Revista presei 30.03.2017

Revista presei 30.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Economica.net
  1. CNIPMMR: Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri
Zf.ro.
  1. Consiliul IMM: Aproape 90% din întreprinzători întâmpină piedici administrative, fiind afectaţi de procedurile complicate de autorizare sau de taxele parafiscale.
Adevarulfinanciar.ro.
  1. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare.
Startupcafe.ro, B1.ro, Republikanews.ro, Ziare-pe-net.ro, Romania.shafaqna.com.
  1. Patronii IMM, îngrijorați! Guvernul întârzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Care sunt cerințele lor
M.libertarea.ro.
  1. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Antena.ro, Nmedia.ro.

  1. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare.
Ceccarbusinessmagazin.ro.
  1. Întreprinzătorii mici și mijlocii solicită înfiinţarea unui departament de debirocratizare în ministere
1stiri.com.
  1. 86,7% dintre IMM-uri au întâmpinat piedici la iniţierea şi consolidarea afacerii – Sondaj CNIPMMR

Hotnews.ro, Diacaf.ro, Ziarelive.ro, ZTV.ro, Pauza-online.ro.

  1. Patroni IMM: Guvernul ntrzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Ce vor patronii cu afaceri mici si mijlocii
Capital.ro, Ziar.com, Amosnews.ro.
  1. Care sunt cele mai competitive regiuni din UE.
Fiscalitatea.ro.
  1. 23 de milioane de IMM-uri se confrunta cu provocari severe.
Bursa.ro.
  1. CNIPMMR: “Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri”.
Libertarea.ro.
  1. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Cât alocă un cuplu pentru un sejur de weekend în România.
  2. De unde mai luăm bani? Guvernul vrea să folosească rezervele companiilor de stat pentru finanţarea deficitului
  3. Daea, despre proiectul de susţinere a crescătorilor de porci: Aduc carne pe masa românilor şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară.
Agerpres.ro.
  1. ACA: Vremea nefavorabilă și depopulările familiilor de albine vor afecta anul apicol 2017
  2. INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă vacante în 2016; rata medie anuală a crescut la 1,28%
  3. Dumitru Costin: BNS a cerut, în Consiliul Național Tripartit, modificarea cadrului legislativ privind salarizarea în companiile cu capital de stat

Apariții în presă ale CNIPMMR

Economica.net

1. CNIPMMR: Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri, care să fie prezentat şi aprobat de Guvern, a declarat marţi Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie.

Consiliul a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de guvern în primul trimestru al acestui an.

”Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică. Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat marţi Florin Jianu.

Astfel, în ceea ce priveşte Legea prevenţiei, proiectul trebuie teoretic să intre în viagoare pe 1 aprilie, însă proiectul legii nu a fost publicat în dezbatere pe site-ul ministerului în transparenţă decizională.

Referitor la Programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în prezent proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare.

Ordonanţa de Urgenţă a fost publicată în 30 ianuarie, iar normele de implementare aveau termen 2 martie, acestea trebuiau elaborate şi aprobate în termen de 30 de zile de la publicare.

Mai mult, memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare” nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare, acesta având termen pentru implementare 31 martie.

”În plus, schemele pentru acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane euro nu au fost redactate, deşi aveau termen 31 martie. 33% din fonduri sunt pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro şi 1 milion euro, alte 33% sunt pentru firmele cu afaceri între 1 şi 10 milioane euro, iar 34% sunt pentru firmele cu o cifră de afaceri peste 10 milioane euro”, adaugă Florin Jianu.

Un alt proiect care trebuia dezbătut cu reprezentanţii mediului de afaceri până la sfârşitul lunii martie este Codul economic al României, care însă nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.

Proiectul urma să includă toate legile care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Zf.ro

2. Consiliul IMM: Aproape 90% din întreprinzători întâmpină piedici administrative, fiind afectaţi de procedurile complicate de autorizare sau de taxele parafiscale

Întrebaţi dacă s-au confruntat cu bariere/piedici administrative la iniţierea, derularea sau consolidarea afacerii, au răspuns afirmativ 86,7% din cei chestionaţi în cadrul unui sondaj prezentat marţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, respondenţii au menţionat în principal procedurile îndelungate şi complicate de autorizare, costurile ridicate administrative şi numeroase taxe parafiscale. Cei mai mulţi (63,3%) au fost afectaţi de procedurile îndelungate de autorizare/înregistrare, apoi de lipsa soluţiilor eGovernment (60%), de numeroasele taxe parafiscale (56,7%), de costurile administrative ridicate (53,3%) şi de perioada mică de validitate a licenţelor, cu reluarea procedurilor (30%).

Ca soluţii, 80,6% din respondenţi au considerat necesară înfiinţarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort şi în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare.

Adevarulfinanciar.ro

3. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare

Niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri nu a fost adoptat de Guvern, în primul trimestru al acestui an, deşi măsurile au fost promise în programul de guvernare.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor, şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în primul trimestru al anului 2017.

„Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică. Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat marţi Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie.

Şase promisiuni majore, zero realizări                                       

Aşadar, există şase măsuri incluse în programul de guvernare 2017-2020 pentru mediul de afaceri care trebuiau implementate în primul trimestru al acestui an, însă ele sunt în diferite stadii de realizare: au termene depăşite, nu există informaţii despre proiectele de Hotărâre de Guvern, nu au scheme de ajutor de stat redactate sau nu au fost puse în dezbatere publică.

Prima dintre acestea este Legea prevenţiei, prin care se doreşte evitarea sancţionării companiilor pentru încălcarea unor prevederi legale, în paralel cu remedierea problemelor descoperite. Legea are termenul depăşit, data de 23 februarie fiind cea în care trebuia să se realizeze aprobarea proiectului de lege în Guvern pentru a fi transmis Parlamentului, pentru a intra în vigoare de la 1 aprilie. În acest moment proiectul legii nu este afişat pe site-ul ministerului în transparenţă decizională.

Următoarea măsură este programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. OUG a fost publicată în data de 30 ianuarie, termenul pentru redactarea normelor de aplicare fiind 2 martie.  În prezent proiectul de HG privind normele este în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare, în condiţiile în care normele de implementare trebuiau publicate şi aprobate în termen de 30 de zile.

În ceea ce priveşte departamentul de Debirocratizare şi memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare”, termenul pentru implementare este sfârşitul lunii martie, însă memorandumul nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare.

De asemenea, pentru programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, aprobat prin OUG nr. 8/2017, ordonanţa a fost publicată în data de 25 ianuarie, iar termenul pentru normele de aplicare era 24 februarie. Cu toate acestea, în prezent nu există informaţii despre elaborarea proiectului de HG privind aceste norme, deşi ele trebuiau elaborate şi aprobate în 30 de zile.

Mai mult, o măsură viza şi acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 de milioane de euro, astfel: 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 de euro şi un million de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între un million de euro şi 10 milioane de euro şi 34% pentru firmele cu cifră de afaceri peste 10 milioane de euro. Termenul pentru această măsură este 31 martie, însă schemele de ajutor de stat nu au fost redactate.

