Revista presei 22.03.2017

Revista presei 22.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Agerpres.ro.
  1. Marea Britanie: Rata inflației a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani
  2. Mișa (MFP): România a pus accent doar pe consum și nu e cea mai bună abordare; sunt necesare investiții
Digi24.ro.
  1. Oraşul din România cu mai mulţi turişti decât locuitori
Avocatnet.ro.
  1. Firmele care aplică impozitul specific în 2017 trebuie să notifice Fiscul până vinerea viitoare, altfel riscă amenzi de până la 5.000 de lei
Wall-street.ro.
  1. Din mediul corporatist in cel creativ: antreprenoarea care vinde tablouri 3D din lemn in valoare de 5.000 euro
  2. Ministerul Agriculturii: 155 de cetateni straini detin terenuri agricole in Romania si au solicitat fonduri prin APIA.
Euractiv.ro.
  1. PwC: Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de firme din România, dar 80% din exporturi

  7.  Consumul în creștere din 2016 a adus importuri record de produse agroalimentare 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Agerpres.ro

1. Marea Britanie: Rata inflației a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani

Bursa de la Londra era în scădere marți, iar lira sterlină s-a apreciat, după ce Oficiul Național de Statistică (ONS) a anunțat că rata inflației în Marea Britanie a urcat la 2,3% în februarie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și peste ținta Băncii Angliei, de 2%, transmit Bloomberg și Reuters.

Indicele principal FTSE-100 al Bursei de la Londra, dominat de companiile globale, pare să fi profitat de aprecierea lirei și a urcat marți dimineață cu 0,08%, la 7.435,46 puncte, dar la prânz înregistra un declin de 0,2%, după publicarea datelor privind inflația.

Acțiunile retailerului de îmbrăcăminte Primark și ale firmelor care comercializează bunuri de consum înregistrau cele mai semnificative scăderi, în timp ce titlurile companiilor financiare erau în creștere, investitorii apreciind că marjele de profit pentru bănci vor crește în urma lipsei presiunilor deflaționiste. Acțiunile băncilor Barclays, RBS și Standard Life au urcat cu 1 — 1,6%.

Creșterea prețurilor de consum a accelerat la 2,3% în februarie, cel mai semnificativ avans din septembrie 2013, și față de 1,8% în ianuarie, a anunțat ONS.

Inflația de bază a urcat la 2%, cel mai rapid avans din 2014.

1. Mișa (MFP): România a pus accent doar pe consum și nu e cea mai bună abordare; sunt necesare investiții

România a pus accentul doar pe consum și nu a fost cea mai bună abordare, acesta trebuind să fie dublat de investiții, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Ionuț Mișa, într-o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români, precizând că vorbește din punctul său de vedere.

“Au fost foarte multe discuții care s-au învârtit asupra valorii adăugate create în economie și asupra faptului că nu reușim încă la nivelul României să creăm produse cu valoare adăugată brută. Am fost folosiți ca o piață de consum, s-a pus accent doar pe consum și, din punctul meu de vedere, personal, nu a fost cea mai bună abordare. Indiscutabil consumul este important și poate fi un element de creștere economică, dar trebuie dublat de investiții, sprijinit de producție, trebuie completat cu multe ale măsuri economice. Dacă ne raportăm doar la consum și la a fi o piață de desfacere pentru alte țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, nu avem un viitor. Nu mai discutăm de peste 10 ani”, a spus Mișa, la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

Potrivit acestuia, dacă România rămâne ancorată în ideea că piața proprie a forței de muncă este cea mai competitivă și calificată, va pierde pe termen mediu și lung.

