Revista presei 23.03.2017

Revista presei 23.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut
  2. ONRC: Românii au înfiinţat 17.251 firme în primele două luni, în scădere cu 11%..
  3. Barometru industrial: Activitatea din industria românească şi-a revenit în februarie, după patru luni de declin
Agerpres.ro.
  1. Petrescu: Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din mai, pentru crearea indentității vizuale
Wall-street.ro.
  1. Romanii din Iasi care ajuta americanii sa citeasca pe buze.
  2. Numărul insolvențelor, al suspendărilor și al dizolvărilor de firme, în scădere, în primele două luni din 2017 (date ONRC)

 7. Mișa (MFP): Tinerii de maximum 26 de ani au acces la programe de pregătire profesională duală prin unitățile de învățământ de stat în 2017/2018

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut anul trecut cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde euro, arată o analiză a PwC România, care arată că trendul va continua şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii.

„Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunţate 140 de tranzacţii cu o valoare totală de 3,6 miliarde euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o uşoară scădere în acelaşi interval.

Aceasta şi pentru că valoarea pieţei la nivel local a fost influenţată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacţii cu o valoare substanţială. O altă explicaţie ar fi creşterea competitivităţii şi atractivităţii economiei româneşti în contextul geo-politic regional”, a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David şi Baias, coordonator al echipei de consultanţă fiscală şi juridică în Tranzacţii. Expertii în tranzacţii ai PwC sunt de părere că piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia.

„La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi. Se resimte o anumită efervescenţă în piaţa locală, se poartă multe negocieri şi discuţii, sunt mai multe tranzacţii iniţiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deşi nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea,  Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România. Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est, susţine că, pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă, este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscală pe termen lung, care să stimuleze investiţiile.

„Observăm creşterea numărului investitorilor financiari (fonduri de private equity) care devin interesaţi de piaţa din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potenţial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează.

Valoarea pieţei de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacţii, dar şi pe fondul creşterii nivelului de încredere şi predictibilităţii perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5-10 ani”, a declarat Dragoş Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România. Potrivit unei estimări publicate în luna ianuarie de firma de audit şi consultanţă Deloitte, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 3,4-4 miliarde euro în 2016, cu 23% mai mult decât în anul precedent.

2. ONRC: Românii au înfiinţat 17.251 firme în primele două luni, în scădere cu 11%

Românii au înfiinţat în primele două luni mai puţine firme. Doar 17.251 de firme noi au fost înregistrate în ianuarie şi februarie, cu 11,29% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut, când au fost înregistrate 19.447 firme, arată datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Numărul de SRL-uri înregistrate, care reprezintă cea mai mare proporţie din numărul total de firme noi, a fost de numai 11.656, în scădere faţă de 14.282 înregistrate anul trecut, în primele două luni. Numărul de PFA-uri a crescut, în schimb, de la 3.278 în ianuarie-februarie 2016 la 3.547 în ianuarie-februarie 2017.

În topul oraşelor şi regiunilor, Capitala rămâne lider, cu 2.638 firme noi înregistrate, însă de asemenea în scădere faţă de 3.213 anul trecut. În top îi urmează Cluj, cu 941 firme noi, Ilfov, cu 724, şi Timiş, cu 700. La polul opus, cele mai puţine firme au fost înregistrate în Ialomiţa (130), Teleorman (136), Giurgiu şi Călăraşi (156) şi Covasna (160).

Pe activităţi, cele mai multe înmatriculări au fost făcute în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (4.168 înmatriculări), agricultură, silvicultură şi pescuit (1.781 înmatriculări) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1.608 înmatriculări). Potrivit ONRC, în primele două luni ale anului 2017, numărul total al profesioniştilor activi din punct de vedere juridic a crescut cu 2,59% faţă de perioada similară a anului trecut, de la 1.167.073 la 1.197.354.

