Revista presei 04.04.2017

Revista presei 04.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Angajaţii din România au câştigat anul trecut peste 57 de miliarde de euro, nivel record istoric
  2. Bloomberg: Economia cu cea mai mare creştere din UE are nevoie de leucoplast
  3. Ministrul Finanţelor: Încasările pe trimestrul I vor depăşi 58 de miliarde de lei; până acum sunt mulţumit
  4. Asociaţia Română a Cărnii: Preţul cărnii de porc va creşte în medie cu 15%-30%, începând cu luna aprilie
  5. Numărul şomerilor a crescut uşor în februarie, dar rămâne aproape de nivelul minim al ultimelor decenii
Digi24.ro.
  1. Avocații vor avea onorarii minime.
Wall-street.ro.
  1. Tanara antreprenoare care a lasat Franta pentru a face istorie in Romania: povestea Maison Chouchou
  2. 5 riscuri pe care orice antreprenor care isi doreste succesul ar trebui sa le evite.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Angajaţii din România au câştigat anul trecut peste 57 de miliarde de euro, nivel record istoric

Angajaţii din România au obţinut în 2016 câştiguri salariale totale de 57,35 de miliarde de euro, nivel-record istoric ca valoare absolută, dar partea din valoarea adăugată în economie care le revine salariaţilor rămâne mult sub nivelul din 2008 şi este semnificativ mai mică decât nivelul din alte state din Uniunea Europeană, arată datele publicate de către biroul european de statistică, Eurostat.

Datele sunt semnificativ sub cele estimate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Astfel, potrivit prognozei de toamnă, CNP anticipa că angajaţii din România vor fi remuneraţi în 2016 cu 265,5 miliarde lei, echivalent cu 59,3 miliarde euro. Potrivit Eurostat, valoarea totală a remuneraţiilor angajaţilor din România a crescut cu 11,3% în 2016, de la 51,55 miliarde euro în 2015.  Valoarea absolută a câştigurilor din 2016 a depăşit precedentul record istoric, din 2008, când angajaţii din România au câştigat, în total, 55,9 miliarde euro. 

Totuşi, partea din valoarea adăugată creeată în economia României care revine salariaţilor a rămas în 2016 cu mult sub nivelul din 2008. Astfel, valoarea remuneraţiilor angajaţilor români a ajuns în 2016 la 33,9% din PIB în 2016., de la de la 32,3% din PIB în 2015. În 2008, angajatorii din România au cedat salariaţilor 39,3% din PIB sub formă de venituri salariale. La nivelul UE, doar două ţări au distribuit angajaţilor, în 2016, procente mai mici din PIB sub formă de venituri salariale: Irlanda (31,3% din PIB) şi Grecia (33,4% din PIB). La polul opus, angajaţii din Danemarca şi Franţa primesc peste 52% din PIB sub formă de salarii. 

După 2008, angajaţii din România au încasat o parte tot mai mică din ceea ce a produs economia, veniturile lor atingând un nivel minim de 31,7% din PIB în 2013. 

Chiar dacă nivelul a urcat uşor în 2014, 2015 şi 2016, datele Eurostat arată că procentul din PIB alocat salariilor a rămas în România al printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere rapidă a valorii totale a salariilor în anii următori, până la 290,7 miliarde lei (65,2 miliarde euro) în 2017, 312,2 miliarde lei (70,3 miliarde euro) în 2018 şi 359,5 miliarde lei (81,3 miliarde euro) în 2020. Totuşi, partea din economie care revine salariaţilor români va rămâne între 36% şi 37% din PIB în următorii ani, cu mult sub nivelul european.

2. Bloomberg: Economia cu cea mai mare creştere din UE are nevoie de leucoplast

Economia cu cea mai mare creştere din Uniunea Europeană are nevoie de un leucoplast, scrie Bloomberg într-un articol despre bugetul de stat al României din 2017, precizând că peticirea bugetului semnalează veşti proaste pentru România.