“O analiză făcută de cei de la FMI la Banca Națională prezenta o comparație între economia românească și cea poloneză, cehă sau ungurească. Prezenta, de asemenea, cum și care sunt elementele care au influențat diferențele dintre aceste piețe. Aborda relația cu cursul de schimb sau cu productivitatea și competitivitatea forței de muncă. Este adevărat, nu mai suntem piața de forță de muncă care am fost. Lucrul acesta trebuie să ne spună ceva și să ne regândim toată strategia pentru viitor. Dacă rămânem ancorați în continuare în ideea că avem cea mai competitivă și cea mai calificată forță de muncă și nu trebuie să ne facem griji, că toată lumea o să vină aici, că au nevoie de noi, pe termen mediu și lung sigur o să pierdem”, a adăugat secretarul de stat.

Digi24.ro

2. Oraşul din România cu mai mulţi turişti decât locuitori

Cluj-Napoca a fost, în premieră, în 2016, oraşul cu mai mulţi turişti decât locuitori. Aproximativ 370 de mii de vizitatori au ajuns anul trecut în oraşul din inima Transilvaniei. Populaţia municipiului înregistrată la ultimul recensământ este puţin sub 325.000 de locuitori. Cei mai mulţi dintre turiştii străini au venit din Europa şi Statele Unite.

Majoritatea turiştilor de anul trecut au vizitat pentru prima oară Cluj-Napoca.

Mulţi sunt interesati de pieţele centrale, Piaţa Unirii, Piaţa Muzeului, apoi ar mai fi şi Dealul Cetăţuia, cu panorama oraşului, Grădina Botanică şi de asemenea, Parcul Central.

Piaţa centrală a oraşului adăposteşte unul dintre monumentele reprezentative ale arhitecturii gotice din Transilvania. Este obiectivul turistic cel mai căutat în Cluj-Napoca.

Fie că ajung la Cluj-Napoca din Marea Britanie, Franţa sau Germania turiştii se declară impresionaţi de arhitectură, dar şi de istoria de peste 500 de ani a Bisericii Sfântului Mihail. Cei mai mulţi încep să viziteze oraşul chiar de aici.

„Nu am ajuns aici de mult timp şi nu am citit despre acest loc, dar e foarte frumos. (…) Nu ştiam la ce să mă aştept de la Cluj, dar e minunat”, spune un turist.

„E destul de frumos, ai unde să te plimbi, ai ce să vezi. Suntem încântaţi de ceea ce vedem”, mărturisește un altul.

„În 2016 am avut cu 15% mai mulţi turiști care au vizitat Cluj-Napoca decât în anul 2015, iar numarul total al celor care ne-au vizitat a depășit locuitorii rezidenţi ai orașului, fiind apreciaţi la circa 370.000 de vizitatori, turiști, pe tot anul 2016”, a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Din cei aproape 370.000 de vizitatori, aproape un sfert au fost turiști străini. Comparativ cu anul 2015, numărul lor a crescut cu peste 10 la sută.

„Nu am auzit de el până acum, dar zburăm pe aici şi de aceea am venit să îl vizităm. (Reporter: De unde sunteţi?) Suntem din Anglia. (Ce părere ţi-a lăsat oraşul după o primă privire?) E foarte frumos, cultural şi arhitectura e frumoasă”, spune turistul străin.

„Românii au fost pe primul loc, urmaţi de francezi, nemţi, spanioli, cei din Marea Britanie, Italia, SUA, Polonia şi Israel şi Ungaria”, arată Marius Lazin, reprezentant al unui centru de turism din Cluj-Napoca.

Anul acesta, orașul din inima Transilvaniei așteaptă și mai mulţi turiști. Autoritaţile locale investesc peste nouă milioane de lei pentru a crea zone pietonale mai mai mari și pentru a deschide noi obiective.

„Există o serie de investiţii speciale care vor creşte interesul celor care vor să petreacă măcar un weekend prelungit în Cluj-Napoca. Vorbim de reabilitarea unor obiective turistice recunoscute, precum Turnul Pompierilor”, a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei.

Cluj-Napoca a fost în 2016 al patrulea cel mai vizitat municipiu din România, după București, Constanţa și Brașov.

