REVISTA PRESEI 14.03.2017

REVISTA PRESEI 14.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro. 2
  1. Fabricadinsat.ro – Un proiect inovativ realizat cu fonduri europene de către o tânără familie îndrăzneaţă
  2. Legea „51% produse româneşti în supermarketuri” se întoarce în Parlament
Agerpres.ro.
  1. Eurostat: România, printre statele UE în care producția industrială a crescut în ianuarie comparativ cu perioada similară din 2016.
Wall-street.ro.
  1. Despre antreprenoriat in retail cu Angela Tiboc: de la telefoane si gadgeturi, la produse de infrumusetare si de lux.
  2. Incubatorul care creste afacerile tinerilor remarcabili

 6. Vinurile desenate de Horatiu Malaele: Afacere de familie, laudata de presa Americana 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Fabricadinsat.ro – Un proiect inovativ realizat cu fonduri europene de către o tânără familie îndrăzneaţă

O familie curajoasă a lăsat viaţa de angajat al multinaţionalelor pentru a-şi realiza visul, acela de a deţine o afacere 100% românească care are un scop patriotic: susţinerea economiei autohtone din mediul rural.

Înainte de a-şi da demisia de la joburile devenite mult prea monotone şi lipsite de viaţă, temerarii soţi au sperat să poate face ceva mai mult în ţară. În anul 2012 au depus un proiect având ca scop dezvoltarea rurală, pentru solicitarea fondurilor europene, care să servească ridicării unei construcţii şi achiziţiei de utilaje necesare lansării unei fabrici de produse textile, în localitatea Satul Sauceniţa din Comuna Văculeşti, care aparţine judeţului Botoşani.  

În judeţul Botoşani se produce cel mai puţin din toată ţară, Produsul Intern Brut fiind de numai 4.022 pe cap de locuitor. Numai 10% din populaţia activă are un loc de muncă, iar majoritatea celor din judeţ sunt plecaţi la muncă în străinătate. Numai 51.000 dintre populaţia de 410.000 de persoane lucrează cu carte de muncă. 

Sărăcia este în floare: Magazinele de haine înregistrează vânzări decente numai în lunile de concedii: decembrie şi august, adică atunci când cei plecaţi la muncă în afară ţării se întorc în vizită la rude.

Proiectul Fabrica din Sat a luat naştere în 2013, atunci când curajoasa familie a primit undă verde. În vara aceluiaşi an, familia a primit vestea că se va mări. 2014 a început bine, cu o naştere sănătoasă şi frumoasă, însă lucrurile au luat rapid o întorsătură nefastă. La finele anului, mama copilei a fost diagnosticată cu cancer la sân. Perioada de coşmar şi tratamentele chinuitoare nu au oprit însă proiectul născut din pasiunea pentru propria ţară.

Drumurile pentru proiect, creşterea copilului şi administrarea tratamentelor ce au culminat cu operaţia de mastectomie au fost duse la bun sfârşit.  

Încercările avute de soţi au presupun şi alte bătăi de cap, reprezentate de cheltuieli neprevăzute în proiect, ca de exemplu racordarea la curent electric sau împrejmuirea proprietăţii, printre altele. Impozitul pe salarii reprezintă o altă cheltuială majoră (undeva în jur de 10.000 lei pe an), însă nici factura la curent nu iartă deloc, mai ales pe timp de iarnă, cifrele putând să ajungă la 15.000 lei, în special datorită faptului că sistemul de termoficare este electric.

În cele din urmă, proiectul a fost finalizat în decembrie 2015, moment în care a început munca de a-şi face un nume, de a stabilii relaţii cu diverşi furnizori şi bineînţeles, de a câştiga încredea clienţilor şi a colaboratorilor. Gama produselor a început să fie din ce în ce mai diversificată, astfel că în prezent, pe site-ul www.fabricadinsat.ro se găsesc produse de calitate, ambalate într-o manieră atractivă, destinate atât industriei HORECA – cearceafuri, feţe de masă, feţe de pernă, halate, lenjerii de pat, perne de diferite dimensiuni, pilote, prosoape de baie, protecţii pentru saltea, şerveţele şi altele, cât şi produse de larg consum, cum ar fi: lenjerii de pat uni, din bumbac (ranforce/satinat), cuverturi, pilote, perne etc.

Spune NU produselor din China şi încurajează dezvoltarea rurală şi susţine economia românească, alegând produsele 100% româneşti oferite de Fabrica din Sat!