Zguduit de proteste anticorupţie, Guvernul României devine creativ pentru a-şi îndeplini promisiunile pe care le-a făcut votanţilor, arată publicaţia. Prim-ministrul Sorin Grindeanu nu îndrăzneşte să se abată de la tăierile de taxe pe care partidul său le-a promis înainte de a câştiga alegerile din decembrie. Dar să plătească pentru ele se dovedeşte a fi complicat. Soluţia? Firmele cu deţinute de stat trebuie să crească plăţile de dividende cu o cincime, pentru a uşura povara care atârnă asupra bugetului. Mişcarea, ce are ca scop abordarea problemei deficitului care creşte peste limitele Uniunii Europene, riscă să producă daune de-a lungul drumului.

În timp ce economia României tinde să depăşească creşterile celorlalţi 27 de membri, în acest an, criticii strategiei Guvernului spun că investiţiile sunt deja neglijate, iar ultimul plasture aplicat bugetului va înrăutăţi acest trend.

Expansiunea economică alimentată prin deficit fiscal galopant (albastru – creşterea PIB, roşu – deficit bugetar, procent din PIB) FOTO Bloomberg „Există efecte secundare ale acestei politici, deoarece diminuează capacitatea companiilor de a investi şi de a creşte”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank. „Aceasta are un impact negativ pe termen lung asupra dezvoltării ţării”, a mai spus el. Perspectiva bugetară s-a înrăutăţit după reducerea taxei pe valoare adăugată şi după promisiunile de a creşte salariile bugetarilor şi pensiile.

Deficitul acestui an este estimat a ajunge la 3,6% din produsul intern brut, prezice Comisia Europeană, încălcând regulile fiscale ale blocului european. Veniturile s-au prăbuşit la mai puţin de o treime din PIB, în 2016, cel mai jos nivel din ultimii cel puţin 10 ani.

Planul lui Grindeanu ar face companiile controlate de Guvern, inclusiv producătorul de gaze naturale Romgaz, să plătească 90% din profituri pentru dividende. Aceasta ar putea pune în pericol recomandările Ministerului Energiei ca firmele, în principal cele din sectoarele de petrol şi gaze, să investească până la 14 miliarde euro până în 2030 pe dezvoltări ale producţiei. Abordarea Guvernului este mioapă, a mai spus Dumitru.

„Mai devreme sau mai târziu, Guvernul va trebui să abordeze problemele structurale din buget, în principal colectarea slabă a veniturilor şi frauda fiscală”, a precizat el. Viorel Ştefan: Ne încadrăm în deficitul de 3% Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat duminică seară că ministerul va face un program convingător pe care îl va trimite Comisiei Europene până pe 25 aprilie, în care va explica faptul că România se va încadra în ţinta de deficit de 3% din PIB.

„Cred că vom face un program convingător pe care îl trimitem Comisiei Europene până pe 25 aprilie, prin care să le explicăm că ne vom încadra în deficitul de 3%. Pe calculele lor iese 3,6-3,7%. Noi credem că putem să facem 3% şi, aşa cum arată execuţia la trimestrul unu, sunt convins că ne încadrăm în 3%.

Mai rămâne să găsim argumente convingătoare şi pentru Comisia Europeană şi ne străduim să trimitem acest lucru la Bruxelles până în 25 aprilie, astfel încât la prognoza de primăvară pe care o face Comisia să fie luate în calcul aceste argumente şi poate îşi revin şi ei şi vor recunoaşte că noi avem dreptate încă o dată”, a spus Viorel Ştefan, potrivit Agerpres.

3. Ministrul Finanţelor: Încasările pe trimestrul I vor depăşi 58 de miliarde de lei; până acum sunt mulţumit

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat, luni, că încasările bugetare pe trimestrul I ale acestui an, potrivit primelor estimări, vor depăşi 58 de miliarde de lei, cu peste două miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Întrebat la reuniunea Adunării Generale a Asociaţiei Oraşelor din România dacă este mulţumit de nivelul încasărilor ANAF pe primul trimestru, ministrul Finanţelor a răspuns afirmativ. ”Până acum sunt mulţumit. Aşa cum arată primele estimări, discutăm de 18,3 miliarde de lei colectate de ANAF în luna martie, ceea ce înseamnă că pe trimestrul I probabil că încasările totale vor depăşi 58 de miliarde, care raportat la 55,5 miliarde cât a fost în primul trimestru al anului trecut, avem indicii că vom avea încasare mai bună cu circa 2,5 miliarde”, a declarat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.