Avocatnet.ro

3. Firmele care aplică impozitul specific în 2017 trebuie să notifice Fiscul până vinerea viitoare, altfel riscă amenzi de până la 5.000 de lei

Firmele vizate de aplicarea impozitului specific din 2017, adică acelea care la finalul lui 2016 își desfășurau activitatea în domeniul cazării ori alimentației publice (cu excepția microîntreprinderilor), trebuie să notifice Fiscul până pe 31 martie 2017 în legătură cu aplicarea anuală a noului forfetar, prin depunerea formularului 010. În caz contrar, acestea riscă amenzi ce pot ajunge la 5.000 de lei, în conformitate cu prevederile din Codul de procedură fiscală.

Potrivit normelor pentru aplicarea specificului, ce urmează să fie curând publicate în Monitorul Oficial, noul regim de impozitare va fi aplicat de către companiile care desfășoară efectiv activitate în sectorul turistic, restaurante și alimentație publică. Totodată, microîntreprinderile care și-au păstrat acest statut și în 2017 sunt exceptate de la plata impozitului specific, chiar dacă desfășoară, spre exemplu, o activitate prin intermediul unui restaurant. 

De la 1 ianuarie 2017, prin intermediul Legii nr. 170/2016, în legislația românească a fost introdus impozitul specific, cel care se aplică, în principiu, hotelurilor, restaurantelor și barurilor. 

Mai exact, vizate de aplicarea noului sistem de impozitare sunt firmele care aveau înscrise în actele constitutive, la 31 decembrie 2016, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:

  • 5510 – ,,Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
  • 5520 – ,,Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
  • 5530 – ,,Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere’’;
  • 5590 – ,,Alte servicii de cazare”;
  • 5610 – ,,Restaurante’’;
  • 5621 – ,,Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
  • 5629 – ,,Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
  • 5630 – ,,Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Totuși, pentru a achita efectiv noul impozit forfetar, determinat în funcție de anumite variabile, precum rangul localității în care este amplasată afacerea, suprafața acesteia sau sezonalitatea, este necesar ca respectiva societate să și desfășoare efectiv activitate în domeniul cazării ori în cel al alimentației publice. Măsura este prevăzută în normele pentru aplicarea impozitului specific, ce urmează să apară cât de curând în Monitor, astfel că, spre exemplu, o companie ce are trecută în actul constitutiv ca activitate secundară „restaurante”, dar nu are niciun restaurant deschis din care să obțină bani, va fi scutită de aplicarea impozitului specific.

31 martie, termenul-limită până la care firmele vizate de impozitului specific depun 010

Legea nr. 170/2016 stabilește că firmele din domeniul cazării și cel al alimentației publice care au fost plătitoare de impozit pe profit la final de 2016, și care ar fi aplicat acest sistem și în acest an, în cazul în care nu ar fi apărut forfetarul, trebuie să notifice Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) până cel mai târziu la data de 31 martie 2017, prin depunerea formularului 010 – „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”.

“Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul specific”, scrie la articolul 11 din actul normativ citat.

O astfel de prevedere este inclusă și în ordinul ce aprobă normele de aplicare pentru impozitul specific, acolo unde se stabilește că notificarea organului fiscal se efectuează până la data de 31 martie 2017, sau, după caz, până la 31 martie a anului următor, pentru firmele care la data de 31 decembrie a anului precedent desfășurau una dintre activitățile corespunzătoare celor opt coduri CAEN prezentate la începutul articolului și care nu se aflau în lichidare. 

În acest an, impozitul specific este aplicat de către firmele din sectorul turistic, restaurante și alimentație publică care au fost plătitoare de impozit pe profit în 2016 și care ar fi achitat în continuare acest tip de impozit (cu condiția să fi avut afaceri de peste 100.000 de euro în 2016), dacă nu apărea forfetarul. O astfel de lămurire este cuprinsă într-un proiect de act normativ care va modifica normele Codului fiscal. 

