REVISTA PRESEI 09.03.2017

REVISTA PRESEI 09.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR
Zf.ro. 
  1. CNIPMMR critică decizia primarului Capitalei de înfiinţare a 19 companii proprii şi cere reanalizarea acordului. ”Berlinul are 207 angajaţi, în timp ce Bucureştiul are 860 de funcţionari publici şi 10 consilieri personali ai primarului, iar reorganizarea implică noi locuri de muncă la Primărie”. 
Paginadebanci.ro, Reportervirtual.ro, Ziarelive.ro, Hotnews.ro, Ztv.ro. 
  1. CNIPMMR, critici pentru proiectul celor 19 firme ale Primăriei: ”Berlinul are 207 angajaţi, în timp ce Bucureştiul are 860 de funcţionari publici şi 10 consilieri personali ai primarului”. 
Capital.ro, Pescurt.ro, Instiri.com, Ziar.com, Stiri.discard.ro, Romania.shafaqna.com, Pfinantare.ro
  1. Obiecții la cele 19 firme ale Primăriei Capitalei. ‘Companiile de stat sunt controlate politic și nu au eficiență’ 
News.ro. 
  1. Patronatul IMM-urilor cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei, dând exemplul Vienei, care are doar 3 companii publice: Firmele de stat sunt controlate politic şi nu au avut performanţă 
365.ro, Stirimuntenia24.ro. 
  1. Patronatul IMM-urilor cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei
Profit.ro, Money.ro. 
  1. Consiliul IMM: Primăria Berlin are 207 angajați, Primăria București a ajuns la 860 funcționari și mai angajează 
Bursa.ro, Stiri.astazi.ro. 10
  1. Patronatul IMM-urilor cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 
  1. Femeile din România în afaceri: puţine, dar plătite similar cu bărbaţii 
Agerpres.ro. 
  1. Ministerul Turismului: Fonduri europene de 90 milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului balneo din România 
  2. Dobre: Buget de 25 de milioane lei pentru finalizarea a trei domenii schiabile și a două centre de tratament 
  3. Ministrul Turismului: România este țara care oferă absolut tot din punct de vedere touristic

12. Românii și-au construit anul trecut 52.206 locuințe, cu peste 5.200 mai multe față de 2015

Apariții în presă ale CNIPMMR

Zf.ro

1. CNIPMMR critică decizia primarului Capitalei de înfiinţare a 19 companii proprii şi cere reanalizarea acordului. ”Berlinul are 207 angajaţi, în timp ce Bucureştiul are 860 de funcţionari publici şi 10 consilieri personali ai primarului, iar reorganizarea implică noi locuri de muncă la Primărie”

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România cere Consiliuilui General al Municipiului Bucureşti să reanalizeze acordul de înfiinţare a 19 societăţi comerciale proprii, în condiţiile în care acestea vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public sau care sunt supuse liberei concurenţe, potrivit unui anunţ al CNIPMMR.

CNIPMMR susţine că, în condiţiile în care cele 19 societăţi comerciale vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, iar “această reorganizare nu presupune nici un fel de disponibilizare”, presupune “crearea de noi locuri de muncă”. Aceasta ar rezulta în cheltuieli suplimentare cu personalul  ale administraţiei publice locale, în condiţiile în care Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km², 17 sectoare).

De asemenea, asociaţia critică faptul că înfiinţarea societăţilor nu valorifică practicile din celelalte state membre ale U.E., unde autoritatea locală a înfiinţat un număr foarte redus de societăţi în domenii neconcurenţiale, subvenţionate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor şi administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităţilor de drept public cu personalitate juridică şi a entităţilor publice ale comunităţii locale.

CNIPMMR dă exemplul Vienei, cu 2,26 milioane de locuitori, capitală europeană care are doar trei întreprinderi municipale, care se ocupă de imobiliare, de sănătate şi sistemul de gestionare al apei.

În Madrid există 7 societăţi municipale (3,16 milioane de locuitori/suprafaţă de 605,77 km²), în timp ce în Bucureşti ar urma să fie 19 societăţi municipal, 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local, A.M.R.S.P. şi 2 regii autonome în Bucureşti (1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²).

Cele 19 societăţi comerciale care ar urma să fie create în Bucureşti au ca obiect de activitate producerea, furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice şi de mentenanţă; realizarea activităţilor necesare asigurării serviciului de iluminat public; administrarea şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare ale municipalităţii; protecţia civilă şi activităţile de voluntariat specifice acesteia; servicii în tehnologia informaţiilor; construirea, dezvoltarea şi administrarea de baze sportive şi terenuri de sport; punerea în valoare şi exploatarea obiectivelor turistice din Capitală, precum şi promovarea Municipiului Bucureşti ca destinaţie turistică; administrarea parcurilor, grădinilor publice, a lacurilor şi ştrandurilor de pe raza Municipiului

Bucureşti; serviciul de administrare a reţelei de agrement a Municipiului Bucureşti; administrarea spaţiilor publicitare; întreţinerea copacilor, arbuştilor şi sub-arbuştilor situaţi pe spaţiile verzi aflate pe domeniul public al Municipiului Bucureşti; asigurarea protecţiei şi siguranţei obiectivelor de interes public şi privat; consolidarea clădirilor cu risc seismic; servicii de coordonare/consultanţă pentru proiectele de infrastructură mare ale Municipiului Bucureşti; gestionarea unitară a fondului imobiliar al Municipiului Bucureşti; administrarea drumurilor; administrarea parcărilor publice; dispecerizarea activităţii de transport local de persoane în regim de taxi şi managementul sistemelor integrate de trafic, informare călători şi management al flotei transportului public.

