Revista presei 11.04.2017

Revista presei 11.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Zona euro – un vis frumos pentru România? Când ne putem gândi la aderare.
Agerpres.ro.
  1. Inflație anuală de 0,2% în martie; alimentele s-au scumpit cu 1,67%; mărfurile nealimentare și serviciile s-au ieftinit
  2. Legea salarizării: Spor pentru munca de noapte de 25 % din salariul de bază; munca suplimentară se compensează prin ore libere.
Digi24.ro.
  1. Calitatea alimentelor din România. Concluziile Ministerului Agriculturii
Wall-street.ro.
  1. Evadarea in realitatea virtuala: business de 70.000 de euro.
Euractiv.ro.
  1. Tot mai mulți români își plătesc online taxele și impozitele.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Zona euro – un vis frumos pentru România? Când ne putem gândi la aderare

România se poate gândi la adoptarea monedei euro în nouă ani, cel mai devreme, existând riscuri atât ale adoptării timpurii, cât şi ale expulzării ţării noastre din Uniunea Europeană dacă nu facem acest pas.

Criza financiară a reuşit să convingă pe mulţi că nu este de dorit să intri în zona euro oricând şi oricum, ea arătând că simpla îndeplinire a unor criterii este departe de a fi suficientă pentru ca o ţară să beneficieze de pe urma intrării în zona euro, susţin economiştii Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit acestora, o aderare timpurie a României prezintă numeroase riscuri, însă nu există o alternativă reală pentru ţara noastră, care ar risca să rămână la periferia Uniunii Europene sau să fie chiar expulzată în cazul în care nu ia măsurile de aderare la această zonă.

Când ne putem imagina aderarea România îndeplineşte în prezent criteriile oficiale de aderare la zona euro, însă decalajul mare de dezvoltare între ţara noastră şi zona euro este piedica esenţială în adoptarea monedei unice. Cel mai scurt timp în care România ar putea adopta moneda euro este de 9 ani, raportat la anul 2015, adică în 2024, şi numai în cazul în care economia românească va creşte în medie cu 5% pe an, arată studiul „România şi aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiţii”, realizat de economişti ai BNR, printre care şi Daniel Dăianu. Potrivit BNR, aderarea ar putea avea loc numai în cazul în care România va atinge un nivel de circa 75% din media zonei euro şi îndeplinirea altor condiţii structurale.

Astfel, dacă ar creşte în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci România ar putea ajunge din urmă media zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media zonei euro l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024. În plus, dacă România şi-ar păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuşi sa ajungă din urma media zonei euro abia în 27 ani, în vreme ce 75% din media zonei euro ar putea fi atinsă în 13 ani. Decalaje de la cer la pământ România are, de asemenea, cea mai diferită structură a economiei comparativ cu zone euro, în special, ca urmare a unei ponderi foarte diferite în economie, faţă de această zonă, a agriculturii, industriei dar şi a sectorului serviciilor.

Aşadar, existenţa unor diferenţe structurale foarte mari între economia românească şi partea competitivă a zonei euro constituie un argument puternic în defavoarea adoptării monedei unice în anii imediaţi, susţin economiştii BNR. De asemenea, mobilitatea între regiunile ţării a forţei de muncă este redusă, ceea ce perpetuează decalajul de venituri între regiuni. În schimb migraţia internaţională este foarte ridicată.

„Decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României au rămas adâncite. Au apărut poli de competitivitate regională şi zone de sărăcie. Zona Bucureştiului este peste media europeană şi aproape de media zonei Berlin. Vestul şi centrul ţării s-au dezvoltat având drept catalizator investiţiile străine. În schimb, estul şi sudul ţării au realizat progrese modeste”, este de părere şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Daniel Dăianu susţine că printre condiţiile structurale care trebuie îndeplinite de România se regăsesc dezvoltarea infrastructurii, creşterea veniturilor fiscale care să mărească „spaţiul fiscal”, consolidarea finanţelor publice în mod durabil, creşterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producţiei, printr-o valoare adăugată mai mare, nu prin salarii joase, şi o finanţare adecvată a educaţiei şi sănătăţii. Riscuri ale aderării timpurii Decalajul de venituri per cap de locuitor a României faţă de media zonei euro este mult mai mare decât a fost cel al Portugaliei sau Spaniei în 1999 sau a Slovaciei în 2009, potrivit BNR. În 2015, în România PIB pe cap de locuitor a fost jumătate din media zonei euro, la fel şi ca nivelul preţurilor pentru un coş de bunuri şi servicii. În eventualitatea aderării României cu acest decalaj, există riscul unei inflaţii apreciabil mai ridicate decât în ZE, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei şi, la o tendinţă de apreciere în termeni reali a cursului de schimb. De asemenea, dobânzile reale în România ar fi mai mici decât în restul zonei euro, ceea ce ar mări riscul creşterii abrupte a creditării, a apariţiei de bule speculative în activele imobiliare. Alternativa? Periferia UE