4. Asociaţia Română a Cărnii: Preţul cărnii de porc va creşte în medie cu 15%-30%, începând cu luna aprilie

Asociaţia Română a Cărnii avertizează că exporturile dictează preţul cărnii de porc, acesta urmând să crească în medie cu 15%-30%, începând cu luna aprilie.

Comparativ cu ultimii doi ani, în trimestrul I 2017, preţul mediu de achiziţie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare faţă de 2016 şi cu 12%  mai mare faţă de 2015, potrivit datelor Asociaţiei. De asemenea, în ceea ce priveşte piesele tranşate, o creştere substanţială se constată la categoria piept de porc, unde preţul de tranzacţionare în ultimele 12 luni a înregistrat o creştere de 40%, dar şi la jambon, de 25%, precum şi la alte piese rezultate din tranşare.

Conform datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie, în cadrul Consiliului Economic al Observatorului pentru Piaţa Cărnii se estimează că această creştere a preţului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când va avea loc o stagnare. Una din cauzele care au condus la creşterea preţului cărnii de porc la nivel european este creşterea semnificativă în cursul anului 2016 a exportului de carne de porc în ţările asiatice, în special în China, Japonia şi Hong Kong.

Pe relaţia China exporturile de carne de porc au reprezentat 44,9% din totalul exporturilor în ţări terţe a acestui produs. O altă cauză este scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă, cu o scădere de până la 2,3% la tineret între 20-50 kg şi de 1,1% la porcii la îngrăşat între 50-80 kg.

De asemenea, în luna ianuarie 2017 a fost semnalată o creştere a exporturilor cu 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, supremaţia deţinând-o în continuare China, urmată de Hong Kong şi Coreea de Sud.

5. Numărul şomerilor a crescut uşor în februarie, dar rămâne aproape de nivelul minim al ultimelor decenii

Numărul de şomeri a crescut uşor în a doua lună a acestui an, cu 893 faţă de luna precedentă, până la 488.797, iar rata şomajului a stagnat la 5,4%, nivel minim din 2008, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, în România erau 487.904, nivel minim din 1994, de când există astfel de statistici, iar rata şomajului a coborât la 5,4%, potrivit datelor revizuite semnificativ în jos de către INS, publicate în urmă cu o lună.  Un nivel atât de scăzut precum cel din ianuarie al numărului de şomeri nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM. În privinţa ratei şomajului, un nivel de 5,4% a mai fost înregistrat ultima dată în trimestrul III din 2008. 

Datele revizuite luna trecută arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie, când a urcat uşor faţă de noiembrie.  Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 79.000 în ultimul an, de la 567.739 în februarie 2016. Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna februarie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 5%, mai arată datele oficiale. Creşterea uşoară a şomajului în februarie ar putea fi pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.  Însă pe de altă parte, efectul ar putea fi limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi. 

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie. 

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole. Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România. 

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.  Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii ianuarie, 421.236 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,8%. Judeţele Vaslui, cu 11,4%, şi Teleorman (10,2%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM. Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii. 

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare. Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Digi24.ro

6. Avocații vor avea onorarii minime

Legea 25 din 2017, intrată în vigoare la finele lunii trecute, prevede instituirea unor onorarii minime care să fie practicate de avocați. Unele autorități consideră introducerea onorariilor minimale un regres care va elimina concurența între avocați.

Printre modificările recente la Legea avocaților se numără și (re)introducerea onorariilor minime pe care avocații să le aplice clienților pentru serviciile pe care le oferă, potrivit avocatnet.ro.

Aceste onorarii vor fi stabilite, în curând, de către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Totuși, revenirea la aceste tarife minime este considerată de unele autorități ca un mare regres pentru profesia de avocat, anulând de fapt ideea de concurență între profesioniști. Ultimele tarife minimale au fost abrogate în 2004, însă efectele acestora au dispărut destul de greu din piața serviciilor avocățești.

Avocații vor avea în curând o serie de tarife minime după care se vor orienta în relațiile cu clienții și pe care le va stabili Consiliul UNBR. Instituirea acestor onorarii minime e prevăzută de Legea nr. 25/2017, care a adus începând de vineri o serie de modificări importante la Legea avocaților nr. 51/1995. La acest moment nu există un document cu aceste tarife, însă la recentul Congres al Avocaților pe 2017 s-a convenit adoptarea unui “Ghid de bune practici privind criteriile de stabilire a onorariilor minimale”, potrivit celor de la UNBR.

“Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.”, se stabilește în prevederile recent intrate în vigoare. În acest sens, se prevede ca UNBR să adopte, “cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat”.

Așadar, toți avocații vor trebui să ia în considerare onorariile recomandate de UNBR, putând să decidă și aplicarea unor tarife mai mari decât cele fixate de Consiliu.

Wall-street.ro

7. Tanara antreprenoare care a lasat Franta pentru a face istorie in Romania: povestea Maison Chouchou

“Am fost mereu interesata de frumos, in toate formele in care acesta a ales sa apara”, se caracterizeaza Alexandra Andriescu, o tanara antreprenoare care, dupa ce a studiat artele frumoase in Franta, a decis sa se intoarca in tara si sa puna bazele unui atelier de creatie vestimentara. Cu sentimentul ca trebuie sa lase ceva in urma sa in istorie, a inceput sa realizeze mantouri si rochii sub brandul Maison Chouchou. Astazi, are vanzari anuale de aproximativ 60.000 de euro si o imbraca inclusiv pe prima doamna a tarii.

Pentru ca in copilarie desena si picta tot timpul, orientarea fireasca a Alexandrei a fost spre un liceu cu profil artistic si ulterior catre Universitatea de Arte din Iasi. Urmandu-si sotul in Franta, a ales sa-si extinda orizontul profesional si a urmat l’Ecole de Beaux Arts din Rennes, iar apoi Université Rennes 2, specializarea Pedagogia artei.

In timpul studiilor din Franta a avut si primul job, intr-un restaurant marocan, urmat de cel de profesor de arte plastice pentru gimnaziu. “A fost o activitate grea, cu multe provocari, din care am crescut si am invatat foarte multe lucruri ce m-au construit ca viitor antreprenor. “Calculand, vad ca sunt peste 20 de ani de pasi, mai mici sau mai mari, spre acest moment. Iar apoi, fiecare mica experienta, de la jobul in restaurant pana la activitatea pedagogica, m-au invatat sa fiu organizata, sa stiu precis ce se va intampla cu timpul meu, sa interactionez cu oamenii si sa le anticipez nu doar dorintele, ci si nevoile, toate acestea au fost atent asociate cu foarte multa munca, perseverenta si entuziasm. Inainte de a fi angajator, conditia de angajat m-a invatat cum sa creez un mediu de lucru care sa-i fie angajatului spatiu de eficienta si dedicatie fata de ceea ce face”, povesteste Alexandra.

De ce s-a intors in tara, desi putea foarte bine sa creeze piese vestimentare in capitala modei? Ideile au inceput sa se clarifice acum cativa ani, in Franta, cand sentimentul ca nu mi-am gasit locul devenise din ce in ce mai accentuat. Lucram pentru altcineva, ceea ce nu imi aducea o satisfactie deplina, postura de angajat nu a fost niciodata optiunea mea, iar dorinta de a crea nu isi avea contextul potrivit”, spune antreprenoarea.

Mereu am simtit si am stiut ca am ceva important de facut si de realizat, pe la 4- 5 ani le spuneam parintilor ca „am venit” sa fac ceva important, de istorie. Inca de atunci am ales printr-un mod inconstient sa imi gasesc un drum individual, diferentiat, al meu.

S-a intors in Romania si a fondat Maison Chouchou cu 10.000 euro, investitie partiala proprie, partial imprumutata, ce a constat in tehnologizarea si utilarea atelierului de creatie, dar si in promovarea brandului in mediul online.

In atelierul din Iasi, Alexandra creeaza mantouri si rochii, desi are in plan sa realizeze si alte piese vestimentare, inclusiv pentru barbati si copii. “Totul incepe cu multa documentare. Aceasta este permanenta, pentru a vedea care sunt noile trenduri, ce prefera femeile din Romania, ce prefera cele din strainatate. Apoi, fiecare produs este creat, imaginat, visat de mine. Odata creata imaginea finala a noului produs, el devine obiectul de interes al etapei de productie, sub directa mea observatie. Totul se realizeaza in atelierul Maison Chouchou din Iasi, insa, atunci cand depasim numarul de comenzi pe care le putem realiza in atelier, apelam la ateliere de productie locale cu care colaboram”, povestete Alexandra.

