Revista presei 26.04.2017

Revista presei 26.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Garanti Bank: Creşterea economică va fi de 4% în 2017, dar deficitul ar putea trece de ţinta de 3%
  2. MFP: Execedent de 1,5 miliarde lei, în primul trimestru al anului. Încasările din TVA s-au redus cu 9%
Agerpres.ro.
  1. Depozitele firmelor și populației au urcat cu 0,9% în martie, la 274,6 miliarde de lei
  2. Soldul creditului acordat firmelor și populației a crescut cu 1,5% în martie; creditul în lei, avans de 2,4%
Digi24.ro.
  1. Start-up Nation | Noi condiţii pentru antreprenori
Avocatnet.ro.
  1. Controlul fiscal la marii contribuabili: O nouă procedură a intrat în vigoare
Wall-street.ro.

 7. Romanii sunt mai optimisti asupra viitorului si se asteapta la venituri mai mari

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Garanti Bank: Creşterea economică va fi de 4% în 2017, dar deficitul ar putea trece de ţinta de 3%

Garanti Bank a revizuit în creştere estimarea privind evoluţia PIB în 2017, la 4%, de la 3,7% preconizat anul trecut, însă consideră că deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de ţinta de 3% iar rata inflaţiei va ajunge la 2%.

Potrivit analiştilor băncii, creşterea umează să fie cel mai probabil susţinută de comerţ şi evoluţia pozitivă a industriei, arată cel mai recent raport macroeconomic al băncii, aferent primului trimestru al acestui an. În 2016, România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, pe fondul măsurilor de relaxare financiară care au determinat avansul semnificativ al veniturilor reale şi care au stimulat creşterea comerţului şi a transporturilor cu 11% faţă de anul anterior.

Evoluţia PIB a fost, de asemenea, susţinută de sectorul serviciilor, care au accelerat cu 6% în 2016, şi în special de sectorul IT, care a înregistrat o creştere de 14% anul trecut, în comparaţie cu 2015. Pe de altă parte, investiţiile au scăzut cu 3% în 2016, comparativ cu o creştere medie de 6% în perioada 2014-2015, fiind aşteptată o uşoară revigorare anul acesta. În ceea ce priveşte evoluţia celorlalte sectoare, zona de construcţii rezidenţiale s-a bucurat de o creştere importantă, numărul de apartamente livrate fiind cel mai mare din 2009 şi până acum (52.000 în 2016 versus 63.000 în 2009). Segmentul spaţiilor comerciale şi de birouri a fost, la rândul său, pe o pantă ascendentă, încurajată de creşterea consumului şi de perspectivele economice optimiste. Raportat la riscul de ţară, potrivit specialiştilor

Garanti Bank, 2017 va fi un an echilibrat.

Pe de o parte, potrivit analiştilor, incertitudinea legată de legislaţia financiar-bancară a scăzut după ce Curtea Constituţională a României a decis că legea dării în plată este parţial neconstiţuţională, iar cea privind conversia creditelor în franci elveţieni, neconstituţională. Pe de altă parte, deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de ţinta de 3%, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală, inclusiv ca rezultat al creşterii salariilor în sectorul public. „2017 este anul în care menţinerea stabilităţii macroeconomice şi încurajarea investiţiilor sunt imperios necesare, pentru a asigura sustenabilitatea avansului economic şi a impulsiona creşterea productivităţii. România are fundamente macroeconomice bune şi un rating de investiţii stabil, motiv pentru care ne aşteptăm avansul economic de anul acesta să fie mai puternic ca 2016”, a  declarat Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România.

Anul trecut, băncile au beneficiat de un context favorabil pentru împrumuturi după ce şi-au curăţat semnificativ bilanţurile şi după înjumătăţirea ratei creditelor neperformante la nivel de sistem. Astfel, în primele doua luni ale anului, împrumuturile noi (acordate cu preponderenţă în lei – 79% din totalul de credite noi) au crescut cu 14% (sub impulsul segmentului Corporate), faţă de 4,1% din perioada similară a anului trecut. Inflaţia anuală a intrat pe un teritoriu pozitiv în 2017, încurajată de preţurile la alimente.

Astfel, Garanti Bank se aşteaptă ca rata inflaţiei să ajungă la 2% anul acesta, în contextul în care preţurile administrative ar putea creşte până la finalul anului. Prin urmare, Banca Naţională a României (BNR) nu va mări rata dobânzii cheie anul acesta, potrivit raportului menţionat anterior. De asemenea, rata rezervelor obligatorii în valută ar putea fi diminuată.

2. MFP: Execedent de 1,5 miliarde lei, în primul trimestru al anului. Încasările din TVA s-au redus cu 9%

Execuţia bugetului general consolidat pe primul trimestru s-a încheiat cu un excedent de 1,5 miliarde lei, reprezentând 0,19% din Produsul Intern Brut, transmite Ministerul Finanţelor. În schimb, a scăzut colectarea TVA cu 9%, s-au majorat cheltuielile cu personalul, ca urmare a creşterilor salariale, iar investiţiile au reprezentat doar 0,2% din PIB.

Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,5 miliarde lei, respectiv 0,19% din PIB, faţă de 3 miliarde lei, respectiv 0,40% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016. 

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 59,5 miliarde lei, reprezentând 7,3% din PIB, au fost cu 7,1% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Majorarea s-a datorat însă creşterilor la colectarea impozitelor, însă colectarea TVA a scăzut. Astfel, s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la colectarea impozitului pe salarii şi venit (+15,8%), contribuţiilor sociale (+14,8%), impozitului pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+18,2%) şi a veniturilor din capital (+12,7).

Colectarea altor impozite şi taxe pe bunuri şi servicii a crescut cu 60,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte colectarea TVA, s-a înregistrat o scădere cu 9,1% faţă de primele trei luni ale anului 2016, potrivit MFP, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de la 24% la 20%, măsură care a produs efecte din februarie 2016. „Totodată, din februarie 2017 încep să se resimtă şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Cu toate acestea, colectarea TVA au crescut cu 2,5% în februarie 2017 faţă de februarie 2016, şi cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016”, mai arată MFP.

De asemenea, faţă de anul precedent s-au înregistrat creşteri de 21,2% la impozitele şi taxele pe proprietate virate de administraţiile locale la bugetul de stat. Au fost alocaţi 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontaţi din sumele primite de la Uniunea Europeană. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 58 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, iar cheltuielile de personal au crescut cu 16,4%, ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaţilor din sănătate şi educaţie din administraţia locală şi din instituţiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,7%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie şa.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 3,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, diminuările înregistrându-se la bugetul de stat (2,6%), şi la nivelul administraţiilor locale (2,5%). Subvenţiile sunt în creştere cu 114,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Pentru investiţii au fost alocaţi 1,7 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, care includ cheltuieli de capital şi programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe.

Agerpres.ro

3. Depozitele firmelor și populației au urcat cu 0,9% în martie, la 274,6 miliarde de lei

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat cu 0,9% în luna martie a acestui an față de luna precedentă, până la nivelul de 274,647 miliarde lei, depozitele în lei ale populației urcând cu 1%, până la 105,576 miliarde lei, iar cele ale persoanelor juridice cu 0,9%, până la 81,791 miliarde lei, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.

La 31 martie 2017, depozitele în lei ale gospodăriilor populației înregistrau o creștere de 13,5% (17% în termeni reali) față de 31 martie 2016, în timp de depozitele în lei ale persoanelor juridice au consemnat o evoluție similară, respectiv un avans de 13,5% (9,4% în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenților gospodării ale populației și persoane juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 0,8%, până la nivelul de 87,28 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 1,5 milioane euro, până la 19,177 miliarde euro).

Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 4,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților s-au majorat cu 3,1%).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației exprimate în lei au crescut cu 9,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 8%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) exprimate în lei au scăzut cu 4,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților persoane juridice s-au diminuat cu 6,5%).

4. Soldul creditului acordat firmelor și populației a crescut cu 1,5% în martie; creditul în lei, avans de 2,4%

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 1,5% (1,4% în termeni reali) în luna martie a acestui an, față de luna februarie 2017, până la 223,1 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate miercuri.

Creditul în lei s-a majorat cu 2,4% (2,3% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,5%).

La 31 martie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 3,1% (6,3% în termeni reali) față de 31 martie 2016, pe seama majorării cu 14,1% a componentei în lei (17,6% în termeni reali) și a diminuării cu 9,1% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,6%).

Valoarea totală a creditelor în lei acordate populației în luna martie a acestui an a fost de 68,4 miliarde de lei, în creștere cu 2% față de luna precedentă și cu 22,6% față de martie 2016. Pe componenta în valută, împrumuturile populației, în valoare de 45,71 milioane echivalent lei s-au redus cu 0,4% față de februarie și cu 12,3% față de martie 2016.

Creditul guvernamental a crescut, în luna martie 2017, cu 0,2% față de luna februarie 2017, până la 96,4 miliarde de lei. La 31 martie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 6,7% (10% în termeni reali) față de 31 martie 2016.

Digi24.ro

5. Start-up Nation | Noi condiţii pentru antreprenori

Românii care vor să primească ajutor de la stat pentru începerea unei afaceri trebuie să se grăbească. Înscrierile în programul Start Up Nation ar putea începe la jumătatea lunii viitoarea. Ceea ce înseamnă că firmele participante trebuie să fie înfiinţate până atunci. Noile reguli adoptate de parlamentari spun că pot cere finanţare de până la 200.000 de lei doar cei care nu au mai avut până acum o afacere.

Filip Mărușca şi Vlad Negrea au înfiinţat o firmă de IT în luna martie şi vor să ia bani de la stat pentru a demara afacerea.

Vlad Negrea, antreprenor: „Condiția ca antreprenorul să nu mai fi fost acționar într-o firmă înainte de aplicarea la acest program îi ajută pe tinerii antreprenori, deoarece concurează cu oameni cu aceeași experiență ca ei, dar este în defavoarea oamenilor mai experimentați.”

Parlamentarii au blocat accesul celor care au mai făcut afaceri la banii din programul Start-up Nation.

Ionuţ Moşteanu, deputat USR: „Un antreprenor care activează într-un anumit domeniu ar fi putut muta 2-3 angajați pe o nouă firmă și ar fi fost calificat automat pentru a lua finanțare din partea statului în programul start-up nation.”

În acelaşi timp, legiuitorii au mai redus din obligaţiile impuse celor care vor să primească 200.000 de lei de la stat. Companiile sprijinite prin programul Start-up Nation trebuie să creeze un singur loc de muncă şi nu două, cum prevedea proiectul iniţial. Chiar şi aşa, este una dintre cele mai grele condiţii, spun tinerii afacerişti.

Filip Mărușca, antreprenor: „Este destul de greu să poți să garantezi unul sau două locuri de muncă timp de doi ani de zile, având în vedere că firma este nou formată.”

Statul a stabilit un barem pentru accesarea fondurilor pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Favorizate sunt firmele care investesc în inovaţie, producţie si IT, dar şI cele carea creează Cât mai multe locuri de muncă.

Bugetul alocat pentru program este de aproape 2 miliarde de lei, iar Guvernul îşi propune să finanţeze 10.000 de firme noi în fiecare an. În acest program pot participa firmele care au fost înfiinţate dupa data de 30 ianuarie 2017. Sesiunea de înscrieri s-ar putea deschide în a doua jumatate a lunii mai.

Avocatnet.ro

6. Controlul fiscal la marii contribuabili: O nouă procedură a intrat în vigoare

În prezent, activitatea de inspecție fiscală se desfășoară în baza prevederilor din Codul de procedură fiscală, iar acțiunile de control la marii contribuabili sunt incluse într-o nouă procedură de administrare și monitorizare a acestora, publicată recent în Monitorul Oficial și actualizată corespunzător normelor în vigoare. 

O nouă procedură de control fiscal la marii contribuabili este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.023/2017, în vigoare din 20 aprilie 2017. 

De altfel, noile reguli vin să completeze prevederile din Codul de procedură fiscală, în contextul în care procedura valabilă până acum o săptămână se desfășura în baza dispozițiilor dintr-un alt act normativ, abrogat însă între timp. 

Ca regulă, acțiunile de control fiscal la marii contribuabili şi sediile secundare ale acestora se efectuează de către personalul cu atribuţii de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, la fel ca până acum. Totuși, prin excepție, se pot efectua acţiuni de control fiscal la un mare contribuabil sau la sediul secundar al acestuia şi de către alte structuri de inspecţie fiscală, prin delegare de competenţă.

Conform normelor în vigoare, organul de inspecție fiscală competent selectează, pe baza unei analize de risc, contribuabilii/plătitorii ce urmează a fi supuși unei verificări fiscale. Înainte de a începe inspecţia fiscală, organul competent este obligat să înştiinţeze, în scris, contribuabilul/plătitorul în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui document denumit aviz de inspecție fiscală.

În cazul marilor contribuabili, avizul trebuie comunicat acestora cu cel puțin 30 de zile înainte de startul controlului, acțiunile de control fiscal pentru care au fost comunicate avize de inspecţie fiscală se vor efectua de organele de inspecţie fiscală care le-au iniţiat. 

Ordinul ANAF nr. 1.023/2017 stabilește că actul de control încheiat în urma acţiunii de control fiscal, însoţit, după caz, de actul administrativ-fiscal emis, se va transmite Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili pentru valorificare, conform prevederilor legale.

Totodată, actul normativ prevede că acțiunile de control fiscal începute de către organele de inspecţie fiscală din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice la operatorii economici care devin mari contribuabili şi care nu au fost finalizate până la termenul de predare-primire a dosarului fiscal se vor finaliza de organele de inspecţie fiscală care le-au iniţiat.

În același timp, în noul document nu mai apare prevederea conform căreia acțiunile de control încrucişat la un mare contribuabil sau la un sediu secundar al acestuia sunt în competenţa personalului cu atribuţii de inspecţie fiscală. 

Vă reamintim că, din 2017, operatorii economici devin mari contribuabili în noi situații. Concret, prin Ordinul ANAF nr. 3.609/2016, ANAF a inclus în categoria marilor contribuabili și societățile afiliate în mod direct la un mare contribuabil (criteriul afilierii directe), precum și contribuabilii nou-înființați care, la data înființării, se angajează să realizeze investiţii majore într-un timp relativ scurt. De asemenea, în rândul marilor contribuabili se încadrează și membrii unui grup fiscal unic, atunci când reprezentantul fiscal sau unul dintre membrii ce aparţin grupului îndeplineşte anumite criterii. Detalii suplimentare, aici. 

Fiscul poate controla firmele și fără să le anunțe

Ca excepţie de la obligaţia înştiinţării contribuabilului în legătură cu acțiunea ce urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală, există varianta controlului inopinat, când organele fiscale nu sunt obligate să trimită contribuabilului vreun anunţ.

Concret, controlul inopinat constă în verificarea faptică și documentară, în principal, ca urmare a unor informații cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației fiscale. În acest sens, se analizează și se evaluează un risc fiscal specific și sunt verificate:

  • documentele și operațiunile impozabile ale unui contribuabil/plătitor, în corelație cu cele deținute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal (această verificare poartă numele de control încrucișat);
  • elementele bazei de impozitare sau cele privitoare la situația fiscală faptică.

Înainte de începerea unui control inopinat, organul de control este obligat să se legitimeze și să prezinte contribuabilului/plătitorului ordinul de serviciu.

Un control inopinat nu poate să dureze mai mult de 30 de zile. De asemenea, nu se poate derula concomitent cu o inspecție fiscală la același contribuabil.

Wall-street.ro

7. Romanii sunt mai optimisti asupra viitorului si se asteapta la venituri mai mari

Asteptarile economice ale consumatorilor din Romania au crescut, la finalul primului trimestru din acest an, la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obtinut ultima data in octombrie 2015, arata un studiu GfK.

In urma cu un an, indicatorul se afla inca la 3,3 puncte. In consecinta, romanii au o imagine mult mai optimista asupra viitorului decat aveau acum 12 luni.

Asteptarile privind veniturile in Romania se incadreaza in acest trend pozitiv, crescand brusc la 33,7 puncte la sfarsitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare inregistrata de cand tara a fost inclusa pentru prima data in studiul privind climatul de consum, in mai 2001. Datorita unei scaderi constante a somajului in ultimii ani, consumatorii romani se asteapta la venituri mai mari.

In acord cu asteptarile lor de crestere a veniturilor, romanii sunt, de asemenea, pregatiti din nou pentru a face achizitii mai mari, care le depasesc nevoile zilnice. Situandu-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumparare inregistrata la sfarsitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

Optimism pe linie la nivelul Uniunii Europene

Dispozitia pozitiva in randul consumatorilor europeni a continuat in primul trimestru al anului 2017. Dupa cel mai inalt nivel din ianuarie 2008 inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2016, pana in ianuarie, climatul de consum pentru cele 28 de tari UE a crescut cu inca doua puncte, pana la 19,9, mentinandu-se la un nivel de 18,9 in martie. Acesta este unul dintre rezultatele studiului GfK privind climatul de consum din Europa in primul trimestru din 2017.

In ceea ce priveste asteptarile diferite privind situatia economica si veniturile si indicatorii pentru disponibilitatea de cumparare, s-au evidentiat diferente mari in analizele individuale ale tarilor in care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltarii economice diferite si situatiei de pe piata fortei de munca. Influenta temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avantul partidelor nationaliste, noul guvern din S.U.A. si razboiul din Siria nu au afectat, prin urmare, in mod egal dezvoltarea indicatorilor in toate tarile.

Revista presei 25.04.2017

Revista presei 25.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. INS: Lungimea autostrăzilor a stagnat în 2016 la 747 km. Avem peste 31.000 km de drumuri pietruite şi de pământ
  2. Peste 25.000 de locuinţe sunt în construcţie în principalele oraşe din România
  3. Eurostat: Deficitul bugetar al României a fost de 3% în 2016. Numai Spania şi Franţa au atins valori mai mari
Agerpres.ro.
  1. Olguța Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor crește cu 25%
  2. Răzvan Cuc: Sunt profund nemulțumit de ce am găsit pe lotul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda
  3. INS: 349.000 persoane inactive doreau să lucreze, în 2016; 345.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.
Wall-street.ro.

 7. Idei de afaceri mici: cum poti sa obtii profit fara investitii si eforturi massive 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. INS: Lungimea autostrăzilor a stagnat în 2016 la 747 km. Avem peste 31.000 km de drumuri pietruite şi de pământ

Reţeaua de autostrăzi din România a stagnat în 2016 la 747 de kilometri, în timp ce 31.084 kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale sunt pietruite sau de pământ, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cei 747 de kilometri de autostradă reprezintă doar 4,2% din totalul drumurilor naţionale din România, potrivit datelor INS. Totodată, în România mai existau anul trecut 15 km de drumuri naţionale,  1.933 km de drumuri judeţene şi 8.476 km de drumuri comunale din pământ, potrivit datelor INS.

Comparativ cu 2015, lungimea drumurilor naţionale din pământ a rămas aceeaşi, în timp ce 97 de kilometri de drumuri judeţene şi 45 de kilometri de drumuri comunale au fost asfaltate.  În total, aproape 36,1% din reţeaua totală de drumuri publice din România este formată din drumuri pietruite şi de pământ.

Drumurile modernizate reprezintă 39,4% din total, adică 33.928 km, iar circa 21.000 km, sau 24,5% din total, sunt drumuri cu îmbrăcăminte uşoare rutiere. Datele INS arată că, anul trecut, au fost modernizaţi 43 km de drumuri naţionale, 862 km de drumuri judeţene şi 375 km de drumuri comunale. 

”La 31.XII.2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale”, se arată în comunicat. Anul trecut, 41,7% din drumurile modernizate şi 50,5% din cele cu îmbrăcăminţi uşoare aveau durata de serviciu depăşită şi necesitau reparaţii, potrivit INS. 

Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (280 km) drumuri cu trei benzi de circulaţie, 10,3% (1.820 km) drumuri cu patru benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu şase benzi de circulaţie.

2. Peste 25.000 de locuinţe sunt în construcţie în principalele oraşe din România

Peste 25.000 de locuinţe se află în construcţie în acest moment în construcţie în România şi ar urma să fie livrate în acest an în principalele pieţe rezidenţiale regionale din ţară, potrivit raportului de piaţă Residential Market Beat 2017, realizat de către compania de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

Cea mai mare piaţă rezidenţială din România este regiunea Bucureşti – Ilfov unde în prezent se află în dezvoltare aproximativ 12.000 de locuinţe în proiecte rezidenţiale care ar urma să fie livrate în acest an, dacă dezvoltatorii îşi vor respecta ritmurile de construcţie anunţate. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 7.200 de unităţi (59,5%), sunt reprezentate de locuinţe mass market, adică proiecte rezidenţiale amplasate în zonele mărginaşe ale oraşului sau în interiorul marilor cartiere, care pun pe piaţă locuinţe cu suprafeţe mai mici sau similar comparativ cu cele ale locuinţelor vechi şi care sunt incluse în proiecte care oferă un număr limitat de facilităţi. Anul în curs confirmă şi consolidarea segmentului middle market, aproximativ 4.500 de locuinţe incluse în proiecte rezidenţiale cu amplasament mai bun, în interiorul inelului median al Bucureştiului, în zona de nord a oraşului sau în apropierea marilor centre de afaceri, urmând a fi livrate în 2017. Aceste proiecte sunt formate din locuinţe cu suprafeţe similare sau mai mari comparativ cu ale apartamentelor vechi, cu finisaje peste medie şi cu facilităţi variate puse la dispoziţia viitorilor locatari. Adiţional, aproximativ 500 de locuinţe premium şi de lux ar urma să fie livrate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi.

