Revista presei 24.03.2017

Revista presei 24.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Shhaideh le dă primarilor împrumuturi din banii obţinuţi din privatizări, pentru a cofinanţa proiectele europene. Băncile nu au fost interesate să dea credite.
  2. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut
  3. Cum mai poate fi salvată Compania Naţională a Uraniului. Feldioara, vânată de străini
Digi24.ro.
  1. Lidl va comercializa un soi de roșii românești din anii ’80.
  2. În România, productivitatea nu a ţinut pasul cu majorările salariale.
Business24.ro.
  1. Daimler a deschis in Romania inca o fabrica cu 200 de angajati. Investitia e de 36 de milioane de euro

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Shhaideh le dă primarilor împrumuturi din banii obţinuţi din privatizări, pentru a cofinanţa proiectele europene. Băncile nu au fost interesate să dea credite

Vicepremierul Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, vrea să dea primarilor împrumuturi cu dobândă din veniturile din privatizări pentru a rezolva problema cofinanţării proiectelor europene, pentru care Trezoreria nu mai are fonduri. Deşi Ministerul Finanţelor venise cu soluţia creditelor de la bănci, instituţiile financiare nu s-au arătat interesate.

Propunerea vine după ce săptămâna trecută ministrul Dezvoltării a anunţat că a fost atins plafonul maxim al împrumuturilor pentru prefinanţare şi cofinanţare, astfel că Trezoreria nu mai are bani pentru proiectele din fonduri europene. Astfel, proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale, înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanţare proprie sau pentru a asigura cheltuielile neeligibile, potrivit justificării ministerului. Ce propune ministerul                                               

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul ministerului, scos în dezbatere publică, administraţiile locale pot solicita în cursul anului 2017contractarea de împrumuturi de la Trezorerie, din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Limita împrumuturilor este de 500.000 de lei, iar acestea vor asigura prefinanţarea sau cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013 şi perioada 2014-2020, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor. Autorităţile vor putea depune documentele pentru a contracta aceste împruturi până la 31 octombrie. O condiţie esenţială este că nu va exista o limită de îndatorare. Condiţiile împrumuturilor: – dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;  

– perioadă de rambursare: până la 20 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

– termenul-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31 octombrie 2017;

– limita de îndatorare: exceptat. De asemenea, autorităţile locale vor putea lua împrumuturi din trezorerie şi pentru plata corecţiilor financiare aplicate din cauza unor erori în proiectele europene derulate. Dobânzile rămân neschimbate, însă cu încadrarea în limita de îndatorare de 70% din veniturile anuale ale autorităţilor respective.

Cu aceeasi dobândă şi cu limită de îndatorare de 70%  vor putea lua împrumuturi şi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, însă pe o perioadă de numai 10 ani.

Băncile nu sunt interesate

Luni, Guvernul găsise o soluţie pentru lipsa fondurilor de cofinanţare: a trimis autorităţile locale să se împrumute la bănci, deoarece beneficiază de dobânzi mai bune decât Trezoreria, eliminând limita de îndatorare. Ministerul de Finanţe a trimis luni o precizare prin care identifică posibilităţile pe care le au autorităţile publice locale pentru a prefinanţa sau cofinanţa proiectele europene. Finanţele spuneau că cea mai bună soluţie este ca primăriile să se împrumute cu dobânzi mai bune decât cele ale Trezoreriei de la bănci comerciale sau de la alte instituţii de credit.

De cealaltă parte, ministerul Dezvoltării spune că băncile nu au fost interesate să dea împrumuturi.

„Deşi multe dintre unităţile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziţie publică, băncile nu s-au arătat interesate în acordarea de împrumuturi”, arată ministerul în Nota de fundamentare. Anul trecut, Guvernul Cioloş a rezolvat situaţia cofinanţării prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă prin care a alocat, din venituri din privatizare, 400 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Programul Operaţional sectorial Mediu 2007-2013.

2. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut anul trecut cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde euro, arată o analiză a PwC România, care arată că trendul va continua şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii.

„Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunţate 140 de tranzacţii cu o valoare totală de 3,6 miliarde euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o uşoară scădere în acelaşi interval. Aceasta şi pentru că valoarea pieţei la nivel local a fost influenţată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacţii cu o valoare substanţială.

O altă explicaţie ar fi creşterea competitivităţii şi atractivităţii economiei româneşti în contextul geo-politic regional”, a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David şi Baias, coordonator al echipei de consultanţă fiscală şi juridică în Tranzacţii. Expertii în tranzacţii ai PwC sunt de părere că piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia. „La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi.

