Revista presei 20.03.2017

Revista presei 20.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale evenimentului “Invest in Romania” – Galați
Agerpres.ro.
  1. Comunicat de presă – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
Presagalatibraila.com, Moldova24.ro, Stirimuntenia24.ro.
  1. Galaţi: Invest in Romania, la Galaţi
Amosnews.ro.
  1. nouă ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”. 5
Antidotul.ro.
  1. Pucheanu șochează: „Îi înțeleg pe gălățenii care vor să plece din Galați”.
Reperul.ro.
  1. Primarului Galaţiului, critici la adresa Guvernului: M-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se întreaptă dincolo de Carpaţi
Ceccarbusinessmagazin.ro.
  1. Eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri: „Invest in Romania”, ediţia a II-a.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Bogaţii devin mai bogaţi, iar săracii tot mai săraci. Inegalităţile din România sunt la cel mai înalt nivel de când am intrat în UE.
  2. Bonurile în valoare de 361 lei emise pe 1 februarie au ieşit câştigătoare la extragerea loteriei fiscal.
  3. Contractele colective de muncă vor redeveni obligatorii. Ce efect va avea măsura asupra firmelor şi angajaţilor
Agerpres.ro.
  1. Analiză: 12% din numărul total al firmelor din România raportau plăți restante la furnizori, în 2016
  2. Bonurile fiscale câștigătoare la extragerea de duminică sunt cele din 1 februarie 2017, cu o valoare de 361 de lei
  3. BNS: Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială din sectorul privat

 7. Percepția României în regiune este pozitivă din perspectiva luptei împotriva corupției, susține șeful misiunii FMI 

Apariții în presă ale evenimentului “Invest in Romania” – Galați

Agerpres.ro

1. Comunicat de presă – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

  Galați, 16 martie 2017: Cristian Dima, secretar de stat, a participat astăzi la lucrările Conferinței ,,Invest in Romania’ organizată, la Galați, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în parteneriat cu Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, reprezentanții celor două universități gălățene, dar și ai mediului de afaceri regional.

‘Am construit aici o mare deschidere pentru atragerea și dezvoltarea de investiții care vor duce la creșterea capacității de export și a productivității zonei. Oportunitățile oferite de județul Galați și de regiunea Sud-Est pot fi fructificate în proiecte comerciale bilaterale concrete, atât pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a bunăstării gălățenilor, cât și pentru consolidarea zonei ca un partener viabil și stabil pentru investitorii străini’, a declarat Cristian DIMA, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

‘Invest in Romania’ este un program de promovare a oportunităților de investiții la nivel regional și de stimulare a atragerii noilor investiții prin organizarea unei serii de evenimente specifice, vizând dezvoltarea mediului de afaceri la nivel național și stabilirea de parteneriate transnaționale.

Antreprenorii români, au ocazia, în premieră, în cadrul acestei reuniuni dedicate mediului de afaceri, să interacționeze direct cu atașații economici ai României din diferite țări precum Ungaria, Germania, Austria, Spania, Italia, Turcia, SUA, Grecia, Franța sau țări din America Latină etc., care le pot oferi date și informații legate de specificul economic al diverselor piețe, posibilitățile de export pentru firmele românești sau tendințele existente în țările de referință pentru anumite sectoare de activitate.

La eveniment, alături de Cristian Dima, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, au participat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri regional.

Biroul de presă al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Presagalatibraila.com, Moldova24.ro, Stirimuntenia24.ro

2. Galaţi: Invest in Romania, la Galaţi

Peste 180 de persoane, au participat, astăzi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, la Conferinţa “Invest in Romania”, primul proiect regional de promovare economică a judeţelor ce fac parte din Regiunea de Dezvoltare de S-E – Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău, Tulcea. La evenimentul organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au participat secretarul de stat Cristian Dima, de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, reprezentanţi ai ministerului în politici comerciale în diverse state UE şi non-UE (Germania, Orientul Mijlociu, zona Golfului, zona Balcanilor de Vest, zona Occidentală, Asia, America de Nord şi Latină, Ungaria şi ţările nordice etc), Uygar Mustafa Sertel, consulul general al Consulatului General al Turciei la Constanţa şi ataşaţi economici ai ambasadelor din Polonia, Cehia şi Franţa. Evenimentul a fost dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. Ca şi la prima încercare, de anul trecut, desfăşurată la Constanţa, specificul acestui eveniment a constat în faptul că, pentru prima oară în cadrul unui eveniment dedicat mediului de faceri, în cadrul workshop-urilor, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu atașații economici ai României, de pe tot mapamondul, cei prezenţi putând face schimb de date legate de specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în ţările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.