Paginadebanci.ro, Reportervirtual.ro, Ziarelive.ro, Hotnews.ro, Ztv.ro

2. CNIPMMR, critici pentru proiectul celor 19 firme ale Primăriei: ”Berlinul are 207 angajaţi, în timp ce Bucureştiul are 860 de funcţionari publici şi 10 consilieri personali ai primarului”

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere Consiliuilui General al Municipiului Bucureşti să reanalizeze acordul de înfiinţare a 19 societăţi comerciale proprii, în condiţiile în care acestea vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public sau care sunt supuse liberei concurenţe, potrivit unui anunţ al CNIPMMR.

CNIPMMR susţine că, în condiţiile în care cele 19 societăţi comerciale vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, iar „această reorganizare nu presupune nici un fel de disponibilizare”, presupune „crearea de noi locuri de muncă”. Aceasta ar rezulta în cheltuieli suplimentare cu personalul ale administraţiei publice locale, în condiţiile în care Primăria Bucureşti are deja un apRepoarat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km², 17 sectoare).

De asemenea, asociaţia critică faptul că înfiinţarea societăţilor nu valorifică practicile din celelalte state membre ale U.E., unde autoritatea locală a înfiinţat un număr foarte redus de societăţi, în domenii neconcurenţiale, subvenţionate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor şi administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităţilor de drept public cu personalitate juridică şi a entităţilor publice ale comunităţii locale.

CNIPMMR dă exemplul Vienei, cu 2,26 milioane de locuitori, capitală europeană care are doar trei întreprinderi municipale, care se ocupă de imobiliare, de sănătate şi sistemul de gestionare al apei.

În Madrid există 7 societăţi municipale (3,16 milioane de locuitori/suprafaţă de 605,77 km²), în timp ce în Bucureşti ar urma să fie 19 societăţi municipal, 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local, A.M.R.S.P. şi 2 regii autonome în Bucureşti (1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), conform ZF.ro

Cele 19 societăţi comerciale care ar urma să fie create în Bucureşti au ca obiect de activitate producerea, furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice şi de mentenanţă; realizarea activităţilor necesare asigurării serviciului de iluminat public; administrarea şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare ale municipalităţii; protecţia civilă şi activităţile de voluntariat specifice acesteia; servicii în tehnologia informaţiilor; construirea, dezvoltarea şi administrarea de baze sportive şi terenuri de sport; punerea în valoare şi exploatarea obiectivelor turistice din Capitală, precum şi promovarea Municipiului Bucureşti ca destinaţie turistică; administrarea parcurilor, grădinilor publice, a lacurilor şi ştrandurilor de pe raza Municipiului Bucureşti; serviciul de administrare a reţelei de agrement a Municipiului Bucureşti; administrarea spaţiilor publicitare; întreţinerea copacilor, arbuştilor şi sub-arbuştilor situaţi pe spaţiile verzi aflate pe domeniul public al Municipiului Bucureşti; asigurarea protecţiei şi siguranţei obiectivelor de interes public şi privat; consolidarea clădirilor cu risc seismic; servicii de coordonare/consultanţă pentru proiectele de infrastructură mare ale Municipiului Bucureşti; gestionarea unitară a fondului imobiliar al Municipiului Bucureşti; administrarea drumurilor; administrarea parcărilor publice; dispecerizarea activităţii de transport local de persoane în regim de taxi şi managementul sistemelor integrate de trafic, informare călători şi management al flotei transportului public.

Capital.ro, Pescurt.ro, Instiri.com, Ziar.com, Stiri.discard.ro, Romania.shafaqna.com, Pfinantare.ro

3. Obiecții la cele 19 firme ale Primăriei Capitalei. ‘Companiile de stat sunt controlate politic și nu au eficiență’

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită reanalizarea acordului Consiliului General al Municipiului Bucureşti de înfiinţare a unui număr de 19 societăţi comerciale proprii.

CNIPMMR îşi justifică solicitarea prin “necesitatea realizării unei note cuprinzătoare de impact, a Testului IMM, a unei dezbateri publice, înainte de adoptarea deciziei” de înfiinţare a celor 19 societăţi proprii.

Totodată, Consiliul mai invocă necesitatea respectării pe deplin a principiilor achiziţiilor publice de toate autorităţile publice locale (care sunt autorităţi contractante conform dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice) pentru atribuirea contractelor de achiziţie de produse, servicii şi lucrări,  respectiv asigurarea promovării concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenţei, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.

Un alt considerent invocat în solicitare este necesitatea respectării pe deplin a principiilor economiei de piaţă, care este o economie a competiţiei, a concurenţei, generată de proprietatea privată, care asigură echilibru, eficienţă, performanţă.

Potrivit Consiliului, cele 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, de: departamentele funcţionale ale Primăriei Municipiului Bucureşti (Direcţia Generală Infrasctructură şi Servicii Publice, Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii, Direcţia Generală Dezvoltare Urbană); organismele prestatoare de servicii publice şi de interes local (Administraţia Fondului Imobiliar, Administraţia Străzilor, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic,  Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic); Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice; regia autonomă RADET., care alimentează cu energie termică peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, respectiv 565.000 de apartamente din 8.500 de blocuri şi imobile, furnizând căldură şi apă caldă pentru 5.400 de agenţi economici şi instituţii cu statut de obiective sociale, sau care sunt supuse liberei concurenţe (pază, dispecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcţii, etc.).

În general, companiile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficienţă sau performanţă şi au înregistrat datorii (de exemplu RADET către ELCEN, datorii de peste 3,6 miliarde lei), se arată într-un comunicat al CNIPMMR.