2. Legea „51% produse româneşti în supermarketuri” se întoarce în Parlament

 

Legea care impune marilor comercianţi să asigure 51% din oferta de alimente de la producători români va fi dezbătută miercuri în Comisia pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor, care vor trebui să rezolve problema procedurii de infringement declanşată de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a declanşat luna trecută prima etapă a procedurii de infringement împotriva României, pentru că impune marilor comercianţi să asigure 51% din oferta de alimente de la producători români, pe motiv că legea încalcă legislaţia europeană.

Potrivit profit.ro, acuzaţia Comisiei Europene ar fi că legea „51% produse locale„ pare să fie aplicată doar supermarketurilor cu capital străin. Ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat că ministerul va intra în dialog cu Comisia Europeană, astfel încât procedura de infringement să nu se concretizeze. Reintroducerea legii în Parlament vine ca efect al acestei proceduri. Parlamentarii vor trebui acum să modifice legea pentru a se conforma normelor europene. Ce se va dezbate                                             

La dezbaterea de la Comisia pentru Agricultură vor participa şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, ai ANSVSA, ProAgro, Eco Legum Vidra, ai Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, ai Consiliului Concurenţei; LAPAR, Romalimenta, Rompan şi ai Asociaţiei Fermierilor din România. Potrivit anunţului Camerei Deputaţilor, miercuri vor avea loc dezbateri generale pe marginea a două propuneri de act normativ de modificare a legii comerţului alimentar, care sunt similare. Primul dintre ele a fost introdus în circuitul parlamentar anul trecut de 10 deputaţi PNL şi propune prevederea potrivit căreia comercianţii să fie obligaţi ca “pentru produsele alimentare precum lapte, produse lactate, carne, produse din carne, fructe, legume panificaţie, patiserie, cofetărie, fabricate de către producători din România să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens minimum 20% din aceste spaţii să fie alocat către toţi producătorii locali”

De asemenea, potrivit acestui proiect, serviciile, discounturile şi orice alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate. Proiectul a fost respins de către Senat. Al doilea proiect a fost introdus în Parlament tot în 2016 la iniţiativa senatorului PNL Ioan Cristina. Acesta propune acelaşi procent de 50% din suprafaţa de raft să fie acordată prodcătorilor de alimente locali.

De asemenea, acesta propune ca “serviciile, discounturile şi oricare alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate”. Proiectul a fost respins de către Senat.

Agerpres.ro

3. Eurostat: România, printre statele UE în care producția industrială a crescut în ianuarie comparativ cu perioada similară din 2016

Producția industrială a crescut în ianuarie cu 0,5% în Uniunea Europeană (UE28) și cu 0,9% în zona euro (EA19), comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Irlanda (3,4%), Germania (3,3%) și Grecia (2,5%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Croația (minus 6,8%), Danemarca (minus 4,6%) și Bulgaria (minus 3,9%).

România a înregistrat în ianuarie un declin de 0,5% al producției industriale comparativ cu luna precedentă, după un avans de 1,6% în decembrie.

În ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2016, producția industrială a crescut cu 1,3% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro.

Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Lituania (8,4%), Grecia (7,4%) și Estonia (6,7%), cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Irlanda (minus 8,6%), Bulgaria (minus 1,2%) și Luxemburg (minus 0,9%).

Comparativ cu ianuarie 2016, România a înregistrat o creștere de 5,2% a producției industriale, după un avans anual de 5,8% în decembrie.

Wall-street.ro

4. Despre antreprenoriat in retail cu Angela Tiboc: de la telefoane si gadgeturi, la produse de infrumusetare si de lux

A dezvoltat alaturi de sotul sau una dintre cele mai mari afaceri din domeniul tehnologiei din Romania, Quickmobile, iar de mai putin de patru ani a pus bazele unui alt business, de data aceasta in retailul de fashion, Sole Luxury Boutique. Angela Tiboc isi dedica mare parte din timp business-ului, dezvoltand si adaugand noi segmente, insa cand prinde o clipa de ragaz se deda sportului si calatoriilor.

A luat calea antreprenoriatului inca din timpul facultatii de inginerie economica, o alegere nu tocmai inspirata, din moment ce era o specializare noua care presupunea cursuri de la doua facultati separate: “Lucrurile nu s-au legat intocmai si practic am facut doua facultati intr-una, aveam si 15 examene intr-o sesiune, invatam marketing, contabilitate si economie, dar si constructii de masini. Dar a fost o experienta de viata de pe urma careia am legat legaturi si prietenii”, povesteste Angela Tiboc.