În deschiderea lucrărilor a luat cuvântul preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea (instituţie care, de altfel, a şi alocat aproximativ 160.000 de lei pentru desfăşurarea conferinţei), care a prezentat un decalog al motivelor pentru care un investitor ar trebui să îşi facă o afacere la Galaţi, enumerând: localizarea strategică a Galaţiului, la graniţa UE cu Republica Moldova şi Ucraina, mediu de afaceri dinamic, accesul la Dunăre- principală rută comercială europeană, potenţial agricol important – bazinul legumicol, existenţa Zonei Libere Galaţi, a Parcului de Soft şi celui Industrial etc.

A urmat la prezidiu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, care a vorbit despre necesitatea ca Regiunea de Dezvoltare de S-E să fie sprijinită şi de politicile guvernamentale, în vederea dezvoltării economice. “Sincer, ca gălăţean şi locuitor al Moldovei, m-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se îndreaptă dincolo de Carpaţi, acolo unde se duc şi cele mai mari investiţii. Dacă cineva de la Guvern s-a decis să dezvolte doar acea parte de ţară, iar aici să rămână doar o zonă agricolă, să ne spună şi nouă, să avem timp să ne mutăm şi poate mai venim pe aici, la vreo praşilă, când mai e nevoie… Domnul Fotea a vorbit foarte frumos de oportuinităţile de afaceri din Galaţi şi a amintit şi de Dunăre, dar până şi aici sunt probleme pentru că, de pildă, taxele portuare de la noi sunt mai mari decât la Constanţa. De aceea spun că trebuie să fie o politică unitară de dezvoltare a acestei ţări şi dacă va fi aşa, veţi vedea că administraţiile din Galaţi şi Brăila vor putea dezvolta această zonă. Însă, apropos de cele două oraşe care, împreună creează o aglomerare urbană de peste 600.000 de locuitori, nu e normal să nu ne bage nimeni în seamă… poate nu strigăm noi suficient de tare”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

Pentru scăderea şomajului şi dezvoltarea afecerilor, investitorii trebuie să se simtă respectaţi de stat, a punctat, la conferinţă, şi Cristian Dima, secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. În context, Cristian Dima s-a referit la proiectul de lege al prevenţiei, pe care ministerul urmează să îl lanseze în dezbatere publică, dar şi la o altă iniţiativă: “Am propus ca pe site-ul ministerului să fie un portal pe care să fie încărcată toată tematica de control… S-a ajuns la impresia că firmele de control urmăresc doar sancţionarea agenţilor economici.

Dacă vrem cu adevărat să îi ajutăm şi să îi facem să respecte legea, mi se pare normal să afişăm şi tematica de control, astfel încât fiecare să se poată conforma”,a spus Cristian Dima.

Amosnews.ro

3. nouă ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”

Joi, 16 martie a.c., în cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a avut loc cea de-a doua ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”, eveniment dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. 
“Invest in Romania”, ediţia a II-a este organizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Galați.

La eveniment au participat în calitate de invitaţi: 

  •  Florin Jianu – Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
  •  Liviu Rogojinaru – Președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
  •  Cristian Dima – Secretar de Stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat 
  •  Elena Iordache – Director general, Ministrul Finanțelor Publice
  •  Marian Filimon – Preşedinte Patronatului IMM Galaţi
  •  Costel Fotea – Președintele Consiliului Județean Galați
  •  Ionuț Pucheanu – Primarul Municipiului Galați 

Specificul evenimentului a fost reprezentat de faptul că, în cadrul workshop-urilor tematice, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu coordonatorii comerciali ai Poloniei, Turciei, Americii de Nord, Americii Latine, SUA, Germaniei, Orientului Mijlociu, Ungariei, Țărilor Nordice, zonei Balcanilor de Vest, Asiei sau Europei Occidentale care au pus la dispoziţia acestora informații cu privire la specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în tările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate. De asemenea, în cadrul evenimentului au fost prezentate și o serie de povești de succes cu scopul facilitării schimbului de bune practici dintre întreprinzătorii prezenți.

În cadrul deschiderii evenimentului, dl. Florin Jianu a precizat: “Ca urmare a succesului înregistrat de prima ediție, a solicitărilor primite din partea mediului de afaceri, a importantului potențial investițional al zonei, am decis să continuăm inițiațiva Invest in Romania în Galați. Și de această data, am adus la masa discuțiilor reprezentanți ai autorităților publice, ai ambasadelor, atașați economici si o serie de antreprenori reprezentativi ai mediului de afaceri din Galați, pentru a identifica oportunități de dezvoltare locală, de atragere de investiții și promovare a exportului. Sper ca Invest in Romania să devină evenimentul de referinta pentru mediul de afaceri dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii şi stimulării exporturilor româneşti!”