Materialele sunt importate in mare parte din straintate, dar si de la cativa furnizori locali. Realizarea unui mantou poate varia de la o zi, daca exista deja un model de tipar anterior, la o saptamana, in situatia in care produsul este prototip. “Mantourile sunt creatiile noastre initiale, cat si linia noastra principala, cele prin care a capatat contur Maison Chouchou si care il vor reprezenta mereu si de aceea ele dau greutate si in ceea ce priveste vanzarile”, explica antreprenoarea.

Vanzari duble, o fabrica de productie si un magazin in Bucuresti

Valoarea medie a unei comenzi in cadrul atelierului este de 950 lei, avand in vedere ca mantourile reprezinta o mare parte din vanzari, iar preturile acestora se situeaza intre 450 lei si 700 lei. In medie, Maison Chouchou inregistreaza aproximativ 50 de comenzi pe luna, insa numarul creste exponential in functie de targurile de fashion la care participa.

Principalul canal de vanzare pentru Maison Chouchou ramane insa mediul online, urmat de colaborarea cu diverse magazine din Bucuresti si Paris. Anul trecut, Maison Chochou a inregistrat vanzari aproximative de 60.000 de euro, iar pentru 2017 antreprenoarea tinteste dublarea cifrei de afaceri.

Pentru viitor, Alexandra vrea ca Maison Chouchou sa se vanda in cat mai multe locatii din tara, dar si din afara granitelor si are de gand sa deschida un magazin in Bucuresti, in aproximativ doi ani. In plus, vrea sa puna pe picioare, in colaborare cu diversi investitori, o fabrica de productie, cu departamente specializate pentru fiecare activitate.

Carmen Iohannis, printre clienti

Cea mai mare provocare pentru atelierul iesean a fost expunerea, povesteste Alexandra. “Suntem vizibili prin marketing online, targuri, magazine, dar dupa cum am experimentat, nu toate canalele functioneaza, cea mai importanta forma de penetrare a fost recomandarea, confruntarea directa a clientului cu produsul nostru”, spune ea.

O oportunitate in aceasta zona a fost colaborarea cu prima doamna a tarii, Carmen Iohannis, care a ales sa poarte tinutele Alexandrei, pozitionand astfel brandul iesean pe un segment premium: “Colaborarea cu doamna Iohannis mi-a adus o multumire personala ridicata si o recunoastere a produselor noastre intr-un spatiu mai amplu. Nu am cautat cresterea numarului de clienti, ci mai degraba o definire a tipologiei femeilor care ne poarta produsele”, spune antreprenoarea.

Fenomenul de fast-fashion, care a luat amploare printre brandurile mass-market si care incurajeaza cantitatea in detrimentul calitatii, a fost o alta piatra de incercare pentru Maison Chouchou. “Compania noastra se regaseste in alternativa de slow-fashion, determinandu-ne sa punem si mai mult in valoare constientizarea propriul stil vestimentar, implinirea vizuala prin achizitionarea pieselor vestimentare de buna calitate care te pot defini si insoti mai multi ani”, explica Alexandra.

Mai exista loc pe piata romaneasca? “Romania este o piata tanara, in formare, cu foarte mult potential”, considera antreprenoarea. In viziunea sa, concurenta este un prilej de propulsare si un element constructiv in dezvoltare. “Consider ca e importanta perspectiva de abordare a prezentei pe piata, intrucat da, exista un loc al fiecaruia. Insa diferentierea o aduce fiecare, incercand sa aduca produsul sau la cel mai inalt nivel calitativ posibil”, incheie Alexandra.

8. 5 riscuri pe care orice antreprenor care isi doreste succesul ar trebui sa le evite

Multi antreprenori si afacerile lor pierd multi bani, ani la rand, inainte sa isi dezvolte niste strategii de micsorare a riscurilor financiare.