O măsură importantă anunţată de Guvern era codul economic al României, care să includă toate legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Şi, deşi termenul pentru dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri este sfârşitul luni martie, proiectul Codului nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.

Startupcafe.ro, B1.ro, Republikanews.ro, Ziare-pe-net.ro, Romania.shafaqna.com

4. Patronii IMM, îngrijorați! Guvernul întârzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Care sunt cerințele lor

Procesul de implementare a celor șase măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri va fi întârziat de către Guvern, informează Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o analiză prezentată marți de Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în cabinetul Grindeanu, potrivit startupcafe.ro.

Cele 6 măsuri aflate în întârziere sunt: Legea Prevenției, Programul Start-up Nation România, înființarea unui departament de debirocratizare, Programul de susținere a internaționalizării IMM-urilor românești, ajutoare de stat în valoare de 500 milioane euro pentru firme private, Codul economic al României. 

Liviu Rogojinaru, președintele organizației patronale din sectorul firmelor mici și mijlocii, a cerut implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, privind:

-înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare;

-simplificarea procedurilor de debirocratizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;

-reducerea masivă a numărului de taxe și eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale;

-reducerea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri;

-simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi.

-Măsuri de debirocratizare și simplificare a procedurilor trebuie să vizeze cu prioritate domeniile: fiscal/procedură fiscală, programele cu finanțare UE/buget, autorizarea funcționării/ reformarea licențelor, achizițiile publice și relațiile de muncă.

M.libertarea.ro

5. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Măsuri esențiale promise de actualul Guvern ca fiind bune de implementat și-au depășit demult termenul propus pentru implementare și promis românilor. Astfel că, decizii care ar fi trebuit să ajute mediul de afaceri dar și românii de rând sunt amânate pe termen nedefinit pentru că nimeni nu știe sau nu vrea să le facă un plan viabil de implementare.

Prima pe aceeastă listă, este chiar legea prevenției, care are ca scop protejarea agenților economici de anumite controale ale ANAF care s-ar putea lăsa cu amenzi grele. „La fiecare apariție în public aleșii își schimbă declarațiile când vine vorba despre această lege. Astfel că, la un moment dat, aceștia ar fi dorit să fie incluse sub umbrela legii prevenției și primăriile și consiliile locale. Acest lucru mi se pare anormal, în special că legea în cauza este destinată mediului privat”, a declarant Florin Jianu, fostul ministru al Mediului de Afaceri.

Start Up Nation, un program c ear fi trebui să sprijine financiar tinerii care vor să își deschidă un business în România, este doar la faza de proiect și asta pentru că nici în cazul lui termenul de implementare nu va fi respectat. Normele prgramului trebuiau implementate încă din data de 2 martie. În present, proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică nefiind estimate un termen pentru aprobare.

Departamentul de Debirocratizare este prins în hățișul birocratic. Acesta avea termen de implementare data de 31 martie, adică peste 2-3 zile. Cu toate acestea, potrivit reprezentanților Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) memorandumul nu a fost încă prezentat pentru adoptare.

Acordarea de ajutare de stat ăn valoare de 500 de milioane de euro avea termen de aplicare 31 martie, dar ca și al restul, totul este în ceață. Proiectul este atât de în urmă încăt, spun reprezentanții IMM-urilor, nici măcar schemele de ajutor nu au fost redactate. Acei 500 demilioane de euro ar fi trebuit să meargă 33% la firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 și 1 milion de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri între 1 și 10 milioane de euro și 34% pentru firmele cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Antena.ro, Nmedia.ro

6. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare

Guvernul nu a implementat până în prezent niciuna din măsurile pentru mediul de afaceri pe care le-a promis în programul de guvernare.

Niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri nu a fost adoptat de Guvern, în primul trimestru al acestui an, deşi măsurile au fost promise în programul de guvernare. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor, şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în primul trimestru al anului 2017.

„Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică.

Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat marţi Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie. Şase promisiuni majore, zero realizări                                       

Aşadar, există şase măsuri incluse în programul de guvernare 2017-2020 pentru mediul de afaceri care trebuiau implementate în primul trimestru al acestui an, însă ele sunt în diferite stadii de realizare: au termene depăşite, nu există informaţii despre proiectele de Hotărâre de Guvern, nu au scheme de ajutor de stat redactate sau nu au fost puse în dezbatere publică. Prima dintre acestea este Legea prevenţiei, prin care se doreşte evitarea sancţionării companiilor pentru încălcarea unor prevederi legale, în paralel cu remedierea problemelor descoperite. Legea are termenul depăşit, data de 23 februarie fiind cea în care trebuia să se realizeze aprobarea proiectului de lege în Guvern pentru a fi transmis Parlamentului, pentru a intra în vigoare de la 1 aprilie. În acest moment proiectul legii nu este afişat pe site-ul ministerului în transparenţă decizională. Următoarea măsură este programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. OUG a fost publicată în data de 30 ianuarie, termenul pentru redactarea normelor de aplicare fiind 2 martie.  În prezent proiectul de HG privind normele este în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare, în condiţiile în care normele de implementare trebuiau publicate şi aprobate în termen de 30 de zile. În ceea ce priveşte departamentul de Debirocratizare şi memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare”, termenul pentru implementare este sfârşitul lunii martie, însă memorandumul nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare. De asemenea, pentru programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, aprobat prin OUG nr. 8/2017, ordonanţa a fost publicată în data de 25 ianuarie, iar termenul pentru normele de aplicare era 24 februarie.

Cu toate acestea, în prezent nu există informaţii despre elaborarea proiectului de HG privind aceste norme, deşi ele trebuiau elaborate şi aprobate în 30 de zile. Mai mult, o măsură viza şi acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 de milioane de euro, astfel: 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 de euro şi un million de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între un million de euro şi 10 milioane de euro şi 34% pentru firmele cu cifră de afaceri peste 10 milioane de euro. Termenul pentru această măsură este 31 martie, însă schemele de ajutor de stat nu au fost redactate.

O măsură importantă anunţată de Guvern era codul economic al României, care să includă toate legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Şi, deşi termenul pentru dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri este sfârşitul luni martie, proiectul Codului nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.

Ceccarbusinessmagazin.ro

7. Întreprinzătorii mici și mijlocii solicită înfiinţarea unui departament de debirocratizare în ministere

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 1-24 martie 2017 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR privind masurile prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor și debirocratizare în beneficiul IMM-urilor și mediului de afaceri. Respondenții au fost în proporție de 48,8 % microîntreprinderi, 19.4 % întreprinderi mici, 16.1% întreprinderi mijlocii și 15,7% ONG-uri și alte forme juridice. Rezultatele acestei investigații au fost prezentate de conducerea CNIPMMR astăzi, cu prilejul unei conferințe de presă

La întrebarea „V-ați confruntat cu bariere/piedici administrative la inițierea, derularea sau consolidarea afacerii dvs?”, 86,7% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ. Printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, respondenții au menționat, în principal, procedurile îndelungate și complicate de autorizare, costurile ridicate administrative și numeroase taxe parafiscale, astfel:

  • Proceduri îndelungate de autorizare/înregistrare (63.3%);
  • Lipsa soluțiilor eGovernment (informații actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcarii de formulare, de completare și transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor) (60%);
  • Numeroase taxe parafiscale (56.7%);
  • Costuri administrative ridicate (53,3%);
  • Proceduri complicate de autorizare/înregistrare (40%);
  • Perioada mică de validitate a licențelor, cu reluarea procedurilor (30%);
  • Altele (6.7%).