Se resimte o anumită efervescenţă în piaţa locală, se poartă multe negocieri şi discuţii, sunt mai multe tranzacţii iniţiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deşi nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea,  Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România. Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est, susţine că, pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă, este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscală pe termen lung, care să stimuleze investiţiile.

„Observăm creşterea numărului investitorilor financiari (fonduri de private equity) care devin interesaţi de piaţa din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potenţial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează.

Valoarea pieţei de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacţii, dar şi pe fondul creşterii nivelului de încredere şi predictibilităţii perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5-10 ani”, a declarat Dragoş Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România. Potrivit unei estimări publicate în luna ianuarie de firma de audit şi consultanţă Deloitte, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 3,4-4 miliarde euro în 2016, cu 23% mai mult decât în anul precedent.

3. Cum mai poate fi salvată Compania Naţională a Uraniului. Feldioara, vânată de străini

Situaţia în care a ajuns Compania Naţională a Uraniului (CNU) a devenit disperată. Compania se confruntă cu dificultăţi financiare majore, deşi primeşte un ajutor de stat, salariaţii nu mai sunt plătiţi, iar singurul client şi-a reziliat contractul. De asemenea, anumiţi competitori sunt interesaţi de falimentul companiei. „Adevărul” vă prezintă cum a ajuns CNU în această situaţie şi ce opţiuni are pe viitor.

Compania Naţională de Uraniu îşi concentrează activitatea pe două ramuri: cea de minerit, în regiunile Banat, Bihor şi Suceava, şi cea de producţie şi procesare a uraniului de la Feldioara. Unitatea de la Feldioara este singura autorizată în UE de procesare material radioactiv de uraniu pentru centrale nuclearo-electrice de tip CANDU-6, tehnologie care va fi implementată în 13 centrale nucleare din Europa.

Cu ajutorul acestei unităţi de procesare, România poate deveni un jucător-cheie într-o piaţă emergentă la nivel european. Nesalvarea acestei unităţi de procesare şi a companiei, aflate în prag de faliment, ar permite unui potenţial competitor să achiziţioneze unitatea la preţ de „distressed” (atunci când o companie întâmpină probleme financiare şi dificultăţi în a-şi onora obligaţiile de plată, n.r.) şi să dezvolte această piaţă cu infrastructură românească, în contextul în care se prefigurează un deficit de disponibilitate de uraniu de 15% în următorii patru ani la nivel global. Rezultate dezastruoase                            

Ultimele rezultate financiare disponibile ale CNU, de la jumătatea anului 2016, arătau că societatea a avut o cifră de afaceri de 5,44 milioane de lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, când a înregistrat afaceri de 50,53 milioane de lei. Principala cauză a acestei situaţii e că CNU a pierdut, în decembrie 2015, contractul cu singurul client, Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, căreia îi furniza pulbere de dioxid de uraniu.

Iar în timp ce veniturile s-au redus semnificativ, cheltuielile CNU au scăzut doar uşor, cu aproape 15%, de la 61,38 în primul semestru al anului 2015 la 52,48 milioane lei în aceeaşi perioadă a lui 2016. Cheltuielile cu personalul s-au redus, de asemenea, însă doar cu 8,4%, în contextul în care efectivul de salariaţi a scăzut cu 14%, de la 1.332 la 1.144 persoane. Aşadar, pierderile CNU în primul semestru al lui 2016, ultimul în care a fost făcută raportarea, au fost de 13,19 milioane lei, dar ele ar fi fost mult mai mari, însă societatea a trecut la venituri costurile producţiei în curs de execuţie, în conformitate cu reglementările contabile în vigoare, potrivit profit.ro. Comparativ, în perioada corespunzătoare a lui 2015, CNU a raportat profit net de 10,21 milioane lei. 

De asemenea, La 30 iunie 2016, CNU avea plăţi restante în sumă totală de 19,48 milioane lei, de 3,7 ori mai mari decât îşi planificase pe întreg anul (5,27 milioane lei). Cum s-a ajuns la pierderea singurului client O Hotărâre de Guvern din anul 2009 (HG 1009/2009) stabilea că se transmite fără plată, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Companiei Naţionale a Uraniului în patrimoniul Companiei a stocului de concentrate tehnice de uraniu constituit şi existent la Uzina R – Sucursala Feldioara, în perioada 1993-2008, conform inventarului de la 31 decembrie 2008. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu, în echivalent uraniu în diuranat de sodiu, se constituia ca obligaţie bugetară pentru companie, care urma să fie virată la bugetul de stat, la nivelul preţului stabilit pentru concentratul de uraniu în diuranat de sodiu, transferat anterior. 