Valentin Lazea, economist-şef al BNR, susţine însă că România nu are o alternativă reală la intrarea în zona euro, existând riscul de a rămâne la periferia UE şi chiar de a fi expulzată dacă nu face paşii pentru integrarea în acest club. „România are alternative reale la zona euro? Nu. Putem să rămânem cum suntem acum, la periferia UE. Există riscul de a fi expulzaţi”, precizează Lazea.

Agerpres.ro

2. Inflație anuală de 0,2% în martie; alimentele s-au scumpit cu 1,67%; mărfurile nealimentare și serviciile s-au ieftinit

Prețurile de consum au crescut cu 0,2% în luna martie 2017 comparativ cu luna martie 2016, nivel similar cu cel din februarie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,67% și al ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,25% și a serviciilor cu 1,39%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți.

“În luna martie 2017, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu martie 2016, este de 19,4%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 65,8%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 14,8%”, precizează INS.

Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2016 — martie 2017) față de precedentele 12 luni (aprilie 2015 — martie 2016), calculată pe baza IPC, este—0,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este—0,5%.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.

3. Legea salarizării: Spor pentru munca de noapte de 25 % din salariul de bază; munca suplimentară se compensează prin ore libere

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22:00 și 6:00, va beneficia pentru orele lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază/solda de funcție/salariul funcție/indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru, conform proiectului Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În același timp, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru sau cea prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

Documentul menționează că sporul de noapte nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor.

În ceea ce privește munca suplimentară, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut, munca prestată peste programul normal de lucru va fi compensată în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate, iar cea prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi compensată în luna următoare cu un spor de 100%.

Plata muncii se va putea face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii.

La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Proiectul de lege face referire și la sporul pentru persoanele cu handicap și menționează că, pentru activitatea desfășurată de persoanele cu handicap vizual grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare.

Proiectul mai prevede că “locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă (…), precum și condițiile de acordare a acestuia, se stabilesc prin Regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv administrație, sănătate și asistența socială, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate”.

De asemenea, documentul menționează că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz.

Pe de altă parte, proiectul stipulează că ordonatorii de credite pot acorda premii de excelență lunare pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile în bani aferente personalului prevăzut în statul de funcții, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

“Premiile de excelență se pot acorda în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care fac parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor. Sumele neutilizate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiași an bugetar”, se mai spune în proiectul de lege.

Acesta precizează că premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși două salarii de bază minim brute pe țarpă garantate în plată și se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor aprobate în buget cu această destinație, în condițiile legii, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizații sindicale.

Ordonatorii de credite vor putea acord și prime de vacanță anuale, sub forma de vouchere de vacanță, iar începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea anuală a voucherelor de vacanță (prime de vacanță) este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă lunar proporțional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Digi24.ro

4. Calitatea alimentelor din România. Concluziile Ministerului Agriculturii

Ministerul Agriculturii a cerut acordul mai multor state europene pentru a putea lua probe de alimente din magazinele din aceste ţări. În urma controalelor din magazinele româneşti, nu au fost găsite alimente din Uniunea Europeană cu ingrediente care să nu fie trecute pe etichetă. Experţii au luat 175 de probe din marile magazine. Au verificat preparate din carne, peşte, lapte, legume, fucte, miere, paste şi piureuri de tomate. În cadrul testelor comparative, specialiştii vor analiza compoziţia şi calitatea ingredientelor aceluiaş produs comercializat în vestul Europei şi la noi în ţară.

„Ministerul Agriculturii a adresat la omologii din cinci state – Germania, Italia, Belgia, Olanda și Franța, o scrisoare prin care îi rog să ne dea posibilitatea ca experții noștri împreună cu ai lor să preleveze probe în așa fel încât să le putem compara, altfel nu poți să o faci. Aici nu e joacă, nu te poți duce cu sacoșa și iei din magazin, că nu poți să faci nici dovada că le-ai luat de acolo”, a spus Petre Daea.