În 2016 au fost finalizate 10.022 de locuinţe în regiunea Bucureşti – Ilfov potrivit Institutului Naţional de Statistică. Preţurile medii de tranzacţionare se situează între 800 şi 1.000 de euro pe metru pătrat pe segmentul mass market, între 1.200 şi 1.700 de euro pe metru pătrat pe segmentul middle market şi peste 2.000 de euro pe metru pătrat pe segmentul premium.

A doua piaţă rezidenţială după dimensiuni din România este reprezentată de Cluj – Napoca şi împrejurimi, în special Floreşti. Datele Coldwell Banker România arată că aproximativ 4.200 de locuinţe ar urma să fie livrate la nivel regional în 2017, cea mai mare parte (80%) a unităţilor aflate în dezvoltare în Cluj – Napoca adresându-se segmentului middle market, în timp ce cele aflate în dezvoltare în Floreşti ţintesc în special cumpărătorii mass market. Oferta nouă pusă pe piaţă înregistrează ritmul foarte bune de vânzări, cu un grad general de absorbţie de peste 90% până la livrarea proiectelor.

Sibiu a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare semnificativă pe segmentul rezidenţial, datorată unei cereri susţinute venite ca urmare a dezvoltării regionale pe segmentele producţiei de componente auto, industrial şi retail. Astfel, aproximativ 2.900 de unităţi ar urma să fie finalizate în acest an în regiune potrivit datelor Coldwell Banker România, zona Turnişor reprezentând cel mai important pol de dezvoltare al oraşului.

Aproximativ 2.100 de uniăţi rezidenţiale ar urma să fie finalizate în 2017 în Braşov şi împrejurimi, în creştere cu 10,5% comparativ cu anul anterior.  Cea mai mare parte a ofertei noi este reprezentată de proiecte mass market, reprezentând 65% din ofertă, urmată de segmentul middle market cu o cotă de piaţă de 35%. Ca şi în Cluj – Napoca, oferta nouă pusă pe piaţă în Braşov şi înregistrează ritmul foarte bune de vânzări, cu un grad general de absorbţie de peste 90% până la livrarea proiectelor.

Preţul mediu de tranzacţionare a fost anul trecut de 925 de euro pe metru pătrat, potrivit datelor Coldwell Banker, pentru acest an fiind estimată o majorare de 5%, până la aproximativ 970 de euro pe metru pătrat. Cele mai importante zone de dezvoltare amplasate în apropierea Braşovului sunt Sânpetru, Săcele, Cristian şi Ghimbav.

Constanţa reprezintă una dintre cele mai mari pieţe rezidenţiale din România, cu peste 15.000 de locuinţe finalizate în ultimii nouă ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În acest moment se află în construcţie aproximativ 1.400 de noi locuinţe în Constanţa şi împrejurimi, potrivit datelor Coldwell Banker România, gradul anual de absorbţie al locuinţelor nou dezvoltate fiind estimat la 80%. Iaşi şi Timişoara reprezintă alte două pieţe rezidenţiale din România unde anual sunt livrate peste 1.000 de locuinţe noi în ansambluri rezidenţiale, în timp ce Craiova, Oradea şi Piteşti sunt oraşele cu cea mai semnificativă dezvoltare din rândul pieţelor regionale unde se livrează anual sub 1.000 de locuinţe noi.

3. Eurostat: Deficitul bugetar al României a fost de 3% în 2016. Numai Spania şi Franţa au atins valori mai mari

România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), la egalitate cu Marea Britanie, numai Spania şi Franţa atingând valori mai mari, arată datele publicate de institutul european de statistică Eurostat.

Datele referitoare la deficitul bugetar publicate de Eurostat, în baza sistemului ESA 2010, sunt în funcţie de datele publicate de statele membre. Astfel, potrivit Eurostat, România şi Marea Britanie au avut în 2016 unele dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ambele de 3%, fiind depăşite doar de Spania, cu 4,5%, şi de Franţa, cu 3,4%. Cele mai reduse deficite bugetare au fost consemnate de Irlanda (-0,6%), Croaţia (-0,8%) şi Danemarca (-0,9%).

În schimb, un număr de 10 state membre au înregistrat surplusuri bugetare în 2016, respectiv Luxemburg (1,6%), Malta (1%), Suedia (0,9%), Germania (0,8%), Grecia (0,7%), Cehia (0,6%), Cipru şi Olanda (0,4%), Estonia şi Lituania (0,3%). Bulgaria şi Letonua au înregistrat un buget echilibrat. La nivel european, deficitul bugetar a scăzut de la 2,4% în 2015 la 1,7% din PIB anul trecut, în timp ce în zona euro el s-a diminuat de la 2,1% în 2015 la 1,5% în 2016. Una din cele mai mici datorii guvernamentale               

Nivelul datoriei guvernamentale a plasat România pe un loc bun în clasamentul european. Cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în 2016 în Estonia (9,5%), Luxemburg (20%), Bulgaria (29,5%), Cehia (37,2%), România (37,6%) şi Danemarca (37,8%). În schimb, şaisprezece statele membre înregistrau o pondere a datoriei guvernamentale de peste 60% din PIB, cele mai mari fiind în Grecia (179%), Italia (132,6%), Portugalia (130,4%), Cipru (107,8%) şi Belgia (105,9%).

În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut de la 90,3% la 89,2%, iar în UE de la 84,9% la 83,5%. În 2016, cheltuielile guvernamentale din zona euro au fost echivalente cu 47,7% din PIB, iar veniturile guvernamentale de 46,2%. La nivelul UE valorile sunt de 46,6% şi de 44,9%.

Agerpres.ro

4. Olguța Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor crește cu 25%

Toate salariile bugetarilor vor crește 25% de la 1 ianuarie 2018, a anunțat luni, la TVR1, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu.

“De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor crește cu 25%, după care, ce este în plată în acel an și ce au în Legea salarizării în căsuță, pentru că pe fiecare ocupație este o căsuță cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 și 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Ministrul Muncii a afirmat că în prezent întreg sistemul de salarizare din România necesită 63,5 de miliarde de lei, iar la această sumă se va adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, iar o creștere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

“Noi ne-am făcut foarte bine niște calcule și iată că prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creșterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulți bani la bugetul de stat și pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creșterile de pensii și de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuțiile aferente creșterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde acești bani? Pentru că aveți 35% din 2018 partea de contribuții. Deci din 10 miliarde pe care îi plătește statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Ministrul Muncii a spus că la acestea se adaugă 2,7 miliarde de lei efectul de runda a doua a celor 12,5 miliarde de lei intrați în economie, respectiv a salariilor fără contribuții.

“În momentul în care cresc salariile automat crește și consumul pentru că ele nu cresc de o asemenea manieră încât dumneavoastră să vă duceți și să vă cumpărați yacht-uri sau eu știu ce mașini de lux sau castele. Dumneavoastră veți introduceți acești bani în consum, în haine, în mâncare, iar toate aceste lucruri duc la efectul de runda a doua care înseamnă iarăși taxe și impozite colectate către stat”, a mai menționat Lia Olguța Vasilescu printre surse.

De asemenea, acesta a mai spus că o sumă de 1,8 miliarde de lei va veni de la majorarea salariului minim pe economie, fapt care va genera contribuții la bugetul de stat.

5. Răzvan Cuc: Sunt profund nemulțumit de ce am găsit pe lotul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, luni, pe șantierul autostrăzii Sebeș-Turda, că este foarte nemulțumit de ritmul lucrărilor pe unele sectoare ale autostrăzii, în special de cele de pe tronsonul 1.

‘Am fost în inspecție pe loturile 1, 2 și 3; am fost profund nemulțumit de ce am găsit pe lotul 1 și mâine aștept antreprenorul de pe lotul 1 la o întâlnire cu compania, la sediul ministerului, ca să ne spună exact ce planuri are, întrucât are o mobilizare destul de dezamăgitoare și progresul fizic este destul de lent. Să ne spună dacă mai vrea să mai lucreze pentru companie și pentru România în general, că în ritmul acesta nu vom mai tolera niciodată să avem astfel de întârzieri nejustificate din varii motive invocate de antreprenori’, a spus Răzvan Cuc.

Potrivit ministrului, pe lotul 1 progresul este de circa 20%, iar pe lotul 2, de 35%.

‘Antreprenorul și-a asumat pe lotul 1 Sebeș—Turda că-l va finaliza, dacă nu mă înșel, undeva la sfârșitul primului semestru 2018, dar cu astfel de mobilizare, eu nu cred. Eu nu tolerez astfel de comportament’, a subliniat Răzvan Cuc.

‘Îmi place mobilizarea constructorului de pe lotul 3, urmează să merg și pe lotul 4, dar înțeleg că și acolo avem un progres de 65%. Din ce știu, lucrurile evoluează conform programului. Dar le spun de acum constructorilor, că o să se trezească cu mine pe șantier. Astăzi am anunțat vizita, dar în perioada următoare se vor trezi cu mine direct în șantier, să nu se mobilizeze numai când știu că vine ministrul. Lucrurile cred că sunt destul de bune ca să finalizăm cele două loturi. (…) Am discutat și cu antreprenorul, se mobilizează și eu zic că vor face o surpriză plăcută și pe lotul 2’, a mai spus ministrul Transporturilor.

În urmă cu câteva săptămâni, pe 29 martie, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ștefan Ioniță, declarat că anul acesta vor fi dați în folosință 90 de kilometri de autostradă.

“Consider că suntem mai pregătiți decât oricând pentru atragerea de fonduri și implementarea de proiecte. Ne-am propus ca, anul acesta, să dăm în folosință 90 de kilometri de autostradă și acest obiectiv este fezabil și va fi îndeplinit. Am început într-o notă bună cu cei 15 km de pe Lugoj-Deva, lotul 2”, a spus la acel moment Ioniță, în cadrul conferinței “Transporturi și Infrastructură 2017”, organizată la București.

Celelalte loturi de autostradă pe care autoritățile își propun să le dea circulației anul acesta sunt cei 3,3 km la intrarea în București, autostrada Lugoj — Deva loturile 3 și 4, și autostrada Sebeș — Turda loturile 3 și 4.

De asemenea, pe 4 februarie, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că tronsoanele 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș-Turda vor fi finalizate în acest an.

“Doresc să subliniez că pentru toate proiectele pe care le avem în programul de guvernare vor fi reanalizate toate termenele și am cerut CNAIR, CFR și Metrorex să îmi prezinte săptămânal grafice cu progresele fizice și financiare cu privire la implementarea acestor proiecte de transport. Pentru proiectele de infrastructură de transport pe care le-am asumat că vor fi finalizate până la sfârșitul anului, respectiv tronsoanele de autostradă Lugoj — Deva și tronsoanele 3 și 4 Sebeș — Turda, ca și pentru drumurile naționale și variantele de ocolire, aici sunt 273 de kilometri de drumuri naționale și 45 de kilometri de variante de ocolire — vom impune o monitorizare permanentă în teren pentru a preîntâmpina absolut orice fel de întârziere, o monitorizare la care voi participa atât eu personal, cât și toți colegii din subordine”, spunea ministrul.

6. INS: 349.000 persoane inactive doreau să lucreze, în 2016; 345.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă

Forța de muncă potențială adițională a scăzut în 2016 cu 3,3% comparativ cu anul anterior, la 349.000 persoane, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, marți, AGERPRES.

“În anul 2016, 349 mii persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul. Ponderea persoanelor subocupate în totalul populației active a fost, în anul 201,6 de 2,4%, cu 0,5 puncte procentuale mai scăzută decât în anul precedent. Forța de muncă potențială adițională cuprindea 349 mii persoane, în scădere cu 3,3% față de anul anterior”, se arată în document.

Conform sursei citate, în anul 2016, 212.000 persoane ocupate cu program parțial doreau și erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate.

“Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populația activă, 2,5% din populația ocupată și 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parțial. Față de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000”, informează INS.

Din rândul populației inactive în vârstă de 15-74 ani (6,164 milioane persoane), 349.000 făceau parte din forța de muncă potențială adițională (în scădere cu 12 mii față de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

În anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane și populația activă a fost de 3,8%.

“Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forța de muncă potențială adițională deși căutau un loc de muncă nu erau disponibile să înceapă lucrul”, menționează sursa citată.

Wall-street.ro

7. Idei de afaceri mici: cum poti sa obtii profit fara investitii si eforturi massive

Daca iti surade ideea unei afaceri pe cont propriu, care sa nu necesite investitii masive si eforturi suplimentare, dar care sa iti aduca o sursa de venit constanta si frumusica, poti lua in calcul varianta de a demara un mic business pe langa job sau de ce nu, caruia sa i te dedici in totalitate. Iti prezentam cinci astfel de afaceri mici, unele pornite ca hobby-uri, altele targetate in functie de nevoile pietei:

Idei de afaceri mici: afacere cu broderii si imprimeuri

Pentru Daniela Tila, o jurista care a lucrat in mediul corporatist, venirea pe lume a copiilor sai a insemnat si reorientarea carierei catre antreprenoriat. A pornit ca un hobby – coaserea si broderia motivelor traditionale – dar ulterior s-a transformat intr-o afacere care vinde cadouri si articole vestimentare cu motive traditionale si texte inspirate din folclor.

In momentul in care punea bazele a ceea ce mai tarziu avea sa devina oafacere nu se gandea la evolutia acesteia, ci isi ocupa timpul cu o activitate care o relaxa si ii placea foarte mult: sa brodeze manual motive traditionale, texte inedite, de inspiratie folclorica.

A inceput cu sorturi de bucatarie. Totul a pornit dintr-o joaca in toamna anului 2015, dupa cum povesteste antreprenoarea. A inceput sa creeze articole personalizate cu motive traditionale si le-a prezentat pe Facebook, iar ulterior si le-a prezentat la o intalnire a Comunitatii Mamelor care lucreaza de acasa (Wahm).

Investitia initiala a fost de 1.000 de euro, suma ce s-a amortizat inca din primele patru luni si care a constat in achizitionarea materialelor, pe partea de broderie acestea fiind destul de accesibile, dar mai ales in crearea unei identitati vizuale si promovarea acesteia.

In prezent, Semnele Satului vinde articole personalizate manual sau create integral manual, de la sorturi de bucatarie, la semne de carte, martisoare si felicitari pana la tricouri si alte piese vestimentare si chiar cani pictate. Produsele se vand doar in magazinul online si in doi ani de la infiintare au inregistrat o cifra de afaceri de 10.000 de euro. Au existat cereri si din afara tarii, in special din partea romanilor stabiliti in strainatate si a celor care inteleg diferenta dintre un articol realizat manual si unul de serie.

Idei de afaceri mici: afacere cu perne decorative

Pentru Carmen Todorut, un astfel de business a luat nastere dupa ce nu a gasit anumite produse pe piata si s-a gandit sa le realizeze singura. A dezvoltat apoi o gama de accesorii care incurajeaza cititul si in doi ani a renuntat la job-ul full time pentru a se dedica acestei pasiuni care ii genereaza astazi vanzari de aproximativ 2.000 de euro.

Poate parea pueril, perne confectionate manual, dar pe o piata din ce in mai sofisticata, in care cererea pentru produse handmade este in crestere, Carmen a atins o nisa cu potential urias de dezvoltare. Totusi, dupa ce a realizat mai multe produse si le-a pus la vanzare pe platforma online Breslo, lucruri nu s-au miscat in directia dorita, iar pernele decorative nu s-au vandut.

“Intr-o dimineata m-am trezit cu ideea de a face buzunar la perna, dar arata anost. Ce ar fi daca ar contine un mesaj si ar fi folosit pentru carti? Am scris mesajul, trebuia sa fie scris de mana. Am confectionat sablonul si am cusut prima perna. Am facut o poza si am postat-o pe Facebook. Reactiile favorabile m-au incurajat. Dupa cateva zile am luat perna si m-am dus cu ea la o librarie. Le-a placut ideea si mi-au comandat zece bucati. S-au vandut repede si de atunci se tot vand”, povestete Carmen.

A realizat apoi o gama mai larga de accesorii pentru promovarea cititului, semne de carte sau huse pentru carti, dar si o serie de tablouri din materiale textile. Investitia initiala nu a existat, deoarece materialele si masina de cusut le detinea deja, dar pe parcursul anului a investit 1.500 lei, suma pe care a amortizat-o inca din primul anul. In prezent, ChicCitta are o cifra de afaceri de 8.000 lei, in crestere cu 30% fata de anul anterior, si un profit de 30% din aceasta suma. “Profitul este minim, dar e important ca mesajul ajunge la tot mai multi si asta conteaza mai mult decat orice profit. O afacere handmade nu iti ofera un profit substantial, dar daca iti place ceea ce faci si esti apreciat este o buna recompensa”, spune Carmen.

Pe langa confectionare, Carmen se ocupa si de aprovizionare, marketing, vanzare, ambalare, expediere si contabilitate. Pe aceasta din urma o realizeaza si pentru alte cateva firme, in paralel cu dezvoltarea micii sale afaceri. ChicCitta se vine online prin intermediul platformei Breslo si local in libraria Bookstory, din Cluj-Napoca. Majoritatea pernelor se vand pentru a fi facute cadou, cele mai mari vanzari au loc in perioada sarbatorilor, iar cele mai bine vandute produse sunt cele cu mesajul “Sa citim”. Lunar, Carmen vinde pana la 15 perne decorative.

Idei de afaceri mici: afacere cu tinute mama-fiica

In urma cu doi ani, Luiza Willems, o antreprenoare care parasise mediul corporate, punea bazele unei afaceri care avea sa explodeze in scurt timp pe piata locala, fiind o nisa neexplorata pana atunci: conceptul mama-fiica. Cu o investitie initiala de 250 de euro, Girls Fashion Boutique tinteste mamici care doresc sa se imbrace asemanator cu fiicele lor si a reusit sa vanda anul trecut articole in valoare de 50.000 euro.

In octombrie 2014, Luiza parasea job-ul din corporatie si punea bazele acestei afaceri. Cu o investitie de 250 de euro, care a constat in cumpararea unui material cu influente etno, Luiza realiza 60 de fuste pentru mame si fete. “Am pornit de la o scara mica pentru ca atunci cand treci de la un domeniu la altul fara sa ai experienta, nu trebuie sa risti toti banii pe care ii ai. De aceea a fost o investitie mica, pentru a vedea daca sunt pregatita sa fac pasul acesta, de a pleca de la salariul pe care il aveam la a accepta ca vor fi niste luni in care nu voi avea salariu”.

Cererea clientelor sale pentru alte piese vestimentare a determinat-o sa inceapa sa produca si rochii, colanti, bluze si veste si sa atinga o gama larga de produse atat casual, cat si elegante. Insa cele mai cautate articole au fost fustele din tul sau colanti si camasile cu animal print, “tocmai pentru ca era o noutate, un risc, nu te asteptai sa vezi asa ceva pe un copil”, povesteste Luiza. Treptat, antreprenoarea si-a marit productia de la 60 de piese la 400 si 2.500.

Volumul mare de haine produse s-a datorat colaborarii cu diverse fabrici de productie, precum cele din Topoloveni sau Ploiesti. De altfel, Luiza povesteste cum a plecat cu primele 60 de fuste la Apaca si cum a batut din atelier in atelier pentru a cauta un producator dispus sa-i realizeze cusaturile. Desi produsele Girls Fashion Boutique sunt realizate in fabrici, Luiza a inaugurat si un atelier in toamna anului trecut, in urma unei investitii de 10.000 euro, unde creeaza piese pe comanda.

In 2015, Girls Fashion Boutique a inregistrat vanzari de 50.000 euro si un profit de aproximativ 15.000 de euro, iar pentru 2016 antreprenoarea estima o cifra de afaceri de 200.000 de euro. Pentru viitor, Luiza Willems pregateste colectii pentru mame si fii, pentru femei insarcinate si copii si chiar se gandeste la un rebranding, “pentru ca nu va mai fi o afacere doar pentru fete, va fi una dedicata vietii de familie”.

Idei de afaceri mici: afacere cu accesorii din piele

In urma cu trei ani, Vasile Balan, la baza inginer geolog, cauta huse pentru accesoriile sale de pescuit. A ajuns sa si le fabrice singur, rezultatul fiind pe masura asteptarilor sale. A urmat o geanta pentru bicicleta si alte mici accesorii din piele. Pe scurt, acesta a fost inceputul Nastureilor, o afacere care a crescut cu ajutorul Facebook si care se diferentiaza prin produse personalizate din piele, lucrate manual.

“Totul a inceput in 2014. Eram si inca mai sunt pasionat de pescuit. Am tot cautat prin Bucuresti niste huse. Am vorbit cu un pielar si am facut rost de piele, de niste ace, ata si m-am dus acasa si am facut o husa aproape de ce imi doream. Dupa care Alexandra (co-fondator Nastureii n.red) m-a rugat sa ii realizez o geanta pentru bicicleta si am stat o saptamana, am studiat, am cautat pe Internet idei. Eu sunt inginer geolog la baza, deci nu aveam nicio legatura cu aceasta activitate. Una din colegele ei a observat-o si si-a dorit si ea una la fel. Si asa au inceput lucrurile. Un an de zile am cautat materiale de calitate”, a spus Vasile Balan.