În același timp, documentul citat anterior, ce trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica, prevede că firmele plătitoare de impozit „micro” în 2016 și cele plătitoare de impozit pe profit care la 1 ianuarie 2017 s-au încadrat la impozit „micro” rămân în 2017 la plata impozitului „micro”, chiar dacă desfășoară o activitate încadrată la impozitul specific.

Practic, în formularul 010, care a fost actualizat ultima dată luna trecută, se vor completa mențiunile referitoare la modificarea datelor declarate anterior, ca urmare a schimbării regimului de impozitare. Formularul 010 se completează în dublu exemplar, datele fiind înscrise cu majuscule, citeț și corect. Unul dintre documente rămâne la contribuabil, iar celălalt rămâne la organul fiscal competent.

„Organul fiscal competent pentru contribuabilii care se înregistrează direct (reprezentant legal) sau prin împuternicit, este organul fiscal în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal contribuabilul sau, în cazul depunerii declarației de mențiuni, organul fiscal în a cărui evidență este înregistrat”, se precizează în Ordinul ANAF nr. 3.698/2015.

Referitor la depunerea declarației fiscale, acest lucru se face direct (prin reprezentantul legal al firmei) sau prin intermediul unui împuternicit, la registratura organului fiscal competent. Totuși, există și varianta depunerii la poștă, prin scrisoare recomandată.

Atenție! Nedepunerea până vinerea viitoare a declarației 010 de mențiuni va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii și mari, respectiv între 500 și 1.000 lei pentru celelalte persoane juridice. 

În ce situații se va plăti și impozit specific, și impozit pe profit

În normele pentru aplicarea impozitului specific, redactate de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Turismului, va apărea și o lămurire conform căreia firmele ce activează în domeniul cazării ori al alimentației publice, dar desfășoară, concomitent, și altfel de activități, vor aplica o impozitare mixtă.

Mai precis, acești operatori economici vor fi obligați să determine și să plătească, concomitent:

  • impozit specific pentru veniturile obținute din sectorul hotelier și alimentație publică;
  • impozit pe profit pentru veniturile din celelalte activități.

Spre exemplu, un contribuabil care deține o pensiune, dar și un magazin de încălțăminte, va plăti impozit specific pentru veniturile obținute din exploatarea unității de cazare și impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din exploatarea magazinului de încălțăminte.

Situația e ceva mai complicată pentru o firmă ce deține un complex hotelier compus din unitatea de cazare, restaurant și bar, dar, independent de acestea, deține și o piscină, într-o locație diferită. În acest caz, se va datora impozit specific pentru veniturile obținute din exploatarea complexului hotelier și impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din exploatarea piscinei independente.

Termenele până la care se va plăti impozitul specific

Conform prevederilor în vigoare de la 1 ianuarie 2017, declararea şi plata impozitului specific trebuie efectuate semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului pentru care se datorează impozitul. Suma de plată va reprezenta astfel o jumătate din impozitul specific anual, iar termenele-limită până la care trebuie achitat impozitul sunt:

  • 25 iulie 2017 – plata primei tranşe, aferente semestrului I din 2017;
  • 25 ianuarie 2018 – plata celei de-a doua tranşe, aferente semestrului II din 2017.

Declararea semestrială a forfetarului se va face prin intermediul formularului 100 („Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat”). În acest sens, în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat a apărut poziția numărul 72 – „Impozit specific unor activități”, acesta urmând să fie achitat în contul unic pentru impozite și taxe (20.A.47.01.00).

Wall-street.ro

4. Din mediul corporatist in cel creativ: antreprenoarea care vinde tablouri 3D din lemn in valoare de 5.000 euro

Dupa o cariera confortabila in mediul corporatist de IT si telecom, Liliana Stoica a decis sa-si schimbe traseul profesional si sa se reorienteze catre domeniul creativ. Cu ajutorul tatalui sau, sculptor in lemn, a pus bazele unui atelier cu tablouri 3D din lemn in culori indraznete, cu preturi de pana la 5.000 de euro.