Ce firme vrea să înfiinţeze Primăria

În data de 28 februarie 2017, consilierii generali ai Municipiului Bucureşti şi-au dat acordul de principiu pentru înfiinţarea a 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care să se ocupe de:

Ø         producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice şi de mentenanţă, pentru “asigurarea, la nivelul municipiului Bucureşti, a unui serviciu de furnizare a energiei electrice şi termice adecvat necesităţilor de confort individual şi colectiv”;

Ø         iluminatul public, pe motivul că la sfârşitul anului se va finaliza contractul încheiat cu SC Luxten Lighting Company S.A. pentru iluminatul stradal, că “este necesară iniţierea demersurilor pentru asigurarea organizării serviciului de iluminat”, deşi nu a fost realizat încă de comisia de unităţi publice un studiu de oportunitate privind organizarea serviciului de iluminat public;

Ø         administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, care să împartă atribuţiile în ceea ce priveşte unităţile sanitare aflate în administrarea municipalităţii, cu atribuţii privind asistenţa medicală şi cea desfăşurată în unităţile de învăţământ, precum şi celelalte atribuţii normative din domeniu, care să asigure administrarea şi funcţionarea unităţilor sanitare, finanţarea de bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii, consolidări şi extinderi, precum şi dotări cu echipamente medicale;

Ø         servicii în tehnologia informaţiilor, una dintre atribuţiile sale fiind “asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local”,

Ø         construcţia, dezvoltarea şi administrarea de baze sportive şi terenuri de sport pentru “asigurarea unei infrastructuri prin care mişcarea să devină parte a vieţii oricărui cetăţean al oraşului trebuie să reprezinte o prioritate pentru adminsitraţia publică locală”;

Ø         promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice existente sau potenţiale ori pentru promovarea directă a oraşului ca destinaţie turistică, introducerea în circuitul turistic, printr-un program, a tuturor obiectivelor turistice din Bucureşti şi organizarea unor campanii de comunicare şi evenimente care să constituie oportunităţi pentru turişti de a vizita România;

Ø         administrarea parcurilor şi grădinilor publice, lacurile şi ştrandurile din Bucureşti, întrucât “prin această activitate se realizează protecţia, refacerea mediului, conservarea, restaurarea parcurilor şi grădinilor publice şi întreţinerea luciului de apă”, având ca scop amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi de pe domeniul public şi privat al municipiului Bucureşti;

Ø         administrarea reţelei de agrement a Capitalei, pentru a pune “în valoare potenţialul natural şi de agrement al parcurilor şi grădinilor publice, a lacurilor de interior din Capitală, salba de lacuri de pe râul Colentina, precum şi al râului Dâmboviţa. (…) Parcul Natural Văcăreşti, Grădina Zoologică, pădurea Băneasa”;

Ø         paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti neputând asigura paza tuturor obiectivelor din subordinea Primăriei, executând paza doar la 20% dintre acestea, din cauza numărului mic de efective;

Ø         consolidarea clădirilor cu risc seismic, deoarece există un risc iminent de prăbuşire a unor clădiri din Bucureşti, 350 dintre ele fiind încadrate în clasa I de risc seismic şi alte 330 fiind încadrate în clasa II de risc seismic, proiectele începute în perioada 2008-2009 având un grad de execuţie de aproximatic 30 la sută;

Ø     întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, care sunt într-un proces de degradare cauzat atât de îmbătrânire, cât şi de “incoerenţa executării lucrărilor de întreţinere”;

Ø         administrarea spaţiilor publicitare de pe domeniul public al Bucureştiului, pentru asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în domeniu la nivelul Capitalei, astfel încât publicitatea stradală să nu afecteze spaţiul urban sau aspectul oraşului;

Ø         dispecerat de taxi (care în prezent se desfăşoară în 37 de dispecerate private, cu tarife cuprinse între 1,39 şi 3,5 lei pe kilometru);

Ø         coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei în Planul de Mobilitate Urbană şi Dezvoltare, în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bucureşti şi în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană;

Ø         gestionarea fondul imobiliar al oraşului, deoarece la nivelul municipiului Bucureşti nu există o administrare şi gestionare unitară a fondului locativ şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;

Ø         administrarea drumurilor, cu motivarea că măsurile aprobate prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, complementar Planului Urbanistic General elaborat pentru Bucureşti, “nu pot fi puse în aplicare fără asigurarea unei administrări eficiente a drumurilor”;

Ø         administrarea parcărilor publice, deoarece numărul de locuri de parcare existente nu sunt suficiente, fapt ce duce la parcarea neregulamentară a maşinilor;

Ø         managementul sistemelor integrate de trafic, informarea călătorilor şi managementul flotei transportului public.

News.ro

4. Patronatul IMM-urilor cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei, dând exemplul Vienei, care are doar 3 companii publice: Firmele de stat sunt controlate politic şi nu au avut performanţă

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei, dând exemplul Vienei, care are doar trei companii publice, deşi are mai mulţi locuitori decât Bucureştiul şi o suprafaţţă mai mare. Consiliul argumentează că, până acum, firmele de stat au fost controlate politic şi nu au avut performanţă.

Consiliul îşi argmentează solicitarea prin necesitatea de a realiza note cuprinzătoare de impact şi o dezbatere publică, înainte de adoptarea deciziei de înfiinţare a 19 societăţi proprii.

“Cele 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, de departamentele funcţionale ale Primăriei Municipiului Bucureşti, (…) organismele prestatoare de servicii publice şi de interes local (…) sau care sunt supuse liberei concurenţe (pază, dispecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcţii etc)”, arată CNIPMMR, într-un comunicat.

În plus, consiliul menţionează că trebuie respectată legislaţia privind concurenţa, principiile achiziţiilor publice şi principiile economiei de piaţă.

“Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km², 17 sectoare)”, arată patronatul IMM-urilor. 

CNIPMMR dă şi alte exemple din  Europa: Viena are doar trei companii publice, la 2,26 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 414,65 km², iar Madridul are şapte companii ale primăriei, deşi are 3,16 milioane de locuitori şi 605,77 km².