In primul an de functionare, investitia s-a ridicat la 3.500 de euro, bani alocati consumabilelor, instrumentelor utilizate in productie, accesoriilor metalice. Pe aceasta zona, antreprenorii colaboreaza cu doua depozite de piele, furnizorii fiind localizati in principal in Bucuresti.

In medie, costul unei genti este de 320 de lei, in timp ce bratarile din piele costa intre 80 si 120 de lei, iar un semn de carte 10 lei. “In momentul asta facem 1-2 produse pe zi. O geanta dureaza cam doua zile daca ai sablonul pregatit, daca o concepem de la zero dureaza chiar si o saptamana”, a adaugat Vasile Balan.

Idei de afaceri mici: florarie

Mihaela Cristina Meca a lucrat in presa, ca reporter la doua posturi nationale de stiri, si apoi ca inspector de asigurari. Ideea unei afaceri proprii a aparut spontan si la fel de spontan a si pus-o in practica. A investit aproape 6.000 de euro intr-o florarie in Focsani si estima pentru 2016 afaceri de peste 43.000 euro.

A deschis floraria Meca Events pe 1 decembrie 2014, cu o investitie initiala de circa 6.000 de euro (26.000 lei). Nu a apelat la credite bancare si a folosit doar fonduri proprii.

„Imprumuturile mi se par riscante, mai ales intr-un domeniu cum este cel al florilor, unde marfa este perisabila si in care e nevoie de multa chibzuinta in ceea ce priveste castigul. Nu exista un venit constant in fiecare luna, asa cum il primeste un salariat. Sunt perioade din an in care vanzarea merge foarte bine si atunci trebuie gestionati banii de asa natura incat sa poti acoperi cu ei si cheltuielile din lunile fara prea mari vanzari si sa reusesti sa pui deoparte si pentru stocul de marfa. Iar daca ai credite la banci, chirie, angajati, cheltuieli de intretinere – pe toate trebuie sa le tii din scurt foarte bine ca sa nu ajungi la faliment. Totul tine de antreprenor si de gradul de risc pe care si-l asuma”, crede Mihaela Meca.

La capitolul „pietre de incercare”, a fost dificila la inceput gasirea unui lant de furnizori de la care sa se aprovizioneze cu flori si cadouri. Mai mult, nu avea pregatire in acest domeniu. Pornise la drum cu ideea ca va fi un magazin preponderent de cadouri pe care le va accesoriza cu flori. Astfel, a creat cadouri 2 in 1, formate dintr-un obiect decorativ in care a „construit” un aranjament floral. Ideea a prins la public si a trebuit sa se implice mai mult pe partea de aranjamente florale.

Clientii sunt diferiti, iar bugetul variaza in functie de eveniment. „La aniversarile sotiilor sau iubitelor, clientii aloca un buget intre 150 si 300 lei pentru buchete de flori sau aranjamente florale, fara cadou inclus. Pentru evenimente obisnuite, cel mai bine se vand aranjamentele florale cu sume cuprinse intre 50 si 100 lei. Cadourile de grup, in care invitatii strang o suma de bani variaza in medie, intre 300 si 500 lei cu tot cu cadou”, adauga Mihaela.

Daca in 2015 cifra de afaceri a depasit 93.000 de lei (21.000 euro), pentru 2016 antreprenoarea estima o dublare a vanzarilor.

Revista presei 19.04.2017

Revista presei 19.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Adevărata categorie defavorizată în România nu e cea a pensionarilor, ci a tinerilor
  2. GfK: Românii cheltuie mai mult şi dau banii pe produse mai scumpe.
  3. Consultant imobiliar: Preţurile locuinţelor din România ar putea creşte anul acesta cu 5-7%
Business24.ro, Ziare.com..
  1. Dacia a atins o borna impresionanta in Marea Britanie: Cate masini a vandut
Wall-street.ro.
  1. Panacea, zeita tuturor remediilor, in doua business-uri romanesti
  2. Afacere cu produse apicole: Vanzari de peste 10 milioane de lei

 7. Hub-urile iau cu asalt Romania: topul celor mai mari spatii de dezvoltare pentru ideile care pot crea azi proiectul de miliarde de maine 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Adevărata categorie defavorizată în România nu e cea a pensionarilor, ci a tinerilor

Tinerii sunt categoria de vârstă care înregistrează cea mai mare rată a şomajului, ei fiind adevărata categorie defavorizată din România, nu pensionarii, din cauza unui învăţământ deficitar, a unei lipse de corelare între învăţământ şi piaţa muncii, dar şi a unor aşteptări nerealiste din partea lor.

Populaţia activă a României număra 8,979 milioane de persoane, dintre care 530 de mii erau şomeri, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Şi, deşi rata şomajului la nivel naţional era de 5,9% şi continua să scadă faţă de anul precedent (6,8% în 2015), la categoria tineri realitatea era mult mai tristă: rata şomajului printre tinerii de 15-24 ani era de peste ori mai mare, respectiv de 20,6%.

De asemenea, rata de ocupare a tinerilor a fost de 22,3%, faţă de rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), care a fost de 61,6%. Patru cauze ale şomajului în rândul tinerilor Învăţământul pe care îl avem acum este una din cauzele care duc la o rată mare a şomajului printre tinerii români.

Potrivit economistului Mircea Coşea, învăţământul românesc are două lipsuri esenţiale: în primul rând nu pregăteşte forţă de muncă pentru cererea efectivă pe care o are piaţa, adică nu e orientat spre cererea efectivă în sens de meserii, de raport între facultăţi şi învăţământul profesional. În al doilea rând, există mari lipsuri în învăţământul liceal, care nu poate pregăti elevul să ia bacalaureatul. Rata foarte mare de elevi care nu iau bacalaureatul îi transformă în şomeri, pentru că ei nu au unde să se ducă. Spusele sale sunt confirmate şi de datele INS, care arată că rata de ocupare pentru cei cu nivel scăzut de educaţie, respectiv cei care nu au promovat bacalaureatul, era de numai 41%. În timp ce nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%), iar pentru cei cu nivel mediu de educaţie rata de ocupare era de 65,2%.

O altă cauză este, de asemenea, acordarea ajutorului social, deoarece cei care termină un liceu şi nu îşi găsesc loc de muncă iar un ajutor de şomaj de câteva luni de zile, ceea ce nu îi face să se intereseze de ocuparea unui loc de muncă şi rămân acasă, potrivit economistului.

De asemenea, spunea Coşea, o altă cauză, ce în economia occidentală se numeşte „efect italian”, este că din ce în ce mai mulţi tineri rămân în familia părinţilor, pentru că nu au posibilitatea să îşi creeze un loc de muncă, nu au posibilitatea să îşi întemeieze o familie, pentru că nu au case şi aşa mai departe.

Şi atunci, stând cu părinţii, devin întreţinuţii lor. Mai este o cauză colaterală, dar importantă, spune Coşea: tipul de educaţie pe care pe care îl primeşte astăzi tineretul. „Este o educaţie telenovelistică, care aduce în prim plan modele care nu au nicio legătură cu adevărata viaţă. Tinerii cred că tot ce zboară se mănâncă, cred că pot să facă bani din fel de fel de exemple pe care le au în faţă, vedete, fotbalişti etc.

Dar modele astea, de a trăi fără să faci aproape nimic, duc la respingerea dorinţei de a ocupa un loc de muncă”, ne-a declarat el. În toate aceste explicaţii, mai spune economistul, există o vină generală şi importantă: cea a statului român, care nu reuşeşte să creeze un sistem de stimulare a tinerilor pentru o carieră, pentru locul de muncă.

„Nu se acreditează o idee: aceea că adevărata categorie defavorizată în România nu sunt pensionarii, sunt tinerii, din categoria asta de vârstă, care nu beneficiază de niciun fel de sprijin de niciun fel de stimulent şi care practic trăiesc din aproape nimic”, a declarat Coşea.

Când vom atinge nivelul de ocupare din statele dezvoltate Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 66,3%. Ţara noastră rămâne, însă, sub ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020.

Potrivit statisticilor Eurostat, România se situa, în 2015, pe locul 24 în rândul celor 28 de membre ale Uniunii Europene după rata de ocupare a forţei de muncă. Barbu Mateescu, sociolog, consideră că 70% rată de ocupare vom avea atunci când ruralul va ocupa o pondere mai mică în totalul populaţiei.

„Evident nu e vorba doar de o schimbare formală, şi mâine sute de comune pot fi declarate oraşe prin lege, în practică e vorba de schimbarea stilului de viaţă, care implică multe, de la modalităţile de accesare a resurselor economice la calitatea vieţii (învăţământul din rural, sănătate, etc)”, spune el. Rată de ocupare scăzută la tineri, vârstnici, femei şi studii primare Datele INS mai arată că probleme în ceea ce priveşte rata de ocupare se regăsesc în principal în rândul tinerilor, seniorilor, femeilor şi persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

Potrivit lui Mateescu, cele patru grupuri sunt afectate de cauze precum: munca la negru, care nu e măsurată, dependenţa financiară de un membru al familiei aflat la muncă în străinătate, într-un oraş mare sau pur şi simplu singurul capabil să lucreze, sau probleme de sănătate majore, care împiedică munca deşi ea ar fi necesară (bătrânii noştri de 70 de ani nu au aceeaşi stare fizică precum bătrânii de 70 de ani din alte ţări, motivele fiind accesul slab la un sistem medical prost, lipsa culturii prevenţiei şi climatul economic prost din anii ’80 şi ’90, care a dus la alimentare precară).

2. GfK: Românii cheltuie mai mult şi dau banii pe produse mai scumpe

Anul 2016 a fost al doilea consecutiv când românii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari. Piaţa bunurilor de larg consum (FMCG) a crescut anul trecut cu 3,4% în valoare faţă de 2015, pe seama atât a creşterii cu 3% a volumelor cumpărate, cât şi pe fondul de orientare a consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al preţului, potrivit unui studiu publicat marţi de GfK România.

Anul 2016 a fost al doilea an consecutiv în care consumatorii români au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari, reiese din studiu. Cercetarea mai arată că, spre deosebire de anul anterior, uptrading-ul s-a regăsit în 2016 atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional.

Acest fenomen a determinat la nivel naţional o creştere de un punct procentual a mărcilor premium, în defavoarea celorlalte categorii de preţ. „Românii cumpără mai rar bunuri de folosinţă curentă, dar cheltuie mai mult la un act de cumpărare. Reducerea frecvenţei cu care oamenii merg la cumpărături s-a remarcat exclusiv la categoriile de alimente proaspete, în vreme ce pentru produsele de îngrijire a casei frecvenţa de cumpărare a crescut”, se arată în studiu.

În cadrul bunurilor de folosinţă curentă, alimentele domină în continuare cheltuielile românilor şi cumulează 66%. Cel mai mare ritm de creştere l-au avut produsele de îngrijire a locuinţei, băuturile şi produsele de îngrijire personală. Totuşi, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete şi băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creşterea pieţei FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creşteri în 2016 sunt: fructele de mare şi peştele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, şampania etc.

Comerţul modern acoperă 57% din piaţa totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câştigat două puncte procentuale faţă de 2015.

 Formatele de tip supermarket şi discount au contribuit cel mai mult la creşterea comerţului modern, câştigând câte o jumătate de punct procentual fiecare. Creşterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine şi de o creştere a frecvenţei de cumpărare.

Cu toate că au avut o evoluţie constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce priveşte cota de piaţă, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel naţional mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă. În comparaţie cu alţi ani, în 2016 retailerii şi-au mai diminuat ritmul de creştere. Cota de piaţa a celor mai importanţi 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (faţă de 3 puncte în 2015).

Printre cei mai activi retaileri, din perspectiva creşterii cotei de piaţă, se numără Lidl şi Profi. Comerţul tradiţional a avut o evoluţie negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de două puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenţei cu care românii cumpără din formatele tradiţionale.

Potrivit studiul GfK, spre deosebire de anii anteriori, anul 2017 va fi caracterizat de inflaţie, ca urmare a relaxării fiscale şi a reducerii TVA în 2015 şi 2016, ceea ce anticipează un ritm mai lent de creştere.

3. Consultant imobiliar: Preţurile locuinţelor din România ar putea creşte anul acesta cu 5-7%

Cererea ridicată în contextul alocării fondurilor pentru programul “Prima Casă” ar putea să ducă la o nouă majorare a preţurilor locuinţelor, a declarat, pentru News.ro, directorul diviziei New Homes din cadrul companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania, Gabriel Voicu, care estimează pentru anul acesta o creştere medie de 5-7%.

Un alt motiv pentru creşterea preţurilor este majorarea costurilor de dezvoltare, de la preţurile terenurilor la cele ale materialelor de construcţii şi ale forţei de muncă, estimează consultantul.  “Preţurile locuinţelor noi din Bucureşti şi împrejurimi au crescut uşor la începutul acestui an, pe fondul finalizării mai multor proiecte – faţă de momentele incipente de construcţie sau cele din perioada de construcţie, locuinţele finalizate au preţuri mai ridicate de vânzare, ceea ce duce implicit şi la o creştere generală a mediei”, a spus Voicu, pentru News.ro.  Potrivit consultantului, anul 2017 a debutat într-un climat general semnificativ mai favorabil faţă de 2016, când începutul de an a fost marcat de incertitudinile privind Legea dării în plată şi epuizarea rapidă a fondurilor din programul Prima Casă.

“În plus, existenţa unui plafon de finanţări prin programul guvernamental stabilit pentru o durată mai îndelungată de timp asigură o predictibilitate ridicată, atât pentru investitori cât şi pentru potenţialii cumpărători”, a completat consultantul Coldwell. Normele metodologice pentru programul “Prima Casă” din 2017 au fost adoptate în 27 februarie prin Hotărâre de Guvern, care prevede că locuinţele supuse consolidării sau reducerii riscului seismic cu cinci ani înainte de contractarea creditelor sunt asimilate locuinţelor noi. Programul ”Prima Casă” 2017 va avea alocat, conform strategiei, un plafon total de garantare de 2,67 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei reprezintă plafonul nou alocat de Guvern, iar 175,5 milioane lei este partea nefolosită din plafonul pe 2016. În acest context, analistul imobiliar susţine că este posibil să se înregistreze majorări de preţuri pe piaţa rezidenţială.

“Este posibil să înregistrăm noi vârfuri de cerere pe segmentul Prima Casă, vârfuri care ar putea să ducă la creşteri punctuale de preţuri. În ansamblu, asistăm la o dezvoltare a pieţei rezidenţiale, o majorare a ponderii proiectelor middle market (n.r- segment pe care preţurile medii de tranzacţionare sunt curpinse între 1.100 şi 1.300 de euro pe metrul pătrat util) în totalul ofertei noi şi la o diversificare a metodelor de achiziţie”, a subliniat Voicu.

Analistul estimează că plafonul alocat pentru finanţări prin programul “Prima Casă” în 2017 se va epuiza înainte de finalul acestui an. Potrivit unei analize realizate de Coldwell Banker, principala metodă de achiziţie pe segmentul mass market (segmentul locuinţelor ieftine) este reprezentantă de finanţările acordate prin programul “Prima Casă”, cu o pondere de 75% din totalul tranzacţiilor.

Dezvoltatorii care construiesc astfel de proiecte livrează pe piaţă un stoc de locuinţe cu preţuri medii cuprinse între 700 şi 950 de euro pe metru pătrat util.

Aproximativ 12.000 de locuinţe se află în acest moment în dezvoltare în Bucureşti şi împrejurimi şi ar putea fi livrate în acest an dacă dezvoltatorii îşi vor respecta termenul de finalizare, potrivit unui raport al Coldwell care mai arată că în curând va fi demarată construcţia altor 2.000 de unităţi, cu termene de livrare anunţate pentru 2018.

Cea mai mare pondere a locuinţelor care ar urma să fie finalizate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi se încadrează pe segmentul mass market (segmentul locuinţelor ieftine), adică 59,5% sau peste 7.200 de unităţi, în creştere faţă de anul anterior cu 6%.

Business24.ro, Ziare.com

4. Dacia a atins o borna impresionanta in Marea Britanie: Cate masini a vandut

Dacia a vandut masina cu numarul 100.000 in Marea Britanie.

Vehiculul cu numarul 100.000 a fost un Sandero Stepway albastru, cu un motor 0.9 TCe de 90 cai putere, fiind vandut in Bristol, anunta Motor Trade News.

Heather Reiss e numele celei care a achizitionat masina Dacia cu numarul 100.000 in UK si se afla la cel de-al doilea autovehicul achizitionat de la constructorul din Mioveni.

“Prima mea masina a fost tot o Dacia Dacia Sandero Stepway, pe care am cumparat-o in urma cu trei ani. Initial, am vrut sa cumpar o masina la mana a doua, dar cand am ajuns la dealer si am vazut-o, am sperat sa fie ieftina si sa mi-o pot permite. A fost cea mai buna decizie”, a declarat Heather.

James Hardiman, manager de vanzari la reprezentanta din Brisol, a declarat la randul lui: “Brandul Dacia s-a dovedit extrem de popular inca de la lansarea lui in Marea Britanie. Clientii se declara incantati de simplitatea masinilor”.

2013 e anul in care modelele Dacia au inceput sa fie comercializate si in Marea Britanie.

Wall-street.ro

5. Panacea, zeita tuturor remediilor, in doua business-uri romanesti

Sunt doua business-uri care au in prim plan o viata cat mai sanatoasa; antreprenorii sunt tineri, plini de energie si au o doza de indrazneala atat de necesara. Dupa investitii de cateva zeci de mii de euro, profitul a aparut, dar asta abia dupa mai multi ani de studii de piata si urmarirea concurentei extrem de acerbe.

Actionarii Panacea si The Food Project (TFP) sunt Maria Ianus, 28 de ani, absolvent al Facultatii de Farmacie UMF Carol Davila Bucuresti, cu Rezidentiat in Farmacie Clinica, Irina Culetu, 29 de ani, absolventa a Facultatii de Stiinte Politice, cu Master in Comunicare si Relatii Publice la SNSPA. Nu in ultimul rand, Sabrina Marinescu, 27 de ani, cu studii la American University of Paris si Master in Luxury and Fashion Promotion la Istituto Marangoni din Paris.

Cum le-a venit ideea business-urilor?

Cele doua business-uri au aparut in momente diferite in evolutia lor antreprenoriala, Panacea Urban Apothecary a fost primul proiect lansat pe piata, in timp ce The Food Project a aparut ulterior, dupa un an de la lansarea cremelor, “sustinut de o doza marita de incredere si experienta acumulata in urma business-ului de sucess cu produsele cosmetice”.

“Ideea business-ului Panacea Urban Apothecary a venit cat se poate de natural, in cadrul unei discutii intre Sabrina si Maria, care doar ce terminasera facultatea si isi impartaseau una celeilalte planurile de viitor. Maria povestea despre produsele cosmetice naturale pentru ten sensibil pe care si le prepara acasa si atunci a rasarit ideea ca acesta ar putea fi un potential business de succes. De aici pana la a porni afacerea a mai fost nevoie de un singur pas, si incepand cu urmatoarea zi, si-au unit fortele si au inceput sa construiasca ceea ce astazi se numeste Panacea Urban Apothecary”, povestesc antreprenorii.

Fiind pasionate de un regim de viata sanatos si de tot ce este natural, au ajuns la concluzia ca nu este de ajuns sa folosesti numai produse naturale cosmetice pentru piele, ci este la fel de important sa ai o viata sanatoasa – sa faci sport, sa mananci fructe si legume si, de asemenea, sa introduci in dieta superalimente, pentru a te simti si arata exceptional.

In acest sens, a aparut brand-ul de suplimente nutritive 100% natural, The Food Project, menit sa completeze regimul de ingrijire al pielii Panacea Urban Apothecary, cu ingrediente naturale, intr-o capsula vegana din orez.

“In cadrul acestui nou proiect ni s-a alaturat si Irina Culetu, toate impartasind astfel pasiunea pentru o viata sanatoasa, precum si o frumoasa prietenie de mai bine de 15 ani”.

“Aceste doua business-uri isi au intr-adevar ca baza pasiunea noastra pentru domeniu, insa inainte de a incepe am studiat cu atentie piata de health si beauty, atat local cat si din punct de vedere international. Am observat importanta pe care noua generatie o aloca stilului de viata sanatos si imediat am putut identifica si problema”, spun tinerele.

Viata urbana presupune multa agitatie, putin timp pentru ingrijirea de sine, de multe ori poluare si mult stres. Acest lucru a dus la o crestere considerabila a pietei de produse naturale, prietenoase cu mediul, care nu au reactii adverse si care imbunatatesc considerabil calitatea vietii.

6. Afacere cu produse apicole: Vanzari de peste 10 milioane de lei

Afacerea cu produse apicole i-a adus companiei ApiLand din Baia Mare venituri de aproape 11 milioane lei in 2016, cele mai vandute produse fiind polenurile crude, laptisorul de matca, pastura de albine si mierea de Manuka. Acestia se concentreaza in acest an pe o serie de mutari importante pentru dezvoltarea afacerii, cum ar fi intrarea pe o piata importanta din Europa si achizitionarea unei alte companii, conform declaratiilor oferite pentru wall-street.ro.

Afacerea cu produse apicole, ApiLand, a fost fondata in urma unei investitii de 100.000 de euro, pe care au reusit sa o recupereze dupa doi ani. Aceasta a devenit singura firma din Romania autorizata de ANSVSA pentru depozitarea, ambalarea si vanzarea de laptisor de matca, polenuri crude si pastura de albine, conform declaratiilor oferite de catre reprezentantii companiei.