Un astfel de exemplu este intalnirea cu cel care avea sa ii devina sot si cu care mai tarziu avea sa infiinteze Quickmobile, Tudor Tiboc. “Ne-am cunoscut in timpul liceului, am ramas de atunci impreuna si consider asta o poveste mai de succes”, glumeste Angela. Ambii au inceput sa lucreze in domeniul telefoniei, intr-un magazin Dialog, iar ulterior au identificat un potential de business pe care au inceput sa-l exploateze: vanzarea de cartele preplatite Orange in afara magazinelor de specialitate, dar mult mai traficate, in alimentari sau non-stop-uri. Astfel, cei doi dezvolta o retea de distributie in patru judete din jurul Baii-Mare: Cluj, Satu Mare, Zalau si Maramures.

“La Quickmobile, zona de interes nu este doar cea de telefonie mobila, noi ne concentram si pe gadgeturi si alte produse care iti pot face viata mai usoara pe langa telefoane. Mergem mult pe zona de servicii, asta va fi o componenta importanta in viitor a unui business: ca retailerul sa ofere si servicii”, considera Tiboc.

5. Incubatorul care creste afacerile tinerilor remarcabili

Aspire Academy e unul dintre locurile unde se invata leadership in Romania. Anul acesta au lansat un incubator de business. Am vorbit despre el cu Sorana Pascariu, coordonatorul Aspire Incubator.

“Incubatorul este ultima initiativa a Aspire Academy. E unul dintre cele mai prestigioase de leadership si antreprenoriat din Romania. A fost inceput in 2011 de studenti de la Harvard, Princeton si alte universitati americane care si-au dorit sa aduca educatia de care au avut ei parte si studentilor romani. Aspire creeaza comunitati in care tinerii cu calitati exceptionale pot sa faca proiecte extraordinare si sa obtina skill-uri pe care nu le-ar putea obtine altundeva in Romania”, a spus Sorana Pascariu in cadrul emisiunii Ziua Zero. A fost prima data cand s-a implicat Sorana serios in Aspire, desi ii cunostea pe fondatorii programului.

Experienta din succese si esecuri

Sorana Pascariu este un antreprenor care a trecut deja printr-un moment in care startup-ul sau nu a reusit. E o experienta formatoare, de altfel, din care poti invata mai mult decat dintr-o firma obisnuita.

“Am avut un startup, Conversion Network, un tool de marketing pentru piata de affiliate marketing. A fost o experienta interesanta, intre timp nu mai exista proiectul respectiv, dar urmeaza sa lansez un alt proiect, intr-o zona complet diferita. Voi lansa proiectul Inside Generation, o platforma inspirationala pentru tinerii care-si cauta vocatia”, povesteste Sorana.

“Trebuie sa marturisesc ca sunt printre norocosii care au primit o prima runda de finantare. Dar am facut toate greselile posibile, asa cum trebuie la un prim startup. Momentele dificile au fost atunci cand ne-am dat seama ca desi am crescut, am pivotat de cateva ori, atunci cand am ajuns la o varianta a produsului care chiar era ce se cerea in piata, am ramas fara bani. In momentul acela era un Catch-22 – aveam nevoie de rezultate ca sa obtinem finantare si aveam nevoie de finantare ca sa obtinem rezultate. Au fost momente dure, dar educatia pe care o da un startup si construirea lui, chiar daca nu e incununata de succesul pe care ti l-ai dori e una dintre cele mai extraordinare experiente. Nu inveti intr-un job obisnuit atat de mult pe cat inveti intr-un startup”, a povestit Sorana la Ziua Zero.

Incubatorul Aspire

Incubatorul a venit pe fondul cresterii comunitatii Aspire. Studentii de ieri au devenit antreprenori in devenire, iar cei de la Aspire vor sa le ofere cat mai multe oportunitati si posibilitatea de a crea o comunitate.

“Este deschis doar comunitatii Aspire si a fost o ocazie sa dam tinerilor din comunitate ocazia sa-si creasca ideile de business. Am dorit sa lansam programul pentru ca si comunitatea a ajuns la o anumita maturitate. Studentii de ieri sunt tineri antreprenori si vrem sa le punem la dispozitie toate resursele pentru a-si creste business-ul. Vrem sa cream o comunitate de tineri antreprenori cu ajutorul resurselor Aspire si sa adaugam la comunitatea din Romania, pentru ca e mare nevoie de a sustine antreprenoriatul in Romania. Vrem sa facem la scara mica acest lucru, dar crestem”, a spus Sorana.