“În general, companiile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficienţă/performanţă şi au înregistrat datorii (exp. RADET către ELCEN sunt în prezent în insolvenţă, cu datorii de peste 3,6 miliarde lei)”, mai argumentează patronatul IMM-urilor.

În 28 februarie, consilierii generali ai Capitalei şi-au dat acordul de principiu pentru înfiinţarea a 19 societăţi comerciale proprii, care să se ocupe de furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea spitalelor, construirea de baze sportive şi terenuri de sport, promovarea oraşului, administrarea parcurilor, pază, consolidarea clădirilor cu risc seismic, administrarea spaţiilor publicitare, dar şi a unui dispecerat de taxi.

Consilierii din partea PNL şi USR au votat împotriva înfiinţării societăţilor. Primarul Capitalei a susţinut că cei care votează împotriva înfiinţării firmelor susţin corupţia şi birocraţia din administraţie.

365.ro, Stirimuntenia24.ro

5. Patronatul IMM-urilor cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei, dând exemplul Vienei, care are doar trei companii publice, deşi are mai mulţi locuitori decât Bucureştiul şi o suprafaţă mai mare. Consiliul argumentează că, până acum, firmele de stat au fost controlate politic şi nu au avut performanţă.

Consiliul îşi argmentează solicitarea prin necesitatea de a realiza note cuprinzătoare de impact şi o dezbatere publică, înainte de adoptarea deciziei de înfiinţare a 19 societăţi proprii.

“Cele 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, de departamentele funcţionale ale Primăriei Municipiului Bucureşti, (…) organismele prestatoare de servicii publice şi de interes local (…) sau care sunt supuse liberei concurenţe (pază, dispecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcţii etc)”, arată CNIPMMR, într-un comunicat.

În plus, consiliul menţionează că trebuie respectată legislaţia privind concurenţa, principiile achiziţiilor publice şi principiile economiei de piaţă.

“Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km², 17 sectoare)”, arată patronatul IMM-urilor.

CNIPMMR dă şi alte exemple din Europa: Viena are doar trei companii publice, la 2,26 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 414,65 km², iar Madridul are şapte companii ale primăriei, deşi are 3,16 milioane de locuitori şi 605,77 km².

“În general, companiile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficienţă/performanţă şi au înregistrat datorii (exp. RADET către ELCEN sunt în prezent în insolvenţă, cu datorii de peste 3,6 miliarde lei)”, mai argumentează patronatul IMM-urilor.

În 28 februarie, consilierii generali ai Capitalei şi-au dat acordul de principiu pentru înfiinţarea a 19 societăţi comerciale proprii, care să se ocupe de furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea spitalelor, construirea de baze sportive şi terenuri de sport, promovarea oraşului, administrarea parcurilor, pază, consolidarea clădirilor cu risc seismic, administrarea spaţiilor publicitare, dar şi a unui dispecerat de taxi.

Consilierii din partea PNL şi USR au votat împotriva înfiinţării societăţilor. Primarul Capitalei a susţinut că cei care votează împotriva înfiinţării firmelor susţin corupţia şi birocraţia din administraţie.

Profit.ro, Money.ro

6. Consiliul IMM: Primăria Berlin are 207 angajați, Primăria București a ajuns la 860 funcționari și mai angajează

Primăria București are un aparat excedentar raportat la alte metropole și la bugetul administrat (860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafață de 228 km²), raportat la 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafață de 891,68 km², 17 sectoare), relevă datele Consiliului Național al IMM, prezentate ca reacție critică la decizia municipalității bucureștene de a înființa 19 firme proprii în diferite domenii.

“Înființarea societăților nu valorifică practicile din celelalte state membre ale U.E., unde autoritatea locală a înființat un număr foarte redus de societăți, în domenii neconcurențiale, subvenționate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor și administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităților de drept public cu personalitate juridică și a entităților publice ale comunității locale):

– 3 societăți municipale în Viena (2,26 milioane de locuitori/suprafață de 414,65 km²);

– 7 societăți municipale în Madrid (3,16 milioane de locuitori/suprafață de 605,77 km²);

– 19 societăți municipal, 41 de organisme prestatoare de servicii publice și de interes local, A.M.R.S.P. și 2 regii autonome în București (1,88 milioane de locuitori/suprafață de 228 km²)”, arată Consiliul IMM.

În urmă cu o săptămână, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) și-a dat acordul, prin votul majorității PSD-ALDE, pentru înființarea de către Primăria Capitalei a 19 firme proprii care să presteze servicii pentru energie, iluminat public, administrarea spitalelor municipalității, baze sportive, obiective turistice, parcuri, ștranduri, spații publicitate, pază, voluntariat civil, consolidarea blocurilor, administrarea drumurilor și a parcărilor publice, tehnologia informațiilor., dar și pentru un dispecerat de servicii taximetrie.​

Bursa.ro, Stiri.astazi.ro

7. Patronatul IMM-urilor cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere reanalizarea deciziei de înfiinţare a 19 firme ale Primăriei Capitalei, dând exemplul Vienei, care are doar trei companii publice, deşi are mai mulţi locuitori decât Bucureştiul şi o suprafaţă mai mare. Consiliul argumentează că, până acum, firmele de stat au fost controlate politic şi nu au avut performanţă.

Consiliul îşi argumentează solicitarea prin necesitatea de a realiza note cuprinzătoare de impact şi o dezbatere publică, înainte de adoptarea deciziei de înfiinţare a 19 societăţi proprii.

“Cele 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, de departamentele funcţionale ale Primăriei Municipiului Bucureşti, (…) organis-mele prestatoare de servicii publice şi de interes local (…) sau care sunt s-upuse liberei concurenţe (pază, dis-pecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcţii etc)”, arată CNIPMMR, într-un comunicat.

