REVISTA PRESEI 07.03.2017

REVISTA PRESEI 07.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 2

Adevarul.ro. 2

  1. Elisabetta Capannelli: Sectorul întreprinderilor de stat din România este cel mai mare din Europa, dar ineficient din punct de vedere economic. 2
  2. Ministrul Turismului anunţă că voucherele de vacanţă intră în vigoare de la 1 iulie. Hotelierii ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple mai devreme. 3
  3. Regiunea Moldova, exemplul dezvoltării pe mai multe viteze a economiei naţionale. Radiografia sectorului construcţiilor din zonă. 4
  4. Încrederea investitorilor în zona euro se află la cel mai înalt nivel din aproape zece ani 5
  5. Proiect pentru modificarea legii cashback. Plata cu cardul, obligatorie numai pentru magazinele cu afaceri peste 50.000 de euro. 6

Agerpres.ro. 6

  1. Constanța: Ministrul Turismului sprijină ideea preluării în administrare a plajelor de către hotelierii de pe litoral 6

Wall-street.ro. 7

  1. Washington: In Romania, mita si coruptia au ramas un lucru obisnuit in sectorul public. 7

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Elisabetta Capannelli: Sectorul întreprinderilor de stat din România este cel mai mare din Europa, dar ineficient din punct de vedere economic

România trebuie să continue reforma şi modernizarea întreprinderilor de stat, susţine Elisabetta Capannelli, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, care precizează că sectorul românesc este cel mai mare din Europa din punct de vedere al numărului societăţilor, dar ineficient din punct de vedere economic.

Capannelli consideră că, în condiţiile în care noul guvern de la Bucureşti începe să-şi pună în aplicare programul şi caută factori de creştere economică puternici, sustenabili şi echitabili, unul dintre primele domenii asupra cărora autorităţile trebuie să se concentreze îl constituie continuarea reformei şi modernizarea marilor întreprinderi de stat din România (IS).

„Cu aproximativ 1200 IS-uri în România, dintre care pentru aproximativ 300 guvernul deţine pachetul majoritar, sectorul IS rămâne amplu – este cel mai mare din Europa din punctul de vedere al numărului societăţilor – dar ineficient din punct de vedere economic, iar unele societăţi generează pierderi mari”, susţine Capannelli.

Ea precizează că, prin intermediul îmbunătăţirilor la nivelul guvernanţei corporative, precum şi prin privatizări şi vânzarea pachetelor minoritare, România a sporit cu succes performanţa unora dintre IS-uri, în special în sectorul energetic, cum ar fi cazul unor societăţi ca Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz şi Electrica.

Cu toate acestea, spune ea, rămâne totuşi o agendă a restructurării nefinalizată, în special în sectorul transporturilor, pentru care sunt necesare o viziune şi o „foaie de parcurs“ credibile, de natură să îmbunătăţească performanţa.

„În condiţiile în care trebuie continuate progresiv şi implementate pentru multe IS-uri dezinvestirea, privatizările, emisiunile de acţiuni şi vânzarea de acţiuni, pentru altele guvernul va dori să-şi păstreze o anumită formă de control.

Cu toate acestea, nu există niciun motiv pentru care profitabilitatea scăzută sau performanţa scăzută a acestor societăţi ar trebui tolerate şi nu există nicio scuză pentru aceste IS-uri să continue să sufere de pe urma unor structuri de guvernanţă inadecvate”, argumentează Capannelli.

Potrivit ei, accentul pus pe depolitizarea şi pe profesionalizarea consiliilor de administraţie ale IS-urilor aflate în subordinea ministerelor de linie a generat anumite rezultate. În perioada 2014-2016, numărul întreprinderilor care şi-au profesionalizat consiliul de administraţie a depăşit 25%, iar acest proces a început şi pentru multe alte societăţi.

Capannelli mai arată că reforma guvernanţei IS-urilor din România constituie un pas important pentru îmbunătăţirea performanţelor generale ale IS-urilor, iar aceste reforme ar trebui să continue în ritmul actual, punându-se în aplicare legislaţia din domeniu şi monitorizându-se rezultatele.