“Avem un prim batch. Echipele lucreaza cu o serie de mentori care sunt alaturi de ei, mentori care sunt oameni de afaceri cunoscuti in Romania, cum ar fi Andrei Cretu de la 7Card sau Daniel Nicolescu de la SymphoPay. Fiecare echipa are alocat cel putin un mentor cu care se sfatuiesc pe diverse proiecte specifice. Echipele au un project manager care-i ajuta sa-si seteze obiectivele si sa le indeplineasca si avem o serie de workshop-uri. Chiar duminica trecuta am avut un workshop cu Irina Alexandru de la Vector Watch despre cum sa-si valideze ideea de business. Ne propunem sa-i ajutam si practic, dar sa le dam si o minima educatie de startup”, a explicat coordonatorul programului Aspire Incubator.

Sunt trei echipe participante la prima editie a incubatorului. “Meister este un fel de Uber pentru instalatori. Eventage este un marketplace care aduce impreuna furnizorii si organizatorii de evenimente. Cea de-a treia este eMedi care-si propune sa faca o platforma de cursuri online pentru Bacalaureat”, a spus Sorana.

Dupa Aspire Incubator

Programul dureaza sase luni si se va incheia cu un Pitch Day care va fi organizat in cadrul academiei de vara Aspire.

“Evident ca ne dorim ca echipele incubate sa primeasca investitii. Aspire creeaza comunitati, iar scopul mai mare este sa le punem resursele la dispozitie, sa-si creeze conexiuni necesare ca sa poata sa aiba succes in business si sa cream comunitati de antreprenori. In Romania e nevoie in continuare sa crestem comunitatile de antreprenori. Vrem sa le punem la dispozitie intalniri cu oameni la care altfel nu ar avea acces”, a spus Sorana Pascariu.

6. Vinurile desenate de Horatiu Malaele: Afacere de familie, laudata de presa Americana

Via se intinde in Visan, pe Dealul Bucium, si are 34 de hectare si peste 50 de ani, radacinile penetrand multiple straturi de sol. Vinul este bun, explorand mai multe tipuri de pamant si minerale, compozitia fizico-chimica este complexa, insa nu produce atat de multi struguri ca o vie tanara. Vorbim despre vinul Gramma, sustinut (inclusiv) de Horatiu Malaele, care a si desenat etichetele de pe sticla. Ce poveste are in spate si ce provocari stau in drumul unui antreprenor in aceasta industrie?

Am discutat cu administratorul startup-ului, Marian Olteanu, care mi-a oferit cateva detalii privind industria vinului din Romania, dar si provocarile pe care a trebuit sa le infrunte in ultimii ani, pentru a-si face loc in piata. “Ajunsesem, la un moment dat, sa zic ca gata, inchid totul, aveam prea multe datorii si nu vindeam suficient”, zambeste Marian. “Apoi…poate si din noroc, dar si perseverenta, am prins un contract mare…mare de tot…cu un retailer din Germania, si lucrurile au inceput sa se miste”, spune Marian.

Via produce cam 100.000 de litri de vin pe an, Gramma scotand pe piata circa 11 sortimente. Best seller-ul este vinul Aligote, licorile companiei fiind premiate pe plan local si international.

Povestea vinului

Via era mostenire de familie, a gasit-o deja acolo, deci productia a putut incepe imediat. In mod normal, daca nu ai vie, trebuie sa astepti cinci ani pana cand aceasta intra in rod si vei putea culege primii struguri.

“Fiind o vie batrana, acest lucru vine cu plusuri si minusuri – nu ma dai 13 tone la hectar ca o vie tanara, ci doar 5-6 tone. Pe de alta parte, calitatea este superioara, radacinile explorand mai multe tipuri de sol si minerale”, explica Marian Olteanu. “Cantitatea mai mica nu ne ajuta cand vine vorba de costuri si profit – pana la urma, tractorul tot atata drum parcurge, consumi aceeasi motorina, oamenii ii platesti la fel”, spune, clatinand din cap, administratorul business-ului detinut de parintii lui.

Practic, rata la banca ramane aceeasi, salariile la fel, taxele la stat – singura variabila, in aceasta industrie, este cantitatea de vin pe care o faci si apoi cate sticle scoti pe piata, si la ce pret.