In 2013, sustinuta de tatal sau, Gheorghe Stoica, sculptor in lemn cu o experienta de peste 20 de ani in domeniu, si inspirata de o vacanta in Mexic, Liliana renunta la job-ul din multinationala si se dedica hobby-ului sau: realizarea de tablouri de tip mozaic 3D din lemn si cat mai colorate.

Despre inceputurile afacerii Deco-Box, Liliana spune: “Business-ul pe care l-am modelat in acest domeniu creativ a fost ceva cu totul nou pentru mine. Nu cunosteam pe nimeni care sa activeze ca artist, antreprenor, distribuitor sau presa de specialitate. Astfel mi-am propus ca in fiecare persoana cu care colaborez sa gasesc inspiratie, sa invat si sa acumulez experienta. In plus, in fiecare etapa de business am simtit nevoia sa citesc si sa aprofundez informatii despre vanzari, marketing, social media”.

Investitia initiala a fost de 5.000 de euro si a constat in echipamentele de prelucrarea lemnului si chiria atelierului. “Am inceput sa realizez tablourile in primavara anului 2013, dar am lansat brandul in toamna, avand un portofoliu de peste 30 de creatii. Pasul l-am facut in baza reconfirmarii valori emotionale pe care o transmit tablourile mai intai fata de apropiatii mei, aprecierile din social media, precum si a persoanelor de specialitate, printre care si prietena mea arhitect care ne-a dat numele, bloggerul Adela Parvu”, povestete Liliana.

Deco-Box vinde tablouri de tip mozaic 3D din lemn, dar si alte obiecte de decor tot din lemn, precum ceasuri sau suporti de birou. Acestea sunt realizate in cele doua locatii ale atelierului Deco-Box: in tamplarie, tatal Lilianei se ocupa cu taierea si asamblarea lemnului, iar in zona de creatie Liliana si colega sa arhitecta, Anda Stancescu, realizeaza designul si pictatul obiectelor.

Durata de realizare a produselor variaza in functie de complexitatea produsului: ceasurile si suportii de birou sunt realizate in medie intr-o zi, in timp ce tablourile si ceasurile oversized necesita o perioada de o saptamana, in conditiile in care atelierul detine in prezent sase angajati.

Preturile tablourilor realizate de Liliana se situeaza intre 5.000 si 20.000 lei, ceasurile mozaicate costa intre 200 si 400 de lei, in timp ce suportii office si vazele au preturi intre 50 si 150 lei. “Pretul tablourilor a pornit de la costul de productie plus un adaos de pana la 100% la momentul lansarii. In cei 4 ani, in urma evenimentelor de arta si design, expozitii in care am aparut, ultima colectie de tablouri 3D, “Thrive”, a fost apreciata intre 5.000 si 20.000 lei”, explica antreprenoarea.

Vanzarile, in schimb, au venit gradual, odata cu adaparea produsului in piata. Lansata la sfarsitul anului 2013, afacerea a necesitat investitii timp de inca un an pentru a atinge pragul de rentabilitate.

In 2015, Deco-Box a inregistrar o cifra de afaceri de aproximativ 50.000 euro si un profit de 20.000 euro, insa pentru 2016 antreprenoarea estimeaza o scadere a business-ului: “Anul trecut am devenit mama, iar Deco-box a cazut pe planul secund. Insa pentru anul in curs, al patrulea, ne propunem sa crestem, sa ne mentinem echilibrul financiar: daca in primul an de business am fost pe pierdere, in al doilea ne-am echilibrat, iar din cel de-al treilea am inceput sa recuperam investitia”, spune Liliana Stoica.

Obiectele Deco-box se vand in magazinul online, dar sunt expuse si in atelierul din Bucuresti, deoarece producatorii romani lucreaza foarte mult pe comanda. In medie, Deco Box vinde 150 de obiecte pe luna. Pe zona de retail, cele mai vandute produse sunt suportii de plante, de birou si ceasurile, in timp ce comenzile de tablouri vin mai mult din zona de corporate.