80,6% dintre respondenți au considerat necesară înființarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare.

Respondenții au menționat mai multe domenii în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor, în principal domeniul fiscal, al programelor cu finanțare UE/buget, autorizării funcționării, achizițiilor publice și relațiilor de muncă, astfel:

  • Domeniul fiscal și de procedură fiscală (83,9%),
  • Accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană (77.4%);
  • Accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat (67,7%);
  • Domeniul autorizării funcționării societăților comerciale (64,5%);
  • Domeniul achizițiilor publice (51,6%);
  • Domeniul relațiilor de munca (41,9%);
  • Exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (38,7%);
  • Ucenicia la locul de muncă (32,3%);
  • Domeniul securității și sănătății în muncă (29%);
  • Protecția consumatorilor (29%);
  • Sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (25,8%);
  • Comercializarea produselor și serviciilor de piață (25,8%),
  • Domeniul înregistrării societăților comerciale (16,1%);
  • Încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României(16,1%);
  • Alte domenii (3,2%).

Respondenții au solicitat adoptarea în regim de urgență a mai multor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor, precum:

  • Declarații unice informative pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative (80,6%);
  • Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice (80,6%);
  • Generalizarea posibilității descărcarii de formulare, precum și completarea și transmiterea lor online (77,4%);
  • Înființarea unui gheșeu unic online pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN (77,4%);
  • Reducerea masivă a numărului de taxe, la maximum (74,2%);
  • Generalizarea plăților electronice și acceptarea ca dovada a plății în relația cu instituțiile publice a modalităților de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plată și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit) (71%);
  • Eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale (71%);
  • Dezvoltarea metodelor electronice de deblocare a conturilor bancare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili, pentru înlăturarea deficiențelor legate de întârzierea ridicării măsurii popririi conturilor bancare în cazul stingerii obligațiilor fiscale (71%);
  • Generalizarea eliminării cerinței de depunere a copiilor legalizate după documente, pentru Reducerea costurilor notariale (67,7%);
  • Generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată” (67,7%);
  • Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători (58,1%);
  • Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora pentru reducerea birocrației (54,8%);
  • Elaborarea și implementarea de planuri concrete pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul fiecărui minister/instituție publică și la nivel național (35,5%);
  • Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituțional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători (22,6%).

De asemenea, respondenții au solicitat adoptarea următoarelor măsuri specifice pentru debirocratizare și simplificarea procedurilor:

  • Simplificarea procedurilor fiscale și comasarea lor;
  • Desființarea licențelor necesare funcționării agenților de turism și înlocuirea cu sisteme moderne de garantare a banilor avansați de client pentru servicii turistice;
  • Simplificarea procedurilor de înființare a unor puncte de lucru secundare;
  • Utilizarea de declarații unice care să includă toate informațiile necesare;
  • Deschiderea unor birouri unice de informare și înregistrare/procesare de solicitări persoane juridice și persoane fizice la nivelul administrațiilor locale care să asigure ulterior derularea procedurilor la nivelul Consiliilor Județene și ministerelor competente, pentru cererile cetățenilor și persoanelor juridice.

În același timp, CNIPMMR a solicitat adoptarea de măsuri prioritare pentru simplificarea procedurilor și debirocratizare. (Al.R.)

1stiri.com

8. 86,7% dintre IMM-uri au întâmpinat piedici la iniţierea şi consolidarea afacerii – Sondaj CNIPMMR

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. 

Majoritatea participanţilor la un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, respectiv 86,7%, au afirmat că s-au confruntat cu bariere/piedici administrative la iniţierea, derularea sau consolidarea afacerii, printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult aceştia menţionând în principal procedurile îndelungate şi complicate de autorizare, costurile administrative ridicate şi numeroase taxe parafiscale.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. 

Astfel, 63,3% au menţionat procedurile îndelungate de autorizare/înregistrare, 60% lipsa soluţiilor eGovernment (informaţii actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcării de formulare, de completare şi transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor), 56,7% numeroase taxe parafiscale (56,7%), 53,3% costuri administrative ridicate, 40% procedurile complicate de autorizare/înregistrare şi 30% perioada mică de validitate a licenţelor, cu reluarea procedurilor.

De asemenea, 80,6% dintre respondenţi au considerat necesară înfiinţarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort şi în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare.

Respondenţii au menţionat mai multe domenii în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare şi simplificare a procedurilor, în principal domeniul fiscal, al programelor cu finanţare UE/buget, autorizării funcţionării, achiziţiilor publice şi relaţiilor de muncă, astfel: domeniul fiscal şi de procedură fiscală (83,9%), accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană (77,4%), accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare de la bugetul de stat (67,7%), domeniul autorizării funcţionării societăţilor comerciale (64,5%), domeniul achiziţiilor publice (51,6%), domeniul relaţiilor de muncă (41,9%), exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (38,7%), ucenicia la locul de muncă (32,3%), domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (29%), protecţia consumatorilor (29%), sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (25,8%), comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă (25,%) etc.

Totodată, respondenţii au solicitat adoptarea în regim de urgenţă a mai multor măsuri generale de debirocratizare şi simplificare a procedurilor: declaraţii unice informative pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative (80,6%); generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice (80,6%); generalizarea posibilităţii descărcării de formulare, precum şi completarea şi transmiterea lor online (77,4%); înfiinţarea unui ghişeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înfiinţare/autorizare/licenţiere, obligaţiile şi termenele legale, contravenţiile şi alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi şi pe coduri CAEN (77,4%); reducerea masivă a numărului de taxe, la maximum (74,2%); generalizarea plăţilor electronice şi acceptarea ca dovadă a plăţii în relaţia cu instituţiile publice a modalităţilor de plată existente la nivel naţional, precum internet banking, mobile banking, terminale de plată şi ATM-uri aparţinând instituţiilor de credit (71%), eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale (71%) etc.

Respondenţii au solicitat adoptarea unor măsuri specifice, precum simplificarea procedurilor fiscale şi comasarea lor;desfiinţarea licenţelor necesare funcţionării agenţilor de turism şi înlocuirea cu sisteme moderne de garantare a banilor avansaţi de client pentru servicii turistice, simplificarea procedurilor de înfiinţare a unor puncte de lucru secundare, utilizarea de declaraţii unice care să includă toate informaţiile necesare, deschiderea unor birouri unice de informare şi înregistrare/procesare de solicitări persoane juridice şi persoane fizice la nivelul administraţiilor locale care să asigure ulterior derularea procedurilor la nivelul Consiliilor Judeţene şi ministerelor competente, pentru cererile cetăţenilor şi persoanelor juridice.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Hotnews.ro, Diacaf.ro, Ziarelive.ro, ZTV.ro, Pauza-online.ro

9. Patroni IMM: Guvernul ntrzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Ce vor patronii cu afaceri mici si mijlocii

Guvernul este deja în întârziere cu introducerea a șase măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, promise în programul de guvernare, reclamă Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o analiză prezentată marți de Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în cabinetul Grindeanu. 

