REVISTA PRESEI 13.03.2017

REVISTA PRESEI 13.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 

  1. Cât cheltuie statul român pe apărare, sănătate, educaţie sau protecţie socială, comparativ cu celelalte state europene 
  2. Piaţa imobiliară a crescut cu o treime anul trecut, la 850 de milioane de euro. Trei sferturi din investitori, din afara Europei 
  3. Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 0,2%, pentru a doua lună la rând cu valori positive
  4. Romsilva: Transportul de lemn blocat în județul Argeș de către activiștii de mediu este autorizat și legal 
  5. România a început 2017 cu exporturi în creştere cu 13,6% şi importuri mai mari cu 17,4%

Digi24.ro. 

  1. idee de afacere. Tâmplăria pe înțelesul tuturor 

Wall-street.ro. 6

 7. Ministerul Agriculturii: 155 de cetateni straini detin terenuri agricole in Romania si au solicitat fonduri prin APIA   

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Cât cheltuie statul român pe apărare, sănătate, educaţie sau protecţie socială, comparativ cu celelalte state europene

Cea mai mare parte a cheltuielilor guvernamentale ale statelor Uniunii Europene s-a dus în anul 2015 pe protecţie socială, următoarele în top fiind sănătatea şi serviciile publice generale, precum afaceri externe sau tranzacţii cu datoria publică. În România, protecţia socială reprezintă o treime din aceste cheltuieli, secundată de afaceri economice şi servicii publice generale.

Ţara noastră a rezervat în anul 2015 cheltuielilor guvernamentale circa o treime din PIB (35,7%), mai puţin alocând doar Irlanda (29,4%)şi Lituania (35,1%). La polul opus, cele mai mari valori sunt alocate de Finlanda şi Franţa (57%), Grecia (55,4%), Danemarca (54,8%) şi Belgia (53,9%). Datele sunt centralizate de institutul european de statistică Eurostat şi pot fi accesate aici.

Ce domenii primesc cei mai mulţi bani

În România, protecţia socială cântăreşte cel mai mult în cadrul cheltuielilor guvernamentale din 2015, ea reprezentând 11,5% din PIB. Cele mai multe fonduri se duc către persoanele în vârstă, pentru pensii, respectiv 8,5% din PIB.

Aceasta este o tendinţă păstrată la nivel european. Alte cheltuieli incluse aici se referă la cheltuieli privind familiile şi copiii (1,1%), dar şi boli şi dizabilităţi (1%). Procentul din PIB al cheltuielilor guvernamentale pentru protecţie socială a variat în 2015 în statele membre UE de la sub 10% în Irlanda (9,6%), la peste un sfert în Finlanda (25,6%).

Următorul domeniu, după alocare, îl reprezintă cheltuielile privind afacerile economice, cu 5,3% din PIB. Pentru acest domeniu, ţările din UE care cheltuie cel mai mult sunt Grecia (8,9%), Ungaria (8,6%) şi Cehia (6,6%).

Cel mai puţin alocă Marea Britania şi Germani (3,1%) şi Irlanda (3,4%). Urmează serviciile publice generale, respectiv organe ale puterii şi administraţiei de stat (administraţia prezidenţială, organele puterii legislative, organele judecătoreşti, organele puterii executive, centrale şi locale) şi organe de ordine publică şi siguranţă naţională (poliţia, jandarmeria, servicii de informaţii, servicii speciale de protecţie şi pază), care primesc 4,8% din PIB.

Ţara care alocă cel mai mult din PIB pentru aceste cheltuieli este Cipru (10,2%), urmată de Grecia (9,9%) şi Croaţia (9,1%), iar cel mai puţin alocă Bulgaria (3,2%) şi Irlanda (4,1%). Pentru sănătate, România alocă 4,2% din produsul intern brut, una dintre cele mai mici alocări din Uniunea Europeană. Mai prost stau doar Cipru (2,6%) şi Letonia (3,8%).