Cei mai mulţi profesionişti activi sunt în Bucureşti (220.658 din care 27.560 de persoane fizice autorizate şi 193.098 de persoane juridice), Cluj (61.512 din care 16.871 de persoane fizice autorizate şi 44.641 de persoane juridice) şi Timiş (49.832 din care 12.103 persoane fizice autorizate şi 37.729 de persoane juridice).

În 2016 au fost înfiinţate în România 105.982 de companii noi, în scădere cu 6,35% faţă de  2015, peste două treimi dintre entităţiile noi înregistrate fiind SRL-uri. În 2015 s-au înfiinţat 113.167 de firme, dintre care 64.417 au fost SRL-uri, iar 31.789 – PFA-uri.

3. Barometru industrial: Activitatea din industria românească şi-a revenit în februarie, după patru luni de declin

Activitatea industrială a crescut în februarie, după patru luni la rând de declin, pe fondul creşterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB).

Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 53 de puncte în ianuarie, de la 35 de puncte în ianuarie şi 42 de puncte în decembrie. Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului.  “Timp de 60 de zile, decembrie şi ianuarie, activitatea din industrie s-a aflat în contracţie atingând în ianuarie nivelul cel mai coborât din ultimele 28 de luni (35 de puncte). Dar în februarie, activitatea a crescut la 53 de puncte, iar industria a intrat în marginea de jos a zonei de expansiune (peste 50 de puncte)”, arată studiul. 

De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a crescut de la 43 puncte în ianuarie la 50 puncte în februarie. “Numărul angajaţilor a crescut puţin în februarie, faţă de ianuarie. Dar procentul firmelor care au făcut angajări a fost egal cu procentul celor care au renunţat la o parte din angajaţi”, menţionează raportul. 

De asemenea, cererea din străinătate s-a ameliorat în februarie, indicatorul comenzilor noi la export ajungând la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni, de 59 de puncte.  Totuşi, autorii studiului avertizează că datele pentru luna februarie nu semnalează, deocamdată, o revenire durabilă a industriei.

“În concluzie, industria pare că şi-a revenit în februarie, înregistrând creşteri la 60% din indicatorii măsuraţi de Barometru. Dar deocamdată, nici intensitatea, nici direcţiile schimbării din februarie nu sugerează o creştere durabilă”, menţionează autorii studiului.  Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia industrială din România a crescut în ianuarie cu 5,8% faţă de prima lună a anului trecut.  În 2016, producţia industrială a urcat cu 1,7% faţă de 2015, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,6%. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  

Industria a contribuit, în 2016, cu 23,1% la formarea produsului intern brut al României.  Barometrul industrial este realizat de IRSOP şi SNSPA – Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 15-17 februarie 2017.

Agerpres.ro

4. Petrescu: Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din mai, pentru crearea indentității vizuale

Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din luna mai, pentru crearea indentității vizuale și a participa la târguri internaționale, a declarat, marți, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, la o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români.

“Programul de internaționalizare este un program pe care l-am găsit în minister și permite aplicantului să obțină până la 50.000 de lei pentru crearea indentității vizuale, participarea la târguri internaționale. Face parte din demersul de a încuraja micii antreprenori. Va începe din luna mai. Lucrăm la partea logistică să îl putem face implementabil. Este un program la care am ținut foarte mult și ajută mediul de afaceri, combinat cu un alt program pentru microindustrializare, unde aplicanții pot beneficia de granturi pentru a fi investite în echipamente. Dacă cele două converg, vom avea un nivel de productivitate mai ridicat. Trebuie convergent aduse mai multe elemente. Vorbim și despre zona educației, unde trebuie să creștem nivelul de pregătire al angajaților”, a spus Petrescu, la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

În opinia acestuia, România trebuie să se întoarcă în zona învățământului vocațional.