Cu toate acestea, un control derulat de Curtea de Conturi în 2012 a arătat că CNU a constituit şi virat eronat la buget obligaţiile stabilite în HG, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune. Acest lucru a dus la diminuarea veniturilor bugetului de stat cu 51,26 milioane de lei. Această sumă trebuia, astfel, să fie plătită ca diferenţă de către CNU, precum a decis Curtea de Conturi. Însă CNU a decis să conteste decizia Curţii în justiţie, iar deznodământul a venit în noiembrie 2015, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o hotărâre definitivă în defavoarea CNU.

Ca urmare a acestei decizii, CNU a trebuit să acopere obligaţia bugetară prevăzută de HG, conform modului de calcul reglementat şi, pe deasupra, şi costurile de obţinere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8. În total, au fost calculate provizioane în valoare de 125,7 milioane de lei, astfel că societatea a înregistrat în 2015 pierderi de 138 de milioane de lei. Această povară suplimentară a obligat CNU să îşi acopere cheltuieli în plus, astfel că a fost nevoită să recalculeze preţul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu pe care o livra singurului client Nuclearelectrica. Potrivit Nuclearelectrica, acest lucru a însemnat o majorare cu 75% a preţului de livrare.

„Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligaţiei la bugetul de stat din preţul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preţ, astfel că CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la preţul din contract, care nu acoperă obligaţiile la bugetul de stat şi costurile de producţie. În aceste condiţii SNN a reziliat contractul cu CNU SA”, se arată într-un document al companiei. Aşadar, Nuclearelectrica a ales un nou furnizor de pulbere de uraniu, compania canadiană Cameco, care încheiase înainte şi un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power.

„În data de 04.07.2016, Cameco a fost desemnat câştigător al procedurii de achiziţie de 120 de tone de uraniu natural în pulbere sinterizabilă de UO2, având preţul cel mai mic, respectiv 429,47 lei/kg U în UO2. Pentru achiziţia pulberii de uraniu au fost primite două oferte, de la Cameco şi respectiv CNU, preţul oferit de Cameco fiind semnificativ mai mic decât preţul oferit de CNU”, preciza Nuclearelectrica. Pe de altă parte, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarant recent, într-un interviu pentru Agerpres, că se va investiga modul în care Nuclearelectrica, operatorul centralei electrice de la Cernavodă, a ales să cumpere combustibil de la firma canadiană Cameco.

Captivă a statului Potrivit legii, CNU îşi asigură veniturile în baza contractelor cu Nuclearelectrica şi cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), fiindu-i interzis să exporte.

Situaţia companiei este, aşadar, gravă, deoarece contractul cu Nuclearelectrica nu mai există, după ce societatea l-a reziliat, iar ANRSPS nu a avut prevăzută în bugetul pentru anul 2016 suma necesară pentru a cumpăra resursa. Cu toate acestea, pentru anul 2017, ANRSPS a fost bugetată şi urmează să facă licitaţia, iar CNU este beneficiarul, probabil, pentru că este singurul furnizor al rezervelor statului. Cu toate acestea, procedura va dura circa 2-3 luni, care acum sunt critice pentru CNU. În 2015, Guvernul a suplimentat bugetul MAI de-abia în septembrie pentru alocarea banilor necesari achiziţionării de octoxid de uraniu de către ANRSPS de la CNU. Suma alocată a fost de 62 milioane lei.

Ajutor de stat Pentru a repara cât de cât situaţia, Ministerul Energiei a adoptat în octombrie anul trecut o Ordonanţă de Urgenţă prin care Compania Naţională a Uraniului a primit un ajutor de stat de 62 de milioane de lei. Condiţia a fost ca, în termen de şase luni, societatea să depună un plan de restructurare.

În caz contrar, va trebui să restituie ajutorul. Prima tranşă, de 47,2 milioane de lei, a fost acordată anul trecut. Anul acesta, compania ar fi trebuit să primească cea de-a doua tranşă, în valoare de 14,8 milioane de lei, dar banii nu pot fi eliberaţi până nu este prezentat un plan de restructurare şi până nu este făcut un raport asupra modului de utilizare a primei tranşe de 47,2 milioane de lei. Angajaţii au ieşit în stradă Situaţia din companie s-a agravat, în acest an. Dovadă o face faptul că angajaţii au refuzat, zilele acestea, să intre în subteran şi alţii au protestat în faţa Ministerului Energiei.