În schimb, în state precum Danemarca, Franţa, Olanda sau Austria alocă peste 8% din PIB. Pentru educaţie, România aloca în 2015 3,1% din PIB, situându-ne pe ultimul loc din Uniunea Europeană. La extreme, Danemarca alocă 7% pentru educaţie, Suedia 6,5%, Belgia 6,4%, Finlanda 6,2%, iar Portugalia şi Letonia 6%. Pentru apărare, România aloca în 2015 doar 1% din PIB, în timp ce state precum Grecia alocau 2,7%, iar Marea Britanie 2,1%. Cel mai puţin alocă Luxemburg (0,3%), Irlanda (0,4%), Ungaria (0,5%) şi Austria (0,6%).

2. Piaţa imobiliară a crescut cu o treime anul trecut, la 850 de milioane de euro. Trei sferturi din investitori, din afara Europei

Piaţa imobiliară din România atrage investitori de pe patru continente, 70% din achiziţii fiind realizate de grupuri din afara Europei, astfel că valoarea tranzacţiilor imobiliare din piaţa locală s-a ridicat în 2016 la 850 de milioane de euro, în creştere cu 31% faţă de anul precedent.

Profilul investitorilor interesaţi de piaţa imobiliară locală este în plin proces de diversificare, astfel că aproape 70% din valoarea tranzacţiilor realizate în 2016 au fost realizate de investitori din afara Europei, din ţări precum Singapore, Africa de Sud sau Statele Unite ale Americii, potrivit datelor DTZ Echinox privind piaţa de investiţii din 2016.

În urmă cu zece ani, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, cei mai activi investitori proveneau din Austria, alte surse importante de capital pentru piaţa imobiliară fiind în ţări precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.

Anul trecut, în topul celor mai mari investitori în piaţa locală s-au situat grupurile Growthpoint şi NEPI din Africa de Sud, GIC din Singapore sau americanii de la Lone Star, proprietarii companiei GTC, alături de companii europene precum Catinvest (din Franţa) sau PPF Real Estate (din Republica Ceha).  

„Pentru piaţa imobiliară, anul 2016 a fost încurajator prin prisma unei lichidităţi în creştere. Spectrul investitorilor care au cumpărat active de dimensiuni semnificative în România s-a lărgit, tendinţă care ne aşteptăm să se menţină şi în 2017. Randamentul investiţiilor este constant, ceea ce contribuie la crearea unui mediu stabil şi predictibil pentru potenţialii cumpărători”, a declarat Tim Wilkinson, Partner, Capital Markets, DTZ Echinox. Capitala stă bine ca randament Randamentele pentru proprietăţile prime din Bucureşti se situează la nivelul de 7% pe segmentul de retail, respectiv 7,25% pe segmentul de birouri.

Faţă de randamentele din alte capitale din regiune (Varşovia, Praga, Bratislava şi Budapesta) randamentele din Bucureşti sunt mai ridicate, în medie, cu 140 de puncte procentuale pe segmentul de birouri, respectiv 180 de puncte procentuale pe segmentul de retail. Segmentul de birouri a fost în 2016 cel mai atractiv, cu o pondere de 44% din valoarea tranzacţiilor, fiind urmat de retail (31%) şi industrial (25%).

Din totalul volumului investiţional, Bucureşti a atras 77%, cele mai tranzacţionate proprietăţi fiind clădirile de birouri. În oraşele regionale, interesul investitorilor a fost atras de segmentul spaţiilor de retail, fiind tranzacţionate centre comerciale localizate în Sibiu, Craiova, Piatra Neamţ şi Arad.

3. Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 0,2%, pentru a doua lună la rând cu valori positive

După 19 luni de niveluri negative ale ratei inflaţiei, februarie este a doua lună când se înregistrează valori pozitive, ajungând la nivelul de 0,2%, deşi preţurile de consum au scăzut uşor faţă de ianuarie, arată datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei a fost de 0,05%. La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.    Datele INS arată că preţurile de consum au scăzut în luna februarie, în medie, cu 0,09% comparativ cu luna ianuarie, însă nivelul pozitiv al ratei anuale a inflaţiei este explicat printr-un efect de bază. Astfel, în februarie 2016, comparativ cu februarie 2017, preţurile de consum au scăzut mai mult, după reducerea TVA de la 24% la 20% de la începutul anului trecut, iar efectul s-a resimţit în mai multe luni.