În urma controalelor a fost descoperit un singur aliment neconform. Este vorba despre miere importată din Franța.

„S-a dovedit că a depăşit cu 50% a unui coenficient care indică nivelul de fructosă. Acest coefient este o depreciere calitativă. Era miere, numai că zahărul nu era era de cea mai bună calitate”, a spus directorul general al ANSVSA, Geronimo Brănescu.

La sfârşitul lunii februarie, ministrul Agriculturii, Petre Daea anunţa că Ministerul Agriculturii, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) urmau să verifice dacă există un dublu standard în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentelor în estul şi vestul Europei.

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, în luna martie, şi a anunţat că va face o anchetă privind respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, după protestul Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei legat de standardele duble practicate de marile branduri la produsele alimentare şi după ce Ministerul Agriculturii din România a anunţat monitorizarea fenomenului.

Sesizarea din oficiu viza posibila încălcare a articolelor 16 şi 34 din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi dreptul la ocrotirea sănătăţii, a anunţat Avocatul Poporului.

Decizia Avocatului Poporului a venit după ce, în 25 februarie, Grupul de la Vişegrad, care cuprinde Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, a făcut apel la celălalte state din Europa Centrală şi de Est să se alăture iniţiativei împotriva standardelor duble practicate de marile branduri, prin practica folosirii unor ingrediente de calitate inferioară în produsele alimentare destinate vânzării în statele mai sărace din Uniunea Europeană.

Producătorii se apără susţinând că diferenţele de compoziţie sunt date de gusturile locale. Alimentele sunt în general mai ieftine în Europa de Est decât în Vest, dar mulţi cumpărători merg în Occident pentru a cumpăra produse de calitate mai bună. Consumatorii din Europa Centrală şi de Est au adoptat rapid brandurile occidentale, după căderea comunismului, în 1989.

Wall-street.ro

5. Evadarea in realitatea virtuala: business de 70.000 de euro

Pe o piata bucuresteana sedimentata, in ciuda noutatii conceptului, caracterizata de un nivel mare de competitivitate si populata cu numeroase escape rooms care au teme variate si grade de dificultate diferite, un tanar antreprenor, Alexandru Petre, a lansat Fifth Dimension, singurul escape room din Romania care propune evadarea din lumea reala si intrarea in lumea virtuala.

Cu o investitie initiala de 70.000 de euro, studioul ofera conditii tehnice de ultima generatie si un prim joc Cosmos – care nu doar ca familiarizeaza tinerii cu conceptul de realitate virtuala, dar constituie un prim pas prin care Fifth Dimension aduce in Romania aceleasi instrumente si modalitati de petrecere a timpului liber disponibile la nivel international.

Pentru inceput antreprenorul estimeaza un trafic de 5 sesiuni pe zi.

„Inainte de a lansa Fifth Dimension, ne-am documentat in profunzime pentru ca acest concept pe care voiam sa-l dezvoltam imbina mai multe componente: realitatea virtuala, escape rooms, jocuri de strategie – lucruri despre care trebuia sa stim si noi cat mai multe ca sa putem sa oferim publicului roman o experienta cat mai speciala si mai bine pusa la punct. Peste 75% din investitie a fost generata de aspectele tehnologice si de licentele jocurilor pe care le aducem tocmai din respect pentru piata locala. Stim ca romanii sunt cunoscatori buni ai tehnologiei si pasionati de orice noutate in domeniu si speram sa fie la fel de captivati de acest nou concept cum am fost si noi,” a declarat Alexandru Petre, Fondator & Managing Partner Fifth Dimension Gaming Center.

Investitia de 70.000 de euro s-a dus in echipamente de ultima generatie si in licentele jocurilor, pentru care in prezent au exclusivitate pe Romania.

“Ne-am propus sa oferim oamenilor metode de entertainment care nu vor fi accesibile pentru end-user, la calitate si standarde internationale. De asemenea, ne dorim sa atingem obiectivul de a amortiza investitia in 18 luni. Focusarea fiind pe dezvoltare, nu pe consumare. Vrem sa fim un brand, nu o afacere”.