Antidotul.ro

4. Pucheanu șochează: „Îi înțeleg pe gălățenii care vor să plece din Galați” 

Prezent astăzi (joi) la dezbaterile forumului Invest in Romania, care s-a desfășurat la Grădina Botanică din Galați, primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat că îi înțelege pe cetățenii care vor să plece din Galați, dezamăgiți că lucrurile nu evoluează așa cum și-ar dori ei în orașul în care au crescut. Pucheanu a făcut această afirmație în contextul în care Galațiul este în continuare vitregit de fonduri și proiecte guvernamentale.

„Ca locuitor în Galați, eu m-am săturat să văd în permanență toate fondurile, toți investitorii și absolut toate lucrurile bune să fie dincolo de Carpați. Am mai spus-o și o repet, chiar cu riscul de a deranja: dacă cineva, undeva la nivel național, are de gînd ca zona asta să rămînă așa, doar agricolă, să ne spună și nouă, să avem timp să ne mutăm dincolo de munți. Și mai trecem munții încoace la o prașilă sau cînd e nevoie (…). Nimeni nu ne bagă în seamă. Este strigător la cer și îi înțeleg pe toți cetățenii din Galați care vor să plece chiar dacă avem extrem de multe lucruri frumoase…”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu (vezi video).

Nu este o noutate că Galațiul este ocolit de proiectele guvernamentale și că banii de la centru sînt direcționați către județele din vestul țării.  Și fostul primar Marius Stan a acuzat de nenumărate ori această practică păguboasă pentru Galați. Problema este însă că  primarul Pucheanu a avut astăzi un discurs de opoziție, de disident, de parcă el nu ar face parte din PSD, partid care guvernează în acest moment România. 

Gălățeni, faceți-vă bagajele și mutați-vă din Galați!

Discursul primarului Pucheanu, altfel foarte corect, a sunat însă fals, atîta vreme cît, în ziua de 11 decembrie 2016, cînd au avut loc alegerile generale, el a declarat că a votat pentru ca Galațiul să aibă un partener de discuții la București, pentru ca Galațiul să fie luat în calcul la viitoarele strategii de dezvoltare națională. În traducere liberă, Pucheanu a spus atunci că ar fi bine pentru Galați ca PSD să cîștige alegerile, iar viitorul guvern să fie făcut de PSD, partid din care face parte și actualul primar al Galațiului. 

Iată că deși dorința de a avea un Guvern PSD i s-a îndeplinit, Ionuț Pucheanu se plînge acum public, la aproape 9 luni de la preluarea mandatului de primar, că Bucureștiul nu ajută Galațiul, că am fost lăsați din nou de căruță. Păi, cum ziceam, ăsta este un discurs de politician de opoziție, nu de primar de la care gălățenii așteaptă soluții. Mai mult, dacă pînă și primarul Galațiului admite că gălățenii au motive întemeiate să plece spre alte zări ca să își caute bunăstarea, înseamnă că autoritățile locale au aruncat prosopul, în semn de abandon. Atît de vehement a părut astăzi Pucheanu, încît la un moment dat am crezut că va spune nu doar că îi înțelege pe gălățenii care vor să părăsească Galațiul, ci că i-ar urma și el negreșit, dar din păcate mai are 3 ani de mandat la primărie (vezi mai jos video cu declarația primarului Pucheanu).

Reperul.ro

5. Primarului Galaţiului, critici la adresa Guvernului: M-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se întreaptă dincolo de Carpaţi

Ionuţ Pucheanu cere o politică unitară de dezvoltare economică a ţării, care să nu mai priveze Moldova de marile finanţări şi de marile investiţii.

Ieşire surprinzătoare a primarului Galaţiului, social-democratul Ionuţ Pucheanu, împotriva Guvernului – condus de PSD şi în componenţa căruia se află chiar colegul său de partid, gălăţeanul Viorel Ştefan, deţinătorul portofoliului de ministru al Finanţelor Publice.

Într-un discurs acid susţinut în deschiderea Conferinţei “Invest in Romania”, organizată la Galaţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, primarul Ionuţ Pucheanu a criticat tratamentul diferenţiat aplicat regiunilor ţării la nivel central, care defavorizează clar Moldova.

“Sincer, ca gălăţean şi locuitor al Moldovei, m-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se îndreaptă dincolo de Carpaţi, acolo unde se duc şi cele mai mari investiţii. Dacă cineva de la Guvern s-a decis să dezvolte doar acea parte de ţară, iar aici să rămână doar o zonă agricolă, să ne spună şi nouă, să avem timp să ne mutăm şi poate mai venim pe aici, la vreo praşilă, când mai e nevoie…

Domnul Fotea (preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea – n.r.) a vorbit foarte frumos de oportunităţile de afaceri din Galaţi şi a amintit şi de Dunăre, dar până şi aici sunt probleme pentru că, de pildă, taxele portuare de la noi sunt mai mari decât la Constanţa. De aceea spun că trebuie să fie o politică unitară de dezvoltare a acestei ţări şi, dacă va fi aşa, veţi vedea că administraţiile din Galaţi şi Brăila vor putea dezvolta această zonă. Însă, apropos de cele două oraşe care împreună creează o aglomerare urbană de peste 600.000 de locuitori, nu e normal să nu ne bage nimeni în seamă… Poate nu strigăm noi suficient de tare”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu. 

