţin de o lună, se situa la 12,2% (în scădere de la 19,7% în urmă cu un an). Totodată, cota clienţilor care estimau că vor încheia o tranzacţie într-un interval de una până la trei luni de zile ajunsese la 15,4% (de la 23,7%).

Marja de negociere, sub 4% în marile oraşe La capitolul preţ, statisticile relevă o tendinţă de apropiere între aşteptările vânzătorilor şi cele ale cumpărătorilor. Acest lucru este dovedit, printre altele, de faptul că marja de negociere este destul de redusă în momentul de faţă, cel puţin pe segmentul apartamentelor. Aceasta se situează sub nivelul de 4% în toate marile oraşe analizate: 3,7% în Bucureşti, 3,2% în Cluj-Napoca, 1,9% în Timişoara, 2% în Iaşi, 3,6% în Constanţa şi 2,9% în Braşov. Asta înseamnă că, pentru un apartament cu un preţ cerut de 50.000 de euro, preţul final va fi „ajustat” cu o sumă cuprinsă între 950 şi 1.850 de euro.

Agerpres.ro

10. Investițiile străine directe au crescut cu 85%, în primele două luni

 

Investițiile străine directe au crescut cu 85% în primele două luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, la 655 de milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR) remis, joi, AGERPRES.

‘Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 655 milioane euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 834 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 179 milioane euro’, se arată în document.

Conform BNR, în perioada ianuarie — februarie 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 204 milioane euro, comparativ cu un deficit de 139 milioane euro în perioada ianuarie — februarie 2016. În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 243 milioane euro, balanța serviciilor și cea a veniturilor secundare s-au încheiat cu excedente mai mici cu 90 milioane euro, respectiv cu 50 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a devenit excedentară.

Datoria externă pe termen lung a însumat 68,495 miliarde euro la 28 februarie 2017 (73,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,7% față de 31 decembrie 2016.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 24,25 miliarde euro (26,1 la sută din total datorie externă), în creștere cu 3,7% față de 31 decembrie 2016.

11. România, al șaselea producător de cereale din UE

Statele membre ale Uniunii Europene au produs în 2015 o cantitate de aproximativ 317 milioane de tone de cereale, iar Franța a fost responsabilă pentru aproape un sfert din cantitatea totală (23% sau 72,6 milioane tone), urmată de Germania (15%), Polonia (9%), Marea Britanie, Spania și România, cu o cantitate de 19,2 milioane tone sau 6% din producția totală a UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

Aproape jumătate din producția totală de cereale a UE a fost compusă din grâu și porumb. Franța și Germania au fost responsabile pentru 44% din producția de grâu a UE, urmate de Marea Britanie, Polonia și România (7,9 milioane tone sau 5% din producția UE). Franța a fost, de asemenea, cel mai mare producător de porumb din UE, fiind responsabilă pentru 23,3% din producția totală, urmată de România (15,3%) și Italia (12%).

Doar opt state membre UE, printre care se numără și România, au produs orez în 2015. Aproape jumătate din producția totală de orez a UE a fost raportată în Italia, urmată de Spania cu 28,8%. Pe ultimul loc între aceste state este România, cu o producție de 49.800 de tone, adică mai puțin de 2% din producția totală a UE.

De asemenea, UE a fost în 2015 cel mai mare producător mondial de sfeclă de zahăr (cu aproape 102 milioane tone sau 48,5% din producția mondială) iar Franța (32,9%) și Germania (22,2%) au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din producția UE. Alți importanți producători de sfeclă de zahăr au fost Polonia (9,2% din producția UE) și Marea Britanie (6,1%). Cu o producție de aproape un milion de tone de sfeclă de zahăr, România a fost responsabilă pentru mai puțin de 1% din producția UE. Cu toate acestea, România este țara cu cea mai mare creștere procentuală (20,3%) a volumului producției de sfeclă de zahăr între anii 2007 și 2015.

Print Friendly, PDF & Email