“Am rămas, așa, cu o lozincă și trebuie să privim lucrurile drept în ceea ce privește educația României. Eu cred că a fost foarte bună, dar între timp trebuie să recunoaștem că s-a deteriorat. Trebuie să îmbunătățim nivelul educației, iar, pe de altă parte, trebuie să apelăm la alte metode, la învățământul vocațional. Trebuie să ne întoarcem în zona învățământului vocațional. Știu că au fost câteva inițiative cu succes pornite”, a afirmat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Wall-street.ro

5. Romanii din Iasi care ajuta americanii sa citeasca pe buze

Cititul pe buze “nu este doar doar o activitate distractiva – uneori poate reprezenta o abilitate care iti poate fi de ajutor”. De acest lucru si-au dat seama o echipa de programatori din Iasi care au creat WhisperMe – o aplicatie dedicata cititului pe buze.

Am discutat cu fondatorul Codefy, firma de programare si web development din Iasi, Paul Chiriac despre noua lor aplicatie pentru a afla cum functioneaza.

Ce este WhisperMe?

WhisperMe este un mod distractiv de a-ti imbunatati vocabularul si de a invata o abilitate noua. Unica pe piata in momentul de fata, aplicatia are doua versiuni – una in romana cat si una in engleza.

“Tot ce ai de facut este sa ghicesti cuvantul pe care un o domnisoara model il pronunta. Poti viziona cuvantul de cate ori este nevoie pana cand gasesti raspunsul corect. Fiecare raspuns corect este rasplatit, in functie de complexitate, cu un numar de credite”, explica Paul mecanismul din spatele jocului.

In cazul in care ramai blocat, aplicatia iti poate oferi trei tipuri de indicii: unul care iti dezvaluie tot cuvantul, unul care iti sugereaza prima litera sau un indiciu despre numarul de litere pe care cuvantul il are.

Fiecare indiciu costa, asa ca va trebui sa gestionezi cu atentia creditele primite. Acesta este, de fapt, si principalul generator de venituri pentru aplicatie.

Cine a fondat WhisperMe?

Aplicatia a fost dezvoltata in cadrul companiei Codefy Software – Floria Bogdan si Boghian Alexandru, doi programatori pasionati de tehnologie au conceput si realizat Whisper Me.

Este primul proiect de app development – “noi ne axam in principal pe dezvoltarea de aplicatii cross-platform sau stand-alone pentru implementarea de solutii web sau mobile din aria computer-vision. In termeni mai simpli, vorbim despre procesare imagine si video, detectare de obiecte, inteligenta artificiala (retele neuronale, algoritmi de invatare) precum si Internet of Things – device-uri beacon si tehnologie 3D GIS”, mai spune Paul. 

Cum a venit ideea unei aplicatii care te invata sa citesti pe buze?

Ideea aplicatiei a pornit de la viralul Whisper Challenge mediatizat de The Tonight Show cu Jimmy Fallon.

“Am remarcat ca fenomenul ia amploare in mediul online, in special pe YouTube unde utilizatorii postau filmulete cu ei pentru a se juca cu cei apropiati. Aceasta metoda, desi distractiva ridica cateva probleme pentru cei care voiai sa se joace. Asa ca am decis ca noi putem face o varianta mai simpla”.

Cele mai proeminente provocari au fost de natura tehnica dar si de natura umana.

“In primul rand, ne-am dorit sa oferim o experienta cat mai autentica deoarece studiile ne-au indicat ca este mult mai usor sa citesti pe buze in limba materna. Asadar, pentru varianta in engleza a trebuit sa apelam la serviciile unei persoane native din New York cu o dictie impecabila. Aceasta ne-a ajutat sa inregistram video-urile si sa eliminam orice potential risc”.

In al doilea rand, un impediment de natura tehnica a fost faptul ca au dorit incarcarea video-urile pe device intr-un timp cat mai scurt, indiferent de pozitia pe glob a utilizatorului. Iar pentru aceasta a trebuit sa le incarce de pe un server special.