Totodată, potrivit INS, indicele lunii februarie include şi efectul aplicării Legii nr.1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife (taxa radio, TV şi unele taxe pentru eliberarea paşapoartelor).   Ce s-a scumpit şi ce s-a ieftinit 

În februarie 2017, alimentele s-au scumpit cel mai mult, cu 0,65%, în medie, faţă de luna ianuarie, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 0,08%.  

În schimb, preţurile serviciilor au scăzut cu 1,8% faţă de luna precedentă, în medie.    Comparativ cu februarie 2016, preţurile alimentelor au crescut în a doua lună a acestui an cu 1,43%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,11%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1,7%.  

Faţă de luna ianuarie, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în a doua lună a acestui an, la cartofi (5%), citrice (4,3%), alte legume în afară de cartofi şi fasole (3,4%), transport aerian (2,5%) şi fructe proaspete (1,9%).  

La polul opus, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în februarie la abonamente radio-TV (-17%), după eliminarea taxei radio-TV de la 1 februarie, celelalte preţuri având fluctuaţii mult mai mici. 

4. Romsilva: Transportul de lemn blocat în județul Argeș de către activiștii de mediu este autorizat și legal

Transportul de material lemnos pe care reprezentanții Agent Green l-au blocat, vineri, în zona comunei Arefu din județul Argeș era unul legal, iar lemnul a fost exploatat legal, precizează Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

‘Având în vedere protestul organizat de Agent Green vineri, 10 martie a.c. pe DN 7C, în zona comunei Arefu din județul Argeș, Regia Națională a Pădurilor — Romsilva precizează că autovehiculul cu numărul de înmatriculare AG-95-SRV, oprit de activiștii de mediu, desfășoară un transport legal, autorizat, toate datele fiind introduse în aplicația SUMAL (aviz seria AP nr. 2393420 din 10.03.2017; Cod on-line 113DD7E4YAD6F), precum și în ‘Inspectorul Pădurii’ (…) În mod eronat, activiștii de mediu au anunțat că transportul nu era unul legal, iar lemnul transportat ar fi fost tăiat dintr-o pădure virgină’, susține Romsilva.

Potrivit sursei citate, volumul de 17,82 metri cubi de lemne de foc, specia fag, transportat de autovehiculul înmatriculat AG-95-SRV provine din fondul forestier de stat administrat de Ocolului Silvic Vidraru, din cadrul Direcției Silvice Argeș, unitatea de producție (U.P.) VI Limpedea, actul de punere în valoare (APV) având numărul 912460.

‘Exploatarea s-a făcut legal, în baza autorizației 1089945 din 5 decembrie 2016. Suprafața respectivă nu a fost inclusă în Studiul PIN MATRA 2001/018, așa cum, în mod eronat, au acuzat activiștii de mediu. Parcela respectivă a fost inclusă în Situl Natura 2000 RO SCI 0122 și exploatarea lemnului este avizată favorabil de custodele sitului respectiv. Regia Națională a Pădurilor — Romsilva a introdus până în prezent aproape 10.000 de hectare de fond forestier în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine și continuă acest demers’, menționează instituția.

Activiștii de mediu au organizat, vineri, pe Transfăgărășan, un protest față de tăierile ilegale de arbori din zona montană a județului Argeș, în zonă fiind blocat și un transport de material lemnos.

Acțiunea a fost inițiată de organizația neguvernamentală Agent Green, care a transmis protestul pe pagina sa de socializare.

“30 de activiști Agent Green, oameni de știință și alpiniști profesioniști blochează în această dimineață pe Transfăgărășan camioanele încărcate cu arbori din munții Făgăraș. Protestatarii trag prin această acțiune pașnică spontană semnalul de alarmă cu privire la distrugerea ultimelor păduri virgine din zona Vidraru care pun în pericol inclusiv lacul de acumulare, un obiectiv strategic pentru sistemul energetic național”, se precizează într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a celor de la Agent Green.