Pe langa piata interna, produsele se vand si in Statele Unite, Canada si Franta, dezvoltarea pe piata internationala facand parte din strategia de viitor a atelierului. Alte planuri ale antreprenoarei vizeaza dezvoltarea altor colectii de tablouri, participarea la expozitii atat in tara, cat si in strainatate, precum si extinderea tot mai accentuata in zona de home&deco si spre servicii de design de interior.

In urmatorii trei ani, Liliana vizeaza sa ajunga la o cifra de afaceri de 300.000 de euro si la o echipa formata din 15 persoane care sa aduca un plus de valoare designului romanesc si clientilor Deco-Box.

5. Ministerul Agriculturii: 155 de cetateni straini detin terenuri agricole in Romania si au solicitat fonduri prin APIA

Ministerul Agriculturii transmite Parlamentului, ca raspuns la intrebarea unui senator PSD, ca in Romania, in cursul anului 2016, un numar de 155 de cetateni straini care detin terenuri agricole au solicitat fonduri prin APIA, pentru o suprafata de peste 2.500 de hectare, insa in statistica nu sunt incluse si persoanele juridice.

Senatorul PSD Lucian Trufin a adresat o intrebare Ministerului Agriculturii cu privire la statistica privind suprafata terenului agricol din Romania care se afla in prezent in proprietatea privata a cetatenilor straini.Ministerul a transmis ca in datele existente sunt incuse doar persoanele care desfasoara o activitate agricola in calitate de utilizatori ai suprafetelor de teren agricol si/sau detinatori legali de animale, potrivit APIA si sunt excluse persoanele juridice pentru care cererile pentru masurile de sprijin pot fi depuse de catre administrator/imputernicit/delegat, persoana cu cetatenie romana, scrie News.ro.

“Din interogarea bazei de date a Agentiei, in campania 2016 au depus cereri pentru masurile de sprijin finantate din fonduri europene si bugetul national un numar de 155 de persoane straine, cu o suprafata solicitata de 2.637,90 ha. Din cei 155 fermieri persoane straine, pana la aceasta data a fost autorizata la plata suma de 291.027,65 euro pentru un numar de 119 fermieri persoane straine”, se arata in raspunsul Ministerului Agriculturii. In vara anului 2016, Guvernul Ciolos a anuntat masuri care sa vizeze ingreunarea achizitionarii terenurilor agricole de catre cetateni straini, pentru a putea fi favorizate fermele familiale.

„Eu am cerut deja, e un grup de lucru inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finante, cu cativa experti din mediul economic din Romania, care cunosc situatia si vreau sa gasim toate mijloacele prin care vanzarea de terenuri sa se faca in asa fel incat sa fie favorizate comunitatile locale in utilizarea terenurilor”, a spunea fostul premier Dacian Ciolos, in vara, dupa o intalnire cu fermierii. In luna noiembrie, presedintele Klaus Iohannis declara ca proprietarii a 30% din terenul agricol din Romania sunt straini, proportie care “il ingrijoreaza” si considera ca este nevoie de o alta legislatie, care sa protejeze romanii, propunand un sistem de preemptiune pentru stat si pentru comunitati.

Tot in luna noiembrie, proiectul de lege privind vanzarea terenurilor, care stabileste suprafetele ce vor putea fi achizitionate, a fost definitivat, a declarat ministrul deatunci al Agriculturii, Achim Irimescu, intr-un interviu acordat News.ro, in care a anuntat decizia de a impune o limita de 500 de hectare pentru persoanele juridice si de 150 de hectare in cazul persoanelor fizice. Cu toate acestea, proiectul nu prevedea conditii diferite pentru straini. “Am decis in final sa reducem la 500 de hectare pentru persoanele juridice si 150 de hectare pentru persoanele fizice. Asa va iesi legea din minister in perioada urmatoare si o vom duce la avizat la celelalte ministere, iar urmatorul parlament va trebui sa adopte legea respectiva”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