Cele 6 măsuri aflate în întârziere sunt: Legea prevenției, Programul Start-up Nation Romania, înființarea unui departament de debirocratizare, Programul de susținere a internaționalizării IMM-urilor românești, ajutoare de stat în valoare de 500 milioane euro pentru firme private, Codul economic al României. 

În context, Liviu Rogojinaru, președintele organizației patronale din sectorul firmelor mici și mijlocii, a cerut implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, privind:

  • înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare;
  • simplificarea procedurilor de debirocratizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;
  • reducerea masivă a numărului de taxe și eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale;
  • reducerea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri;
  • simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi.
  • Măsuri de debirocratizare și simplificare a procedurilor trebuie să vizeze cu prioritate domeniile: fiscal/procedură fiscală, programele cu finanțare UE/buget, autorizarea funcționării/ reformarea licențelor, achizițiile publice și relațiile de muncă.

De asemenea, CNIPMMR solicitată adoptarea în regim de urgență a următoarelor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor:

  • Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic:
  • generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare;
  • generalizarea plăților electronice și metode electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;
  • generalizarea transferul electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor “doar o singura data”;
  • Înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;
  • Realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale;
  • Reducerea masivă a numărului de taxe și a parafiscalității;
  • Punct unic de contact pentru sesizarea problemelor birocratice, în aplicarea măsurii din Small Business Act (SBA): “să stabilească un punct de contact unde părţile interesate să poată semnala reglementările sau procedurile considerate drept disproporţionate şi/sau care împiedică inutil activităţile IMM-urilor”;                                       
  • Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora;
  • Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători;
  • Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

CNIPMMR mai solicită valorificarea bunelor practici la nivel european în domeniul debirocratizării:

  •  Platformă online unică și punct de contact unic pentru întreprinzători, cu agenți aflați permanent la dispoziția lor și parteneriat cu mediul de afaceri (exp. în Berlin pentru toate problemele legate de mediul de afaceri există un singur punct de contact, dar și o platformă online unică. Un număr de 200 de agenți sunt la dispoziția cetățenilor de luni până vineri. În anul 2009, a fost deschis un parteneriat cu toți oamenii de afaceri și proprietarii de companii);
  • Înființarea de centre de servicii pentru întreprinzători pentru soluții imediate la nevoile lor (exp. autoritățile din Berlin pentru a lupta împotriva birocrației din anul 2000, au înființat 60 de centre de servicii unde cetățenii se pot adresa și pot găsi soluții imediate la nevoile lor);
  • Numărul unic unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice (exp. din anul 2006, a fost introdus în Berlin numărul unic 115, unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice);
  • Digitalizarea în întregime a adminstrației la nivel local (exp. din 2013, 80 de aplicații pentru managementul companiilor sunt disponibile online. Întregul proces administrativ la nivelul orașului Berlin va fi digitalizat până în anul 2022);
  • Cont online pentru fiecare cetățean pentru a-și putea gestiona de la distanță formularele și plățile (exp. fiecare parizian are posibilitatea creării unui cont online pentru a-și putea gestiona de la distanță o serie de date. Tot online se pot face diverse întâmpinări ori solicitări către diverse instituții ale primăriei, iar parizienii au acces la toate facturile și documentele care le-au mai fost eliberate în trecut);
  • Organizarea de consultări publice pentru o mai bună administrare (exp. la consultarea publică organizată de autoritățile din Paris, au fost colectate 300 de propuneri la nivelul orașului și alte 200 de propuneri sectoriale pentru o mai bună administrare a orașului).

Capital.ro, Ziar.com, Amosnews.ro

10. Care sunt cele mai competitive regiuni din UE

Lucrarea “Indexul Competitivităţii Regionale (ICR)”, publicată de Comisia Europeană, confirmă situaţia foarte modestă de ansamblu a competitivităţii regiunilor din România, cu toate că, faţă de 2013, s-a înregistrat un uşor progres şi că există foarte mari inegalităţi între regiunile din România, spune Prof. Univ.

Dr. Ovidiu Nicolescu, în cadrul unei conferinţe organizată de CNIPMMR.

Bucureştiul – regiunea cea mai dezvoltată din România – este plasată în a doua treime a clasamentului general UE (locul 161), dar are o pozitie sensibil mai bună din punct de vedere al inovarii (89) esenţială pentru dezvoltare, în timp ce două dintre regiunile României sunt pe ultimele locuri în UE, explică prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu.

În opinia sa, România are nevoie stringentă de o strategie şi de măsuri rapide de creştere a competitivităţii naţionale şi regionale axate pe investiţii, creşterea productivităţii muncii, inovare şi  dezvoltarea infrastructurii. În vreme ce, mediul de afaceri, care este factorul determinant al dezvoltării si creşterii competitivităţii, trebuie să fie îmbunătăţit cu prioritate, situând în prim plan diminuarea corupţiei şi birocraţiei, amplificarea predictibilităţii legislaţiei şi fiscalităţii şi introducerea prevenţiei în relaţiile administraţiei de stat cu agenţii economici şi populaţia.

Ce spune Indexul?

În peste 70% din situaţii, competitivitatea regională a rămas neschimbată din 2013, în timp ce aproximativ 8% din regiunile UE prezintă o îmbunătăţire. Vorbim despre Austria, Republica Cehă, Germania, Polonia, România şi Slovacia. Totodată, 47 de regiuni, adică în jur de 18%, au scăzut la o treaptă inferioară de dezvoltare: Cipru şi unele regiuni din Grecia, Spania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia şi Suedia. Londra şi localităţile învecinate sunt cele mai competitive regiuni din Uniunea Europeană, iar cele mai p uţin competitive sunt cele din Grecia, Bulgaria şi România. În ceea ce priveşte situaţia pe regiunile României, Bucureşti – Ilfov se clasează pe primul loc cu un scor de 45,41 ocupând astfel locul 161 din 263 regiuni UE, urmată de regiunea de Vest (13,17) şi Nord Vest (11,90). Celelalte 5 regiuni au obţinut un scor de sub 10 puncte, respectiv Centru (8,2), Nord Est (6,3), Sud – Muntenia (5,6), Sud-Vest Oltenia (5,5) şi Sud-Est (0,07), aceasta din urmă fiind pe ultimul loc din UE. Conform anexei studiului referitoare la clasamentul celor 263 regiuni ale UE legat de infrastructură, pe primele locuri în România se află regiunea Bucureşti – Ilfov clasată pe locul 175, urmată de Sud Muntenia (203) şi regiunea Vest şi Centru (232). 

Din punct de vedere al eficienţei pieţei muncii, pe primele locuri se află regiunea Bucureşti – Ilfov clasată pe locul 107, urmată de Sud Muntenia (144) şi regiunea Nord Est (173).