În schimb, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a preferat să enumere motivele pentru care investitorii ar trebui să îşi deschidă afaceri la Galaţi, dintre care amintim localizarea strategică a Galaţiului, la graniţa UE cu Republica Moldova şi Ucraina, mediu de afaceri dinamic, accesul la Dunăre – principala rută comercială europeană, potenţial agricol important – bazinul legumicol, existenţa Zonei Libere Galaţi, a Parcului de Soft şi a Parcului Industrial.

Conferinţa “Invest in Romania” pune faţă în faţă autorităţile locale, antreprenorii şi factorii de decizie economică din ţară, pentru dezvoltarea economică a zonei, care înregistrează recorduri triste: 19.300 de şomeri şi o rată a şomajului de 9,7%. Circa 180 de persoane au participat, astăzi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, la Conferinţa “Invest in Romania”, inclusiv reprezentanţi ai Guvernului, reprezentanţi ai ministerului în politici comerciale în diverse state UE şi non-UE, consulul general al Consulatului General al Turciei la Constanţa şi ataşaţi economici ai ambasadelor din Polonia, Cehia şi Franţa.

Ceccarbusinessmagazin.ro

6. Eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri: „Invest in Romania”, ediţia a II-a

Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați a găzduit astăzi cea de-a doua ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”, manifestare dedicată promovării oportunităților pentru investiții, la nivel regional, precum și stimulării exporturilor românești. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Galați.

La reuniune au participat, în calitate de invitați: 

Florin Jianu – CNIPMMR; 

Liviu Rogojinaru – președintele CNIPMMR; 

Cristian Dima – secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; 

Elena Iordache – director general în Ministrul Finanțelor Publice; Marian Filimon – președinte Patronatului IMM Galați; 

Costel Fotea – președintele Consiliului Județean Galați; 

Ionuț Pucheanu – primarul municipiului Galați.

Specificul evenimentului a fost reprezentat de faptul că, în cadrul workshop-urilor tematice, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu coordonatorii comerciali ai Poloniei, Turciei, Americii de Nord, Americii Latine, SUA, Germaniei, Orientului Mijlociu, Ungariei, Țărilor Nordice, zonei Balcanilor de Vest, Asiei sau Europei Occidentale care au pus la dispoziția acestora informații cu privire la specificul economic al diverselor piețe, interesul și posibilitățile de export pentru firmele românești sau tendințele existente în țările de referință pentru anumite sectoare de activitate. De asemenea, cu prilejul manifestării au fost prezentate o serie de povești de succes cu scopul facilitării schimbului de bune practici dintre întreprinzătorii prezenți.

„Ca urmare a succesului înregistrat de prima ediție, a solicitărilor primite din partea mediului de afaceri, a importantului potențial investițional al zonei, am decis să continuăm inițiațiva Invest in Romania în Galați. Și de această dată, am adus la masa discuțiilor reprezentanți ai autorităților publice, ai ambasadelor, atașați economici și o serie de antreprenori reprezentativi ai mediului de afaceri din Galați, pentru a identifica oportunități de dezvoltare locală, de atragere de investiții și promovare a exportului.

Sper ca Invest in Romania să devină evenimentul de referință pentru mediul de afaceri dedicat promovării oportunităților pentru investiții și stimulării exporturilor românești!”, a precizat, în deschiderea reuniunii, Florin Jianu.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Bogaţii devin mai bogaţi, iar săracii tot mai săraci. Inegalităţile din România sunt la cel mai înalt nivel de când am intrat în UE

Inegalităţile dintre bogaţii şi săracii români a ajuns în 2015 la cel mai înalt nivel de când ţara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% din români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, arată datele instituţiilor europene, care ilustrează o adâncire puternică a inegalităţilor în perioada de după criza economică.

Comisia Europeană aprecia recent că România a făcut progrese substanţiale pentru reducerea sărăciei, cu toate că ţara noastră conduce în continuare în topul celor mai sărace ţări din Europa. Cele mai mari inegalităţi                               

România este, de departe, ţara europeană cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci. Cei mai bogaţi 20% din români aveau în 2015 venituri de 8,3 ori mai mari decât cele ale celor mai săraci 20% din români. Spre comparaţie, în Slovacia, acest raport al veniturilor este mai mic de patru, adică cei mai bogaţi câştigă doar de patru ori mai mult decât cei mai săraci. Media Uniunii Europene este, de asemenea, ridicată, bogaţii având venituri de 5,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20% din europeni.