Sa stii care sunt aceste greseli te poate ajuta sa iei decizii mai intelepte in afaceri si sa iti eficientizezi businessul. Orice antreprenor isi asuma un risc atunci cand isi deschide o afacere. Fiecare decizie pe care o iei in legatura cu dezvoltarea businessului tau presupune un anume risc, insa nu ai cum sa iti extinzi afacerea si sa ajungi pe culmile succesului, daca nu inveti cand si cum sa iti asumi aceste riscuri, scrie Toolman&Wiker. Iata care sunt lucrurile pe care ar trebui sa le ai in vedere:

Nu face investitii inutile

Daca ti-ai deschis propria afacere, vei avea nevoie si de un sediu. Multi antreprenori fac greseala de a-si cumpara un loc in care sa isi desfasoare activitatea, fara sa ia in calcul ca afacerea se va extinde si exista posibilitatea ca in scurt timp acesta sa nu mai fie suficient de de incapator. Altii investesc zeci de mii de euro intr-o flota de masini cu care sa isi transporte comenzile, insa nu iau in calcul toate costurile de functionare ale masinilor (asigurari, taxe, lucrari de mentenanta, reparatii sau costuri administrative), care le incarca lunar facturile. Cea mai buna optiune este sa iti inchiriezi un sediu pe un termen fix si sa apelezi la un serviciu de leasing operational, pentru a-ti forma flota de masini. Este suficient sa folosesti calculatorul de rate pentru leasing operational de aici, pentru a te convinge cat de avantajoasa este aceasta solutie, fata de a-ti cumpara propria flota. Dupa cum vezi, ai o gama larga de masini din care sa alegi si ai toate costurile acoperite, astfel incat sa nu cheltuiesti mai mult decat iti poti permite.

Nu iti vinde produsele/serviciile mai ieftin decat merita

Unele businessuri incearca sa patrunda pe piata si sa atraga clienti oferind preturi mai mici decat ale competitorilor, insa aceasta nu este intotdeauna cea mai buna idee. Pe masura ce vei castiga o clientela, vei fi nevoit sa maresti si preturile, astfel incat sa iti permiti sa produci mai mult. Insa studiile arata ca majoritatea consumatorilor se simte jignita cand produsul caruia ii era fidela se scumpeste peste noapte si are tendinta sa il abandoneze in favoarea altuia. Cea mai buna strategie este sa identifici acel atu care iti diferentiaza produsul sau serviciul de cele ale competitiei si sa iti justifici astfel si preturile. Investeste in cercetari de piata din care sa iti faci o impresie de ansamblu asupra comportamentului si a dorintelor publicului caruia i te adresezi.

Nu depinde de o singura sursa de venit

Veniturile unei companii trebuie sa vina din mai multe surse. De multe ori, un startup isi petrece timpul incercand sa se ocupe de pretentiile fiecarui client, ceea ce ingreuneaza atragerea altor clienti si patrunderea pe o alta piata. Iar pe langa asta, statisticile arata ca sursele de venit pe care conteaza startup-urile la inceput tind sa se evapore in timp. Pentru a evita acest risc financiar, concentreaza-te pe strategiile prin care poti atrage noi surse de venit. Orice companie ar trebui sa isi creeze o echipa de vanzari si o strategie eficienta de marketing, fara de care nu are cum sa supravietuiasca pe o piata competitiva.

Bazeaza-te doar pe sursele sigure de venituri

Exista cazuri in care antreprenorii au mizat pe promisiunile unor contracte viitoare pentru a se extinde, a angaja noi oameni sau pentru a face investitii. In cele din urma, promisiunile respective nu s-au concretizat, iar businessurile au ramas cu o gaura uriasa in buget, care le-a obligat sa taie drastic din costurile necesare, doar pentru a supravietui. O companie nu ar trebui sa se bazeze decat pe acei bani pe care stie ca ii are, si nu pe pielea ursului din padure.

Nu te adanci in datorii

Bancile acorda imprumuturi pentru companii, insa inainte de a te avanta intr-un imprumut pe termen lung, asigura-te ca ai o reala nevoie de acei bani, ca ii vei investi in strategii care iti vor aduce certitudinea unor venituri in plus, dar si ca iti permiti sa sustii financiar un imprumut pe toata perioada de creditare. Este bine sa ceri sfatul unui consultant financiar, care sa evalueze situatia companiei si sa iti ofere o estimare cu privire la suma pe care iti permiti sa o imprumuti, dobanda si ratele pe care le poti plati lunar. In functie de acesti parametri, poti alege apoi tipul de credit care ti se potriveste si institutia de la care urmeaza sa obtii finantarea.

Print Friendly, PDF & Email