Ce numar de downloaduri a fost inregistrat si cum poate fi monetizata aplicatia?

Aplicatia are aproximativ 5.000 de download-uri, majoritatea utilizatorilor fiind din Statele Unite, Romania si Brazilia.

Instalarea aplicatiei este gratis. “Dorim sa oferim o experienta completa si placuta si de aceea oferim utilizatorilor posibilitatea de a cumpara pachete de “coins” cu ajutorul carora pot primi indicii in cazul in care raman in impas”.

Aplicatia are setate “push notifications”, care ii reamintesc utilizatorului sa joace si sa incerce si sa treaca la urmatorul nivel. 

Care sunt perspectivele in viitorul apropiat? Ce estimari de download-uri aveti in Romania?

Pe viitor echipa isi doreste integrarea mai multor limbi, momentan aceasta fiind disponibila doar vorbitorilor de limba romana si engleza.

“In Romania sunt 1000 de oameni care folosesc aplicatia zilnic si in mod evident acest lucru ne incurajeaza sa aducem noi functionalitati”, subliniaza reprezentantul companiei.

6. Numărul insolvențelor, al suspendărilor și al dizolvărilor de firme, în scădere, în primele două luni din 2017 (date ONRC)

Un număr de 1.165 de societăți au intrat în insolvență în primele două luni ale acestui an, cu 19,71% mai puține față de perioada similară din 2016, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 207, în scădere cu 35,31% față de primele două luni din 2016, urmat de județul Bihor, cu 79 (-17,71%), și de județul Iași, cu 63 (-38,83%).

În funcție de sectorul de activitate, cele mai multe insolvențe au fost consemnate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 348, în scădere cu 25,32% față de perioada ianuarie — februarie 2016.

De asemenea, 2.467 de firme și-au suspendat activitatea, numărul lor fiind mai mic cu 43,05% față de primele două luni din 2016, iar Capitala a fost fruntașă și la acest capitol, cu 293 de societăți (-55,2%).

În ceea ce privește numărul dizolvărilor, acesta a coborât cu 44,39% în ianuarie — februarie, la 3.672, tot în București fiind înregistrate cele mai multe cazuri: 762 (-40,61%).

7. Mișa (MFP): Tinerii de maximum 26 de ani au acces la programe de pregătire profesională duală prin unitățile de învățământ de stat în 2017/2018

Persoanele de maximum 26 de ani, absolvente ale învățământului obligatoriu, dar care au întrerupt între timp studiile, vor avea acces la programe de pregătire profesională de tip dual prin unitățile de învățământ de stat, în mod gratuit, în anul școlar 2017/2018, a declarat Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-o conferință de specialitate.

“Deja s-a înțeles că doar printr-un parteneriat între sistemul de învățământ și agenții economici se poate depăși acest deziderat existent astăzi: calitatea forței de muncă și pregătirea forței de muncă pentru viitor. În virtutea acestor modificări, vreau să vă anunț că în anul școlar 2017-2018 vor avea acces la programe de pregătire profesională de tip dual prin unitățile de învățământ de stat, în mod gratuit, și persoanele de maxim 26 de ani absolvente ale învățământului obligatoriu, dar care au întrerupt între timp studiile”, a spus Mișa.

El a reamintit că în momentul de față există normele la Codul fiscal care sunt deja publicate și sunt spre consultare.

“Ele includ mai multe prevederi legislative și mai multe modificări la Codul fiscal. În acesta se regăsesc mențiuni legislative care pot produce beneficii în rândul agenților economici care doresc să instruiască și să pregătească absolvenți, dar și tineri până în 26 de ani care au părăsit la un moment dat băncile școlii dar care vor totuși să învețe o meserie. Există și Ordonanța de urgență 81 din 2016 care redefinește statutul învățământului profesional dual ca formă de organizare a învățământului profesional și tehnic”, a mai arătat oficialul MFP.

Print Friendly, PDF & Email