Cea mai rea situaţie de când am intrat în UE Dacă la doi ani după criza economică din 2008, raportul inegalităţilor scăzuse la un nivel minim al ultimului deceniu, de 6,1 între veniturile bogaţilor şi săracilor, după acest an inegalităţile au început din nou să crească.

Bogaţii au devenit tot mai bogaţi, săracii au ajuns din ce în ce mai săraci. Aşadar, inegalitatea a crescut pentru cinci ani la rând, pentru ca în 2015 să ajungă la un maxim de când ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană. Datele Eurostat, institutul european de statistică, colectate anul acesta şi valabile pentru anul 2015, arată că raportul între veniturile celor mai bogaţi 20% şi ale celor mai săraci 20% a crescut, în România, la 6,2 în 2011, 6,6 în 2012, 6,8 în 2013, 7,2 în 2014, ca să ajungă în 2015 la 8,3, un nivel chiar mai mare decât cel din 2007, când era de 8.

Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală. Statele care înregistrează un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regulă, o inegalitate mai mare a veniturilor, însă această tendinţă explică doar parţial situaţia din România, arată Comisia Europeană. Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat şi de efectele redistributive în scădere ale sistemului de taxe şi este accentuat de diferenţele mari existente între mediul rural şi cel urban.

2. Bonurile în valoare de 361 lei emise pe 1 februarie au ieşit câştigătoare la extragerea loteriei fiscal

Bonurile în valoare de 361 lei emise pe 1 februarie au ieşit câştigătoare la a treia extragere lunară din acest an a loteriei fiscale, astfel încât toate persoanele care deţin astfel de bonuri îşi pot revendica premiul printr-o cerere depusă la ANAF în următoarele 30 de zile, fondul total de un milion de lei fiind împărţit la maxim 100 de premianţi.

Ministerul Finanţelor a organizat duminică a treia extragere lunară a loteriei bonurilor fiscale din acest an, în studioul TV al Loteriei Române, la care au participat toate bonurile fiscale emise în luna februarie. Fondul total de premiere a fost păstrat la un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

După extragerea bilelor din urne, au ieşit câştigătoare bonurile din data de 1 februarie, în valoare de  361 lei. Dacă vor fi depuse peste 100 de cereri de revendicare a premiilor, va fi organizată o a doua extragere, pentru desemnarea celor 100 de câştigători, potrivit Ministerului Finanţelor.

Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al companiei Loteria Română pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile pentru revendicarea premiilor pot fi depuse de luni la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

La extragerea din februarie, pentru bonurile din ianuarie, au ieşit câştigătoare bonurile fiscale în valoare de 338 lei emise pe 2 ianuarie. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al companiei Loteria Română pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de un milion de lei, pot fi depuse din ziua următoare extragerii, la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună  în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere.

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei.

3. Contractele colective de muncă vor redeveni obligatorii. Ce efect va avea măsura asupra firmelor şi angajaţilor

Contractele colective de muncă vor fi din nou obligatorii, atât în instituţiile publice, cât şi în cele private, a anunţat vineri ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea.

„Există o solicitare a tuturor sindicatelor reprezentative la nivel naţional şi trebuie să creăm un sistem de protecţie a angajaţilor, astfel încât drepturile acestora să fie respectate.

Legea actuală trebuie modificată astfel încât noi să creăm condiţiile minime pentru respectarea drepturilor angajaţilor, pentru că nu vrem să influenţăm foarte mult mediul de afaceri”, a afirmat Petrea, potrivit Agerpres. Ministrul consideră că Guvernul a făcut o eroare, în 2011, când a eliminat contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate.

„Consider că o lege adoptată prin asumare şi nu prin dezbatere publică, o lege care până la urmă a îngheţat dialogul social şi a făcut imposibilă semnarea contractelor colective de muncă a fost o lege împotriva salariaţilor din România”, a mai declarat Petrea.

Obligativitatea contractului colectiv de muncă a fost eliminată de Guvernul Boc, în contextul crizei financiare. Cartel Alfa susţinea, anul trecut, într-un comunicat, că „negocierile colective, un alt instrument pentru o distribuţie mai echitabilă a rezultatelor muncii, au fost practic eliminate prin efectele Legii 62/2011”.