În plus, consiliul menţionează că trebuie respectată legislaţia privind concurenţa, principiile achiziţiilor publice şi principiile economiei de piaţă.

“Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km5), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km5, 17 sectoare)”, arată patronatul IMM-urilor. 

CNIPMMR dă şi alte exemple din Europa: Viena are doar trei companii publice, la 2,26 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 414,65 km5, iar Madridul are şapte companii ale primăriei, deşi are 3,16 milioane de locuitori şi 605,77 km5.

“În general, companiile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficienţă/performanţă şi au înregistrat datorii (exp. RADET către ELCEN sunt în prezent în insolvenţă, cu datorii de peste 3,6 miliarde lei)”, mai argumentează patronatul IMM-urilor.

În 28 februarie, consilierii generali ai Capitalei şi-au dat acordul de principiu pentru înfiinţarea a 19 societăţi comerciale proprii, care să se ocupe de furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea spitalelor, construirea de baze sportive şi terenuri de sport, promovarea oraşului, administrarea parcurilor, pază, consolidarea clădirilor cu risc seismic, administrarea spaţiilor publicitare, dar şi a unui dispecerat de taxi, potrivit News.ro.

Consilierii din partea PNL şi USR au votat împotriva înfiinţării societăţilor. Primarul Capitalei a susţinut că cei care votează împotriva înfiinţării firmelor susţin corupţia şi birocraţia din administraţie. 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

8. Femeile din România în afaceri: puţine, dar plătite similar cu bărbaţii

Femeile din România nu au încă reprezentativitate mare în afaceri, însă ţara noastră se poate mândri cu un procent mare al doamnelor în funcţii de conducere, cu salarii apropiate de ale bărbaţilor.

Doar o treime din totalul asociaţilor sau acţionarilor din firmele din România reprezintă femei, însă numărul afacerilor conduse de femei a crescut semnificativ şi ele sunt plătite în mod similar cu bărbaţii, ţara noastră având cel mai scăzut decalaj al salariului dintre genuri din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, procentul femeilor asociat sau acţionar într-o firmă abia trece de 40% în anumite judeţe, Capitala fiind chiar printre codaşe la proporţia femeilor în total. Câte femei sunt în afaceri                    

Datele publicate în luna februarie de Registrul Comerţului arată că există, în total, 1.228.393 de asociaţi sau acţionari în firmele din România, însă numai 451.693 dintre aceştia sunt femei, adică puţin peste o treime din total, respectiv 36%.

În Capitală, din totalul de aproape 300.000 de asociaţi sau acţionari, numai o treime, adică 105 miii sunt femei. Un număr mai semnificativ de femei se mai regăseşte în Cluj, unde 23.000 au acţiuni la firme, iar în Timiş numărul trece uşor de 20 de mii. De acest prag nu mai trece încă niciun judeţ, următoarea pe listă fiind Constanţa cu 19 mii de femei şi Iflov cu 18 mii. La polul opus, judeţele în care se găseşte cel mai mic număr de femei acţionare în firme sunt Mehedinţi, cu 2.997, Ialomiţa (3.152), Covasna (3.226), Botoşani (3.483), Vaslui (3.502), Călăraşi (3.515), Sălaj (3.523) şi Giurgiu (3.585). În ceea ce priveşte ponderea femeilor în totalul asociaţilor sau acţionarilor, puţine judeţe trec de pragul de 40%. Tulcea conduce în reprezentativitatea femeilor, cu 41,02%, fiind urmată de Galaţi (40,91%), Hunedoara (40,43%) şi Brăila (40,40%). Toate celelalte judeţe au o reprezentativitate a femeilor acţionare în firme sub pragul de 40%, cel mai puţin regăsindu-se în Harghita (31,15%), urmată de Giurgiu (35,15%), Maramureş (35,30), Bistriţa-Năsăud (35,38) şi Braşov (35,43).

Mai multe femei la conducere                                                                                        

Din cele 152.000 de firme nou înregistrate anul trecut în România peste 31%, adică 48.000, aveau cel puţin o femeie asociat sau administrator, potrivit unui studiu realizat de Creditinfo, care arată că numărul afacerilor conduse de femei a crescut cu 26% în 2016 faţă de 2008.  „Cele mai multe afaceri existente în Romania funcţionează în domeniul comerţului cu amănuntul al diferitelor produse alimentare, există aproximativ 99.000 de astfel de companii, şi cele mai multe dintre aceste companii, 62%, au cel puţin o femeie în acţionariat sau management, ceea ce arată cât de importantă este componenta feminină în afacerile din România”, a declarat directorul general al Creditinfo România, Aurimas Kacinskas.

Potrivit studiului, există chiar o categorie de afaceri dominată autoritar de firmele în care se află femei în rândul acţionarilor: coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, domeniu în care peste 24.000 de companii, adică 88%, sunt deţinute sau conduse de o femeie.

Marjă de profit mai mare

Companiile în care cel puţin 30% din funcţiile de conducere sunt ocupate de femei au marja de profit cu 6% mai mare, la nivel internaţional, se arată într-un comunicat de presă al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Potrivit acestuia, comportamentul financiar diferă semnificativ între bărbaţi şi femei, deşi preocupările financiare privind economisirea, investiţiile şi viitorul familiei sunt la cote ridicate în România. 

Decalaj mic între bărbaţi şi femei

Diferenţa de salariu dintre femeile şi bărbaţii în funcţii de conducere din România este de 5%, de departe cel mai scăzut decalaj din statele membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care în statul clasat pe locul secund, Slovenia, diferenţa este de 12,4%, arată datele Eurostat.

România se regăseşte şi printre ţările cu cea mai mare pondere a femeilor aflate în funcţii de conducere. În fruntea acestui clasament se regăsesc Letonia (53%), Bulgaria şi Polonia (ambele 44%), Irlanda (43%), urmate de Estonia (42%), Lituania, Ungaria şi România (41%).