Protestatarii au solicitat o anchetă cu privire la exploatările forestiere din zona lacului Vidraru și stoparea exploatării pădurilor virgine din România.

În contextul acestui protest, ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, a declarat la Pitești, în cadrul unei conferințe de presă, că a cerut Gărzii Forestiere să verifice acuzațiile lansate de către ecologiști.

“Am cunoștință de această acțiune, sens în care am solicitat colegilor mei de la Garda Forestieră să-mi facă o informare, dacă acolo se exploatează cu acte în regulă sau sunt unele probleme”, a afirmat ministrul.

Un camion încărcat cu lemne, oprit de protestatari pe DN 7C — Transfăgărășan, a fost preluat de polițiștii și jandarmii care au intervenit în zonă, pentru verificări.

5. România a început 2017 cu exporturi în creştere cu 13,6% şi importuri mai mari cu 17,4%

Exporturile de mărfuri româneşti au început 2017 cu un avans solid, de 13,6% comparativ cu prima lună din 2016, până la 4,68 miliarde de euro, însă importurile au înregistrat un avans superior, de 17,4%, evoluţie care a deteriorat sensibil deficitul comercial, arată datele preliminare publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile au avansat în ianuarie cu 17,4% faţă de ianuarie 2016, la 5,28 miliarde euro.    

În urma acestei evoluţii, deficitul comercial al României a fost în ianuarie de 602,2 milioane euro, în creştere cu 59% faţă de nivelul înregistrat în ianuarie 2016, de 379,7 milioane euro.   

România a exportat, în ianuarie 2017, mărfuri în valoare de 3,57 miliarde euro în Uniunea Europeană, adică 76,2% din total, şi a importat de 3,95 miliarde euro din celelalte 27 de state membre ale UE, adică 74,7% din totalul importurilor.  

În comerţul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în ianuarie. În prima lună a acestui an, exporturile în afara UE au fost de 1,11 miliarde euro, în creştere cu 21,3% faţă de ianuarie 2016, fiind depăşite de importuri, care au avut o valoare de 1,34 miliarde euro (+37,7%).  

Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerţul exterior în ianuarie, cu 48,3% la export şi 36,9% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,2% la export şi 30% la import.  

Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 6,8% din exporturi şi 8,3% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,2% din exporturi şi 12,9% din importuri.  

În 2016, exporturile (FOB) au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro.  

Deficitul comercial din 2016 a fost de 9,96 miliarde euro, mai mare cu 19% faţă de 2015.

Digi24.ro

6. idee de afacere. Tâmplăria pe înțelesul tuturor

În lume este tot mai populară mişcarea „Do it yourself”, adică fă-ţi singur ce ai nevoie. Există mulţi amatori de tâmplărie care ar construi singuri mici obiecte sau chiar mobilă pentru acasă, dar nu ştiu cum să înceapă.

Așa s-a născut atelierul Hellowood din Budapesta, deschis în 2015. În scurt timp şi-a câştigat o mare popularitate printre femei şi bărbaţi deopotrivă.

„Am deschis în octombrie, de atunci am vândut multe vouchere, am organizat workshopuri. Am avut workshopuri la care am avut prea puţine locuri. Depinde de perioadă, dar este clar că există interes şi dezvoltăm permanent atelierul, vrem să cumpărăm mai multe utilaje ca să vină şi mai mulţi. Dar şi acum avem mulţi oameni care vin”, spune Reka Holanszki, şeful atelierului de tâmplărie.

Atelierul înfiinţat de voluntarii Liceului Politehnic de Economie din Budapesta se adresează atât începătorilor, cât şi cunoscătorilor de tâmplărie. Pentru primii se organizează cursuri de iniţiere, unde încep să cunoască utilajele şi modul de folosire. Cei avansaţi pot folosi, contra unui abonament, maşinăriile şi spaţiul pe care acasă nu îl au la dispoziţie.

Mare parte a celor care vin la atelierului comunitar sunt începători, dar vin aici şi specialişti în design, arhitecţi care găsesc un loc ideal pentru a experimenta diferite soluţii şi tehnici. Interesant este că deşi atelierul se găseşte în centrul Budapestei, cursurile se ţin şi în limba engleză, pentru străinii care vin în Ungaria.