In ce consta escape room-ul

Realitatea virtuala presupune folosirea de catre jucatori a unor headseturi Oculus Rift care genereaza imagini realistice, sunete si alte senzatii care reproduc sau creaza imagini si imprejurimi realistice sau futuristice, si senzorii Leap Motion care te ajuta sa interactionezi cu mainile in joc fara a mai fi necesara folosirea joystick-urilor sau a altor controllere. Realitatea virtuala simuleaza psihicul jucatorului si prezenta fizica a acestuia in mediul oferit. Ea presupune imersiunea jucatorului intr-o realitate simulata, tridimensionala, creata cu ajutorul software-ului si hardware-ului interactiv, creand o experienta deosebita.

“Jucatorii de realitate virtuala interactioneaza cu feature-urile din noua realitate, influentand desfasurarea activitatii din joc. Acest tip de joc depaseste orice implicare pe care ar putea-o avea vreodata un jucator in orice alt tip de gaming, fie el consola sau sala de escape room obisnuinta. Fifth Dimension a ales pentru lansare jocul Cosmos tocmai pentru ca utilizatorii chiar au aceleasi tipuri de experiente de parca ar fi intr-o naveta spatiala din cosmos. Pe langa decorurile absolut impresionante, jucatorii sunt transpusi intr-o lume cu gravitatie zero si provocarea este mai mare”, mai spune Alexandru Petre.

“Pentru noi miza nu este deschiderea unui anumit numar de camere. Obiectivul Fifth Dimension este sa ofere franciza la nivel national si in Europa. Franciza va pleca cu un minim de 3 camere a cate 4 utilizatori, iar in functie de studiul de piata realizat in fiecare oras pe piata caruia ne dorim sa penetram, sa mai adaugam camere”.

Piata de escape room-uri, industrie care inca are loc

Deja putem sa vorbim despre o piata foarte concurentiala si segmentata a escape room-urilor in Romania, in special in Bucuresti, spune Alexandru.

“Este o industrie aflata in plina dezvoltare si acolo unde, credem noi, inovatia va face diferenta. Fifth Dimension se pozitioneaza din start ca fiind un studio unic pe piata de escape room-uri din tara, fiind primul bazat pe realitaeta virtuala. Noile tehnologii fiind in continua expansiune si dezvoltare nu este decat loc pentru crestere si imbunatatirea serviciilor deja existente. Ne bucuram ca am putut prinde acest val inca de la formarea lui si vrem sa calatorim pe el cat mai mult posibil. Cu siguranta, realitatea virtuala va fi noul trend in urmatorii 10 ani”, conchide el.

Euractiv.ro

6. Tot mai mulți români își plătesc online taxele și impozitele

Plățile online cu cardul a taxelor și impozitelor prin platforma Ghișeul.ro au înregistrat creșteri record în primele trei luni din 2017.

In primul trimestru din 2017 au fost inregistrate peste 144.000 de tranzactii, in crestere cu 215% fata de aceeasi perioada a anului trecut, valoarea tranzactiilor fiind de aproape 47 milioane lei, in crestere cu 258%, potrivit datelor Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO. 

“Daca ratele actuale de crestere se mentin, sunt sanse mari ca, la finalul anului 2018, platforma Ghiseul.ro sa ajunga la 500.000 de utilizatori, fata de cei 224.000 cati numara in prezent”, a precizat George Anghel, directorul executiv al APERO.

“2017 a fost cel mai bun an pentru Ghiseul.ro din punct de vedere al numarului de utilizatori, tranzactii si al valorii platilor. In cei 6 ani de existenta, am ajuns la 297 de institutii publice inrolate in sistem, 224.000 de conturi si 448.000 de tranzactii in valoare de 137 milioane de lei”, a declarat joi George Anghel, directorul executiv al APERO, in cadrul celei de-a IV-a editii a Conferintei ‘EU platesc cu cardul’, organizata de BankingNews.

Trebuie mentionat ca prin Ghiseul.ro nu se platesc doar taxele si impozitele, ci si amenzile auto si domeniile de internet .ro. Datele afisate joi de asociatie arata ca 57% din totalul platilor online au reprezentat plati de impozite si taxe locale, 8% plati catre ANAF, 9% amenzi si 18% plati catre RoTLD, serviciul care gestioneaza domeniile .ro.

In privinta solutiei oferite prin Ghiseul.ro pentru plata taxelor si impozitelor catre ANAF, George Anghel a atentionat ca, desi in sistem sunt afisate toate debitele valabile la nivelul intregului an, ANAF nu poate procesa momentan plati inainte de termen, datorita unor reglementari in vigoare.