El a explicat si conditiile in care un cetatean poate cumpara o suprafata mare de teren in Romania: “Un cumparator de teren nu poate achizitiona decat daca are domiciliul stabilit in Romania, daca este de cel putin cinci ani fermier, iar 75% din veniturile sale provin din agricultura”. Intrebat daca aceasta lege nu ar favoriza fermierii romani in procesul de achizitie a terenurilor agricole, Irimescu a spus ca nu face nicio discriminare intre romani si straini. “Legea nu face nicio discriminare intre romani si straini. Toti cetatenii europeni care indeplinesc conditiile pe care le indeplinesc si romanii pot cumpara terenuri agricole in Romania”, a completat Irimescu.

Euractiv.ro

6. PwC: Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de firme din România, dar 80% din exporturi

Spiritul antreprenorial este timorat, consideră Vasile Iuga, partener al firmei de consultanță PwC.

Forța de muncă din România a rămas la același nivel ca în urmă cu 10 ani, spiritul antreprenorial este timorat, iar în industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă, a declarat marți Vasile Iuga, partener PwC, la o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români.

„Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de companii din România, are 40% din active, un sfert din angajați, 80% din exporturi și o productivitate de trei ori mai mare decât industria românească”.

„În industrie, 65% din valoarea adăugată brută este produsă de capitalul străin. Dacă ne referim la economie foarte pe scurt, sunt 600.000 de companii în România. Numărul de firme la o mie de locuitori este de 22 în România, față de o medie de 43 în UE, deci un spirit antreprenorial mai timorat”, a spus Iuga la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

Potrivit oficialului PwC, forța de muncă în ultimii 10 ani a rămas aproximativ la fel, la 4,6-4,7 milioane de lucrători, cunoscând o scădere după criză la 4,1 milioane de angajați, în 2011, consemnează Agerpres.

„În industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă. A crescut numărul de locuri de muncă din comerț cu 225.000, ajungând la 750.000, a crescut în comunicații cu 80.000, dar a crescut și în administrație cu 200.000”, a subliniat Vasile Iuga.

7. Consumul în creștere din 2016 a adus importuri record de produse agroalimentare

Avansul puternic al importurilor a dus la creșterea de șase ori a deficitului din comerțul extern cu produse agroalimentare, deși exporturile de grâu s-au dublat anul trecut.

România a înregistrat anul trecut un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, conform datelor operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmite Agerpres.

În 2016, exporturile au însumat 5,95 de miliarde de euro, în creștere cu 3,8% față de 2015, însă importurile de produse agroalimentare au crescut în ritm mai rapid, respectiv cu 11,8%, până la un nivel de 6,51 de miliarde de euro, valoare considerată un record istoric.

De altfel, importurile totale ale României au avansat anul trecut mai rapid decât au crescut exporturile, în condițiile în care prețurile reduse și salariile în creștere au alimentat o explozie a consumului populației. Această creștere a consumului a adus cea mai mare creștere economică din UE, dar și o adâncire a deficitului comercial, în contextul în care producția locală nu a putut acoperi cererea domestică.

Această evoluție s-a manifestat și în domeniul agroalimentar, unde România exportă de obicei materii prime și importă produse prelucrate.

„Nivelul excedentului comercial al schimburilor cu țările terțe, de 1,256 de miliarde de euro, nu a fost suficient de ridicat pentru a compensa lipsa de performanță a schimburilor agroalimentare ale României cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, deficitul record consemnat cu UE fiind aproape dublu față de anul precedent, respectiv de 1,814 de miliarde de euro”, precizează analiza MADR.

Grâul, principalul produs de export

Livrările externe de grâu au totalizat aproximativ 7 milioane de tone, fiind de două ori mai mari decât în anul precedent, ceea ce a adus încasări de 1,14 miliarde de euro și a plasat grâul pe primul loc în topul exporturilor de produse agroalimentare.