„Astfel, contractul colectiv la nivel naţional, care, printre altele, stabilea coeficienţi de salarizare mai ridicaţi pentru posturi care presupuneau pregătire superioară (sistem pe care, la vremea respectivă, chiar patronatele autohtone l-au susţinut, ca modalitate de a mai stăvili exodul forţei de muncă calificate), a fost desfiinţat în 2011 prin voinţa unilaterală a guvernului. Mai mult decât atât, în cei cinci ani de la apariţia noii legi, nu s-a mai încheiat niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, datorită condiţiilor absurde prevăzute de lege”, se arăta în comunicatul Cartel Alfa. Ce efecte are reintroducerea obligativităţii                                                                    

George Butunoiu, specialist în resurse umane, consideră că reintroducerea obligativităţii contractelor colective va amplifica tensiunile dintre angajatori şi angajaţi. „Această măsură va crea o presiune în sensul trecerii angajaţilor pe contracte de persoană fizică autorizată (PFA), desigur acolo unde este posibil, deoarece guvernanţii prevăd tendinţa şi vor încerca să limiteze această posibilitate”, a spus Butunoiu, potrivit Capital.

Butunoiu consideră că va creşte volumul de muncă temporară şi vor fi mai puţine angajări, însă el nu consideră că firmele vor reduce salariile. „Contractele colective de muncă obligatorii reprezintă o măsură adoptată de un stat slab, care vrea să introducă protecţia socială cu forţa, să o pună pe seama companiilor”, a adăugat recruiterul, precizând că multe firme vor merge pe externalizarea serviciilor de angajare a personalului, fiind dispuse „să plătească mai mult pentru a scăpa de bătaia de cap”.

Contractul colectiv de muncă reprezintă, potrivit legislaţiei, convenţia încheiată între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă.

Agerpres.ro

4. Analiză: 12% din numărul total al firmelor din România raportau plăți restante la furnizori, în 2016

Valoarea plăților restante ale firmelor din România către furnizori s-a ridicat, în 2016, în jurul sumei de 56 de miliarde de lei, cuantum aproximativ identic cu cel raportat în anul anterior, în timp ce numărul firmelor cu restanțe la furnizori era de 76.893, arată datele unei analize de specialitate, dată luni publicității.

Potrivit sursei citate, plățile restante la furnizori s-au ridicat, în 2015, la 56,5 miliarde de lei, în scădere ușoară față de cei 57,8 miliarde de lei raportați, aproape identic, în anii 2013 și 2014. În acest context, datele preliminarii arată că, în 2016, în pofida măsurilor de relaxare fiscală și a creșterii economice bazată în principal pe consum, nivelul plăților restante s-a situat în jurul aceluiași nivel din anul anterior.

Statistica relevă, de asemenea, că 76.893 de companii (12% din numărul total de firme din România) raportau anul trecut plăți restante la furnizori, acestea reprezentând 33% din cifra de afaceri totală din economia românească.

Din suma totală a plăților restante, aproape jumătate aparține firmelor cu capital integral românesc (25,6 miliarde lei), urmate de companiile străine (11,95 miliarde lei), cele cu capital mixt (7,95 miliarde lei) și cele de stat (7,33 miliarde lei), relevă datele analizei întocmite de KeysFin.

Totodată, totalul plăților restante în economie, mai mici de un an, care include și datoriile la bugetul de stat, a fost, în 2015, de 268,8 miliarde de lei. 

‘Avem de-a face cu un comportament înrădăcinat în economie, de un tip de supraviețuire financiară imprimat de provocările unui sistem economic fluctuant, văduvit de finanțare, cu un capital redus și extrem de sensibil la evoluția cadrului fiscal. În multe cazuri, în principal în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, să amâni o plată sau mai multe către furnizori ține de asigurarea financiară pentru continuarea activității. Multe firme trăiesc din rulajul financiar, depind de fiecare ban pe care îl au de încasat sau de plătit. Cu cât amână mai mult plățile, cu atât reușesc să își asigure fondurile necesare continuării activității. Din păcate, s-a ajuns la cazuri extreme, când plățile se fac la 6-8 luni și chiar mai mult’, explică experții de la KeysFin. 

Conform analizei de specialitate, cel mai afectat domeniu este comerțul, cu 27.009 firme care au raportat întârzieri la plata furnizorilor. Ierarhia continuă cu industria prelucrătoare și construcțiilor, cu 9.134 de firme, respectiv 8.443 de firme care au raportat astfel de situații, urmate de sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice (6.446 firme), transporturile și depozitarea (4.998 societăți) și hoteluri și restaurante (4.238 firme). Plăți restante semnificative se mai înregistrează în agricultură, silvicultură și pescuit, tranzacții imobiliare, servicii administrative și de suport, informații și comunicații, activități de servicii, sănătate și asistență socială, activități de spectacole, menționează statistica KeysFin. 

Din punct de vedere regional, companiile care au înregistrat cele mai multe plăți restante către furnizori de găsesc în regiunea București-Ilfov (24,1 miliarde lei), urmate de cele din Sud-Est (8,6 miliarde lei), Sud-Muntenia (4,7 miliarde lei), Vest (4,38 miliarde lei) și Centru (4,1 miliarde lei). La polul opus se află firmele din Nord-Vest (3,85 miliarde lei), Nord-Est (3,72 miliarde lei) și Sud-Vest Oltenia (2,87 miliarde lei). 