“Intrarea persoanelor juridice in platforma Ghiseul.ro va determina o crestere semnificativa a volumelor de tranzactii. Ne asteptam ca ponderea platilor catre ANAF sa creasca, dat fiind faptul ca Fiscul abia s-a inrolat in sistem. Momentan legat de solutia cu ANAF trebuie stiut faptul ca in cadrul acestei solutii sunt afisate toate debitele valabile la nivelul intregului an. Pe sectiunea ANAF gasim informatii despre impozite si taxe care urmeaza platite si nu ar trebui platite inainte de termen. Momentan, ANAF nu poate opera plata daca aceasta este facuta inainte de termen.

La o directie locala se publica la inceputul anului ce debite sunt de platit si informatia se actualizeaza in timp real imediat ce ai platit. In cazul ANAF, vorbim de o logica diferita, care vine din prevederi legale si ordine de ministru. Daca platim mai devreme impozitul, acea plata nu poate fi luata in calcul de ANAF, daca o platim mai tarziu genereaza penalitati”, a spus George Anghel.

Ce se intampla daca cineva a platit un impozit catre ANAF inainte de termen?

“Banii ajung la ANAF. Inteleg ca acesti bani raman cumva acolo in sistemul ANAF pana cand plata se aloca in dreptul debitelor. Banii pot ajunge la timp, dar daca nu este stins in termen nu stiu daca creeaza sau nu penalitati. Undeva in cursul acestui an incercam sa rezolvam acest aspect la nivelul solutiei tehnice”, a spus George Anghel, directorul executiv al APERO.

Cand vor putea firmele sa faca plati prin Ghiseul.ro?

“La finalul anului trecut, schimbarile pe plan politic au determinat schimbari si in randul institutiilor. Am avut o intalnire cu AADR impreuna cu care gestionam proiectul. Deschiderea catre persoanele juridice este tehnic perfect posibila. Platforma este pregatita oricand. Este nevoie doar de o schimbare de reglementare si este pe lista de prioritati. Ar trebui doar schimbata Hotararea de Guvern (HG) care sta la baza infiintarii Ghiseul.ro in care este mentionat ca platforma este pentru persoane fizice si PFA-uri. Din pacate aceasta HG a prins o tehnica legislativa anevoiasa, fiind semnata de 3 ministere si astfel de proiecte sunt greu de modificat”, a mai precizat acesta.

Platforma www.Ghiseul.ro este un proiect derulat de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR) si Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO), parteneriat care a fost prelungit pe perioada nedeterminata. APERO continua sa finanteze din resurse proprii mentenanta si dezvoltarea platformei Ghiseul.ro, la nivelul Asociatiei existand un buget predefinit care este dedicat exclusiv proiectului, in timp ce infrastructura hardware pentru platforma este gestionata de AADR.

Romania se afla pe ultimul loc in UE la serviciile publice digitale in 2016

Romania a facut progrese semnificative in ceea ce priveste disponibilitatea datelor deschise, insa oferta si utilizarea serviciilor de e-guvernare raman scazute, tara noastra aflandu-se pe ultimul loc in UE in clasamentul competentelor digitale DESI facut public recent de Comisia Europeana.

La nivel european se fac insa pasi pentru facilitarea serviciilor online oferite de administratiile publice cetatenilor. Astfel, in luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a adoptat noi reguli europene potrivit carora paginile de internet si aplicatiile administratiilor publice, spitalelor, tribunalelor si ale altor organizatii din sectorul public ar trebui sa devina mai accesibile pentru toata lumea.

Directiva privind accesibilitatea pe internet, agreata deja de Parlament si Consiliu, va facilita celor in varsta sau cu dizabilitati accesul la date si servicii pe internet (declaratii fiscale, dosar pentru indemnizatii, plata de taxe, inscrierea la universitate).

Conform noilor reguli, paginile de internet si aplicatiile mobile pentru organizatiile din sectorul public – administratii, tribunale, politie, spitale, universitati si biblioteci – vor avea de respectat standarde comune de accesibilitate. Deputatii s-au asigurat ca aplicatiile utilizate pe telefoanele mobile, cum ar fi telefoane inteligente sau tablete, vor respecta aceleasi reguli.

Print Friendly, PDF & Email