Câţiva au intrat chiar în greva foamei. „În faţa situaţiei disperate în care se află salariaţii Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), care nu şi-au primit salariile de două luni jumătate, în ciuda repetatelor promisiuni guvernamentale de deblocare a situaţiei, şase dintre membrii de sindicat au decis să intre în greva foamei”, precizau joi reprezentanţii Cartel Alfa. Marţi, numărul celor aflaţi în greva foamei se ridica la 16 persoane.

Marţi, Ministerul Energiei a anunţat deblocarea unei părţi din tranşa a doua din ajutorul de urgenţă destinat Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), în valoare de 7 milioane lei, pentru plata urgentă a salariilor şi pentru plata utilităţilor. Însă potrivit sindicatului, angajaţii vor continua să picheteze sediul companiei şi cel al Ministerului Energiei, chiar dacă Ministerul a anunţat deblocarea sumei. Ei solicită Guvernului să deblocheze fondurile pentru plata salariilor şi să adopte măsurile necesare pentru ca activitatea CNU să poată continua. „Restul fondurilor de până la 14,8 milioane de lei vor fi transferate în contul CNU după ce vor fi analizate documentele puse la dispoziţia Ministerului Energiei de către CNU privind modul în care a fost cheltuită prima tranşă din ajutorul de urgenţă”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.

Ce soluţii sunt pentru CNU Strategia energetică a Ministerului Energiei arată că  CNU „este veriga ce completează ciclul nuclear complet al ţării noastre, un avantaj unic pe care România îl poate avea în regiune”. Într-o informare întocmită de Consiliul de Administraţie al CNU şi prezentată reprezentanţilor Ministerului Energiei, acţionarul unic al companiei, într-o AGA desfăşurată pe 22 ianuarie 2016, se arată că variantele posibile ale CNU de ieşire din situaţia critică în care se află sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvenţă, privatizarea parţială, prin păstrarea unei participaţii majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica (SNN), oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic şi strategic din partea Guvernului.

La mai mult de un an după această informare, situaţia este chiar mai gravă, însă există mai multe soluţii pe care Ministerul Energiei le poate lua în vedere pentru CNU, potrivit unor specialişti din domeniu consultanţi de „Adevărul”. Un prim pas ar putea fi acordarea ajutorului de stat emis prin ordonanţa de urgenţă a guvernului şi convertirea acestuia din ajutor de salvare în ajutor de restructurare. Un următor pas ar fi insolvenţa şi apoi separarea în două companii: una alcătuită din unitatea de la Feldioara şi exploatarea la perimetrul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş, iar cealaltă din minele actuale. De asemenea, este necesară o modificare legislativă prin care să se permită şi să se reglementeze, via Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), exportul de produse uranifere.

O etapă ulterioară ar fi o modificare legislativă prin care companiei de uraniu să îi fie permis să vândă servicii şi produse către alte companii în afară de Nuclearelectrica, momentan fiind un furnizor captiv prin lege. Alţi paşi ar implica asigurarea unui necesar financiar pentru prima companie, printr-o schemă de offset şi/sau prefinanţare cu potenţiali clienţi de rafinare uraniu, dar şi dezvoltarea comercială cu traderi şi potenţiali clienţi şi privatizare a celei de-a doua companii. Feldioara, vânată de străini Perla Companiei Naţionale de Uraniu o reprezintă Feldioara, singura centrală autorizată pentru procesare de octoxid şi dioxid de uraniu din Uniunea Europeană. Însă există doi competitori pentru această piaţă: grupul nuclear francez Areva şi canadienii de la Cameco. În cazul unui faliment la CNU, Areva, aflată şi ea într-o situaţie financiară delicată, ar fi o parte direct interesată de achiziţie în condiţiile de „distressed asset”, prin care ar putea cumpăra CNU la 20-30% din valoarea contabilă a companiei care, conform Ministerului Finanţelor, este de 8,47 milioane de dolari.

La începutul acestui an, Comisia Europeană şi-a dat acordul, cu anumite condiţii, pentru ca guvernul de la Paris să injecteze 4,5 miliarde de euro în Areva, o companie care a pierdut 10 miliarde de euro între 2011 şi 2015 şi a acumulat datorii în valoare de mai multe miliarde de euro. Statul francez deţine în prezent aproape 87% din acţiunile Areva, potrivit Economica.net.