Afacerile companiei se bazeaza pe sprijinul furnizorilor locali dar si celor externi. Produsele sunt plasate in magazinul propriu din Baia Mare si pe rafturile plafarelor si farmaciilor din toata tara. Pe plan extern acestia ajung si la consumatori din Ungaria si Franta.

“De principiu lucram cu furnizori locali cat mai mult, insa sunt produse pentru care apelam si la cei externi, cum este cazul polenului crud de trandadfir salbatic, deoarece in Romania nu se produce acest tip de polen. Avem un magazin propriu in cadrul sediului din Baia Mare, dar si parteneriate cu magazine de tip plafar si farmacii din toata tara. Pe plan extern, produsele ApiLand ajung si la consumatori din Ungaria si Franta”, au declarat reprezentantii companiei.

Afacerea cu produse apicole a atacat si zona de online, o decizie care i-a ajutat sa isi creasca vanzarile si sa isi promoveze mai bine produsele.

“Magazinul online a ajutat foarte mult la dezvoltarea bazei de clienti si a volumului de vanzari. In acest moment, aproximativ 35-40% din vanzari sunt realizate prin intermediul magazinului online. Acest lucru se datoreaza investitiilor intr-o noua platforma si in activitati sustinute de promovare.” au declarat reprezentantii companiei.

Ce planuri are afacerea cu produse apicole pentru anul 2017

Anul 2017 se anunta a fi unul destul de dinamic pentru compania cu 22 de angajati, ce face eforturi pentru a intra pe o noua piata din Europa, achizitionarea unei firme straine din domeniu si depasirea cifrei de afaceri din 2016.

“Ne dorim sa crestem baza de clienti pe piata locala si sa investim in partea de consiliere si suport a clientilor. Pe langa asta, avem in plan dezvoltarea activitatii in Regatul Unit al Marii Britanii si achizitia unei firme franceze in domeniu. In ceea ce priveste cifra de afaceri, ne asteptam sa fie de 12 milioane de lei”, au adaugat reprezentantii companiei.

Investitiile in marketing si promovare din acest an ale afacerii cu produse apicole vor fi in jur de 150 de mii de euro. Pe langa acestea vor mai exista si alte investitii in echipamente tehnologice si IT, dar de valoare mai mica, conform declaratiilor facute de companie.

7. Hub-urile iau cu asalt Romania: topul celor mai mari spatii de dezvoltare pentru ideile care pot crea azi proiectul de miliarde de maine

In avalansa dezvoltarilor imobiliare de zeci de mii de metri patrati, un nou concept de lucru a luat amploare in ultimii ani, acela fiind reprezentat de spatiile de co-working sau asa-numitele “hub-uri”, in care angajati din diferite domenii, fie echipe ale unor proiecte in stadiu de start-up, decid sa isi construiasca echipele si sa isi dezvolte ideile intr-un cadru nonconformist si creativ.

Conceptul a fost lansat inca din urma cu peste 20 de ani in Vestul Europei si abia de cativa ani a inceput sa capete contur si pe piata locala, iar numarul spatiilor de profil a crescut intr-un ritm sustinut. Ar trebui investitorii imobiliari sa se simta amenintati?

“Nu se poate vorbi despre o amenintare a spatiilor de birouri, asta deoarece sunt doua concepte complet diferite, care deservesc unor nevoi diferite. Ocupantii deja prezenti in cladiri de birouri nu cauta o relocare in astfel de co-working spaces. Start-up -urile sau afacerile aflate la inceput sunt cei mai fideli clienti”, spune Eduard Turcoman (foto mai jos), senior broker Office Agency, in cadrul companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox, recent trecuta printr-un rebranding dupa ce in ultimii ani a activat pe piata sub numele DTZ Echinox.

Piata hub-urilor a trecut prin schimbari importante in ultimii ani, ca urmare a dezvoltarii fenomenului de start-up si sustinerea acestor afaceri la inceput de drum.

“In ultimii trei ani, piata hub-urilor a devenit un sector dinamic, in crestere, care devine din ce in ce mai atractiv, inclusiv pentru banci la nivel de finantare. (…) Simtim ca este o piata dinamica, jucatorii importanti care activeaza deja de 3-4 ani vor creste in continuare pentru ca cererea pentru astfel de spatii este intr-o continua dezvoltare. Pe langa Bucuresti, marile orase regionale precum Iasi, Timisoara, Brasov si Cluj au prins valul proiectelor de tip co-working spaces si a crescut intr-un ritm neasteptat”, a mai punctat Eduard Turcoman.

Potrivit datelor Cushman & Wakefield Echinox, in Capitala, hub-urile prefera zonele centrale si ultracentrale situate in cladiri de birouri de dimensiuni medii si in special pe cele cu concept de tipul office boutique. In ceea ce priveste orasele secundare, hub-urile se afla in cladiri cu acces facil din toate zonele orasului.

Topul celor mai mari hub-uri din Bucuresti si din tara: cum arata spatiile de tip co-working spaces

  1. Impact Hub (Bucuresti – Cluj) – 1.800 mp

Impact Hub este un concept multinational de spatii de colaborare care se intinde pe o suprafata de aproximativ 1.800 mp desfasurata atat in Bucuresti, cat si in Cluj.

Impact Hub Bucharest se afla in zona Pietei Unirii, in timp ce Impact Hub Cluj-Napoca se afla in cadrul proiectului de birouri Liberty Technology Park.

  1. TechHub (Bucuresti) – 700 mp

Conceptul TechHub este unul international, prezent in capitale importante si orase cheie din intreaga lume, asa cum este cazul Londrei, Madrid, Varsovia, Riga, Swansea, Bangalore si Bucuresti.

TechHub se afla in apropiere de zona Universitate.

  1. NOD Makespace (Bucuresti) – 650 mp

NOD Makespace este unul dintre cele mai noi spatii de co-working care dispune de una dintre cele mai mari suprafete disponibile, de 650 de metri patrati. Spatiul este divizat, fiind alcatuit dintr-o suprafata comuna si mai multe birouri separate prin sticla. NOD Makespace este situat pe Splaiul Unirii, in zona Timpuri Noi – Mihai Bravu.

  1. Flash Hub (Bucuresti) – 600 mp

Flash Hub se adreseaza in principal antreprenorilor, punand la dispozitie birouri pentru activitatea de zi cu zi, dar si resurse si suport pentru dezvoltare a companiilor.

Suprafata totala de care dispun spatiile de co-working din zona Rosetti din Bucuresti se ridica la circa 600 mp.

  1. Connect HUB (Bucuresti) – 550 mp

Tot in centrul Bucurestiului se mai afla si Connect Hub, un spatiu de co-working ce se intinde pe o suprafata totala de 550 metri patrati.

Connect Hub se afla pe bulevardul Dacia, in centrul Capitalei.

Printre alte hub-uri din Bucuresti se mai numara 360HUB sau Mobile Hub, in timp ce in provincie mai sunt astfel de proiecte precum ClujHUB (Cluj), StartUp HUB (Timisoara) sau The Grape (Iasi).

Revista presei 13.04.2017

Revista presei 13.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Adevarul.ro, Ziar.com, Fluierul.ro, Ziarelive.ro, Antena.ro.
  1. CNIPMMR: Primăria Capitalei are 55 de consilieri locali, cât Madridul şi mai mulţi decât Londra şi Budapesta
  2. CNIPMMR: Majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei
Revista22online.ro.
  1. Armata lui Firea: de 10 ori mai mulți funcționari la Primăria București decât la cea din Berlin
Ziare.com.
  1. Consiliul pentru IMM-uri: Avem aproape 1,2 milioane de bugetari. Sa fie testati periodic, evaluati si monitorizati
Secundatv.ro.
  1. Micii întreprinzători sar la gâtul Gabrielei Firea: “Trebuie să scadă rapid cheltuielile cu personalul. Plătim oameni care sunt inutili”. 5

Focus-energetic.ro.

  1. Primăria Capitalei are de două ori mai mulți consilieri decât Londra.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Impact colosal al legii salarizării unitare.
  2. Sectorul construcţiilor şi-a continuat declinul în februarie, înregistrând o scădere de 3,4%
  3. Cât durează să vinzi o locuinţă şi care este cea mai propice perioadă.
Agerpres.ro.
  1. Investițiile străine directe au crescut cu 85%, în primele două luni

11. România, al șaselea producător de cereale din UE 

Apariții în presă ale CNIPMMR

Adevarul.ro, Ziar.com, Fluierul.ro, Ziarelive.ro, Antena.ro

1. CNIPMMR: Primăria Capitalei are 55 de consilieri locali, cât Madridul şi mai mulţi decât Londra şi Budapesta

Primăria Capitalei are 55 de consilieri locali, pentru cei 1,88 milioane de locuitori ai Bucureştiului, în timp ce Madridul are acelaşi număr de consilieri pentru o populaţie de de 3,2 milioane de persoane, fără a fi luată în considerare zona metropolitană din jur, atrage atenţia Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

CNIPMMR susţine astfel că este necesară scăderea cheltuielilor publice şi valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administraţiei publice, dar şi necesitatea creşterii calităţii serviciilor publice.

Potrivit CNIPMMR, Primăria Bucureşti, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km pătraţi, are 860 de funcţionari publici şi 10 consilieri personali ai primarului. Raportat la Berlin, numărul este de peste 10 ori mai mare, ţinând cont că Primăria Berlinului are 207 angajaţi , dintre care 69 funcţionari şi 138 personal contractual. În schimb, Primăria Berlinului este digitalizată complet, iar ea deserveşte 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km pătraţi şi 17 sectoare.

De asemenea, Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, cât Madridul, care are o populaţie de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei şi care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Acest număr de consilieri locali este mai mare şi decât în Londra. Autoritatea Londrei Mari este reprezentată de primarul Londrei şi de Adunarea Londrei, care are 25 de membri (cu 30 mai puţin decât numărul de consilieri ai Primăriei Bucureşti), la o populaţie de 7,4 milioane de locuitori şi un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire. Bucureştiul are, de asemenea, mai mulţi consilieri locali decât Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puţini decât în Bucureşti).

2. CNIPMMR: Majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine că este necesar ca majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei, cerând, de asemenea, să se plătească salarii în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte.

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susţine fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor şi veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare. Potrivit CNIPMMR, confederaţiile patronale reprezentative nu au fost informate cu privire la conţinutul proiectului noii legi şi nici consultate până în prezent, astfel că solicită asigurarea transparenţei şi a dialogului social calitativ.

Consiliul mai cere şi respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB, dar şi stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României şi cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice.

Potrivit Consiliului, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.). CNIPMMR mai solicită şi stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte.

O altă solicitare vizează reforma profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873).

Potrivit Consiliului, este necesară testarea şi perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţile acestora şi evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii lor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului.

Revista22online.ro

3. Armata lui Firea:de 10 ori mai mulți funcționari la Primăria București decât la cea din Berlin

Numărul funcționarilor publici din Primăria Capitalei este de peste zece ori mai mare decat în cazul primariei Berlinului, care este digitalizata complet, a avertizat miercuri Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Primăria Bucureştiului are 860 de funcţionari publici şi zece consilieri personali ai primarului, faţă de 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului. Comparativ, Capitala României are 1,88 milioane de locuitori, faţă de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului.

”Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, (…) mai mulţi decât Londra. Autoritatea Londrei este reprezentată de primarul Londrei şi de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai puţin decât numărul de consilieri ai Primăriei Bucureşti, la o populaţie de 7,4 milioane de locuitori şi un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arată un comunicat emis miercuri de CNIPMMR. și preluat de News.ro.

De asemenea, numărul de consilieri din Primăria Capitalei este cât în primăria din Madrid, care are o populaţie de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei şi care administrează un buget de cinci ori mai mare. Numărul de consilieri din primărie îl depăşeşte şi pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale, deci cu 22 mai puţini decât în Bucureşti.

Conducerea CNIPMMR arată că este necesară şi o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, ”cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine astfel necesitatea creşterii calităţii serviciilor publice, dar şi testarea periodică şi perfecţionarea periodică a bugetarilor. Oficialii CNIPMMR spun totodată că este nevoie de o evaluare şi monitorizare permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

 Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susţine necesitatea fundamentării ample a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe următorii cinci ani, a modificărilor cheltuielilor şi veniturilor bugetare.

Consiliul vorbeşte totodată şi de respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB.

În plus, susţin reprezentanţii CNIPMMR, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, ”pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.)”.

Consiliul cere şi deblocarea fondurilor europene şi a investiţiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale.

 

Ziare.com

4. Consiliul pentru IMM-uri: Avem aproape 1,2 milioane de bugetari. Sa fie testati periodic, evaluati si monitorizati

Primaria Bucuresti are 55 de consilieri locali, aproape dublu fata de primaria Londrei. De asemenea, primaria condusa de Gabriela Firea are 860 de functionari publici si zece consilieri personali ai primarului, fata de 207 angajati (69 functionari si 138 personal contractual) la nivelul Primariei Berlinului.

Comparativ, Capitala Romaniei are 1,88 milioane de locuitori, fata de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului si cei 7,4 milioane ai Londrei, se arata intr-un comunicat de presa al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), care sustine necesitatea scaderii cheltuielilor publice si valorificarea bunelor practici la nivel european in structurarea administratiei publice.

“Primaria Bucuresti are 55 de consilieri locali, (…) mai multi decat Londra. Autoritatea Londrei este reprezentata de primarul Londrei si de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai putin decat numarul de consilieri ai Primariei Bucuresti, la o populatie de 7,4 milioane de locuitori si un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arata un comunicat emis miercuri de CNIPMMR.

De asemenea, numarul de consilieri din Primaria Capitalei este cat in primaria din Madrid, care are o populatie de 3,2 milioane de persoane, ce se dubleaza daca luam in considerare zona metropolitana in intregul ei si care administreaza un buget de cinci ori mai mare.

Numarul de consilieri din primarie il depaseste si pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunarii Generale, deci cu 22 mai putini decat in Bucuresti.

E nevoie de reforma

Conducerea CNIPMMR arata ca este necesara si o reforma profunda a sistemului bugetar, imbunatatirea solutiilor de e-guvernare, digitalizarea administratiei publice, “cu restructurarea posturilor din administratia publica locala si centrala care intretin nejustificat birocratia, raportat la numarul foarte mare de bugetari (numarul de posturi ocupate in institutiile si autoritatile publice in luna februarie 2017 a fost de 1.189.873) “.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania sustine astfel necesitatea cresterii calitatii serviciilor publice, dar si testarea periodica si perfectionarea periodica a bugetarilor.

Secundatv.ro

5. Micii întreprinzători sar la gâtul Gabrielei Firea: “Trebuie să scadă rapid cheltuielile cu personalul. Plătim oameni care sunt inutili”

Conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, miercuri, un avertisment la adresa Gabrielei Firea, primarul general al Capitalei.

Pe fondul aprobării celor 21 de firme pe care Firea le vrea înfiinţate sub tutela Primăriei, reprezentanţii CNIPMMR îi atrag atenţia edilului că trebuie să scadă rapid cheltuielile cu personalul.

Cei de la CNIPMMR reclamă faptul că Primăria Bucureşti are, deja, o organigramă mult prea stufoasă cu 860 de funcţionari publici, 55 de consilieri locali şi 10 consilieri personali ai primarului.

S-a făcut o comparaţie cu alte primării din oraş importante ale Uniunii Europene şi ieşim mereu pe minus. Primăria Bucureşti are de două ori mai mulţi consilieri locali decât primăria din Londra, de peste 10 ori mai mulţi funcţionari publici decât primăria din Berlin şi la fel de mulţi consilieri ca în primăria din Madrid, dar aici vorbim despre un oraş de cel puţin două ori mai mare decât Bucureştiul.

Mesajul celor de la CNIPMMR este ferm: “Avem nevoie de o scădere rapidă a cheltuielilor cu personalul la Primăria Bucureşti. Plătim oameni ale căror servicii sunt inutile. De asemenea, avem nevoie de o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Focus-energetic.ro

6. Primăria Capitalei are de două ori mai mulți consilieri decât Londra

Primăria București are 55 de consilieri locali, 860 de funcționari publici și zece consilieri personali ai primarului, față de 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, care este digitalizată complet, arată datele prezentate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Comparativ, Capitala României are 1,88 milioane de locuitori, față de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului. Consiliul susține necesitatea scăderii cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice.

”Primăria București are 55 de consilieri locali, (…) mai mulți decât Londra. Autoritatea Londrei este reprezentată de primarul Londrei și de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai puțin decât numărul de consilieri ai Primăriei București, la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arată un comunicat emis miercuri de CNIPMMR.

De asemenea, numărul de consilieri din Primăria Capitalei este cât în primăria din Madrid, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Numărul de consilieri din primărie îl depășește și pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale, deci cu 22 mai puțini decât în București.

Conducerea CNIPMMR arată că este necesară și o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, ”cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România susține astfel necesitatea creșterii calității serviciilor publice, dar și testarea periodică și perfecționarea periodică a bugetarilor.

Oficialii CNIPMMR sun totodată că este nevoie de o evaluare și monitorizare permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susține necesitatea fundamentării ample a noi legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe cinci ani a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli.

Consiliul vorbește totodată și de respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB.

În plus, susțin reprezentanții CNIPMMR, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, ”pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.)”.

Consiliul cere și deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Impact colosal al legii salarizării unitare

Impactul legii salarizării în buget va fi dublu faţă de cât au anunţat guvernanţii, consideră analişti economicii, în timp ce sindicaliştii sunt de părere că salariile se dublează, dar nu acolo unde trebuie.

Factura numai pentru anul 2018 a creşterilor salariale din legea salarizării unitare ar urma să fie în jur de 30 de miliarde de lei, o valoare despre care ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, spunea că va fi impactul total al aplicării legii până în 2022. Asta pentru ca în 2022 impactul, de fapt, să ajungă la circa 60 de miliarde, potrivit analiştilor. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi că nu se aplică sistemul solicitat, în sensul în care pentru fiecare an de tranziţie să fie o grilă de salarizare, ci este stabilită o prognoză etapizată pentru fiecare an. Şi în timp ce medicii sunt mulţumiţi cu creşterile salariale, iar cei din educaţie le-ar dori mai rapid, poliţiştilor li se par insuficiente.

Deficit bugetar de peste 5% în 2018 Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că impactul legii salarizării unitare, al cărui proiect a fost publicat luni de PSD, este mult mai mare decât s-a discutat. „Iniţial se discuta de un impact de 32 de miliarde lei până în 2022. Pare însă că impactul ăsta de vreo aproape 30 de miliarde e doar în 2018, iar până în 2022 ajungem pe la 50-60 de miliarde la cum arată lucrurile în momentul ăsta. Cifrele sunt astronomice”, susţine Dumitru. Potrivit acestuia, numai impactul de la 1 ianuarie 2018, grosso modo, luând în calcul plus 50% la educaţie, 100 şi ceva la sută la sănătate şi 25% la ceilalţi, şi făcând o medie simplă, ajungem la un 40-50% media de creştere pe tot sectorul public. 

„Anul ăsta, factura cu salarii în sectorul bugetar este de 63 miliarde, estimată în buget. Ori 50%, cât înseamnă impactul? 30 de miliarde”, susţine el. Şi, deşi o parte din aceşti bani se mai întorc la buget prin impozite şi taxe, impactul net pentru deficit va fi de circa 1,8% din PIB. Anterior, Comisia Europeană prognoza că România va avea un deficit bugetar de 3,9% din PIB anul viitor, însă dacă adăugăm impactul suplimentar al aplicării legii salarizării, ajungem la 5,7% deficit. Şi economistul Aurelian Dochia este de părere că aceste creşteri sunt spectaculoase şi greu de crezut că sunt sustenabile.

„Este clar că impactul pe acest an este deja foarte mare, iar ceea ce se va întâmpla la anul, când se definitivează primul val de creşteri, este iarăşi cu un mare semn de întrebare. Bugetul, care era oricum la limită construit în ceea ce priveşte deficitul, e aproape imposibil să mai fie respectat, în ceea ce priveşte deficitul”, ne-a declarat Dochia. Vrem salarii ca în UE, dar nu avem cu ce le plătit.

Aplicarea legii salarizării ar însemna, potrivit lui Ionuţ Dumitru, o creştere a facturii de salarii în sectorul bugetar de la în jur de 8% din PIB, în momentul de faţă, la aproape 12% din PIB în 2022, cifră ce este mult mai mare decât media europeană, care este 10,1%. Cu toate acestea, această medie europeană este posibilă în contextul în care resursele bugetare colectate în Europa sunt de 40% din PIB, în timp ce în România acestea se situează la numai 25,4% din PIB. „La 25,4% venituri vrem să avem anvelopă salarială de 12%. Adică aproape jumătate din veniturile noastre să le plătim drept salarii.

Nu există nicio ţară în Europa într-o asemenea situaţie. Avem resurse bugetare mult mai mici decât mediile europene şi astfel nu ne permitem să plătim nici măcar media europeană, nu mai zis de peste media europeană”, argumentează Dumitru. Potrivit lui, raportarea la medie trebuie făcută şi în corelaţie cu resursele pe care le avem la dispoziţie, adică ce colectăm din taxe şi impozite, iar noi avem cea mai mică pondere a colectării din Europa. Dochia mai consideră că, deşi există o teorie că totuşi România ar trebui să forţeze creşterea salariilor pentru că numai asta duce la restructurarea economiei, aceasta este o mişcare riscantă, care s-ar putea să ducă destul de repede la creşterea şomajului şi la anumite falimente.