Vanzari in retail si HoReCa

Initial, vinurile au fost comercializate in HoReCa, insa, mai apoi, si datorita presiunii pe marii retaileri, “somati” sa includa mai multe produse romanesti, Gramma a intrat si in marile lanturi de hipermarket-uri.

“Primul nostru partener major a fost Lidl. Am primit…ce pot spune…o binemeritata gura de oxigen datorita lor”, zambeste Marian.

Norocul se imbina, insa, cu ambitia. “Sunt prieten cu Horatiu Malaele, eram cu el intr-un restaurant. Intamplarea face ca am nimerit cu el chiar intr-un loc unde recomandarea chelnerului a fost chiar gama de vinuri Gramma. Atunci Horatiu mi-a spus ca suntem pe drumul cel bun si s-a oferit sa deseneze el etichetele vinurilor. Etichetele, mai ales la vinuri, sunt extrem de importante – trebuie sa transmita o stare de spirit, cultura vinului, la ce sa te astepti cand deschizi sticla”, spune, “mustacind”, Marian Olteanu.

Zis si facut – Horatiu Malaele a desenat, schitat, in stilul sau, etichetele vinurilor.

Apoi, intr-o seara, Marian statea pe Internet, cautand informatii despre vinuri si a gasit un articol in Forbes SUA: “Cele mai cool etichete de vinuri din 2015”.

“Am trimis autoarei un mail in care ii aduceam la cunostinta ca avem si noi vinuri, in Romania, cu etichete foarte originale. I-am atasat fotografiile, am apasat send si…nu aveam nicio speranta. Credeam ca va fi unul dintre acele mail-uri la care nu primesti niciodata raspuns”, rade Marian.

Surprinzator, a doua zi a primit un raspuns entuziasmat – superbe sticlele, copertele, o sa va luam in calcul. Apoi au trecut zile, saptamani, luni si, cand Marian uitase de mail, primeste mai multe link-uri de la prieteni.

“Romania, vinurile Gramma, incluse in topul celor mai cool etichete de vinuri din lume, in editia mai 2016. Practic, eram in rand cu crame din Provence, Marea Britanie, New York, Washington. Am inceput sa avem si mai mult succes”, povesteste Marian.

Si totul a pornit de la un mail “fara speranta”.

Urmatorul pas, expozitie la Cannes

Antreprenorul a aflat de o expozitie de vinuri la Cannes, si, la fel, a trimis mail pentru a cere detalii. “Taxa de participare nu a fost exagerat de mare, asa ca am zis sa ne ducem, sa ne incercam norocul. Stiam ca jurnalistii francezi au, uneori, pica pe romani, insa am fost placut surprinsi”.

Practic, stateau cot la cot cu unii dintre cei mai renumiti producatori de vinuri, insa jurnalistii, buyerii, clientii s-au aratat incantati de vinurile romanesti.

“Noi, aici, in tara, avem senzatia ca toata lumea ar trebui sa stie ca vinurile noastre sunt foarte bune. Nu este asa! In afara tarii vinurile romanesti nu prea sunt cunoscute, exporturile sunt foarte slabe. De aceea am fost surprinsi sa aflam ca mai multi clienti internationali sunt interesati sa primeasca vinuri de la noi, pentru a le vinde pe piete internationale”.

Unul dintre “trucurile” companiei romanesti? Culesul strugurilor in ladite de 18 kg, greutate calculata de expertii francezi ca fiind ideala. “Multe companii culeg strugurii in saci. Acolo, insa, se striveste bobul, se oxideaza si vinul isi pierde din calitate”.

De asemenea, compania nu foloseste zdrobitorul mecanic care striveste si samburele, astringent. “Avem desciorchinator, prin care ne asiguram ca in presa intra doar boaba; presa, la randul ei, este pneumatica. Fermentatia vinului se face, de asemenea, controlat”, explica Marian.

Investitia initiala in proiect? Circa 2 milioane de euro, din care 1 milion de euro imprumut de la banca. Pretul vinurilor, pe piata, variaza de la 24-28 de lei, pana la 150 de lei in restaurante.

Piata locala de vinuri este dominata de trei jucatori majori, care, impreuna, detin 80% din ea – Jidvei, Cotnari, Murfatlar. Tohani vine puternic din urma.

Cu toate acestea, exista zeci de branduri mai mici, care au o calitate superioara si merita incercate – printre ele, o vie din Dealurile Moldovei, de la Bucium.

Print Friendly, PDF & Email