Clasamentul UE, referitor la inovare, arată că pe locurile fruntaşe se află regiunea Bucureşti – Ilfov clasată pe locul 89, urmată de Vest (207) şi Centru (248).

Fiscalitatea.ro

11. 23 de milioane de IMM-uri se confrunta cu provocari severe

“Consolidarea spiritului antreprenorial si a competitivitatii este cheia pentru crestere economica, crearea de locuri de munca si sisteme sociale durabile” a fost mesajul transmis de catre reprezentantii Uniunii Europeane a Artizanatului si IMM-urilor (UEAPME) reprezentantilor institutiilor Uniunii Europene cu ocazia aniversarii a 60 de ani de la semnarea tratatului de a Roma.

In cadrul intalnirii, presedintele UEAPME, dna. Rabmer-Koller a amintit faptul ca IMM-urile au beneficiat de 60 de ani de integrare europeana, de cea mai lunga perioada de pace, de cea mai mare piata interna ca motor pentru o crestere economica si de moneda Euro, a doua cea mai mare moneda globala.

Cu toate acestea, Europa trebuie sa imbunatateasca competitivitatea si mediul de afaceri pentru cele 23 de milioane de IMM-uri care se confrunta cu provocari severe ca incertitudini politice internationale, presiuni din migratie, probleme de securitate si tensiuni sociale ce duc la o crestere in populism si pun realizarile din trecut in sub semnul intrebarii.

In plus, presedinta a mentionat ca UE trebuie sa identifice instrumente mai bune pentru a reduce dezechilibrele si pentru a asigura o concurenta loiala.

“Cu toate acestea, discutia despre viitorul Uniunii Europene nu ar trebui sa fie lasat sefilor statelor sau guvernelor. Societatea civila europeana si partenerii sociali europeni trebuie sa isi asume aceasta responsabilitate si sa dezvolte propriile idei si viziuni pentru viitorul IMM-urilor. Astfel, UEAPME va continua sa dezvolte idei pentru viitoarele politici destinate IMM-uri si pentru o concurenta loiala pe pietele interne si externe”, a precizat Ulrike Rabmer-Koller, presedinte UEAPME.

Bursa.ro

12. CNIPMMR: “Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri”

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri, care să fie prezentat şi aprobat de Guvern, a declarat, ieri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie.

Consiliul a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de guvern în primul trimestru al acestui an.

“Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică. Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat Florin Jianu, citat de News.ro.
     Astfel, în ceea ce priveşte Legea prevenţiei, proiectul trebuie teoretic să intre în viagoare pe 1 aprilie, însă proiectul legii nu a fost publicat în dezbatere pe site-ul ministerului în transparenţă decizională.

Referitor la Programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în prezent proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare.

Ordonanţa de Urgenţă a fost publicată în 30 ianuarie, iar normele de implementare aveau termen 2 martie, acestea trebuiau elaborate şi aprobate în termen de 30 de zile de la publicare.
     Mai mult, memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare” nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare, acesta având termen pentru implementare 31 martie.

“În plus, schemele pentru acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane euro nu au fost redactate, deşi aveau termen 31 martie. 33% din fonduri sunt pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro şi 1 milion euro, alte 33% sunt pentru firmele cu afaceri între 1 şi 10 milioane euro, iar 34% sunt pentru firmele cu o cifră de afaceri peste 10 milioane euro”, adaugă Florin Jianu.

Un alt proiect care trebuia dezbătut cu reprezentanţii mediului de afaceri până la sfârşitul lunii martie este Codul economic al României, care însă nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.
     Proiectul urma să includă toate legile care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. 

Libertarea.ro

13. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Măsuri esențiale promise de actualul Guvern ca fiind bune de implementat și-au depășit demult termenul propus pentru implementare și promis românilor. Astfel că, decizii care ar fi trebuit să ajute mediul de afaceri dar și românii de rând sunt amânate pe termen nedefinit pentru că nimeni nu știe sau nu vrea să le facă un plan viabil de implementare.

Prima pe aceeastă listă, este chiar legea prevenției, care are ca scop protejarea agenților economici de anumite controale ale ANAF care s-ar putea lăsa cu amenzi grele. „La fiecare apariție în public aleșii își schimbă declarațiile când vine vorba despre această lege. Astfel că, la un moment dat, aceștia ar fi dorit să fie incluse sub umbrela legii prevenției și primăriile și consiliile locale. Acest lucru mi se pare anormal, în special că legea în cauza este destinată mediului privat”, a declarant Florin Jianu, fostul ministru al Mediului de Afaceri.

Start Up Nation, un program c ear fi trebui să sprijine financiar tinerii care vor să își deschidă un business în România, este doar la faza de proiect și asta pentru că nici în cazul lui termenul de implementare nu va fi respectat. Normele prgramului trebuiau implementate încă din data de 2 martie. În present, proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică nefiind estimate un termen pentru aprobare.

Departamentul de Debirocratizare este prins în hățișul birocratic. Acesta avea termen de implementare data de 31 martie, adică peste 2-3 zile. Cu toate acestea, potrivit reprezentanților Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) memorandumul nu a fost încă prezentat pentru adoptare.

Acordarea de ajutare de stat ăn valoare de 500 de milioane de euro avea termen de aplicare 31 martie, dar ca și al restul, totul este în ceață. Proiectul este atât de în urmă încăt, spun reprezentanții IMM-urilor, nici măcar schemele de ajutor nu au fost redactate. Acei 500 demilioane de euro ar fi trebuit să meargă 33% la firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 și 1 milion de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri între 1 și 10 milioane de euro și 34% pentru firmele cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

14. Cât alocă un cuplu pentru un sejur de weekend în România

Bugetul mediu alocat de turişti pentru petrecerea unui sejur în ţară se încadrează între 300 şi 500 lei de cuplu. Conform hotelierilor, majoritatea celor care se cazează preferă să stea între două şi trei nopţi.

Conform unui studiu realizat de portalul de rezervări online HotelGuru.ro în rândul hotelierilor parteneri, 73% dintre hotelierii din România primesc cele mai multe solicitări pentru perioada weekend-urilor. În acelaşi timp, clienţii a 26% dintre unităţile de cazare aleg să facă rezervări pentru o întreagă săptămână.

De asemenea, cea mai populară perioadă din an rămâne sezonul estival, când gradul de ocupare a pensiunilor şi hotelurilor se apropie de 100%. Hotelierii români sunt pozitivi când fac estimările pentru 2017 Circa 45% dintre respondenţi au o viziune pozitivă cu privire la evoluţia numărului de turişti care vor alege ca destinaţie România, faţă de anul trecut. Principalele servicii pe care cei mai mulţi dintre deţinătorii de hoteluri le-ar îmbunătăţi în anul 2017 sunt confortul camerelor (78,9%) şi dezvoltarea zonei SPA din cadrul unităţilor de cazare.

Voucherele turistice, o resursă de creştere pentru hotelierii români Unul dintre motive este şi introducerea voucherelor turistice pentru persoanele care lucrează în instituţii de stat, vouchere ce vor fi introduse de la 1 iulie 2017 şi a căror contravaloare este de 1450 lei. 