Potrivit lui, este normal ca o economie să treacă spre salarii mai mari, însă atâta vreme cât productivitatea de la noi rămâne mult în urma productivităţii din ţările cu care ne comparăm, forţarea acestei creşteri are un punct care poate să aibă efecte dezastruoase. Nici investiţiile nu mai ajung Analiştii sunt de părere că nici nu ne putem imagina măsuri prin care să acoperim aceste creşteri salarial.

„Tăierea de la investiţii nici nu ajunge. Niciun scenariu nu-şi are locul când cifrele sunt atât de mari. Nu vorbim de câteva sute de milioane, vorbim de multe miliarde”, susţine Ionuţ Dumitru. Aurelian Dochia consideră că există soluţia tăierii unor alte capitole de cheltuieli, iar, ca întotdeauna, investiţiile sunt ameninţate, „însă ele şi aşa nu erau prea mari anul ăsta, aşa că nu cred că au de unde să taie prea mult”.

De asemenea, nici la celelalte capitole de cheltuieli largheţea nu este prea mare pentru cheltuieli. „Mai sunt în principal cheltuielile sociale şi până la urmă sistemul de pensii, care produce şi el un deficit mare care este acoperit din deficitul global. Deci este greu de crezut că se poate rezolva dilema finanţării acestor creşteri, pe următorii şase ani, până în 2022”, mai susţine Dochia. Aberaţia salariului minim de 2.500 de lei Proiectul legii salarizării mai prevede că, în 2022, salariile de bază se vor calcula în funcţie de un salariu minim de 2.500 de lei. Aurelian Dochia consideră că o astfel de majorare este aproape imposibilă, iar economia nu ar face faţă. Preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, este de aceeaşi părere.

Conform legii, pentru orizontul de timp 2020 este prevăzut ca salariul minim garantat în plan să fie de 1.750 lei, adică în 2018, 2019, 2020 va creşte salariul minim pe economie garantat în plată cu câte 100 de lei. În schimb, în anii 2021 şi 2022 salariul minim pe economie garantat în plată va creşte cu cel puţin 375 de lei pe an.

„Ceea ce este puţin probabil şi pare complet nerealist şi nefezabil, pentru că înseamnă să îngroape tot sistemul economic. Noi am propus 200 de lei pe an, ceea ce era mult mai rezonabil”, a spus Hossu. Cum văd liderii sindicali viitoarea lege Sindicaliştii din Educaţie, mulţumiţi Ovidiu Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, consideră că legea salarizării, pentru educaţie, este exact aşa cum a fost negociată.

„S-a ţinut cont în mare parte de propunerile pe care le-am făcut noi. Sunt creşteri substanţiale pentru tineri, şi nu numai. Sistemul devine atractiv pentru tinerii bine pregătiţi de către sistemul de învăţământ universitar. Categoric că ne-am dori să se realizeze şi mai repede, dar totul depinde şi de posibilităţile financiare. Dar atâta vreme cât e stabilită o predictibilitate clară prin lege, sunt date termene foarte clare, nu există niciun motiv de temere pentru colegii noştri”, ne-a declarat Nistor. Creşterea salariilor de bază pentru personalul din educaţie este cuprinsă între 90% şi 150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% şi 125% pentru învăţământul universitar, potrivit proiectului Legii salarizării unitare. Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, susţine, de asemenea, că la învăţământ aparent se poate spune că este bine.

„De exemplu, salariile debutanţilor ar urma să se dubleze în următorii patru ani, până în 2022. De asemenea, creşterea medie pentru învăţământ cred că este undeva la 90% faţă de salariile de acum”, spune el. Hăncescu mai precizează că a cerut un lucru, care s-a respectat. Potrivit lui, învăţământul era singurul domeniul unde se putea ajunge nivelul maxim de salarizare după 40 de ani de muncă. „Şi aveam practic 60.000 de oameni care atingeau acest prag, ceea ce nu era firesc. În celelalte sectoare bugetare se ajungea la 20-25 de ani. Acum şi pentru învăţământ se poate ajunge după 25 de ani la salariul maxim, de aproximativ 6.900 de lei”, precizează el. Medicul, avantajat De la 1 ianuarie 2018, medicii şi asistenţii medicali vor beneficia de salarii de bază la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022. Prim vicepreşedintele Federaţiei Sindicale Sanitas, Iulian Pope, susţine că medicii constituie categoria avantajată de proiectul Legii salarizării unitare, aceştia fiind plasaţi „acolo unde le e locul”, adică lângă magistraţi, potrivit Agerpres

„E clar că medicul va fi dintre personalul avantajat de această lege, avantajat în sensul că îl pune unde îi e locul, alături de magistraţi, aşa cum am convenit şi am cerut. În ultimii ani tot am cerut lucrul asta. Şi infirmiera e bine. Aici, dacă vorbim şi despre asistentul medical cu studii superioare, cred că ar merita un pic mai sus. Şi despre psiholog, biolog, biochimist”, a spus Pope.

Cu toate acestea, susţine liderul sindical, în Sănătate nu s-au acordat anumite sporuri, însă a subliniat că nu se aştepta la o lege perfectă, dar s-a declarat mulţumit că va exista o Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar. Dezastru pentru poliţişti Începând cu data de 1 iulie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017. Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, consideră că legea salarizării este un „dezastru” pentru poliţie, în condiţiile în care poliţiştii vor beneficia de o mărire a salariilor de 5% în acest an iar în următorii doi ani aceştia nu vor mai primi nimic, potrivit Agerpres.

„E nenorocire pe legea asta. Lucrez pe ea acum pentru că la ora 10:30 (marţi, n.r.) avem o întâlnire cu doamnele ministru ca să ne punem de acord. La noi, în poliţie, e dezastru. În celelalte segmente e în regulă, la noi e dezastru. La noi măresc doar anul ăsta cu 5%, la anul cu nimic, în 2018, deci noi practic stăm 2 ani degeaba, e bătaie de joc. În 2019… cine o mai trăi”, a declarat Dumitru Coarnă. Se dublează, dar nu unde trebuie Bogdan Hossu mai consideră că majorările de anul ăsta erau parţial prevăzute ca să stingă conflicte sociale pe probleme mari, iar în 2018 se folosesc creşterile din sănătate şi, parţial, din învăţământ, ca să se mascheze de fapt creşterea masivă a salarilor tuturor demnitarilor, a aleşilor, de la viceprimar până la nivelul parlamentarilor. „Pentru înaltele funcţii de demnitari, întrucât ordonanţa lui Oprea nu a fost anulată, efectul de creştere la anul nu este atât de spectaculos. Practic, însă, pentru ceilalţi, efectul de creştere este minim dublu, faţă de structura respectivă. Din acest punct de vedere, doamna ministru al Muncii are dreptate, se dublează salariile, dar se pare că nu unde trebuie”, subliniază Hossu.

Nu există o grilă de salarizare clară pentru fiecare an Hossu mai susţine că sistemul nu se aplică cum a fost solicitat, în sensul în care pentru fiecare an de tranziţie să fie o grilă de salarizare clară, pentru a nu permite factorului uman care lucrează în domeniul resurselor umane de la diferiţi ordonatori de credite să interpreteze mai mult sau mai puţin clar aplicabilitatea legii.

„Multe din disfuncţionalităţi au fost tocmai datorită acestui factor uman care a făcut erori dorite sau nedorite legate de aplicabilitatea legislaţiei”, mai susţine el. În anexele la legea salarizării, nu sunt prezentate explicit salariile ce vor fi încasate imediat ce legea va intra în vigoare, adică de la 1 iulie 2017, ci salariile la care bugetarii vor ajunge în decembrie 2022.

8. Sectorul construcţiilor şi-a continuat declinul în februarie, înregistrând o scădere de 3,4%

Lucrările de construcţii au înregistrat în a doua lună a acestui an o scădere de 3,4% faţă de februarie 2016, afectat de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a crescut semnificativ, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este a doua lună de scădere din 2017, după un declin  de 1,1% în ianuarie. Cumulat, în primele două luni din 2017, sectorul construcţiilor a scăzut cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.    În februarie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.   

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 19,3% şi la clădirile nerezidenţiale cu 16,4%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 70,3%”, se arată în comunicatul INS.  

Pe elemente de structură, în februarie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de a doua lună a anului trecut la două din cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale s-au redus cu 29,7%,  lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 1,7%, în timp ce lucrările de construcţii noi au crescut cu 0,1%.  

Faţă de ianuarie, lucrările de construcţii au crescut în februarie cu 24,1%, pe serie brută, dar au scăzut cu 0,6% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.  

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

9. Cât durează să vinzi o locuinţă şi care este cea mai propice perioadă

Vânzarea sau cumpărarea unei locuinţe durează în funcţie de tipul proprietăţii şi de perioada anului. Astfel, este de două ori mai rapid să vinzi un apartament decât o casă, iar tranzacţia se derulează mai repede şi dacă e realizată în al doilea trimestru al unui an.

Piaţa imobiliară de azi este mai matură decât în perioada de boom, când, sub presiunea tendinţei puternice de creştere a preţurilor locuinţelor, tranzacţiile se încheiau fără prea multe „discuţii”. Acum, clienţii alocă mai mult timp pentru găsirea unei locuinţe potrivite, relevă o analiză a Imobiliare.ro. Un apartament se vinde mai repede Din 2014 până în prezent, diferenţa dintre timpul necesar pentru vânzarea unui apartament şi cel necesar pentru vânzarea unei case s-a majorat vizibil, arată datele furnizate de platforma Imobiliare.ro. La nivelul Capitalei, spre exemplu, perioada de tranzacţionare ajungea, în ultimul trimestru din 2016, la circa 77 de zile pentru un apartament. În schimb, această perioadă de tranzacţionare era la un nivel aproape dublu pentru o casă, de aproximativ 150 de zile. Momentul potrivit                                        

Potrivit statisticilor, cea mai propice perioadă pentru vânzarea unei locuinţe, din punctul de vedere al factorului timp, este trimestrul al doilea din an. În trimestrul doi al anului 2016, spre exemplu, un apartament avea nevoie de puţin sub 60 de zile pentru a fi tranzacţionat, iar o casă de 134 de zile. Slăbeşte presiunea timpului asupra clienţilor Din perspectiva potenţialilor cumpărători, un studiu realizat recent de Imobiliare.ro (asupra unui eşantion reprezentativ din judeţele Bucureşti-Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi) relevă o tendinţă de majorare a timpului estimat pentru încheierea unei tranzacţii. La finele lui 2016, majoritatea celor chestionaţi, respectiv o pondere de 47,4% (în creştere de la 43,5% în 2015), anticipau că-şi vor rezolva nevoia imobiliară într-un interval mai mare de şase luni; de asemenea, clienţii care se aşteptau să cumpere o proprietate într-un interval de trei până la şase luni reprezentau 25% din total (în creştere de la 13,1%). Pe de altă parte, ponderea celor care declarau că au o nevoie imobiliară urgentă, pe care ar fi vrut să o îndeplinească în mai puţin de o lună, se situa la 12,2% (în scădere de la 19,7% în urmă cu un an). Totodată, cota clienţilor care estimau că vor încheia o tranzacţie într-un interval de una până la trei luni de zile ajunsese la 15,4% (de la 23,7%).

Marja de negociere, sub 4% în marile oraşe La capitolul preţ, statisticile relevă o tendinţă de apropiere între aşteptările vânzătorilor şi cele ale cumpărătorilor. Acest lucru este dovedit, printre altele, de faptul că marja de negociere este destul de redusă în momentul de faţă, cel puţin pe segmentul apartamentelor. Aceasta se situează sub nivelul de 4% în toate marile oraşe analizate: 3,7% în Bucureşti, 3,2% în Cluj-Napoca, 1,9% în Timişoara, 2% în Iaşi, 3,6% în Constanţa şi 2,9% în Braşov. Asta înseamnă că, pentru un apartament cu un preţ cerut de 50.000 de euro, preţul final va fi „ajustat” cu o sumă cuprinsă între 950 şi 1.850 de euro.

Agerpres.ro

10. Investițiile străine directe au crescut cu 85%, în primele două luni

 

Investițiile străine directe au crescut cu 85% în primele două luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, la 655 de milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR) remis, joi, AGERPRES.

‘Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 655 milioane euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 834 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 179 milioane euro’, se arată în document.

Conform BNR, în perioada ianuarie — februarie 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 204 milioane euro, comparativ cu un deficit de 139 milioane euro în perioada ianuarie — februarie 2016. În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 243 milioane euro, balanța serviciilor și cea a veniturilor secundare s-au încheiat cu excedente mai mici cu 90 milioane euro, respectiv cu 50 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a devenit excedentară.

Datoria externă pe termen lung a însumat 68,495 miliarde euro la 28 februarie 2017 (73,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,7% față de 31 decembrie 2016.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 24,25 miliarde euro (26,1 la sută din total datorie externă), în creștere cu 3,7% față de 31 decembrie 2016.

11. România, al șaselea producător de cereale din UE

Statele membre ale Uniunii Europene au produs în 2015 o cantitate de aproximativ 317 milioane de tone de cereale, iar Franța a fost responsabilă pentru aproape un sfert din cantitatea totală (23% sau 72,6 milioane tone), urmată de Germania (15%), Polonia (9%), Marea Britanie, Spania și România, cu o cantitate de 19,2 milioane tone sau 6% din producția totală a UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

Aproape jumătate din producția totală de cereale a UE a fost compusă din grâu și porumb. Franța și Germania au fost responsabile pentru 44% din producția de grâu a UE, urmate de Marea Britanie, Polonia și România (7,9 milioane tone sau 5% din producția UE). Franța a fost, de asemenea, cel mai mare producător de porumb din UE, fiind responsabilă pentru 23,3% din producția totală, urmată de România (15,3%) și Italia (12%).

Doar opt state membre UE, printre care se numără și România, au produs orez în 2015. Aproape jumătate din producția totală de orez a UE a fost raportată în Italia, urmată de Spania cu 28,8%. Pe ultimul loc între aceste state este România, cu o producție de 49.800 de tone, adică mai puțin de 2% din producția totală a UE.

De asemenea, UE a fost în 2015 cel mai mare producător mondial de sfeclă de zahăr (cu aproape 102 milioane tone sau 48,5% din producția mondială) iar Franța (32,9%) și Germania (22,2%) au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din producția UE. Alți importanți producători de sfeclă de zahăr au fost Polonia (9,2% din producția UE) și Marea Britanie (6,1%). Cu o producție de aproape un milion de tone de sfeclă de zahăr, România a fost responsabilă pentru mai puțin de 1% din producția UE. Cu toate acestea, România este țara cu cea mai mare creștere procentuală (20,3%) a volumului producției de sfeclă de zahăr între anii 2007 și 2015.

Invest in Romania, in premiera la Ploiesti, cu Florin Duma

Invest in Romania, in premiera la Ploiesti, cu Florin Duma – Patronatul IMM Prahova

Programul Invest in Romania ajunge, in premiera, la Ploiesti, motiv pentru realizatorul emisiunii Saptamana de Business, Daniel Lazar, sa discute cu presedintele Patronatului IMM-urilor din judetul Prahova, Florin Duma, pe aceasta tema. Evenimentul va avea loc la Ploiesti in data de 28 aprilie 2017, la Centrul de Afaceri Lumina Verde si la acesta si-au anuntat participarea ambasadori, reprezentanti ai Guvernului si ai administratiei publice locale, oameni de afaceri romani si straini.

Emisiune “Saptamana de Business” parte 1-a

Emisiune “Saptamana de Business” parte 2-a

Florin DUMA – Presedintele Patronatul IMM Prahova

Sursa “Emisiunea Reusita”

Programul „Invest in Romania”

Programul „Invest in Romania” – Patronatul IMM Prahova

Programul „Invest in Romania” a fost inițiat de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România în anul 2016 în parteneriat cu Departamentul pentru Promovarea Investițiilor şi Comerțului din cadrul Ministerului Economiei Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

INVEST IN ROMANIA este un program de promovare a oportunităților de investiții la nivel regional și de  stimulare a atragerii de noi investiții prin organizarea unei serii de evenimente specifice, vizând dezvoltarea  mediului de afaceri la nivel național și stabilirea de parteneriate transnaționale. Astfel, sunt vizate domenii, precum: energie, resurse minerale, turism, agricultură, industrie şi infrastructură.

Obiectivele acestui program sunt în principal atragerea de investiții și promovarea exportului, susținerea și promovarea proiectelor prioritare stabilite la nivel județean și regional, în direcția domeniilor considerate strategice pentru investiții și ocuparea forței de muncă, fiind evident faptul că,  în acest moment, cele mai multe investiții sunt realizate în domeniul comerțului și al serviciilor; de asemenea, vizează consolidarea parteneriatului public – privat și promovarea rolului IMM-urilor în dezvoltarea investițiilor.

Domeniile avute în vedere sunt: energie, resurse minerale, turism, agricultură, industrie şi infrastructură, în acord cu prevederile Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014-2020.

Evenimentul va fi organizat în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României și se va derula pe parcursul unei zile de acțiuni, structurate astfel:

  • 1 sesiune de plen;
  • Workshop-uri tematice dedicate investițiilor și mediului de afaceri regional;
  • discuții B2B;
  • vizite de lucru în cadrul companiilor și a parcurilor industriale active din regiunea vizată.

În urma derulării celor 8 evenimente Invest in Romania organizate la nivel regional – Invest in OlteniaInvest in BanatInvest in BucovinaInvest in TransilvaniaInvest in MoldovaInvest in DobrogeaInvest in Muntenia și Invest in București – se estimează următoarele rezultate:

  • 40 de proiecte de interes regional promovate în cadrul evenimentelor Invest in Romania;
  • cel puțin 1600 de antreprenori implicați în proiectul Invest in Romania, în calitate de participanți la evenimente, reprezentanți ai instituțiilor bancare, fondurilor de investiții, camerelor bilaterale, organizațiilor  oamenilor de afaceri străini, companiilor;
  • cel puțin 50 de ambasadori și atașați economici implicați în proiectul Invest in Romania;
  • minimum 100 de parteneriate stabilite între antreprenorii activi la nivel regional ca urmare a participării la evenimentele Invest in Romania;
  • minimum 16 companii și parcuri industriale active la nivel național/ internațional vizitate de către potențiali.

          Participanți: membri ai GUVERNULUI, antreprenori, CEO companii, autorități publice, ambasadori și atașați economici, instituții bancare,  fonduri de investiții, camere bilaterale, organizații ale oamenilor de afaceri străini, grupuri de investitori.

INVEST IN ROMANIA

INVEST IN ROMANIA – Patronatul IMM Prahova

Programul “INVEST IN ROMANIA” initiat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in parteneriat cu Patronatul IMM Prahova si Departamentul pentru Promovare Investitiilor Straine din Ministerul Economiei, va fi organizat la Ploiesti, in data 28 aprilie 2017, incepand cu ora 10.00 in incinta Centrului de Afaceri Lumina Verde din Mun. Ploiesti, in colaborare cu Consiliul Judetean Prahova.

Obiectivele acestui program sunt in principal atragerea de investitii si promovarea exportului, sustinerea si promovarea proiectelor prioritare stabilite la nivel judetean si regional, in directia domeniilor considerate strategice pentru investitii.

Domeniile avute in vedere sunt: energie, resurse minerale, turism, agricultura, industrie si infrastructura, in acord cu prevederile Strategiei Nationale pentru Competitivitate 2014-2020.

Mentionam ca in cadrul evenimentului vor participa peste 300 de persoane / locatie: oameni de afaceri, reprezentanti ai guvernului, ai mediului diplomatic acreditati in tara noastra, consilieri economici in cadrul ambasadelor Romaniei, reprezentanti ai consiliilor judetene, primari, membri CNIPMMR si mass-media nationala si locala.

Revista presei 11.04.2017

Revista presei 11.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Zona euro – un vis frumos pentru România? Când ne putem gândi la aderare.
Agerpres.ro.
  1. Inflație anuală de 0,2% în martie; alimentele s-au scumpit cu 1,67%; mărfurile nealimentare și serviciile s-au ieftinit
  2. Legea salarizării: Spor pentru munca de noapte de 25 % din salariul de bază; munca suplimentară se compensează prin ore libere.
Digi24.ro.
  1. Calitatea alimentelor din România. Concluziile Ministerului Agriculturii
Wall-street.ro.
  1. Evadarea in realitatea virtuala: business de 70.000 de euro.
Euractiv.ro.
  1. Tot mai mulți români își plătesc online taxele și impozitele.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Zona euro – un vis frumos pentru România? Când ne putem gândi la aderare

România se poate gândi la adoptarea monedei euro în nouă ani, cel mai devreme, existând riscuri atât ale adoptării timpurii, cât şi ale expulzării ţării noastre din Uniunea Europeană dacă nu facem acest pas.

Criza financiară a reuşit să convingă pe mulţi că nu este de dorit să intri în zona euro oricând şi oricum, ea arătând că simpla îndeplinire a unor criterii este departe de a fi suficientă pentru ca o ţară să beneficieze de pe urma intrării în zona euro, susţin economiştii Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit acestora, o aderare timpurie a României prezintă numeroase riscuri, însă nu există o alternativă reală pentru ţara noastră, care ar risca să rămână la periferia Uniunii Europene sau să fie chiar expulzată în cazul în care nu ia măsurile de aderare la această zonă.