Potrivit sursei citate, o parte importantă din volumul majorat de grâu exportat în 2016 a provenit din achiziții din Ungaria și Bulgaria în vederea re-exportului prin Portul Constanța.

Comparativ cu anul 2015, exporturile de semințe de rapiță, în cantitate de 1,46 de milioane de tone, au înregistrat un avans pe încasări de 248,2 milioane de euro, totalizând 549 de milioane de euro, iar semințele de floarea-soarelui au avut un plus de 37,6 milioane de euro, până la 489,9 milioane de euro, pentru o cantitate de 1,18 milioane de tone.

De asemenea, din exportul de animale vii din specia bovine s-au încasat 159 de milioane de euro (+32,5 milioane euro față de 2015), din preparate alimentare – suma de 112,6 milioane de euro (+25,3 milioane euro), ciocolată 71,3 milioane de euro (+18,1 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți 107,1 milioane de euro (+16,7 milioane de euro), carne de porc 49 de milioane de euro (+14,1 milioane euro), animale vii din specia ovine sau caprine 166,3 milioane de euro (+12 milioane de euro) și cârnați, salamuri și produse similare 42,8 milioane de euro (+7,2 milioane de euro față de 2015).

Pe de altă parte, în 2016 au scăzut exporturile de porumb cu 257,5 milioane de euro, până la 702,4 milioane de euro pentru o cantitate de 3,43 de milioane de tone. Anul trecut, s-au diminuat și exporturile de țigări cu 176,4 milioane de euro, cele de orz cu 107,3 milioane de euro, uleiul și șrotul de floarea-soarelui, cu 41,9 milioane de euro, respectiv cu 26,9 milioane de euro.

Deși în termeni cantitativi exportul de carne de pasăre s-a menținut relativ constant – 66.500 tone – din punct de vedere valoric a scăzut cu 21,2 milioane de euro până la 112,3 milioane de euro.

Carnea de porc, cel mai importat produs agroalimentar 

În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare, carnea de porc se menține în top cu o cantitate de 197.000 de tone, în valoare de 343,6 milioane de euro. Față de 2015, creșterea valorică a fost cu 16,2% (+47,9 milioane de euro).

De asemenea, au avansat și importurile de grâu, până la 2,156 milioane de tone, în general pentru a fi re-exportate, valoarea acestora fiind de 330,9 milioane de euro, dar și produsele de brutărie, patiserie și biscuiți (+44 milioane de euro) și ciocolată (+43 milioane de euro).

Potrivit MADR, au mai fost importate 63.500 tone de brânzeturi, în valoare de 178 de milioane de euro (+39 milioane de euro față de 2015), preparate alimentare de 226 de milioane de euro (+38 milioane de euro față de 2015), cafea de 197,6 milioane de euro (+27,9 milioane de euro), citrice de 163 milioane de euro (+23,8 milioane de euro), banane de 125,4 milioane de euro (+17,2 milioane de euro) și carne de pasăre de161,7 milioane de euro, în plus cu 15,4 milioane de euro față de anul precedent.

Analiza ministerului de resort arată o creștere și la importurile de lapte și smântână, de la 150.900 tone în 2015 la 190.700 în 2016, majorarea cantitativă fiind de 26,3%, iar din punct de vedere valoric de 14,6 milioane de euro, totalizând 74,9 milioane de euro.

Pe de altă parte, au scăzut importurile de șrot de soia (-73,6 milioane de euro), tutun brut (-42,6 milioane de euro) și animale vii din specia porcine (-6,8 milioane de euro euro).

La tomate, importurile din anul 2016 s-au ridicat la 76.300 tone, iar valoric au atins 70,2 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 32,7% față de 2015 (+17,3 milioane de euro).

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 60,7% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 83,4% din total importuri.

Print Friendly, PDF & Email