De asemenea, o altă resursă de creştere sunt şi investiţiile pe care hotelierii intenţionează să le facă în facilităţile lor. Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că plănuiesc să îşi dezvolte serviciile în anul 2017.

Majoritatea intenţionează să îmbunătăţească nivelul de confort din camere, în timp ce peste 20% dintre hotelieri şi-ar dori să ofere oaspeţilor condiţii mai bune în zonele de relaxare şi SPA. În topul serviciilor pe care hotelierii intenţionează să le dezvolte se regăsesc şi cele legate de restaurant. Când au fost întrebaţi cum ar califica anul 2016 din punct de vedere al rezervărilor, numeroase răspunsuri au indicat faptul că majoritatea hotelierilor aveau aşteptări mai mari (50,9%). Un procent de 42,1% dintre respondenţi au răspuns că a fost un an foarte bun, în timp ce doar 7% au afirmat că în 2016 au avut mai puţini turişti faţă de anii trecuţi.

Aproximativ jumătate dintre respondenţi îşi propun că în acest an să dezvolte campanii de promovare şi să-şi crească numărul personalului calificat din cadrul unităţilor de cazare. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de unităţi de cazare din România şi a avut ca scop centralizarea estimărilor hotelierilor din România pentru anul 2017 din punct de vedere a evoluţiei turistice faţă de anul 2016.

15. De unde mai luăm bani? Guvernul vrea să folosească rezervele companiilor de stat pentru finanţarea deficitului

Companiile de stat vor fi obligate să verse banii nedistribuiţi pe care îi mai ţin în rezerve către bugetul de stat, potrivit unui proiect al Ministerului de Finanţe. Guvernul trebuie să taie din cheltuieli sau să găsească surse suplimentare de venit, în acest an, pentru a ţine deficitul sub ţinta de 3%, iar acum vrea să folosează fondurile întreprinderilor de stat în acest sens.

Această măsură vine după ce, la finalul lui ianuarie, Guvernul a hotărât ca 90% din profitul net realizat de companiile de stat în 2016 să meargă sub formă de dividende sau vărsăminte către bugetul de stat. Ministerul vrea „armonizare” cu privatul Un proiect lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe arată că Guvernul vrea ca sumele din profitul realizat de companiile de stat, pe care acestea nu le-au distribuit în anii anteriori, ci le-au repartizat către rezerve, să meargă către bugetul de stat.

„Prin modificările propuse se creează cadrul legal pentru redistribuirea ca dividende suplimentare sau, în cazul regiilor autonome, ca vărsăminte la bugetul de stat sau local, a profitului repartizat la alte rezerve în anii anteriori, ca sursă proprie de finanţare şi care nu a fost utilizat conform destinaţiilor iniţiale, precum şi pentru repartizarea sumelor existente în soldul rezultatului reportat care au rămas nerepartizate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul motivează această măsură prin faptul că la o serie de societăţi/regii, rezervele care constituie o sursă proprie de finanţare nu sunt utilizate de către acestea, surplusul valoric regăsindu-se în disponibilităţile băneşti ale acestora. Ministerul mai spune că, în prezent, repartizarea de dividende din rezerve reprezintă o soluţie practicată  de companiile cu capital privat, însă pentru companiile de stat nu există o reglementare expresă.

„În acest context este necesară armonizarea legislaţiei privind repartizarea profiturilor înregistrate de companiile/regiile autonome cu capital integral/majoritar de stat cu cea care reglementează repartizarea pentru companiile cu capital privat”, susţine Ministerul.

Dacă acest proiect va fi aprobat, înseamnă că aceste fonduri din rezervele companiilor de stat vor putea fi contabilizate drept venituri la bugetul de stat, fiind o modalitate de a acoperi cheltuielile suplimentare ale guvernării şi de a ţine deficitul bugetar sub ţinta de 3%.

Dividende de 90% din profit

La finalul lunii ianuarie, Guvernul a mai luat o măsură care vizează profitul companiilor de stat. Guvernul a mandatat reprezentanţii statului din adunările generale sau din consiliile de administraţie ale companiilor cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende/vărsăminte) la bugetul de stat. Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrivskis şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, au trimis, în februarie, ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, o scrisoare în care avertizează că, potrivit datelor disponibile, deficitului ar urma să depăşească 3% în 2017, ajungând la 3,6%, respectiv la 3,9% în 2018. Ei au cerut ca Executivul să anunţe măsuri clare pentru reducerea deficitului bugetar.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează de asemenea că deficitul bugetar al României va depăşi ţinta de 3% şi va ajunge în acest an la 3,7% din PIB.

16. Daea, despre proiectul de susţinere a crescătorilor de porci: Aduc carne pe masa românilor şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţine că prin proiectul prin care Guvernul vrea să acorde un sprijin de 10.000 de euro pentru crescătorii de porci va aduce carnea pe masa românilor şi va rezolva problemele României: „Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară”.

„Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic.

Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, marţi seară la Digi 24. El susţine că printre priorităţile Guvernului se află două programe: unul prin care este acordat un sprijn de 3.000 de euro pe an pentru cultivarea roşiilor în spaţii protejate, de tipul serelor sau solariilor, iar altul care sprijină creşterea porcilor în România. Despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţine că este „excepţional”.

„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, a explicat ministrul Agriculturii, care a mai spus că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb. Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.

“Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, a precizat Daea. „Proiectul înseamnă susţinerea tuturor acelora care au ferme de porci si care predau la abator sub formă de carcasă porci pe care îi îngraşă.

Primesc subvenţii în pachete de 10.000 de euro pentru un număr de animale care are în vedere două lucruri: aceşti porci să fie crescuţi în România, deci obligaţie este să populeze cu tineret care are greutate de până la 30 de kg, iar în momentul în care ajunge la greutatea economică de sacrificare care înseamnă 100-110 kg, el să fie sacrificat în abatoare”, a mai susţinut ministrul.

Agerpres.ro

17. ACA: Vremea nefavorabilă și depopulările familiilor de albine vor afecta anul apicol 2017

Anul 2017 a început “cu stângul” pentru apicultori din cauza depopulării masive a familiilor de albine la nivelul întregii țari, situație estimată la circa 20-25% din septembrie anul trecut și până în prezent, iar prognoza meteo pentru următoarea perioadă, cu ploi și vânt, nu poate fi decât una sumbră pentru sector, susține președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

“Nu prea avem albine din cauza bolilor, a lipsei nectarului, dar și pentru că nu s-au făcut tratamente corespunzătoare deoarece nu au fost bani și am avut și condiții meteo nefavorabile. Practic, mai mulți factori au influențat depopulările și mortalitățile familiilor de albine, care au început din septembrie, dar care sunt și acum în primăvară. Situația diferă de la un județ la altul, însă o medie pe toată țara este undeva la 20-25%. Acum noi trebuie să dezvoltăm familiile de albine, trebuie să le dăm mâncare pentru că vremea permite și în rest…să așteptăm ca bunul Dumnezeu să ne ajute cu vreme bună să putem valorifica în primăvară culesul de rapiță și de salcâm. Din păcate prognoza meteo este una destul de sumbră, cu ploi și cu vânt”, a declarat pentru AGERPRES președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA).