Când ne putem imagina aderarea România îndeplineşte în prezent criteriile oficiale de aderare la zona euro, însă decalajul mare de dezvoltare între ţara noastră şi zona euro este piedica esenţială în adoptarea monedei unice. Cel mai scurt timp în care România ar putea adopta moneda euro este de 9 ani, raportat la anul 2015, adică în 2024, şi numai în cazul în care economia românească va creşte în medie cu 5% pe an, arată studiul „România şi aderarea la zona euro: întrebarea este în ce condiţii”, realizat de economişti ai BNR, printre care şi Daniel Dăianu. Potrivit BNR, aderarea ar putea avea loc numai în cazul în care România va atinge un nivel de circa 75% din media zonei euro şi îndeplinirea altor condiţii structurale.

Astfel, dacă ar creşte în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci România ar putea ajunge din urmă media zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media zonei euro l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024. În plus, dacă România şi-ar păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuşi sa ajungă din urma media zonei euro abia în 27 ani, în vreme ce 75% din media zonei euro ar putea fi atinsă în 13 ani. Decalaje de la cer la pământ România are, de asemenea, cea mai diferită structură a economiei comparativ cu zone euro, în special, ca urmare a unei ponderi foarte diferite în economie, faţă de această zonă, a agriculturii, industriei dar şi a sectorului serviciilor.

Aşadar, existenţa unor diferenţe structurale foarte mari între economia românească şi partea competitivă a zonei euro constituie un argument puternic în defavoarea adoptării monedei unice în anii imediaţi, susţin economiştii BNR. De asemenea, mobilitatea între regiunile ţării a forţei de muncă este redusă, ceea ce perpetuează decalajul de venituri între regiuni. În schimb migraţia internaţională este foarte ridicată.

„Decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României au rămas adâncite. Au apărut poli de competitivitate regională şi zone de sărăcie. Zona Bucureştiului este peste media europeană şi aproape de media zonei Berlin. Vestul şi centrul ţării s-au dezvoltat având drept catalizator investiţiile străine. În schimb, estul şi sudul ţării au realizat progrese modeste”, este de părere şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Daniel Dăianu susţine că printre condiţiile structurale care trebuie îndeplinite de România se regăsesc dezvoltarea infrastructurii, creşterea veniturilor fiscale care să mărească „spaţiul fiscal”, consolidarea finanţelor publice în mod durabil, creşterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producţiei, printr-o valoare adăugată mai mare, nu prin salarii joase, şi o finanţare adecvată a educaţiei şi sănătăţii. Riscuri ale aderării timpurii Decalajul de venituri per cap de locuitor a României faţă de media zonei euro este mult mai mare decât a fost cel al Portugaliei sau Spaniei în 1999 sau a Slovaciei în 2009, potrivit BNR. În 2015, în România PIB pe cap de locuitor a fost jumătate din media zonei euro, la fel şi ca nivelul preţurilor pentru un coş de bunuri şi servicii. În eventualitatea aderării României cu acest decalaj, există riscul unei inflaţii apreciabil mai ridicate decât în ZE, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei şi, la o tendinţă de apreciere în termeni reali a cursului de schimb. De asemenea, dobânzile reale în România ar fi mai mici decât în restul zonei euro, ceea ce ar mări riscul creşterii abrupte a creditării, a apariţiei de bule speculative în activele imobiliare. Alternativa? Periferia UE

Valentin Lazea, economist-şef al BNR, susţine însă că România nu are o alternativă reală la intrarea în zona euro, existând riscul de a rămâne la periferia UE şi chiar de a fi expulzată dacă nu face paşii pentru integrarea în acest club. „România are alternative reale la zona euro? Nu. Putem să rămânem cum suntem acum, la periferia UE. Există riscul de a fi expulzaţi”, precizează Lazea.

Agerpres.ro

2. Inflație anuală de 0,2% în martie; alimentele s-au scumpit cu 1,67%; mărfurile nealimentare și serviciile s-au ieftinit

Prețurile de consum au crescut cu 0,2% în luna martie 2017 comparativ cu luna martie 2016, nivel similar cu cel din februarie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,67% și al ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,25% și a serviciilor cu 1,39%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți.

“În luna martie 2017, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu martie 2016, este de 19,4%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 65,8%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 14,8%”, precizează INS.

Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2016 — martie 2017) față de precedentele 12 luni (aprilie 2015 — martie 2016), calculată pe baza IPC, este—0,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este—0,5%.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%.

3. Legea salarizării: Spor pentru munca de noapte de 25 % din salariul de bază; munca suplimentară se compensează prin ore libere

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22:00 și 6:00, va beneficia pentru orele lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază/solda de funcție/salariul funcție/indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru, conform proiectului Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În același timp, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru sau cea prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

Documentul menționează că sporul de noapte nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor.

În ceea ce privește munca suplimentară, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut, munca prestată peste programul normal de lucru va fi compensată în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate, iar cea prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi compensată în luna următoare cu un spor de 100%.

Plata muncii se va putea face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii.

La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Proiectul de lege face referire și la sporul pentru persoanele cu handicap și menționează că, pentru activitatea desfășurată de persoanele cu handicap vizual grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare.

Proiectul mai prevede că “locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă (…), precum și condițiile de acordare a acestuia, se stabilesc prin Regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv administrație, sănătate și asistența socială, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate”.

De asemenea, documentul menționează că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz.

Pe de altă parte, proiectul stipulează că ordonatorii de credite pot acorda premii de excelență lunare pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile în bani aferente personalului prevăzut în statul de funcții, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

“Premiile de excelență se pot acorda în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care fac parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor. Sumele neutilizate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiași an bugetar”, se mai spune în proiectul de lege.

Acesta precizează că premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși două salarii de bază minim brute pe țarpă garantate în plată și se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor aprobate în buget cu această destinație, în condițiile legii, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizații sindicale.

Ordonatorii de credite vor putea acord și prime de vacanță anuale, sub forma de vouchere de vacanță, iar începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea anuală a voucherelor de vacanță (prime de vacanță) este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă lunar proporțional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Digi24.ro

4. Calitatea alimentelor din România. Concluziile Ministerului Agriculturii

Ministerul Agriculturii a cerut acordul mai multor state europene pentru a putea lua probe de alimente din magazinele din aceste ţări. În urma controalelor din magazinele româneşti, nu au fost găsite alimente din Uniunea Europeană cu ingrediente care să nu fie trecute pe etichetă. Experţii au luat 175 de probe din marile magazine. Au verificat preparate din carne, peşte, lapte, legume, fucte, miere, paste şi piureuri de tomate. În cadrul testelor comparative, specialiştii vor analiza compoziţia şi calitatea ingredientelor aceluiaş produs comercializat în vestul Europei şi la noi în ţară.

„Ministerul Agriculturii a adresat la omologii din cinci state – Germania, Italia, Belgia, Olanda și Franța, o scrisoare prin care îi rog să ne dea posibilitatea ca experții noștri împreună cu ai lor să preleveze probe în așa fel încât să le putem compara, altfel nu poți să o faci. Aici nu e joacă, nu te poți duce cu sacoșa și iei din magazin, că nu poți să faci nici dovada că le-ai luat de acolo”, a spus Petre Daea.

În urma controalelor a fost descoperit un singur aliment neconform. Este vorba despre miere importată din Franța.

„S-a dovedit că a depăşit cu 50% a unui coenficient care indică nivelul de fructosă. Acest coefient este o depreciere calitativă. Era miere, numai că zahărul nu era era de cea mai bună calitate”, a spus directorul general al ANSVSA, Geronimo Brănescu.

La sfârşitul lunii februarie, ministrul Agriculturii, Petre Daea anunţa că Ministerul Agriculturii, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) urmau să verifice dacă există un dublu standard în ceea ce priveşte calitatea produselor alimentelor în estul şi vestul Europei.

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, în luna martie, şi a anunţat că va face o anchetă privind respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, după protestul Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei legat de standardele duble practicate de marile branduri la produsele alimentare şi după ce Ministerul Agriculturii din România a anunţat monitorizarea fenomenului.

Sesizarea din oficiu viza posibila încălcare a articolelor 16 şi 34 din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi dreptul la ocrotirea sănătăţii, a anunţat Avocatul Poporului.

Decizia Avocatului Poporului a venit după ce, în 25 februarie, Grupul de la Vişegrad, care cuprinde Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, a făcut apel la celălalte state din Europa Centrală şi de Est să se alăture iniţiativei împotriva standardelor duble practicate de marile branduri, prin practica folosirii unor ingrediente de calitate inferioară în produsele alimentare destinate vânzării în statele mai sărace din Uniunea Europeană.

Producătorii se apără susţinând că diferenţele de compoziţie sunt date de gusturile locale. Alimentele sunt în general mai ieftine în Europa de Est decât în Vest, dar mulţi cumpărători merg în Occident pentru a cumpăra produse de calitate mai bună. Consumatorii din Europa Centrală şi de Est au adoptat rapid brandurile occidentale, după căderea comunismului, în 1989.

Wall-street.ro

5. Evadarea in realitatea virtuala: business de 70.000 de euro

Pe o piata bucuresteana sedimentata, in ciuda noutatii conceptului, caracterizata de un nivel mare de competitivitate si populata cu numeroase escape rooms care au teme variate si grade de dificultate diferite, un tanar antreprenor, Alexandru Petre, a lansat Fifth Dimension, singurul escape room din Romania care propune evadarea din lumea reala si intrarea in lumea virtuala.

Cu o investitie initiala de 70.000 de euro, studioul ofera conditii tehnice de ultima generatie si un prim joc Cosmos – care nu doar ca familiarizeaza tinerii cu conceptul de realitate virtuala, dar constituie un prim pas prin care Fifth Dimension aduce in Romania aceleasi instrumente si modalitati de petrecere a timpului liber disponibile la nivel international.

Pentru inceput antreprenorul estimeaza un trafic de 5 sesiuni pe zi.

„Inainte de a lansa Fifth Dimension, ne-am documentat in profunzime pentru ca acest concept pe care voiam sa-l dezvoltam imbina mai multe componente: realitatea virtuala, escape rooms, jocuri de strategie – lucruri despre care trebuia sa stim si noi cat mai multe ca sa putem sa oferim publicului roman o experienta cat mai speciala si mai bine pusa la punct. Peste 75% din investitie a fost generata de aspectele tehnologice si de licentele jocurilor pe care le aducem tocmai din respect pentru piata locala. Stim ca romanii sunt cunoscatori buni ai tehnologiei si pasionati de orice noutate in domeniu si speram sa fie la fel de captivati de acest nou concept cum am fost si noi,” a declarat Alexandru Petre, Fondator & Managing Partner Fifth Dimension Gaming Center.

Investitia de 70.000 de euro s-a dus in echipamente de ultima generatie si in licentele jocurilor, pentru care in prezent au exclusivitate pe Romania.

“Ne-am propus sa oferim oamenilor metode de entertainment care nu vor fi accesibile pentru end-user, la calitate si standarde internationale. De asemenea, ne dorim sa atingem obiectivul de a amortiza investitia in 18 luni. Focusarea fiind pe dezvoltare, nu pe consumare. Vrem sa fim un brand, nu o afacere”.

In ce consta escape room-ul

Realitatea virtuala presupune folosirea de catre jucatori a unor headseturi Oculus Rift care genereaza imagini realistice, sunete si alte senzatii care reproduc sau creaza imagini si imprejurimi realistice sau futuristice, si senzorii Leap Motion care te ajuta sa interactionezi cu mainile in joc fara a mai fi necesara folosirea joystick-urilor sau a altor controllere. Realitatea virtuala simuleaza psihicul jucatorului si prezenta fizica a acestuia in mediul oferit. Ea presupune imersiunea jucatorului intr-o realitate simulata, tridimensionala, creata cu ajutorul software-ului si hardware-ului interactiv, creand o experienta deosebita.

“Jucatorii de realitate virtuala interactioneaza cu feature-urile din noua realitate, influentand desfasurarea activitatii din joc. Acest tip de joc depaseste orice implicare pe care ar putea-o avea vreodata un jucator in orice alt tip de gaming, fie el consola sau sala de escape room obisnuinta. Fifth Dimension a ales pentru lansare jocul Cosmos tocmai pentru ca utilizatorii chiar au aceleasi tipuri de experiente de parca ar fi intr-o naveta spatiala din cosmos. Pe langa decorurile absolut impresionante, jucatorii sunt transpusi intr-o lume cu gravitatie zero si provocarea este mai mare”, mai spune Alexandru Petre.

“Pentru noi miza nu este deschiderea unui anumit numar de camere. Obiectivul Fifth Dimension este sa ofere franciza la nivel national si in Europa. Franciza va pleca cu un minim de 3 camere a cate 4 utilizatori, iar in functie de studiul de piata realizat in fiecare oras pe piata caruia ne dorim sa penetram, sa mai adaugam camere”.

Piata de escape room-uri, industrie care inca are loc

Deja putem sa vorbim despre o piata foarte concurentiala si segmentata a escape room-urilor in Romania, in special in Bucuresti, spune Alexandru.

“Este o industrie aflata in plina dezvoltare si acolo unde, credem noi, inovatia va face diferenta. Fifth Dimension se pozitioneaza din start ca fiind un studio unic pe piata de escape room-uri din tara, fiind primul bazat pe realitaeta virtuala. Noile tehnologii fiind in continua expansiune si dezvoltare nu este decat loc pentru crestere si imbunatatirea serviciilor deja existente. Ne bucuram ca am putut prinde acest val inca de la formarea lui si vrem sa calatorim pe el cat mai mult posibil. Cu siguranta, realitatea virtuala va fi noul trend in urmatorii 10 ani”, conchide el.

Euractiv.ro

6. Tot mai mulți români își plătesc online taxele și impozitele

Plățile online cu cardul a taxelor și impozitelor prin platforma Ghișeul.ro au înregistrat creșteri record în primele trei luni din 2017.

In primul trimestru din 2017 au fost inregistrate peste 144.000 de tranzactii, in crestere cu 215% fata de aceeasi perioada a anului trecut, valoarea tranzactiilor fiind de aproape 47 milioane lei, in crestere cu 258%, potrivit datelor Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO. 

“Daca ratele actuale de crestere se mentin, sunt sanse mari ca, la finalul anului 2018, platforma Ghiseul.ro sa ajunga la 500.000 de utilizatori, fata de cei 224.000 cati numara in prezent”, a precizat George Anghel, directorul executiv al APERO.

“2017 a fost cel mai bun an pentru Ghiseul.ro din punct de vedere al numarului de utilizatori, tranzactii si al valorii platilor. In cei 6 ani de existenta, am ajuns la 297 de institutii publice inrolate in sistem, 224.000 de conturi si 448.000 de tranzactii in valoare de 137 milioane de lei”, a declarat joi George Anghel, directorul executiv al APERO, in cadrul celei de-a IV-a editii a Conferintei ‘EU platesc cu cardul’, organizata de BankingNews.

Trebuie mentionat ca prin Ghiseul.ro nu se platesc doar taxele si impozitele, ci si amenzile auto si domeniile de internet .ro. Datele afisate joi de asociatie arata ca 57% din totalul platilor online au reprezentat plati de impozite si taxe locale, 8% plati catre ANAF, 9% amenzi si 18% plati catre RoTLD, serviciul care gestioneaza domeniile .ro.

In privinta solutiei oferite prin Ghiseul.ro pentru plata taxelor si impozitelor catre ANAF, George Anghel a atentionat ca, desi in sistem sunt afisate toate debitele valabile la nivelul intregului an, ANAF nu poate procesa momentan plati inainte de termen, datorita unor reglementari in vigoare.

“Intrarea persoanelor juridice in platforma Ghiseul.ro va determina o crestere semnificativa a volumelor de tranzactii. Ne asteptam ca ponderea platilor catre ANAF sa creasca, dat fiind faptul ca Fiscul abia s-a inrolat in sistem. Momentan legat de solutia cu ANAF trebuie stiut faptul ca in cadrul acestei solutii sunt afisate toate debitele valabile la nivelul intregului an. Pe sectiunea ANAF gasim informatii despre impozite si taxe care urmeaza platite si nu ar trebui platite inainte de termen. Momentan, ANAF nu poate opera plata daca aceasta este facuta inainte de termen.

La o directie locala se publica la inceputul anului ce debite sunt de platit si informatia se actualizeaza in timp real imediat ce ai platit. In cazul ANAF, vorbim de o logica diferita, care vine din prevederi legale si ordine de ministru. Daca platim mai devreme impozitul, acea plata nu poate fi luata in calcul de ANAF, daca o platim mai tarziu genereaza penalitati”, a spus George Anghel.

Ce se intampla daca cineva a platit un impozit catre ANAF inainte de termen?

“Banii ajung la ANAF. Inteleg ca acesti bani raman cumva acolo in sistemul ANAF pana cand plata se aloca in dreptul debitelor. Banii pot ajunge la timp, dar daca nu este stins in termen nu stiu daca creeaza sau nu penalitati. Undeva in cursul acestui an incercam sa rezolvam acest aspect la nivelul solutiei tehnice”, a spus George Anghel, directorul executiv al APERO.

Cand vor putea firmele sa faca plati prin Ghiseul.ro?

“La finalul anului trecut, schimbarile pe plan politic au determinat schimbari si in randul institutiilor. Am avut o intalnire cu AADR impreuna cu care gestionam proiectul. Deschiderea catre persoanele juridice este tehnic perfect posibila. Platforma este pregatita oricand. Este nevoie doar de o schimbare de reglementare si este pe lista de prioritati. Ar trebui doar schimbata Hotararea de Guvern (HG) care sta la baza infiintarii Ghiseul.ro in care este mentionat ca platforma este pentru persoane fizice si PFA-uri. Din pacate aceasta HG a prins o tehnica legislativa anevoiasa, fiind semnata de 3 ministere si astfel de proiecte sunt greu de modificat”, a mai precizat acesta.

Platforma www.Ghiseul.ro este un proiect derulat de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR) si Asociatia de Plati Electronice din Romania (APERO), parteneriat care a fost prelungit pe perioada nedeterminata. APERO continua sa finanteze din resurse proprii mentenanta si dezvoltarea platformei Ghiseul.ro, la nivelul Asociatiei existand un buget predefinit care este dedicat exclusiv proiectului, in timp ce infrastructura hardware pentru platforma este gestionata de AADR.

Romania se afla pe ultimul loc in UE la serviciile publice digitale in 2016

Romania a facut progrese semnificative in ceea ce priveste disponibilitatea datelor deschise, insa oferta si utilizarea serviciilor de e-guvernare raman scazute, tara noastra aflandu-se pe ultimul loc in UE in clasamentul competentelor digitale DESI facut public recent de Comisia Europeana.

La nivel european se fac insa pasi pentru facilitarea serviciilor online oferite de administratiile publice cetatenilor. Astfel, in luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a adoptat noi reguli europene potrivit carora paginile de internet si aplicatiile administratiilor publice, spitalelor, tribunalelor si ale altor organizatii din sectorul public ar trebui sa devina mai accesibile pentru toata lumea.

Directiva privind accesibilitatea pe internet, agreata deja de Parlament si Consiliu, va facilita celor in varsta sau cu dizabilitati accesul la date si servicii pe internet (declaratii fiscale, dosar pentru indemnizatii, plata de taxe, inscrierea la universitate).

Conform noilor reguli, paginile de internet si aplicatiile mobile pentru organizatiile din sectorul public – administratii, tribunale, politie, spitale, universitati si biblioteci – vor avea de respectat standarde comune de accesibilitate. Deputatii s-au asigurat ca aplicatiile utilizate pe telefoanele mobile, cum ar fi telefoane inteligente sau tablete, vor respecta aceleasi reguli.

Revista presei 10.04.2017

Revista presei 10.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Grindeanu: Trecerea la euro, numai după ce şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre UE
  2. România contribuie cu numai 1,1% la PIB-ul Uniunii Europene, deşi este al şaptelea stat după mărimea populaţiei
  3. Preţurile petrolului cresc, susţinute de cererea puternică şi incertitudinile din Siria.
  4. BNR: România are cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării
  5. Creşterea preţurilor locuinţelor din România a accelerat puternic, anul trecut
Agerpres.ro.
  1. România, excedent de 1,48 miliarde euro în comerțul cu îmbrăcăminte și accesorii, anul trecut
  2. Piața SPA din România rulează un business de 7,7 milioane de euro și înregistrează 160.500 de clienți anual

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Grindeanu: Trecerea la euro, numai după ce şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre UE

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, luni dimineaţă, la prima reuniune a comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, că trecerea la euro se poate face numai după ce şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile sau aproape, de cele din alte state membre ale Uniunii Europene.

„Ne întâlnim într-o perioadă în care ştim cu toţii, la nivelul Uniunii Europene, există tot felul de dezbateri privind viitorul construcţiei europene. Noi credem că acest viitor sau aceste dezbateri trebuie privite ca o oportunitate, nu ca un obstacol. Şi iată că de la discuţia cu o Europă cu mai multe viteze, acum, după reuniunea de la Roma, s-a ajuns la o Europă cu mai multe ritmuri. Dar, aceste ritmuri nu trebuie să ne diferenţieze, ci tocmai să arate că noi cu toţi mergem în aceeaşi direcţie”, a declarat Grindeanu.