Agerpres.ro

9. Ministerul Turismului: Fonduri europene de 90 milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului balneo din România

Trimisul special al AGERPRES, Daniel Badea, transmite: Stațiunile balneoclimaterice din România trebuie promovate ca destinații de interes major pentru cetățenii tuturor țărilor europene, iar alocarea financiară de 90 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, pentru perioada 2014 – 2020, poate dezvolta acest sector, potrivit unei informări a Ministerului Turismului transmisă cu ocazia Târgului Internațional de Turism de la Berlin, ce are loc în perioada 8 – 12 martie.

“Ministerul Turismului și-a propus promovarea stațiunilor balneoclimaterice din România ca destinații turistice de interes major pentru cetățenii tuturor țărilor europene, atât pentru relaxare, cât și pentru tratament sau recuperare medicală. Deși România are numeroase stațiuni în care turiștii se pot bucura de resurse naturale extrem de generoase cu efect terapeutic (ape minerale și termale, nămoluri terapeutice, saline etc.), numărul cetățenilor străini care le aleg să-și petreacă vacanțele sau să facă tratamente și recuperare medicală este destul de mic”, notează sursa citată.

Conform datelor statistice, în 2016, din numărul total al turiștilor din stațiunile balneo din România, sub 10% au fost străini.

“Unul dintre cele mai importante motive pentru care străinii nu se îndreaptă spre stațiunile balneo românești este că instituțiile de asigurări medicale din unele țări europene refuză să deconteze tratamentul sau recuperările clienților lor efectuate în România. Motivul invocat este acela al lipsei standardelor de calitate recunoscute la nivel european în stațiunile românești. Ministerul Turismului din România consideră că nu se justifică o astfel de abordare la nivel general în privința stațiunilor românești, dat fiind faptul că în multe dintre stațiunile balneoclimaterice din țară s-au făcut investiții majore la nivel de infrastructură și servicii, competitive la nivel european”, menționează ministerul de resort.

În acest context, ministrul Turismului, Mircea Dobre, a anunțat inițierea unor măsuri, printre care se află inițierea de întâlniri și discuții cu organizațiile profesionale și investitorii din domeniul turismului balnear din România, precum și cu autoritățile publice locale, în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru accesarea fondurilor nerambursabile disponibile pe acest sector.

“Programele de finanțare discutate sunt Planul Juncker, în cadrul căruia României i-au fost alocate circa 10 miliarde de euro, și fondurile de care beneficiază România de la Uniunea Europeană, asumate pentru dezvoltarea sectorului balneo, în cuantum de 90 milioane de euro. Ministerul Turismului se implică activ din acest punct de vedere pentru identificarea oportunităților de investiții”, precizează sursa citată.

Pe plan extern, ministrul român al Turismului va iniția demersuri pe lângă instituțiile Uniunii Europene, în vederea aducerii la un numitor comun a standardelor de calitate impuse în domeniul turismului, astfel încât să nu existe diferențe majore de abordare între state a problemei deconturilor de către asiguratorii de sănătate.

România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil, având pe teritoriul său o treime din apele termale și minerale de pe continent. Țara noastră beneficiază de o rețea formată din 34 de stațiuni balneare, care tratează o multitudine de afecțiuni, de la cele reumatismale și articulare, neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive, hepato-biliare, renale sau ginecologice, dermatologice, oculare, post-traumatice și post-operatorii, până la boli endocrine, metabolice și de nutriție, pareze și paralizii, varice, boli ale sângelui, anemie, astenie, alergii, depresii, nevroze, surmenaj fizic și intelectual sau boli profesionale.

Serviciile stațiunilor balneare din România sunt, de asemenea, foarte variate, incluzând fizioterapie, kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, aerosoli, termoterapie, aerohelioterapie, băi carbogazoase, gimnastică medicală și de întreținere, masaj etc. Multe unități balneare se află în apropierea unor obiective turistice, turiștii având multiple variante de a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut și, totodată, interesant.

Ministerul Turismului promovează România la cel mai mare târg de turism din lume, Internationale Tourismus Börse (ITB), organizat de miercuri până duminică în Berlin, Germania.

Pe toată perioada târgului vor avea loc demonstrații de încondeiat ouă, olărit — ceramică de Cucuteni, realizare și design de port popular românesc și bijuterii tradiționale. Înalți oficiali ai țărilor prezente la târg, tour-operatori, jurnaliști români și străini sunt invitați să ne cunoască muzica, dansurile populare, gastronomia tradițională la ‘Seara Românească’, un eveniment care îi are ca amfitrioni pe Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, respectiv Mircea Titus Dobre, ministrul Turismului.

În cadrul evenimentului vor performa Ansamblul “Dor Românesc” din Bistrița — Năsăud, județ partener al ediției din acest an al ministerului la ITB Berlin, și Jezebel, interpretă de muzica tradițională românească în stil rock, jazz și operă.

La ediția din acest an a ITB Berlin, la standul României își prezintă ofertele 40 de expozanți, tour-operatori, administrații publice și asociații de promovare, din toată țara.

Standul României are o suprafață de 239 de metri pătrați în complexul expozițional care totalizează circa 160.000 de metri pătrați. România are o participare constantă la acest târg, dedicat atât specialiștilor din domeniul turismului, cât și vizitatorilor, încă din 1970.

În acest an, partenerul oficial al ITB Berlin este Botswana, conform parteneriatului semnat, în 2016, de ministrul Turismului Tshekedi Khama al II-lea și Christian Göke, CEO al Messe Berlin GmbH. Republica Botswana a fost prezentă la ITB Berlin, în fiecare an, din 1984.