Acesta a precizat că în ultimii doi ani importurile de miere s-au intensificat, peste 30% provenind din țări precum Argentina, Mexic și China, dar la o calitate îndoielnică. 

“Pe rafturile magazinelor autohtone a apărut tot mai multă miere din țările non UE în ultimii doi ani. Se importă peste 30% din consum, este o situație catastrofală. Din păcate e o presiune mare în toată Europa, nu numai în România, pe calitatea mierii. Deși se produc în Europa 250.000 de tone de miere, se importă din afara Europei alte 200.000 de tone pentru că se consumă 450.000 de tone. Din datele pe care le avem 100.000 de tone vin din China, iar restul de 100.000 din Ucraina, Argentina și Mexic. Noi avem un proiect de lege în Parlament care ar trebuie să reglementeze clar de unde provine mierea și să nu se mai permită amestecurile, dar încercăm să facem demersuri și la alte forme asociative din Europa, la câteva sindicate mari și la COPA-COGECA (Organizația europeană a producătorilor agricoli n.r.) să modifice directiva 2001 care permite amestecul mierii. Avem suport și din Franța pentru că și apicultorii de acolo au aceleași probleme”, a explicat Fetea.

Asociația Crescătorilor de Albine din România organizează anual pe platforma apicola Băneasa din București două ediții ale Târgului Național al Mierii, iar ediția de primăvară va debuta vineri, 31 martie 2017 și se va desfășura până duminică, 2 aprilie. Bucureștenii vor putea cumpăra pe toată perioada târgului miere și produse apicole diverse la prețuri de producător.

“La Târgul Național al Mierii — ediția de primăvară avem deja 114 de standuri ocupate. Spațiul este destul de restrâns și nu mai avem unde să îl extindem. Ne dorim în timp să rămână doar un Târg al Mierii, în care apicultorii să își poată vinde producția, deși acum sunt prezenți și cei cu utilaje și echipamente dedicate sectorului”, a mai precizat Fetea.

În 2016, producția de miere s-a înjumătățit față de media ultimilor ani, din cauza vremii nefavorabile care a afectat efectivele de albine, apicultorii solicitând un ajutor de minimis pentru reducerea pierderilor. Deși le-a fost promis un ajutor de 15 lei pe stup, sprijinul nu a mai venit pentru că aceștia nu au venit cu date contabile comparative prin care să justifice că au înregistrat pagube.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național, sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creștere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă și în aceste condiții România se află tot în sfârșitul clasamentului, la nivel european.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creștere față de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puțin comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda și Belgia.

18. INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă vacante în 2016; rata medie anuală a crescut la 1,28%

Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,28% în anul 2016, în creștere cu 0,16 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a majorat cu 9.800 față de 2015, până la un total de 59.800, potrivit datelor transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administrația publică (3,73%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,68%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile din industria extractivă (0,19%, respectiv 100 locuri vacante).

Potrivit datelor INS, sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (9.700 locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (8.500 locuri vacante), respectiv învățământ (2.500 locuri vacante).

Prin comparație cu anul precedent, în majoritatea activităților economice s-au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

“Cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială (+0,55 puncte procentuale) și în administrație publică (+0,50 puncte procentuale), iar ușoare diminuări ale indicatorului s-au înregistrat doar în alte activități de servicii (-0,08 puncte procentuale), agricultură, silvicultură și pescuit (-0,07 puncte procentuale), respectiv distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,05 puncte procentuale)”, se arată în comunicatul INS.

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activitățile economice din industria prelucrătoare (+2.100 locuri vacante), respectiv sănătate și asistență socială (+2.000 locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creșteri. 

Doar în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură și pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 30 de locuri vacante.

Datele INS mai arată că, în anul 2016, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.700 locuri vacante).

Pe de altă parte, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a regăsit la ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit — grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori — grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.700 locuri vacante).

Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupații au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Astfel, cele mai importante creșteri atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +3.100 locuri vacante), de muncitori calificați și asimilați — grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.000 locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente — grupa majoră 8 (+0,23 puncte procentuale, respectiv +1.400 locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2016, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,84%), respectiv București-Ilfov (1,57%).

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunea București-Ilfov (16.000 locuri vacante), care a reprezentat puțin peste o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară.

Regiunile Vest (8.900 locuri vacante), respectiv în Nord-Vest (8.600 locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,51%, respectiv 1.900 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,94%, respectiv 4,5 mii locuri vacante), care împreună dețin circa 10% din totalul locurilor de muncă vacante.

Datele statistice arată că, în anul 2016, comparativ cu anul precedent, toate regiunile de dezvoltare atât rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut exclusiv creșteri.

Astfel, în ceea ce privește rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cele mai relevante creșteri s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (+0,34 puncte procentuale), respectiv București—Ilfov (+0,31 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creșteri în aceleași două regiuni, însă pe primul loc s-a situat regiunea București-Ilfov (+3.600 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (+ 1.700 locuri vacante).

19. Dumitru Costin: BNS a cerut, în Consiliul Național Tripartit, modificarea cadrului legislativ privind salarizarea în companiile cu capital de stat

Blocul Național Sindical a solicitat miercuri, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru de Dialog Social, să fie pusă în discuție, în regim de urgență, modificarea cadrului legislativ privind salarizarea în companiile cu capital de stat, a declarat Dumitru Costin.

“Chiar astăzi, în cadrul reuniunii CNT pentru Dialog Social, de la care vin, BNS a insistat în întâlnirea cu primul ministru și ceilalți membri ai Guvernului ca, odată cu salarizarea în sectorul bugetar, să fie pusă în discuție, în regim de urgență, nevoia de modificare a cadrului legislativ în ceea ce privește salarizarea în companiile cu capital de stat. Există probleme majore, generate de această legislație.(…) Trebuie să vă reamintesc faptul că, din păcate, din cauza acestor prevederi legale, am avut și anul trecut și în anii care s-au scurs, situații în care bugetele companiilor au fost aprobate în lunile octombrie sau noiembrie, pentru anul în curs, deci îngrozitor de târziu. Acest lucru a determinat blocarea negocierilor colective. Nu poți fără un buget să faci negocieri colective”, a afirmat Costin într-o conferință de presă organizată împreună cu Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial.

Acesta a subliniat că întregul pachet legislativ trebuie regândit, deoarece, în caz contrar se riscă “perpetuarea acestor spețe”, ceea ce poate duce la revolte, reacții sindicale etc.

“Așa cum v-am spus, am intervenit astăzi și am cerut regândirea întregului pachet legislativ în regim de urgență pentru că altminteri riscăm perpetuarea acestor spețe, care să ducă, așa cum s-a întâmplat recent, la revolte, la reacții sindicale, nu numai în zona transporturilor, ci și în zona energiei, în foarte multe alte domenii în care există firme cu capital de stat. Mai mult, aceste prevederi legislative sunt în măsură de a îngrădi negocierile colective, pentru că astăzi am ajuns ca în salarizarea din calea ferată să avem situații în care, indiferent de nivelul de pregătire, nivelul de studii, lucrul efectiv pe care îl face un lucrător din calea ferată, 60% din lucrători să fie plătiți cu salariul minim”, a precizat licerul sindical.