Wall-street.ro

7. Ministerul Agriculturii: 155 de cetateni straini detin terenuri agricole in Romania si au solicitat fonduri prin APIA

Ministerul Agriculturii transmite Parlamentului, ca raspuns la intrebarea unui senator PSD, ca in Romania, in cursul anului 2016, un numar de 155 de cetateni straini care detin terenuri agricole au solicitat fonduri prin APIA, pentru o suprafata de peste 2.500 de hectare, insa in statistica nu sunt incluse si persoanele juridice.

Senatorul PSD Lucian Trufin a adresat o intrebare Ministerului Agriculturii cu privire la statistica privind suprafata terenului agricol din Romania care se afla in prezent in proprietatea privata a cetatenilor straini.Ministerul a transmis ca in datele existente sunt incuse doar persoanele care desfasoara o activitate agricola in calitate de utilizatori ai suprafetelor de teren agricol si/sau detinatori legali de animale, potrivit APIA si sunt excluse persoanele juridice pentru care cererile pentru masurile de sprijin pot fi depuse de catre administrator/imputernicit/delegat, persoana cu cetatenie romana, scrie News.ro.

“Din interogarea bazei de date a Agentiei, in campania 2016 au depus cereri pentru masurile de sprijin finantate din fonduri europene si bugetul national un numar de 155 de persoane straine, cu o suprafata solicitata de 2.637,90 ha. Din cei 155 fermieri persoane straine, pana la aceasta data a fost autorizata la plata suma de 291.027,65 euro pentru un numar de 119 fermieri persoane straine”, se arata in raspunsul Ministerului Agriculturii. In vara anului 2016, Guvernul Ciolos a anuntat masuri care sa vizeze ingreunarea achizitionarii terenurilor agricole de catre cetateni straini, pentru a putea fi favorizate fermele familiale.

„Eu am cerut deja, e un grup de lucru inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finante, cu cativa experti din mediul economic din Romania, care cunosc situatia si vreau sa gasim toate mijloacele prin care vanzarea de terenuri sa se faca in asa fel incat sa fie favorizate comunitatile locale in utilizarea terenurilor”, a spunea fostul premier Dacian Ciolos, in vara, dupa o intalnire cu fermierii. In luna noiembrie, presedintele Klaus Iohannis declara ca proprietarii a 30% din terenul agricol din Romania sunt straini, proportie care “il ingrijoreaza” si considera ca este nevoie de o alta legislatie, care sa protejeze romanii, propunand un sistem de preemptiune pentru stat si pentru comunitati.

Tot in luna noiembrie, proiectul de lege privind vanzarea terenurilor, care stabileste suprafetele ce vor putea fi achizitionate, a fost definitivat, a declarat ministrul deatunci al Agriculturii, Achim Irimescu, intr-un interviu acordat News.ro, in care a anuntat decizia de a impune o limita de 500 de hectare pentru persoanele juridice si de 150 de hectare in cazul persoanelor fizice. Cu toate acestea, proiectul nu prevedea conditii diferite pentru straini. “Am decis in final sa reducem la 500 de hectare pentru persoanele juridice si 150 de hectare pentru persoanele fizice. Asa va iesi legea din minister in perioada urmatoare si o vom duce la avizat la celelalte ministere, iar urmatorul parlament va trebui sa adopte legea respectiva”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

El a explicat si conditiile in care un cetatean poate cumpara o suprafata mare de teren in Romania: “Un cumparator de teren nu poate achizitiona decat daca are domiciliul stabilit in Romania, daca este de cel putin cinci ani fermier, iar 75% din veniturile sale provin din agricultura”. Intrebat daca aceasta lege nu ar favoriza fermierii romani in procesul de achizitie a terenurilor agricole, Irimescu a spus ca nu face nicio discriminare intre romani si straini. “Legea nu face nicio discriminare intre romani si straini. Toti cetatenii europeni care indeplinesc conditiile pe care le indeplinesc si romanii pot cumpara terenuri agricole in Romania”, a completat Irimescu.

Print Friendly, PDF & Email