La nivelul Capitalei, cele mai multe probleme la plata furnizorilor le are RADET București, compania care oferă agent termic pentru încălzirea și apa caldă, cu plăți restante de 3,34 miliarde de lei, cât toate firmele din Top 10 la un loc. 

RADET este urmată de Rompetrol Rafinare, cu 1,67 miliarde lei, Orange România (948 milioane lei), Interagro (804 milioane lei), Relad International (686 milioane lei), Grup Servicii Petroliere (619 milioane lei), CFR Marfă (490 milioane lei), Electrocentrale București (474 milioane lei), Confort SA (464 milioane lei) și Key Safety Systems (453 milioane lei).

5. Bonurile fiscale câștigătoare la extragerea de duminică sunt cele din 1 februarie 2017, cu o valoare de 361 de lei

Bonurile fiscale emise în data de 1 februarie 2017, cu o valoare de 361 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.

La această extragere au participat bonurile fiscale emise între 1 și 28 februarie 2017, iar fondul de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Potrivit unui comunicat al MFP, selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică, 19 martie, a fost organizată prima etapă, respectiv extragerea bilelor care vor determina ziua emiterii și valoarea bonurilor câștigătoare. După centralizare, dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. ‘Loteria Română’ (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

În 2017, Ministerul Finanțelor Publice organizează extrageri lunare în cadrul Loteriei bonurilor fiscale și două extrageri ocazionale, una de Paște și una de Crăciun, fondul anual de premiere fiind de 14 milioane de lei.

6. BNS: Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială din sectorul privat

Actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, existând intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial, atrag atenția reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) într-o analiză realizată în contextul dezbaterilor inițiate de Comisia Europeană (CE) asupra Raportului de țară 2017, publicată într-un comunicat de presă, transmis duminică AGERPRES.

‘Guvernul a comunicat, încă din luna ianuarie a.c., că are deja un calendar asumat de creștere a salariului minim, ca urmare consultarea partenerilor în acest sens a devenit o simplă formalitate. Ideea de a crea un mecanism de ajustare a salariului minim a fost abandonată de actualul Guvern, existând extrem de puțină disponibilitate în a modifica prevederi asumate prin programul de guvernare. Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial. Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale. Nu există interes pentru corectarea problemelor create în sistemul negocierilor colective, ca urmare aceste discrepanțe se vor adânci’, se notează în comunicatul citat.

Potrivit BNS, în 2015 câștigul salarial în sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decât în sectorul concurențial, iar pentru anul 2020 se estimează că, tot în sectorul bugetar, salariul mediu brut va fi mai mare cu 28% față de cel din sectorul privat.

‘Din păcate, inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale. Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale’, punctează reprezentanții BNS.

În ceea ce privește piața forței de muncă, sindicaliștii consideră că, deși România are una dintre cele mai reduse rate a șomajului, datele ascund un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează.

‘Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă. Rezervele de forță de muncă sunt din ce în ce mai dificil de activat. Flexibilizarea pieței muncii din 2011 a determinat inoperabilitatea unor mecanisme specifice care să contribuie la implementarea eficientă a unor politici de activare. Au fost reglementate o serie de instrumente pentru stimularea mobilității, în special cea regională, însă acestea nu sunt încă operaționale. În plus, nu se face aproape nimic pentru mobilitate profesională. Până în 2025, România va avea nevoie de forță de muncă care să o înlocuiască pe cea existentă, în special în cazul locurilor de muncă slab și mediu calificate. Necesarul pentru locuri de muncă cu nivel redus de calificare va fi până în 2025 de patru ori mai mare decât în cazul celor cu calificare înaltă. Locurile de munca nou create se estimează a fi, însă, în general înalt calificate’, susțin oficialii BNS.

Aceștia subliniază că firmele din România investesc extrem de puțin în formarea profesională a angajaților, mai puțin decât oriunde în Europa, în timp ce ‘statul la rândul lui investește doar în șomeri sau persoane inactive, dar și în acest caz extrem de limitat și fără obiectiv concrete’.

În plus, politicile de activare sunt bazate aproape exclusiv pe finanțare din fonduri europene, deși bugetul fondului de șomaj este estimat în 2017 cu un excedent de peste 38% din total venituri.

La nivelul indemnizației pentru șomaj, BNS este de părere că aceasta este, în prezent, extrem de scăzută în România, ‘iar stabilirea cuantumului acesteia este în mare măsură fără legătură cu principiul contributivității, șomerii fiind în proporție semnificativă expuși riscului de sărăcie’.