Potrivit unor surse din piaţă, în ultimele două zile, reprezentanţi ai companiei Areva au vizitat Feldioara, împreună cu directorul general Romeo Urjan. Compania ar fi interesată de un faliment al CNU, deoarece Areva se bazează pe faptul că poate face import-export, iar procesarea de la Feldioara li s-ar potrivi ca o mănuşă. Rugaţi să dea un răspuns privind această vizită, reprezentanţii CNU nu ne-au răspuns, până la ora publicării acestui articol.

Pentru resuscitarea Feldioara este necesară o investiţie de circa 20 de milioane de dolari (8 milioane de dolari la Feldioara şi 12 milioane de dolari în deschiderea minei Tulgheş-Grinţieş). Preţul uraniului, în creştere Uraniul a fost marfa cu cele mai slabe performanţe din 2016, şi nu este greu de înţeles de ce. Reactoarele nucleare din Japonia nu şi-au revenit din dezastrul din 2011 de la Fukushima dezastru, iar situaţia a dus la exces de ofertă şi preţuri scăzute, potrivit investingnews.com. Încurajator, 2017 a fost o altă poveste pentru acest sector – cel puţin până în prezent. Kazahstan şi-a anunţat planurile de a reduce producţia de uraniu cu 10 la sută, crescând preţul uraniului la 26 de dolari pe livră. Aceasta este o îmbunătăţire drastică de la 18 dolari în toamna anului 2016.

De atunci, companii şi lideri de opinie industrie au exprimat poziţii pline de speranţă pe piaţă. BMO Capital Markets sugerează că perspectivele uraniului sunt luminoase.

Într-o cercetare recentă, compania a spus că continuă să creadă că piaţa uraniului va atinge vârful unei oferte mondiale reduse în 2018, pe seama tăierii producţiei Kazahstanului. De asemenea, cererea mondială urmează să crească, compania Cantor Fitzgerald aşteptându-se să pună în funcţiune 21 de reactoare nucleare în 2017, urmând alte 10 în 2018 şi încă 12 în 2019. Un preţ în creştere pentru România, în cazul în care companiei CNU îi va fi permis să exporte, nu poate însemna decât veşti bune.

Digi24.ro

4. Lidl va comercializa un soi de roșii românești din anii ’80

Trei producători locali vor cultiva pentru supermarket-urile Lidl răsadurile produse de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău.

În vara acestui an, primele roşii „Buzău 1600”, un soi creat în anii ’80 şi considerat de cercetători atât aliment, cât şi medicament, vor ajunge în magazinele din ţară ale cunoscutului retailer german, potrivit stiridebuzau.ro.

Printr-o colaborare pe care a iniţiat-o anul trecut cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Lidl va comercializa cel puţin 150 de tone din acest soi.

Soiul de roşii „Buzău 1600” a fost ales dintre alte patru soiuri vechi româneşti, în urma unor selecții organizate de Lidl în vara anului trecut. Planta dă fructe mari, de aproximativ 200 de grame bucata, de formă sferică şi culoare roşie uniformă, considerate de cercetători benefice în prevenţia bolilor canceroase.

Aceasta datorită conţinutului mare de licopen, un antioxidant puternic cu proprietăţi anticancer. Soiul de roșii creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău în 1977 a fost dedicat aniversării a 1600 de ani de la prima atestare istorică a localității Buzău.

Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 tone/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pâna la 150 tone/ha.

Rosiile Buzău 1600 sunt bune la de salată, la gătit sau conserve. Tot de la Staţiunea de Cercetare din Buzău vor fi luate şi răsaduri pentru ceapă de apă ce urmează a fi comercializată în magazinele companiei germane, din toamna acestui an.

5. În România, productivitatea nu a ţinut pasul cu majorările salariale

Chiar şi aşa, venitul mediu a crescut în ultimii 12 ani de trei ori, deşi productivitatea doar de două ori. Un alt paradox – lefurile românilor sunt de cinci ori mai mici decât media europeană. Doar bulgarii câştigă mai puţin decât noi.

Firmele româneşti fac cu greu faţă concurenţei cu multinaţionalele, care au o productivitate de trei ori mai mare, datorită investitiţiilor pe care le fac în tehnologie. Asta în condiţiile în care firmele care au capital integral străin reprezintă doar 8% din numărul de companii din România.

Dacă un german produce 4 şuruburi pe minut, un român reuşeşte în cel mai bun să facă doar două.