El a spus că trebuie să demonstrăm că România este hotărâtă să susţină, în continuare, politicile de coeziune, în interiorul Uniunii, şi să arătăm că toţi avem acelaşi scop: o Uniune mai puternică, o Uniune în care statele membre au acelaşi ţintă. „Eu cred, şi noi credem, că sarcina noastră este una dublă, aceea de a vedea cum putem face ca această trecere la moneda euro să fie cât mai lină pentru cetăţeni. Şi aici trebuie să învăţăm din practica ţărilor care au trecut deja la euro, pornind dintr-o poziţie similară cu a ţării noastre”, a spus el. Potrivit lui, vorbim de o schimbare majoră, care în mod natural întâmpină o rezistenţă, o reticenţă la schimbare.

„Dar tocmai de aceea suntem, astăzi, şi vom fi şi în viitor aici, pentru a se pregăti acest proces cât mai riguros”, a mai spus el. Grindeanu a precizat că trebuie să ne asigurăm că această convergenţă monetară se face în paralel cu convergenţa veniturilor. „Trecerea la euro se poate face numai după ce, credem noi, şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile sau aproape, de cele din alte state membre ale Uniunii Europene”, a subliniat premierul. 

În decembrie, Guvernul a adoptat o hotărâre pentru înfiinţarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro. Acesta este coordonat de prim-ministru, în calitate de preşedinte, de ministrul Finanţelor Publice şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României – cu respectarea raporturilor de colaborare şi a independenţei băncii centrale -, în calitate de vicepreşedinţi.

„Pentru adoptarea monedei unice este necesară realizarea unui plan naţional pentru trecerea la euro care să stabilească o serie de acţiuni concrete pe mai multe paliere (tehnice, organizatorice, juridice şi de comunicare). Elaborarea acestui plan şi a calendarului acţiunilor necesare pentru adoptarea monedei euro intră în atribuţiile Comitetului interministerial”, se arăta în Hotărârea de Guvern.

2. România contribuie cu numai 1,1% la PIB-ul Uniunii Europene, deşi este al şaptelea stat după mărimea populaţiei

Deşi este cel de-al şaptelea stat din Uniunea Europeană după mărimea populaţiei, România contribuie cu numai 1,1% la produsul intern brut (PIB) al UE, arată datele institutului european de statistică Eurostat.

România este al nouălea stat după suprafaţa teritoriului şi a şaptea după numărul populaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, PIB-ul ţării noastre a fost de numai 169,578 miliarde euro, anul trecut. În 2016, produsul intern brut al Uniunii Europene s-a ridicat la 14.800 de miliarde euro, la preţuri curente. Mai mult de jumătate din acesta a fost generat de trei state membre: Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Cu un PIB în valoare de 3.100 de miliarde euro în 2016, Germania a fost lider al economiei UE, reprezentând peste o cincime (21,1%) din aceasta. Ea a fost urmată de Marea Britanie (16%), Franţa (15%), Italia (11,3%), Spania (7,5%) şi Olanda (4,7%). La capătul opus al scalei, unsprezece state membre au avut un PIB mai mic de 1% din totalul UE. Ele au fost: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria.

3. Preţurile petrolului cresc, susţinute de cererea puternică şi incertitudinile din Siria

Preţurile petrolului sunt în creştere luni, susţinute de cererea puternică şi incertitudinile din Siria, dar intensificarea activităţilor extractive din Statele Unite limitează avansul, transmite Reuters.

Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în urcare cu 0,42%, la 55,47 dolari pe baril. Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, creşte cu 0,495, la 52,49 dolari pe baril. Potrivit băncii ANZ, cererea mare de petrol şi scăderea livrărilor fac ca piaţa să fie echilibrată. În India, care a devansat recent Japonia ca al treilea mare importator de petrol din lume, cererea a crescut în martie cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat Sukrit Vijayakar, analist la firma de consultanţă  Trifecta.

La nivelul Asiei, efectul creşterii cererii în India va fi anulat parţial de o scădere anuală de 1,5%  în Japonia, în următorii cinci ani. În Statele Unite, creşterea numărului de instalaţii de forare la 672, cel mai mare după august 2015, a împiedicat cotaţiile să atingă din nou maximul ultimei luni, de 56 de dolari pe baril, atins săptămâna trecută.

Conform noilor date referitoare la numărul de instalaţii din SUA, Goldman Sachs anticipează că producţia de petrol din SUA va creşte cu 215.000 de barili pe zi în 2017. Creşterea producţiei în Statele Unite contrastează cu reducerea livrărilor OPEC, care speră că prin limitarea livrărilor în prima jumătate a acestui an să susţină preţurile.

4. BNR: România are cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării

România avea, în anul 2014, cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării, de 20 de ori mai puţin decât Germania, iar de trei ani am reuşit să mai inaugurăm abia puţin peste 100 de kilometri.

Astfel, în anul 2014, România avea doar 644 km sunt de autostradă, de 20 de ori mai puţin ca în Germania, care avea 12.917 km de autostradă, de 18 ori mai puţin decat Franţa (11.465), de 10 ori mai puţin decât Italia (6.726), mai puţin de jumătate din km de autostradă construiţi în Polonia, de aproape 3 ori mai puţini decât în Ungaria, mai puţin cu 107 km decât Cehia, arată un studiu al Băncii Naţionale Române (BNR), referitor la aderarea României la zona euro.

Din 2014 până în prezent, doar 104 kilometri noi de autostradă au fost deschişi, România reuşind să ajungă la 748 de kilometri de autostradă. În schimb, conform ultimelor date publice pentru celelalte state, Bulgaria ajunsese în 2016 la 776,87 km, Cehia la 1.250 km de autostradă în 2017, Germania la 12.993 km, în 2016, Franţa la 11.882 km în 2014, Italia 6.758 km, Ungaria 1.400 km în 2013, iar Polonia la 3.274 km în ianuarie 2016.

Fonduri europene irosite                                                                              

Programul Operaţional Sectorial Transport a realizat cel mai mare deficit din absorbţia fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, România pierzând aproape un miliard de euro din alocare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) privind stadiul absorbţiei la finalul lunii februarie 2017. Economiştii BNR sunt şi mai pesimişti, spunând că rata de absorbţie a României în perioada 2007-2013 putea fi mai ridicată dacă prin Programul Operaţional Transport se puteau atrage toţi banii europeni alocaţi. Potrivit lor, România a pierdut chiar două miliarde euro din fonduri alocate pentru acest domeniu aferent perioadei 2007-2013. Aceast fapt întârzie integrarea în reţelele europene de transport, frânează investiţiile străine directe şi afectează negativ rata de creştere economică, spun ei.

Potrivit BNR, rămânerea în urmă din punctul de vedere al infrastructurii rutiere de data aceasta se vede şi din tabelul care arată numărul de kilometri de autostradă în ţări selectate din UE. Pentru a avea un proces de catching-up rapid, specialiştii în macro-economie recomandă ţărilor în tranziţie să-şi dezvolte infrastructura. Investiţiile publice au crescut în ultimii ani, conştientizându-se faptul că modernizarea economiei presupune autostrăzi, reţele de telecomunicaţii, extinderea şi diversificarea serviciilor de intermediere financiară, utilităţi publice adecvate etc.

Investiţii mari, dar tot nu avem autostrăzi Economiştii BNR susţin că cifrele privind investiţiile pot fi înşelătoare. Potrivit lor, dacă în perioada 2005- 2008 ponderea investiţiilor publice în PIB a fost în România de peste 5% din PIB, ea a fost de numai 4% în Polonia, în jur de 5% în Cehia, sau între 3-5% în Ungaria. Şi, cu toate acestea, cifra pentru România nu s-a materializat nici pe departe în infrastructura mare, adică autostrăzi, căi ferate, complexe portuare, sisteme de irigaţii şi lucrări funciare, susţine BNR.

Potrivit economiştilor, România este statul din UE care se află la cea mai mare distanţă faţă de standardele de referinţă ale Germaniei (ca cea mai performantă economie din Uniune), mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi nu numai. Dezvoltarea infrastructurii, o urgenţă Economiştii BNR recomandă autorităţilor dezvoltarea infrastructurii ca o urgenţă.

„Aici nu este vorba de «ştiinţa rachetelor», ci de eforturi care ar trebui să se concretizeze în interesul public. Dacă avem în vedere existenţa fondurilor europene alocate în acest scop şi ce s-a realizat până în prezent în acest domeniu, ne dăm seama de capacitatea slabă a instituţiilor cu prerogative în acest domeniu, de guvernanţă publică slabă în Romania”, susţin economiştii BNR. Ei recomandă, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii, care să lege organic regiunile ţării între ele şi să facă legăturile cu principalele rute de transport europene şi dezvoltarea de proiecte în ceea ce priveşte infrastructura de transport.

„Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ şi calitativ. România îşi poate construi infrastructura de care are acută nevoie, poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene”, subliniază economiştii BNR. 90 de kilometri noi în acest an În prezent, România a ajuns la 748 de kilometri de autostradă, după ce în acest an a mai fost deschis un tronson de 15 kilometri de pe Autostrada Vestului.

Acesta a fost singurul petic de autostradă deschis în ultimii doi ani. În acest an, autorităţile şi-au propus darea în folosinţă a 90 de kilometri de autostradă. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, în luna februarie, că firmele de construcţii vor termina în acest 90,23 kilometri de autostradă şi 45 de kilometri de variante ocolitoare şi vor finaliza modernizarea a 275 kilometri de drumuri naţionale.

Declaraţia sa a fost susţinută şi de directorul general al Companiei Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ştefan Ioniţă, care a precizat că acest obiectiv este unul realizabil, aproape jumătate din această distanţă fiind reprezentată de centuri ocolitoare, rezultat care va fi obţinut în condiţiile atragerii de fonduri europene şi a rezolvării unor probleme birocratice. Cu exact un an în urmă fostul şef al Companiei, Cătălin Homor promitea şi el că vor fi deschişi 80- 90 de kilometri.

5. Creşterea preţurilor locuinţelor din România a accelerat puternic, anul trecut

Preţurile locuinţelor din România au crescut accelerat, aproape pe toată durata anului trecut, în ultima jumătate a anului imobilele scumpindu-se cu peste 7%, arată datele publicate de institutul european de statistică Eurostat.

Anul trecut, locuinţele s-au scumpit în fiecare trimestru, în România, însă dacă la începutul anului preţurile creşteau cu circa 2,6% faţă de trimestrul similar al anului precedent, tendinţa de majorare a accelerat, în al doilea trimestru, ele majorându-se cu 6,8%. În a doua parte a anului, tendinţa s-a agravat, locuinţele scumpindu-se cu 7,1% în cel de-al treilea trimestru şi cu 7,3% în trimestrul final al anului. În Uniunea Europeană, preţurile locuinţelor au crescut cu 4,7%, iar în zona euro cu 4,1%, în ultimul trimestru al anului 2016.

Cele mai mari majorări au avut loc, în ultimul trimestru din 2016, în Cehia, unde preţurile au crescut cu circa 11%, dar şi în Letonia, Lituania şi Ungaria, unde au fost creşteri de peste 9%. În schimb, modificări nesemnificative au fost înregistrate în Italia (0,1%) şi în Finlanda (1%).

În niciun stat din UE nu s-au înregistrat scăderi ale preţurilor locuinţelor, în ultimul trimestru. Până şi în Cipru şi în Italia, unde preţurile scăzuseră tot restul anului s-au înregistrat majorări, la finalul lui 2016.

Agerpres.ro

6. România, excedent de 1,48 miliarde euro în comerțul cu îmbrăcăminte și accesorii, anul trecut

România a exportat, anul trecut, îmbrăcăminte și accesorii în valoare de 2,838 miliarde de euro, o sumă cu 0,9% mai mare față de cea din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Importurile de îmbrăcăminte și accesorii s-au cifrat la 1,355 miliarde de euro, fiind cu 24,9% mai mari comparativ cu cele din anul precedent, înregistrându-se astfel un excedent de 1,483 miliarde euro pe acest segment.

Anul trecut, exporturile FOB ale României au însumat 57,386 miliarde euro și au crescut cu 5,1% față de anul anterior, iar importurile CIF au totalizat 67,344 milioane euro, în creștere cu 7%.

Deficitul comercial FOB-CIF a fost de 9,958 miliarde euro, mai mare cu 1,592 miliarde euro față de cel din 2015.

7. Piața SPA din România rulează un business de 7,7 milioane de euro și înregistrează 160.500 de clienți anual

Piața SPA din România este la un nivel foarte scăzut în comparație cu țările europene, cifra de afaceri – deși în creștere față de anii trecuți – nu a depășit 7,7 milioane de euro la nivelul anului 2015, deoarece românii nu sunt educați “să consume” terapii de prevenție și de relaxare, iar în Legea turismului nu există o definiție a SPA și niciun nomenclator de meserii.

“De o piață SPA în România putem vorbi de acum 10 ani, însă abia în urmă cu 7 ani a apărut o primă locație SPA. Centre SPA în adevăratul sens al cuvântului sunt în continuare foarte puține la număr, în jur de 40 la nivelul întregii țări, inclusiv SPA-urile de hotel. Piața a crescut cu 5-6% din 2012 și până în 2014, respectiv de la 6,2 milioane de euro până la 6,9 milioane de euro, însă în 2015 creșterea a fost de 12%, până la 7,7 milioane de euro. Este încă foarte puțin, dar trebuie menționat că în aceste cifre sunt incluse doar terapiile SPA, numai cele de relaxare și prevenție, fără terapii de slăbire sau de fitness. Dacă le includeam și pe acestea, categoric vorbeam de alte cifre. Consider că și pentru 2016 vom avea o creștere cel puțin similară, însă datele le vom ști abia în luna mai”, susține Ioana Marian, ambasador al Global Wellnes Day în România, fondator și director general al unei platforme de referință în domeniul SPA & wellness.

Potrivit sursei citate, unul dintre motivele pentru care în România nu sunt centre SPA este legat de faptul că nu există în Legea turismului o definiție a ceea ce înseamnă SPA și niciun nomenclator de meserii, ceea ce nu permite înființarea unor școli pentru acest domeniu cu un potențial real de dezvoltare.

“Cred că unul dintre motivele pentru care nu sunt centre SPA & wellness în România este legat și de faptul că nu există o definiție a ceea ce înseamnă SPA nicăieri în Legea turismului, nu avem nomenclatoare de meserii, nu există SPA manageri și nu există terapeuți SPA în România. Automat nu se pot face astfel de școli, nu se pot da diplome, deci nu ai de unde să iei oameni școliți, iar din străinătate nu poți să-i aduci pe salariile din România”, afirmă Ioana Marian.

Aceasta a explicat că pe lângă deficiența de personal “școlit” pe piața SPA, românii nu sunt educați în “a se relaxa și a preveni și dau banii pentru tot felul de distracții”.

“Pe această piață nu sunt în momentul de față nici clienți foarte mulți, pentru că românii nu sunt educați în a se relaxa și a preveni și dau banii pentru tot felul de distracții. E un cerc vicios. Dacă terapeuții ar fi extraordinari de buni, odată ce ai ajunge într-un centru SPA te-ai întoarce acolo, dar dacă nu a fost nimic excepțional care sa te marcheze, atunci nu îți vei dori să repeți experiența sau vei găsi altceva care să te atragă mai mult decât acea experiență”, explică fondatorul platformei despreSpa.ro.

Evoluția numărului de clienți români și străini pe piața SPA a crescut de la 140.000 în anul 2012 la 160.500 în 2015, ponderea străinilor fiind sub 20.000. Dacă în anii 2012 — 2014 un român a cheltuit, în medie, 150 de lei pe un tratament SPA, în 2015 suma s-a majorat la 160 de lei, iar numărul tratamentelor a ajuns la 212.000.

În ceea ce privește numărul turiștilor străini interesați de astfel de terapii, din peste două milioane de turiști străini care au înnoptat mai mult o noapte pe teritoriul României, doar 15.300 au făcut tratamente SPA în anul 2015, iar din aceștia peste 80% au venit în scop de business și pe parcursul mai multor săptămâni, relevă un studiu de profil.

“Din păcate, România nu are încă destinații SPA, pentru că o astfel de locație trebuie să fie în afara orașului, să fie aproape de natură, fie că vorbim de mare sau de munte, iar acolo trebuie să existe mai multe programe, trebuie să existe specialiști care să poate direcționa fiecare persoană în funcție de nevoi și să facă programe personalizate. De asemenea, activitățile trebuie să fie diverse, în apă și pe uscat, dar să existe și o anumită dietă, în general, alcalină”, susține Ioana Marian.

Platfoma despre spa.ro este ambasadorul Global Wellness Day în Romania (“Ziua Internațională a wellness-ului”) care se sărbătorește în 100 de țări pe 7 continente, dar și partenerii media ai European SPA Association. De asemenea, platforma este și ambasadorul singurului program global de mentorship în SPA & wellness și ospitalitate.

“Suntem singurii ambasadori ai programului în România și avem deja mulți înscriși, au fost receptivi. Programul este gratuit între anii 2017-2019 și suntem fericiți că l-am adus și în Romania. A fost greu, pentru că noi nu avem școli de SPA și șocul a fost destul de mare pentru ei din acest punct de vedere. Deși ne străduim de trei ani să obținem nomenclatoare de meserii pe această piață, nu reușim. Suntem așa, ca un titirez între Ministerul Muncii, ANT, mai nou Ministerul Turismului — discutăm cu diverși oameni care se tot schimbă. Acest program, care nu este o școală, oferă posibilitatea SPA managerilor și terapeuților să intre în contact cu orice mentor de oriunde din lume”, subliniază Marian.

Reprezentanta despreSpa.ro susține că în următorii ani, această piața se va dezvolta semnificativ în România, deși ar trebui o comunicare mai intensă, astfel încât informațiile să ajungă către public.

“DespreSpa.ro o face deja de șase ani, dar informațiile trebuie să ajungă către public. Altfel, nu are cum să se dezvolte. Sper ca turiștii străini să ceară din ce în ce în ce mai mult astfel de destinații, iar noi să rezolvăm problemele legislative și în cinci ani să vorbim de cu totul alte cifre, număr de clienți și de centre SPA în România”, a adăugat ea.

La nivel mondial există o zi, în fiecare an, care sărbătorește “starea de bine”, respectiv “Global Wellness Day”, în cea de-a doua sâmbătă din luna iunie, iar în acest an va fi în data de 10 iunie.

“În acest an “Global Wellness Day” cade pe 10 iunie. În 2016, am colaborat cu 27 de centre SPA, care au oferit mini-terapii gratuite, acces gratuit la facilități și workshopuri wellness, iar anul acesta speram să avem cel puțin 50 de astfel de locații la nivel național, iar dacă participarea este gratuită sperăm să vină cât mai mulți. Și noi vom organiza un eveniment mare în Complexul Tei din București, cu foarte multe activități statice sau dinamice, inclusiv pentru copii. De asemenea, românii vor putea opta și pentru un circuit wellness din SPA în SPA”, menționează Ioana Marian.

Ea a precizat că 2017 este primul an în care România a intrat în atenția institutului internațional de profil, respectiv Global Wellness Institut, care centralizează toate datele pe turismul wellness.

“Este primul an în care Global Wellness Institute, care centralizează toate datele despre ceea ce înseamnă turism wellness internațional, ne-a solicitat nu numai cifre despre România, ci și detalii despre terapii SPA străvechi care se făceau și se mai fac și azi. Este în sfârșit o ocazie pentru România de a apărea pe harta turismului internațional cu terapii care au la bază factori naturali”, susține reprezentantul platformei.

În România, o primă destinațiile SPA există la Balvanyos, în județul Covasna, un resort unde pe lângă toate terapiile și tratamentele care se fac, există trasee de biciclete și de drumeții.

“Intenția investitorilor de acolo este de a transforma toată zona într-o destinație SPA. Ei își cultivă plantele în curtea lor, au rețetele casei la ceaiuri pentru fiecare anotimp și realizează meniuri specifice”, spune Ioana Marian.

Resortul se află într-o zonă muntoasă în mijlocul pădurilor din jurul Lacului Sf. Ana, iar investiția depășește 10 milioane de euro, dar va continuă cu extinderea facilităților de cazare și agrement.

Circuitul termal al resortului de la Balvanyos constă în mai multe facilități calde și reci, în interior și exterior, camere saline, spații pentru terapii diverse: medicale, relaxare, detoxifiere, fiind puse astfel împreună într-o facilitate modernă tradiții străvechi cu resurse naturale de vindecare.

Hotelul complexului se află într-un proiect pilot european Nearly Zero Energy Hotels (NEZEH). Acest concept definește o clădire performantă energetică foarte ridicată, iar responsabilitatea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare este un obiectiv care stă la baza politicii de management a hotelului. Valoarea totală a proiectului ajunge la 500.000 de euro, însă după implementarea măsurilor indentificate prin auditarea energetică a clădirii se estimează că până în 2023 consumul de energie se va reduce cu 81%, iar cel de CO2 cu 76,67%. Proiectul a fost prezentat și Parlamentului European în anul 2016.

De asemenea, Brașovul are din 2015 un centru modern de detoxifiere și curățare corporală și spirituală — Atasagon, centrul fiind rezultatul unei colaborări intensive dintre specialiști internaționali, cu o vastă expertiză în domeniul wellbeing-ului. Mai mult, unul dintre fondatori, împreună cu un specialist în prepararea sucurilor detox și un maestru în meditație au participat la dezvoltarea și implementarea unor concepte unice și inovatoare în cele mai renumite centre de detoxifiere din Turcia. Este important de știut că întreg procesul se desfășoară sub stricta supraveghere a unui medic cu experiență specializat în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Potrivit raportului Global Wellness Institute (GWI) realizat în anul 2016, turismul wellness mondial a generat 563 de miliarde de dolari în anul 2015, fiind în creștere cu 28% față de 439 de miliarde de dolari înregistrate în 2013, dar estimările arată că în 2020 se va ajunge la 808 de miliarde de dolari.