‘Datorită nivelului redus al indemnizației de șomaj, România încalcă prevederile art.15 din Convenția OIM nr.168/1988 ratificată de România în 1992 prin adoptarea Legii 112/1992. În 2008, valoarea salariului minim brut a fost în prima jumătate a anului 2008 egală cu valoarea indicatorului social de referință. În acest moment raportul este de 1 la 2.9. România are cel mai redus procent din Europa în ceea ce privește cheltuielilor pentru șomaj, raportat la total cheltuieli bugetare. Ca urmare considerăm că se impune să se solicite revizuirea sistemului de beneficii în cazul șomajului pentru a asigura securitatea venitului și, totodată, pentru a preveni riscul de sărăcie. Munca la negru continuă să fie extrem de prezentă, în fapt eforturile reale de reducere au fost extrem de puțin eficiente, rezultatele obținute de Inspecția Muncii sunt marginale, sunt doar o imagine la momentul controlului, măsurile ar trebui să fie mult mai dure și extinse pe o perioadă de timp, astfel încât să se asigure eficiența măsurilor. Sunt multe cazurile în care companii care câștigă licitații de lucrări publice, în special în domeniul construcțiilor, utilizează subcontractori ce folosesc muncă la negru și cu siguranță cazul nu este singular’, se menționează în comunicatul BNS.

Totodată, un alt punct nevralgic atins în analiza organizației sindicale face referire la lipsa dialogului social eficient, respectiv nivel scăzut de negociere la nivel sectorial, dar și deficiențe de natură instituțională în funcționarea dialogului social.

‘Dialogul social la nivel de sector este nefuncțional, iar lipsa reprezentativității partenerilor exclude orice tentativă de negociere a unui contract/acord colectiv la nivel de sector. Permanentizarea acestei situații determină deja slăbirea continuă a structurilor clasice/legale de dialog social, cele care asigură condițiile pentru un dialog social structurat și pașnic. Lipsa utilității reprezentativității la nivel de sector a determinat o parte din partenerii sociali sectoriali să renunțe la reînnoirea reprezentativității. Din prelucrarea informațiilor publicate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, în 2016 a expirat reprezentativitatea obținută la nivel de sector în cazul a 8 federații patronale, dintre acestea, o singură federație și-a reînnoit reprezentativitatea în termen și încă una a inițiat acest proces în 2017. Deși din 2017 Ministerul Dialogului Civic s-a transformat în Ministerul Dialogului Social, funcționarea dialogului social este la fel de precară. Deși au trecut mai bine de două luni de la investire, primul ministru nu s-a întâlnit cu partenerii sociali reprezentativi’, susține sindicatul.

Din evaluările realizate de BNS, rezultă că 46% dintre actele normative aprobate de Guvern, de la începutul anului până la începutul lunii martie, nu au fost postate în consultare publică, în condițiile în care procesul de consultare are o durată medie mai mică de 10 zile.

‘BNS a solicitat ministerelor responsabile inițierea consultărilor pentru elaborarea Programului Național de Reformă, răspunsul primit a fost unul unul extrem de general, fără comunicarea unui calendar de lucru în acest sens, în condițiile în care termenul limită pentru finalizarea acestui document este 15 aprilie. În niciun an Guvernul, indiferent de orientarea lui politică, nu a inițiat consultări publice pentru Programul Național de Reformă’, afirmă sursa citată.

Aspectele analizate de Blocul Național Sindical și prezentate în comunicatul de presă au fost transmise Comisiei Europene atât în cadrul întâlnirilor directe purtate în procesul Semestrului European, dar și către Confederația Europeană a Sindicatelor, organizație care colectează pozițiile organizațiilor sindicale reprezentative la nivel național și le înaintează Comisiei Europene în cadrul procesului de dialog social european.

7. Percepția României în regiune este pozitivă din perspectiva luptei împotriva corupției, susține șeful misiunii FMI

Percepția României în regiune și pe plan internațional este una pozitivă din punct de vedere al luptei împotriva corupției, a declarat, miercuri, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferință de presă.

“În ultimul raport al echipei, am discutat despre importanța luptei împotriva corupției și a progreselor. Pentru FMI, această luptă împotriva corupției este foarte importantă. În domeniile cheie în care oferim asistență, cum ar fi adminstrația fiscală, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, de fiecare dată am spus că există o relație bilaterală”, a spus Baqir.

Potrivit acestuia, lupta împotriva corupției contribuie la transparentizarea și eficientizarea cheltuielilor, dar și la atragerea de investiții.

“Percepția României în regiune și pe plan internațional este una pozitivă. Noi vom continua să subliniem importanța acestui domeniu și obținerea de câștiguri pe frontul luptei anticorupției va ajuta România, nu neapărat ca atare, dar prin efectele pe care le are asupra economiei”, a subliniat oficialul FMI.

Print Friendly, PDF & Email