Productivitatea muncii în România a crescut de la 34,7 în 2004, la 59,4 în 2015. Cu toate acestea, diferenţele salariale sunt foarte mari. Spre exemplu, salariul mediu în Germania a fost, în 2016, de 2.225 euro. Un român a câştigat 463 de euro, de trei ori mai puţin decât media europeană.

Gabriel Biriş, avocat: „Cum poţi să fii productiv ca şofer de camion când de la Constanţa la Arad tu faci 4 zile? Iar pe aceeaşi distanţă de la Amsterdam în partea cealaltă, tu faci o zi”

În plus, firmele au primit la începutul anului o lovitură financiară chiar din partea statului.

Mircea Turdean, director la o firmă românească: „Ceea ce s-a-ntâmplat din păcate în februarie, nu ne-am gândit că s-ar putea întâmpla aşa ceva, să fim obligaţi să creştem salariile la un număr mare de oameni din departamentele noastre de vânzări pentru că s-a dat o ordonanţă de Guvern. Domne, dacă produc, dacă aduc vânzări, dacă aduc plus valoare poate să crească şi la stat. Dar totul să fie pe competenţă, pe productivitate, cum am spus, şi nu pe alte criterii”.

Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: „Nu mai suntem cea mai ieftină piaţă de forţă de muncă. Lucrul ăsta trebuie să ne spună ceva şi să ne regândim toată strategia pentru viitor”.

Forţa de muncă din România s-a transformat mult în ultimii 10 ani. 450 de mii de locuri au dispărut din industrie. În schimb, au apărut 80.000 de posturi noi în IT. Şi în administraţia publică s-a înregistrat o creştere 200.000 de joburi.

La capitolul firme, România e la jumătate faţă de media europeană – 22 la mia de locuitori.

Business24.ro

6. Daimler a deschis in Romania inca o fabrica cu 200 de angajati. Investitia e de 36 de milioane de euro

Compania Star Transmission, filiala a grupului Daimler, a anuntat, joi, deschiderea unei noi unitati de productie la Cugir, in judetul Alba. E vorba despre o investitie de 36 de milioane de euro, prin care au fost create 200 de locuri de munca.

In noua hala de la Cugir, Star Transmission a inceput productia in serie a patru modele diferite de roti planetare pentru cutia in noua trepte de viteza 9G-Tronic. Aceasta din urma se produce tot in Romania, la Sebes, unde concernul german a finalizat, la inceputul lui 2016, o investitie masiva menita sa sustina reteaua globala de productie Daimler, cifrata la 300 de milioane de euro si cu oportunitati de lucru pentru 500 de noi angajati, dupa cum se arata intr-un comunicat de presa.

Potrivit oficialilor Daimler in Romania, in cadrul strategiei de crestere sustenabila a grupului, investitiile finalizate in acest an la Cugir au vizat si calificarea personalului in fabricile din Germania, dar si implementarea de tehnologii noi. Un exemplu e aparatura care monitorizeaza zgomotul produs de roata planetara in cutia de viteza. Investitia actuala de la Cugir presupune o crestere in mai multe etape a capacitatii de productie a rotilor planetare.

Aceasta investitie urmeaza celei de peste 13 milioane de euro din 2016, care a vizat constructia, in cadrul aceleiasi baze, a unei noi hale de productie. Star Transmission a devenit, ulterior investitiei din 2016, furnizor unic, la nivel mondial, al conductelor de inalta presiune destinate motoarelor pe benzina.

Grupul Daimler deruleaza, prin cele doua filiale din Romania, Star Transmission (Cugir) si Star Assembly (Sebes), o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea durabila a celor doua comunitati, oferind locuri de munca pentru cei peste 2.600 de angajati.

Daimler sustine si invatamantul profesional de tip german in Romania. In cadrul unitatilor de productie din Cugir si Sebes functioneaza o Scoala de Maistri precum si programe de internship pe durata verii, pentru tinerii studenti din Romania si Germania.

Absolventii acestor cursuri au prioritate la angajarea in Star Transmission, Star Assembly si companiile partenere, detinand competente si certificari recunoscute atat in Romania, cat si in strainatate.

Star Transmission, o unitate de productie considerata strategica pentru Grupul Daimler, a luat nastere in 2001, ca rezultat al unui joint-venture romano-german. In 2013, Daimler devine actionar unic al Star Transmission Cugir si deschide o baza de montaj, Star Assembly Sebes, devenind astfel una din cele mai importante investitii straine in Romania.

Print Friendly, PDF & Email