10. Dobre: Buget de 25 de milioane lei pentru finalizarea a trei domenii schiabile și a două centre de tratament

Trimisul special al AGERPRES, Daniel Badea, transmite: Domeniile schiabile de la Voineasa, Câmpulung Moldovenesc și Straja, precum și centrele de tratament din Borsec și Govora sunt investiții ce se vor finaliza în perioada următoare, cu un buget de aproximativ 25 de milioane de lei, a anunțat, miercuri, ministrul Turismului, Mircea Dobre, la Târgul Internațional de Turism de la Berlin (Internationale Tourismus Börse).

Prioritatea noastră este faptul că, la ora actuală, trebuie să facem o analiză în ceea ce privește investițiile deja începute. După cum am mai spus-o și public, la ora actuală ce putem face până la partea de rectificare este finalizarea a trei domenii schiabile — Voineasa, Câmpulung Moldovenesc și Straja, apoi centrul balneo de la Borsec și centrul de kinetoterapie de la Govora. Suma nu este una foarte mare, vorbim despre aproximativ 25 de milioane de lei, pe care îi vom da unităților administrativ teritoriale, în așa fel încât să finalizeze aceste investiții începute cu foarte mult timp în urmă. În continuare, facem o analiză a tuturor investițiilor care sunt aproape de finalizare și atunci să înaintăm o sumă de bani către aceste unități administrativ teritoriale, să le poată finaliza’, a afirmat Dobre.

Ministrul Turismului a precizat, totodată, că până la data de 1 iulie 2017 trebuie finalizat Master Planul de Investiții, la care un aport decisiv îl vor avea unitățile administrativ teritoriale.

‘Până la 1 iulie 2017, trebuie să realizăm Master Planul de Investiții. La ora actuală, suntem în calendar, în sensul că marea majoritate a unităților administrativ teritoriale au răspuns la scrisoarea înaintată de Ministerul Turismului în ceea ce privește obiectivele pe care vor să le treacă în acest Master Plan. Trebuie să acordăm un mare interes acestui Master Plan, în așa fel încât, în momentul în care avem un temei legal, coerent să putem să analizăm, să folosim acest Master Plan pentru a închide și desfășura investiții pe cele mai importante obiective turistice din toate județele, pentru că UAT-urile trebui să ne spună nouă ceea ce este mai reprezentantiv la ei, și nu Ministerul Turismului. Cei care conduc aceste unități sunt cei mai îndreptățiți să o facă’, a explicat ministrul.

Ministerul Turismului promovează România la cel mai mare târg de turism din lume, Internationale Tourismus Börse (ITB), organizat de miercuri până duminică în Berlin, Germania.

Pe toată perioada târgului vor avea loc demonstrații de încondeiat ouă, olărit — ceramică de Cucuteni, realizare și design de port popular românesc și bijuterii tradiționale. Înalți oficiali ai țărilor prezente la târg, tour-operatori, jurnaliști români și străini sunt invitați să ne cunoască muzica, dansurile populare, gastronomia tradițională la ‘Seara Românească’, un eveniment care îi are ca amfitrioni pe Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, respectiv Mircea Titus Dobre, ministrul Turismului.

În cadrul evenimentului vor performa Ansamblul ‘Dor Românesc’ din Bistrița — Năsăud, județ partener al ediției din acest an al ministerului la ITB Berlin, și Jezebel, interpretă de muzica tradițională românească în stil rock, jazz și operă.

La ediția din acest an a ITB Berlin, la standul României își prezintă ofertele 40 de expozanți, tour-operatori, administrații publice și asociații de promovare, din toată țara.

Standul României are o suprafață de 239 de metri pătrați în complexul expozițional care totalizează circa 160.000 de metri pătrați. România are o participare constantă la acest târg, dedicat atât specialiștilor din domeniul turismului, cât și vizitatorilor, încă din 1970.

În acest an, partenerul oficial al ITB Berlin este Botswana, conform parteneriatului semnat, în 2016, de ministrul Turismului Tshekedi Khama al II-lea și Christian Göke, CEO al Messe Berlin GmbH. Republica Botswana a fost prezentă la ITB Berlin, în fiecare an, din 1984.

11. Ministrul Turismului: România este țara care oferă absolut tot din punct de vedere touristic

Trimisul special al AGERPRES, Daniel Badea, transmite: România trebuie să aibă un plan intern de promovare turistică și pot spune că este țara care oferă absolut tot, cu un avantaj foarte mare în fața celorlalte state din Europa și nu numai, a declarat, miercuri, în cadrul Târgului de Turism de la Berlin, ministrul Turismului, Mircea Dobre.

“După cum observați, avem o așezare foarte bună (la târgul de turism din Berlin, n.r.), chiar dacă anul acesta expunem pe o suprafață mai mică decât în 2016, adică undeva la aproximativ 250 mp. România se prezintă foarte bine. Suntem foarte bine inscripționați și atragem atenția foarte bine. Avem o insulă, plus o parte laterală de expunere care, din punctul meu de vedere, este ceea ce trebuie. De ce? Pentru că atât pe culoarul din partea stângă a standului, cât și pe partea dreaptă, România se vede foarte bine. Suntem reprezentați de către asociații de promovare, avem Unități Administrativ Teritoriale (UAT), agenții de turism en-detail, chiar și tour-operatori. Cred că este o reprezentativitate foarte bună, ținând cont că vorbim despre cel mai mare târg de turism din lume, aici la Berlin”, a spus ministrul Turismului.

Acesta a menționat, totodată, că România are nevoie de un plan de promovarea turistică, precum și de o colaborare mai strânsă între Unitățile Administrativ Teritoriale și Ministerul Turismului.