Potrivit studiului GWI, industria de ape terminale și minerale valora 51 de miliarde de dolari în anul 2015, însă 20.300 de centre termale care nu au avut niciun centru SPA atașat au realizat încasări de 18 miliarde de dolari în același an 2015, în timp ce 7.000, care aveau un centru SPA, au obținut 32 de miliarde de dolari.

Revista presei 06.04.2017

Revista presei 06.04.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Eurostat: România şi Bulgaria au înregistrat în 2016 cele mai scăzute costuri ale forţei de muncă din UE
  2. Un start-up din România certifică în premieră standardul pentru sisteme de management anti-mită
  3. Companiile din SUA şi Israel sunt interesate de reabilitarea sectorului irigaţiilor din România
  4. Liderii PSD se reunesc astăzi la Sinaia pentru a semna legea salarizării unitare.
Wall-street.ro.
  1. Antreprenoriat made in Timisoara: povestea afacerii inspirate de vitrinele cochete cu dulciuri din Europa
  2. Employer branding sau responsabilitate sociala? Despre angajatorii care #rezista si vor sa faca diferenta

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Eurostat: România şi Bulgaria au înregistrat în 2016 cele mai scăzute costuri ale forţei de muncă din UE

România şi Bulgaria au înregistrat în 2016 cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi de biroul european de statistică Eurostat, de 5,5 euro, respectiv 4,4 euro, faţă de o medie la nivelul Uniunii Europene de 25,4 euro.

În zona euro, media a fost de 29,8 euro. Costuri scăzute ale forţei de muncă au mai fost în Lituania (7,3 euro), Letonia (7,5 euro), Ungaria (8,3 euro) şi Polonia (8,6 euro). Cele mai ridicate costuri orare cu forţa de muncă au fost consemnate anul trecut în Danemarca (42 euro), Belgia (39,2 euro), Suedia (38 euro), Luxemburg (36,6 euro) şi Franţa (35,6 euro).

Între statele din afara zonei euro, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au avut loc în România (12,7%) şi Bulgaria (7,8%), iar cele mai mici în Marea Britanie (1,5%) şi Danemarca (1,9%). În Uniunea Europeană, creşterea acestor costuri a fost de 1,6%, iar în zona euro de 1,5%.

2. Un start-up din România certifică în premieră standardul pentru sisteme de management anti-mită

Start-up-ul românesc Integrity Solutions a sublicenţiat, în premieră, capacitatea de a implementa, certifica şi pregăti experţi pentru standarde de management anti-mită.

Astfel, ISO 37001 – sisteme de management anti-mită, oferă pentru prima dată un cadru al regulilor şi legilor internaţionale pentru prevenirea luării şi dării de mită. Standardul se adresează atât mediului privat, cât şi celui public, de orice dimensiuni, fără a impune un sistem birocratic şi greoi companiilor. Elementul de bază al acestui nou standard este dezvoltarea culturii etice în mediul de afaceri.  Potrivit celui mai recent studiu Rand Europe, România pierde anual între 13,5% şi 22,5% din PIB din cauza corupţiei, mediile europene fiind cuprinse între 4,9% şi 6,3% din PIB. România ocupă locul 48 din 176 în privinţa percepţiei corupţiei la nivelul sectorului public, arată un studiu al Transparency International din anul 2016.   

„Integrity Solutions a apărut din dorinţa de a aduce o schimbare reală în mediul de afaceri din România, o schimbare către un model sustenabil de afaceri. În felul acesta, impactul serviciilor noastre se regăseşte în procesele de management.

Din păcate, în România, ne lovim de dorinţa de a bifa un raport sau de a cheltui bugetul de CSR. În acelaşi timp, am întâlnit şi companii deschise către îmbunătăţirea proceselor de management, care au înţeles valoarea acestor practici. Practic, acest nou standard ISO reuneşte principalele elemente care se regăsesc în legile internaţionale anti-mită (Foreign Corrupt Practices Act, United Kingdom Bribery Act, Sapin II, Legea 231 din Italia) cât şi în ghidurile de bune practici internaţionale privind sistemele împotriva corupţiei şi mitei. Astfel, ISO 37001 presupune implementarea unor măsuri de precauţie pe care firmele, autorităţile publice sau ONG-urile le pot lua pentru a se proteja de o eventuală răspundere penală în situaţia în care un angajat comite fapte de natură penală ce ar putea atrage şi răspunderea angajatorului”, spune Radu Răuţă, Partener Integrity Solutions. Până la lansarea acestui standard ISO, Integrity Solutions oferea consultanţă şi asistenţă în implementarea de politici şi practici interne asemănătoare.

Acum, ISO 37001 oferă cadrul pentru buna funcţionare a sistemelor de management anti-mită, standard dezvoltat pe recomandările diferitelor guverne şi organizaţii, reprezentând un consens mondial cu privire la cele mai bune practici de luptă împotriva corupţiei. Necesitatea programelor anti-mită şi anticorupţie certificate prin acest standard sunt cu atât mai utile în România, având în vedere că lupta anticorupţie se concentrează foarte mult pe pedepsirea infracţiunilor, dar nu şi pe prevenirea acestor practici ilegale.

”Integrity Solutions ajută companiile din România să implementeze, auditeze şi certifice acest standard ISO. În plus, experţi bogată experienţă de training în domeniul eticii în afaceri, compania noastră certifică experţi pe baza acestui standard ISO. Practic, pregătim auditori şi manageri de conformitate pentru a asigura buna funcţionare a acestui sistem de management.

O astfel de certificare complementează raportarea de sustenabilitate, ce a devenit obligatorie de anul acesta, ajutând la îndeplinirea indicatorilor GRI specifici. Astfel, prin acest standard este acoperită plaja de raportare aferentă anticorupţiei”, mai declară Radu Răuţă, Partener Integrity Solutions. Integrity Solutions este o firmă de consultanţă înfiinţată în 2015, specializată în a livra soluţii pentru optimizarea practicilor de integritate, minimizarea riscurilor şi prevenirea mitei şi a corupţiei în mediul de afaceri.

3. Companiile din SUA şi Israel sunt interesate de reabilitarea sectorului irigaţiilor din România

       Statele Unite ale Americii şi Israel sunt interesate să investească România pentru reabilitarea sectorului de irigaţii din ţara noastră.

O delegaţie din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi din partea Ambasadei Israelului la Bucureşti a participat miercuri la o întâlnire de lucru la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în urma discuţiei pe care Petre Daea, ministrul Agriculturii, a avut-o săptămâna trecută cu reprezentanţii Consiliului de Afaceri Americano-Român (AMRO).

Tema principală a discuţiilor a constituit-o realizarea de investiţii în irigaţii. Reprezentanţii Ambasadei SUA au propus oficialilor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale organizarea, în viitorul apropiat, a unei mese rotunde cu participarea experţilor şi companiilor de profil din SUA şi Israel, precum şi a părţilor implicate din ţara noastră.  

Propunerea diplomaţilor a fost agreată de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, apreciind că în urma unor astfel de dezbateri pot rezulta proiecte concrete şi care pot conduce la dezvoltarea unor parteneriate strategice în interesul tuturor părţilor implicate. Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România dispune de 1,015 miliarde de euro, conform Legii nr.269-2016 şi aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 793/2016, pentru perioada 2016 – 2020.

Este vizată pentru reabilitare infrastructura principală de irigaţii care alimentează o suprafaţă de circa 2 milioane ha, prin 86 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 110 staţii de pompare de bază, 137 staţii de repompare; 2.525 metri conducte de refulare; 1.997.481 metri canale de aducţiune; 2.885.073 metri canale de distribuţie; 4.995 construcţii hidrotehnice.

4. Liderii PSD se reunesc astăzi la Sinaia pentru a semna legea salarizării unitare

Legea salarizării unitare va fi semnată joi, la Sinaia, de către liderul PSD, Liviu Dragnea, premierul Sorin Grindeanu şi copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, fiind principalul punct de pe ordinea de zi a şedinţei coaliţiei de guvernare.

Social-democraţii se întrunesc, la ora 11.00, în Comitetul Executiv Naţional, iar la ora 14.00 va avea loc şedinţa coaliţiei la guvernare, copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu fiind invitat la Sinaia pentru a semna, alături de Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu legea salarizării unitare. „Noi joi vom semna legea, ca şi iniţiativă parlamentară. Prim-ministrul şi doamna ministru al Muncii mi-au zis mie şi domnului Tăriceanu că cea mai bună variantă este să o transformăm într-o iniţiativă parlamentară, nu într-o iniţiativă legislativă a Guvernului, pentru a câştiga timp. (…)  Astăzi, proiectul de lege unic al salarizării este gata.

Urmează ca joi, poate chiar de mâine, ministrul Muncii să meargă la Parlament să înceapă să strângă semnăturile, pentru cei care vor să fie co-iniţiatori la această lege, şi joi va fi semnat de liderii coaliţiei şi de parlamentari. Îl invit joi pe preşedintele Tăriceanu să vină la Sinaia să semnăm împreună acest proiect de lege”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

Totodată, în cadrul întrunirilor de joi, de la Sinaia, va avea loc şi o evaluare a miniştrilor Guvernului Grindeanu, în condiţiile în care liderul PSD vrea să îi tragă la răspundere de ce au întârziat „atât de mult” cu Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. „Va fi o discuţie interesantă pentru că, în afară de legea salarizării, vreau că avem o discuţie cu guvernul, să vedem ce mai fac miniştri, să-i întreb şi eu de ce a întârziat atât de mult cu Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pentru că trebuie nişte argumente serioase (…).

Pe Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii au o întârziere pe care vreau să o lămurim în seara asta şi mâine, pentru că vreau ca săptămâna viitoare cel mai târziu să avem un draft al actului normativ şi un calendar de implementare”, a afirmat Liviu Dragnea miercuri, la Sinaia.

Liderii PSD au ajuns la Sinaia încă de miercuri seara, ei fiind cazaţi la hotelul Mara unde urmează să stea până vineri dimineaţă. 

Wall-street.ro

5. Antreprenoriat made in Timisoara: povestea afacerii inspirate de vitrinele cochete cu dulciuri din Europa

Au lucrat in corporatii pana in 2015, moment in care Giorgiana, Dorina si Stefan au decis sa inceapa o aventura „dulce” in antreprenoriat. Totul a inceput cu o discutie despre calatorii, dulciuri si cadouri, dublata de fascinatia pentru vitrinele ciocolateriilor cochete descoperite in calatoriile prin Europa. Astfel a aparut pe piata din Timisoara „Ceva Dulce”, un business cu personalitate in domeniul dulciurilor.

De afacerea Ceva Dulce se ocupa Giorgiana Petre (33 ani) alaturi de sora ei, Dorina Petre (25 ani), in timp ce Stefan Szakal (35 ani) este investitor si consultant in afaceri.

„Dorinta de a avea un business al meu este o una mai veche, astfel ca am explorat mai multe concepte si idei, de-a lungul timpului. Ideea unui magazin de dulciuri a venit natural, in timpul unei discutii cu Stefan, despre calatorii, dulciuri si cadouri de peste tot din lume. Fascinata de vitrinele ciocolateriilor cochete descoperite in calatoriile prin Europa, i-am spus ca atunci cand voi creste mare, imi voi deschide un magazin de dulciuri. In anul 2015, sustinuta de Stefan, am concluzionat ca eram suficient de <<mare>> pentru a-mi transforma visul in realitate si de a incepe aventura dulce”, povesteste Giorgiana Petre.

Investitia initiala a fost de aproximativ 30.000 de euro, cea mai mare parte din aceasta suma fiind alocata achizitionarii de marfa si stocurilor.

„Pentru ca mi-am dorit un loc special si cu personalitate, am alocat o suma considerabila pentru proiectul de design, amenajarea magazinului si realizarea mobilierului personalizat. Avansul si prima chirie, un sistem de supraveghere, casa de marcat si autorizatiile de functionare au fost si ele pe lista primelor investitii”, detaliaza Giorgiana.

Una dintre cele mai mari provocari a fost gasirea unui spatiu de inchiriat pentru magazin, alaturi de identificarea furnizorilor si stabilirea unor parteneriate cu acestia. „Pentru ca noi ne-am dorit sa introducem in portofoliul nostru si branduri care nu se gaseau in Romania, a trebuit sa contactam atat furnizori si distribuitori internationali, cat si companii de transport. Unii au raspuns foarte greu sau deloc, altii ne-au impus achizitia unor cantitati minime sau anumite conditii de plata greu de indeplinit pentru volumul unui singur magazin”, adauga antreprenoarea.

Din experienta primilor pasi in antreprenoriat a invatat ca afacerile mici si mijlocii sunt foarte afectate de „legislatia proasta, aplicata prost”. „Adesea ramai neputincios in fata dezinteresului si a lipsei de informatii din partea institutiilor publice. De partea cealalta, clientii sunt si ei dificili si trebuie sa iti asumi o componenta de educatie in domeniul ta. Partea buna este, insa, ca orasul este unul cu potential imens de crestere si intr-o continua dezvoltare. Faptul ca Timisoara a castigat titlul de Capitala Cultural Europeana poate fi un motiv in plus pentru a incepe un business aici”, crede Giorgiana.

„In 2017 intentionam sa introducem mai multe branduri de dulciuri in portofoliul nostru, pe care sa le importam direct, sa marim lista magazinelor partenere care ne comercializeaza produsele si sa dezvoltam partea de vanzari online. In acest moment puteti gasi o parte dintre produsele si in alte locatii in afara magazinului propriu, cum ar fi grupul de Librarii Librarium (Timisoara, Bucuresti, Cluj, Iasi), cafeneaua Reciproc (Timisoara) si The Wine Guy (Timisoara)”, detaliaza Giorgiana.

Totodata, proprietarii Ceva Dulce iau in considerare si structurarea unui plan de francizare, in conditiile in care prima solicitare a venit la mai putin de un an de la deschiderea magazinului, din Republica Moldova.

„Si cunostintele noastre din Bucuresti ne spun adesea ca un magazin Ceva Dulce in Bucuresti ar fi un adevarat succes, insa, pana acum ne-am concentrat pe construirea si consolidarea brand-ului. Investitia intr-o astfel de deschidere poate fi intre 30.000 si 50.000, in functie de suprafata magazinului si oras”, conchide Giorgiana.

6. Employer branding sau responsabilitate sociala? Despre angajatorii care #rezista si vor sa faca diferenta

Companiile romanesti si cele internationale, indiferent de domeniu, se confrunta tot mai des cu probleme ce tin de gasirea si atragerea in echipa a celor mai buni specialisti. Fie ca se orienteaza catre tinerii absolventi sau catre profesionisti consacrati, auzi tot mai des intrebarea “Imi poti recomanda un om bun?“

Dezechilibrul intre cererea si oferta de specialisti sau de absolventi devine tot mai acut, asa ca strategiile de comunicare axate pe brandul de angajator sunt dezvoltate de companii pentru a face fata concurentei in crestere privind atragerea viitorilor angajati.

In egala masura, nevoia de promovare a brandului este realizata de unii angajatori numai dupa ce se confrunta cu situatii neprevazute. Aparitia unor initiative legislative care pot conduce la cresteri de costuri neanticipate, mergand pana la inchideri de fabrici sau la restructurari masive, sunt situatii de care auzim frecvent. Sunt, de asemenea, intrebari pe care investitorii si le pun inainte sa investeasca intr-o piata sau alta, atunci cand aleg Romania sau alte regiuni pentru a-si dezvolta afacerile si a crea locuri de munca.

Dar ce inseamna de fapt employer branding? De ce unele companii aleg sa investeasca in comunicare pentru a atrage atentia celor mai buni viitori angajati? Ce costuri sunt implicate?

Prin Employer branding companiile isi promoveaza in mod subtil ofertele de angajare pentru a-i atrage pe cei mai buni angajati. In comunicare se axeaza pe viziunea de companie, misiunea si valorile pe care le au si le transmit prin tot ceea ce fac, perspectivele pe care le ofera, mediul de lucru, oportunitatile de cariera si programele de formare profesionala, initiativele de protectie a mediului sau de responsabilitate sociala. Sunt multe alte aspecte ce tineau odata de parcursul post-angajare si care, mai nou, au devenit o “carte de vizita” a companiei in ochii viitorului angajat. Acum viteza de adaptare este definitorie atat pentru angajati cat si pentru angajator. Job description si pachetul oferit reprezinta un criteriu important, insa nici pe departe singurul in alegerea noului loc de munca. Astfel, creativitatea isi face loc in comunicare, alaturi de reputatia brandului, echipa si credibilitatea companiei.

Investind in oameni si in comunicarea axata pe Employer brand, companiile sunt constiente ca atragerea candidatilor potriviti este o investitie pe termen lung, cu impact pozitiv (ROI) pentru organizatie, dar si pentru cresterea potentialului economic al zonei in care activeaza compania. Iar atunci cand politicile de companie o permit, noul concept Talent Brand poate fi cel mai potrivit instrument de promovare, nu doar ca ambasadori de brand in comunicarea interna sau externa, ca modele de urmat, ci si in campanii de promovare catre consumatori, pentru a personaliza si individualiza output-ul companiei. Relationarea intre oameni conteaza in epoca social media si a social relations.

Cat despre instrumentele de comunicare, ele se pliaza pe audiente si obiective. Sunt campanii de outdoor (ati remarcat poate campania Lidl), campanii social media sau programe CSR (corporate social responsability) axate pe educatie si dezvoltare de comunitati. Fie ca vorbim de relatia cu mediul universitar, oferirea de internship-uri, programe de “shadowing” sau mentorat, burse si programe de reabilitare pentru scoli vocationale si transmiterea de meserii, instrumentele de comunicare on si offline sunt multiple. Difera nevoile si viziunea companiei, obiectivele imediate si cele pe termen lung.

Din practica mea profesionala de comunicator, cu douazeci de ani de experienta intr-o companie care a pionierat in comunicare strategica si asista companii si investitori din diferite sectoare, am observat ca, in ultimii ani, majoritatea clientilor au inceput sa realizeze ca a comunica despre brandul de angajator este o necesitate si, in ultima instanta, o dovada de responsabilitate.

Prin Employer branding, responsabilitatea trece granita departamentelor de resurse umane, implica si marketingul sau comunicarea si ajunge sa fie o decizie strategica la nivel de management, cu implicatii mai largi.

E si un raspuns al companiilor la oferta scazuta reprezentata de generatii de absolventi tot mai slab pregatite si mai restranse numeric. Asistam la aceleasi semnale de alarma si dezbateri despre cum se poate realiza o aliniere intre domeniile in care scolile si universitatile pregatesc viitorii specialisti, nevoile de angajare existente in piata romaneasca, perspectivele pe termen mediu si, nu in ultimul rand, strategiile guvernamentale, oricare ar fi acestea.

Migrarea fortei de munca din anumite regiuni, alaturi de “exodul creierelor” – toate contribuie la o acuta reducere a ofertei de forta de munca dar si de consumatori, de contribuabili, la dezradacinarea familiilor sau la scaderea numarului de scolari si cresterea necesarului de asistenta sociala. Implicatiile sunt la o scara mult mai larga, iar pe termen lung avem de pierdut daca ramanem ancorati in aceleasi asteptari nerealiste. Sau avem de castigat daca alegem sa investim, cu pragmatism, acolo unde traim.

In loc de incheiere:

Romania a avansat in topul international al fericirii, pe pozitia 57. World Happiness Report 2017 analizeaza, anual, starea de bine a locuitorilor din 155 de tari, conform IFL Science. Fericirea e definita nu doar ca o stare mentala, ci ca un efect al sistemului de sanatate publica, prosperitatii economice si politicilor guvernamentale de la nivel global. Interesant, in setul celor 6 indicatori masurati pentru a defini starea de fericire a unei natiuni, sunt si doua criterii mai aparte “independenta in luarea deciziilor individuale” si “generozitatea” (masurata in donatii individuale). Desi mai greu de cuantificat, ambii indicatori castiga teren, alaturi de clasicii (dar oarecum limitativii) indicatori cantitativi de performanta, de tipul PIB pe cap de locuitor, care urmariti individual au legatura cu prosperitatea unei natiuni, dar nu definesc neaparat si starea de bine a acesteia.

Extrapoland, companiile se confrunta din ce in ce mai mult cu necesitati de recrutare si atragere a celor mai buni candidati, dar si cu provocari in mentinerea oamenilor buni in organizatie. In plus, observam schimbari de paradigma, asa cum generatiile noi si avansul tehnologic atrag dupa sine o alta definitie a progresului si a modului de lucru. Obligatia sau dreptul de a fi fericit devin tot mai vizibile in prezentul imediat. Ce alegem si ce lasam in urma, e o decizie individuala.

Companiile si angajatorii sunt astazi mai motivati ca oricand sa raspunda tuturor acestor provocari intr-un mediu economic si de afaceri in care calitatea resurselor umane este determinanta pentru succes. Ei aleg sa comunice integrat si sa isi dezvolte cultura organizationala organic, mentinandu-si, in acelasi timp, valorile si identitatea. Iar rolul comunicarii prin Employer branding a devenit hotarator in a atrage oamenii potriviti care sa contribuie in mod profesionist la dezvoltarea afacerilor si a viitorului companiilor.