El a menționat că “incoerența” existentă, ani în șir, “la nivel de vârf” în Ministerul Transporturilor a dus la remanieri guvernamentale, fapt ce “a grevat” asupra unor decizii majore în ceea ce privește dezvoltarea, reformarea, modernizarea sistemului de transport pe calea ferată.

“Când m-am referit la faptul că suntem dependenți de aprobarea acestor bugete nu putem uita faptul că ani în șir, și datorită incoerenței existente la nivel de vârf în Ministerul Transporturilor, incoerență ce a însemnat, printre altele, și remanieri guvernamentale nenumărate, deci o multitudine de miniștri care s-au succedat în funcție, niciunul ducându-și la bun sfârșit un mandat întreg, toate aceste lucruri au grevat și asupra unor decizii majore în ceea ce privește dezvoltarea, reformarea, modernizarea sistemului de transport pe calea ferată. Întârzieri uriașe în utilizarea banilor europeni nerambursabili, în modernizarea infrastructurii de transport, în modernizarea parcului de locomotive și vagoane, toate astea au dus astăzi la o situație extrem de complicată din punct de vedere al acestor companii.(…)”, a precizat Dumitru Costin.

Potrivit acestuia, decizia Guvernului ca o mare parte din profit să fie distribuit sub formă de dividende la bugetul de stat afectează dezvoltarea companiilor cu capital de stat, cărora “nu le mai rămâne nimic pentru investiții, dezvoltare, creșteri salariale”.

“Vă aduceți aminte, prin legea bugetului, pentru a colecta mai multe venituri, actualul Guvern a stabilit ca o parte importantă a profiturilor companiilor cu capital de stat să se facă dividende la bugetul de stat. Afectează și astfel de decizii politice, asumate și de Parlamentul României, până una alta, afectează evident dezvoltarea acestor companii. Astăzi l-am întrebat pe primul ministru “ce le pot spune eu, colegilor mei, salariați în diverse companii cu capital de stat, care au performat, au închis anul trecut cu profit, când li se iau toate resursele financiare, nu se lasă aproape nimic pentru investiții, dezvoltare, creșteri salariale, iar banii se fac venituri la bugetul de stat, prin care se acordă, printre altele, și creșteri salariale în sectorul bugetar. Nu trebuie să transformăm acest tip de politici în tensiuni suplimentare în piața muncii, între diverse categorii de salariați pe care îi are România”, a mai spus președintele BNS.

Acesta a subliniat că protestul spontan de la CFR SA din data de 22 martie nu a fost coordonat și “executat” de structurile sindicale, dar a precizat că, în cazul în care negocierile cu reprezentanții Ministerului Transporturilor vor eșua, vor fi declanșate acțiuni de protest, mergând până la oprirea lucrului pe calea ferată.

“Aș dori să vă citesc dintr-un raport, pentru că am primit mai multe de la liderii noștri de sindicat, în zilele în care a apărut acel protest spontan din calea ferată. Evident, acel protest nu a avut legătură, nu a fost coordonat, ghidonat, executat de structurile sindicale, pentru că vă informăm că, în situația în care negocierile noastre vor eșua cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, cu conducerile executive ale companiilor de cale ferată, suntem pregătiți să declanșăm acțiunile de protest, mergând până la oprirea lucrului în calea ferată, dar de această dată oprirea lucrului va fi făcută în condiții de maximă legalitate, cu informarea tuturor beneficiarilor serviciilor pe care le prestează colegii noștri. Aș fi vrut să vă citesc unul dintre rapoarte, toate sunt cam în aceeași notă, în care liderii noștri ne informau despre reacția salariaților, că acest protest spontan a fost declanșat ca urmare a nemulțumirilor cumulate în ultimii 27 de ani, dar în principal din cauza nivelului de salarizare și a condițiilor de muncă ce s-au degradat continuu. Aspectele vizează lipsa echipamentului individual de protecție, oboseala, stresul acumulat, lipsa de personal și a plății orelor suplimentare, pentru că restructurările de personal care s-au făcut în anii trecuți în calea ferată s-au făcut fără un audit competent de resurse umane, pentru că au fost vizate exact zonele de activitate hard din calea ferată, talpa, acolo unde se fac activitățile de bază”, a mai spus Dumitru Costin.

Acesta a adăugat că, pe de altă parte, a existat o protecție acordată diverselor categorii din calea ferată, posturi pe care, de regulă, se ajunge “cu protecție politică”, în timp ce “acolo unde se duce greul” s-au pierdut locuri de muncă.

“În oglindă a existat o protecție acordată diverselor categorii profesionale din calea ferată, unde de regulă, pe posturile alea se ajunge cu spate politic și cu protecție, însă acolo unde se duce greul în calea ferată s-au pierdut locuri de muncă. Și activitatea de bază a acestor companii a fost afectată de lipsa resursei de personal, lipsa resursei de apă potabilă, lipsa mijloacelor de încălzire pe timp de iarnă, condiții de muncă improprii în multe puncte de lucru, nedemne chiar pentru cele mai sărace tari din lume, în ciuda faptului că liderii de sindicat au sesizat în repetate rânduri Inspecția Muncii pentru încălcarea prevederilor legale, pentru abuzurile care sunt făcute de managementul de vârf sau de managementul intermediar. Nu au existat la nivel de țară reacțiile normale și firești, pentru că, din păcate, de multe ori Inspecția Muncii răspunde la stimuli politici”, afirmat președintele BNS.

El a adăugat că, investigațiile interne ale conducerii companiilor din calea ferată legate de protestul spontan pot să ducă la escaladarea stării de tensiune și atunci “nu garantează” că nu va exista mai devreme de finele lunii viitoare “o reacție cu consecințe neplăcute”.

“Deci, la sfârșitul lunii viitoare o să tragem linie. Între timp organizațiile sindicale se pregătesc de organizarea acțiunilor de protest, în conformitate cu prevederile legale și aș dori să fac un apel public la conducerile companiilor din calea ferată, care au declanșat anchete și investigații interne privitoare la revoltă recent derulată. Recunoaștem că este dreptul domniilor lor, în conformitate cu prevederile legale, dar atragem atenția că în acest climat de tensiune și nemulțumire generalizată printre lucrătorii de cale ferată, această abordare a domniilor lor poate să escaladeze starea de tensiune, iar atunci nu garantăm că nu va exista mai devreme de sfârșitul lunii aprilie o reacție cu consecințe neplăcute atât asupra companiilor, cât și asupra beneficiarilor de servicii de transport de cale ferată, de marfă sau de călători. Rugămintea este să nu abuzeze de această speță, să găsim soluții la masa tratativelor, calm, civilizat, pentru că altminteri riscăm să escaladăm starea de tensiune”, a avertizat Dumitru Costin.

Print Friendly, PDF & Email