“România trebuie să aibă un plan intern de promovare turistică. Trebuie să existe o colaborare cât mai strânsă între autoritatea publică centrală — Ministerul Turismului și Unitățile Administrativ Teritoriale. Și aici mă refer la primării, Consilii locale, județene, primării reședință de județ și la primării care dețin la ora actuală statutul de stațiune de interes național și local. Dacă avem această colaborare corectă, coerentă și o linie unitară, atunci putem într-adevăr să realizăm și o strategie cât mai bună în ceea ce privește partea de promovare externă și să avem o reprezentativitate cât mai bună. Primul motiv pentru care străinii ar trebui să vină în România ar fi acela că în țara noastră sunt toate serviciile turistice și pentru că avem o infrastructură din punct de vedere turistic foarte bine pusă la punct. Suntem țara care oferă absolut tot și avem un avantaj foarte mare în fața celorlalte țări din Europa și nu numai. Aici vorbim despre litoral, despre turismul montan, despre turismul cultural, turismul ecumenic. Absolut toate tipurile de turism se găsesc în România și nu cred că există județ din țară care să nu poată oferi ceva din punct de vedere al turismului”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește atragerea de turiști germani, Dobre a spus că, la momentul actual, există discuții cu reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate din Germania pentru a se găsi cea mai bună variantă ca numărul de vizitatori germani în România să crească.

“În cadrul târgului de la Berlin, oferim tot ceea ce avem mai bun. Avem alături Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, apoi prezentăm tehnica tradițională de încondeiat ouă, avem un ansamblu de folclor românesc care va avea o reprezentație la stand. De asemenea, avem tradiții pe partea de costume populare. Sunt de părere că trebuie să ne prezentăm, în primul rând, cu ceea ce avem noi reprezentativ ca popor. Și atunci trebuie să ne întoarcem la tradiții, iar turiștii străini sunt foarte interesați de această parte. În plus, sunt interesați de tot ceea ce înseamnă eco-turism, balneo. Chiar acum avansăm niște discuții, în întâlnirile bilaterale pe care le voi avea zilele acestea la târg, cu Casa de Asigurări de Sănătate din Germania în așa fel încât să găsim cea mai bună variantă ca să aducem turiștii germani în România. Vrem să-i atragem și mai mult, pentru că, după cum știți, numărul de turiști germani reprezintă primul loc ca și turiști străini care vin în România”, a afirmat Mircea Dobre.

Ministerul Turismului promovează România la cel mai mare târg de turism din lume, Internationale Tourismus Börse (ITB), organizat de miercuri până duminică în Berlin, Germania, unde vor avea loc demonstrații de încondeiat ouă, olărit, realizare și design de port popular românesc și bijuterii tradiționale.

Pe toată perioada târgului vor avea loc demonstrații de încondeiat ouă, olărit — ceramică de Cucuteni, realizare și design de port popular românesc și bijuterii tradiționale. Înalți oficiali ai țărilor prezente la târg, tour-operatori, jurnaliști români și străini sunt invitați să ne cunoască muzica, dansurile populare, gastronomia tradițională la “Seara Românească”, un eveniment care îi are ca amfitrioni pe Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, respectiv Mircea Titus Dobre, ministrul Turismului.

În cadrul evenimentului vor performa Ansamblul “Dor Românesc” din Bistrița-Năsăud, județ partener al ediției din acest an al Ministerului la ITB Berlin, și Jezebel, interpretă de muzica tradițională românească, în stil rock, jazz și operă.

La ediția din acest an a ITB Berlin, la standul României își prezintă ofertele 40 de expozanți, tour-operatori, administrații publice și asociații de promovare, din toată țara.

Standul României are o suprafață de 239 mp și este poziționat în Hala 7.2b, stand nr. 101 a, b din complexul expozițional care totalizează circa 160.000 mp. România are o participare constantă la acest târg, dedicat atât specialiștilor din domeniul turismului, cât și vizitatorilor, încă din 1970.

În acest an, partenerul oficial al ITB Berlin este Botswana, conform parteneriatului semnat, în 2016, de către ministrul Turismului Tshekedi Khama al II-lea și Christian Göke, CEO al Messe Berlin GmbH. Republica Botswana a fost prezentă la ITB Berlin, în fiecare an, din 1984.

12. Românii și-au construit anul trecut 52.206 locuințe, cu peste 5.200 mai multe față de 2015

Românii și-au construit anul trecut 52.206 locuințe, numărul acestora fiind în creștere cu 5.222 față de 2015, cele mai multe în regiunea de dezvoltare Nord-Vest, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe medii de rezidență, analiza construcției de locuințe noi, în 2016 față de anul 2015, pune în evidență creșterea ponderii în mediul urban (53,4%) și scăderea în mediul rural (46,6%).

Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, față de 2015, anul trecut a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri private cu 5.291, în timp ce numărul locuințelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 69.

Distribuția în profil regional pune în evidență o creștere a numărului locuințelor terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord — Vest (+2491 locuințe), Nord — Est (+1262), Sud — Est (+979), Vest (+694), Centru (+535) și Sud — Muntenia (+379).

Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare București — Ilfov (-1060 locuințe) și Sud — Vest Oltenia (-58).

Conform INS, în trimestrul IV 2016, au fost date în folosință 15.249 de locuințe, în scădere cu 564 de locuințe față de trimestrul IV 2015.

Pe medii de rezidență în trimestrul IV 2016, față de trimestrul IV 2015, numărul locuințelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în rural a crescut cu 4,8%.

De asemenea, repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, față de trimestrul IV 2015, în trimestrul IV 2016, a scăzut numărul locuințelor realizate din fondurile private cu 661, iar din fondurile publice a crescut cu 97.

Distribuția în profil regional subliniază o scădere a numărului locuințelor terminate pe total, cu 564, scădere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: București — Ilfov (-1.006 locuințe), Nord — Est (-531) și Sud — Est (-65). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord — Vest (+415 locuințe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud — Muntenia (+ 124) și Sud — Vest Oltenia (+72).

Print Friendly, PDF & Email