Consolidarea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice şi a ministerelor de linie care supervizează agenda de reformă a IS-urilor ar trebui să fie prioritizată pe agenda de lucru, mai adaugă ea.

„O performanţă mai bună a IS-urilor din România va spori potenţialul de creştere economică al acestei ţări pe termen lung, va crea locuri de muncă mai bune şi va avea efecte de multiplicare pozitive asupra dezvoltării locale şi regionale, în plus faţă de veniturile mai mari la buget”, menţionează Capannelli.

Potrivit ei, similar cu orice alt actor de pe piaţă care este în competiţie pentru succes, IS-urile din România trebuie să-şi schimbe direcţia de acţiune, concentrându-şi procesul decizional pe responsabilitate şi pe performanţă.

„Decidenţii politici din România ar trebui să joace un rol definitoriu de leadership atunci când se elaborează viziunea de restructurare şi succesul pe termen lung al IS-urilor, care să includă mecanisme adecvate de monitorizare şi decizii de politici corecte luate în vederea susţinerii activităţilor.

În cele din urmă, publicul trebuie şi el să joace un rol central solicitând ca resursele publice să fie cheltuite într-o manieră care să permită obţinerea unor rezultate socioeconomice mai bune pentru toţi cetăţenii României, mai degrabă decât să fie canalizate pentru abordarea unor datorii pe termen lung ale unor participanţi la piaţă neperformanţi”, conchide Capannelli.

2. Ministrul Turismului anunţă că voucherele de vacanţă intră în vigoare de la 1 iulie. Hotelierii ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple mai devreme

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, a anunţat, vineri, la Constanţa, că voucherele de vacanţă vor intra în vigoare de la 1 iulie şi vor fi valabile un an, însă hotelierii de pe litoral au cerut ca acest lucru să se întâmple mai devreme pentru ca oamenii să poată folosi tichetele pentru sejururi la mare.

Mircea Titus Dobre a participat, vineri, la simpozionul “Turismul de litoral-sezonul 2017”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, la Pavilionul Expoziţional, la care au fost prezenţi agenţi economici şi autorităţi locale. Prim-vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Nicolae Bucovală, a declarat că, potrivit programului de guvernare, voucherele ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 martie.

”Acum se duc undeva la 1 iulie. L-am rugat pe domnul ministru, că este târziu pentru litoral la 1 iulie, şi l-am rugat să devanseze cu o lună, de la  1 iunie, în aşa fel încât cei care beneficiază de vouchere să aibă posibiltaea să şi cumpere un sejur la mare.

Sigur că nici la 1 iulie nu e rău, dar vor funcţiona mai puţin pentru litoralul românesc, dar mai mult probabil pentru zona de munte”, a afirmat Nicolae Bucovală. Ministrul Turismului a explicat motivul pentru care voucherele de vacanţă vor intra în vigoare de la 1 iulie, spunând că vor putea fi utilizate timp de un an.

“Voucherele de vacanţă nu sunt bugetate la ora actuală, ele vor fi bugetate la rectificarea care va avea loc în vară. Trebuie să facem în primul rând o modificare de act normativ, după cum am anunţat şi colegii din sală, astfel încât de la 1 iulie vor intra în vigoare. Ele sunt valabile un an. Nu putem spune că sunt pierdute aceste vouchere de către cei de pe litoral. Mare parte trebuie să se ducă şi în zona montană.

Asta este discuţia, că toată lumea într-un fel vrea să tragă doar pentru el. Haideţi să ne înţelegem, trebuie să tragem toţi pentru ţara asta, avem o ţară frumoasă, trebuie să avem toţi aceeaşi linie”, a spus Mircea Titus Dobre. El a menţionat că valoarea unui voucher este de 1.450 de lei, iar la companiile de stat sau majoritar de stat valoarea tichetelor poate ajunge până la şase salarii minime pe economie. Ulterior, prim-vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc a propus să fie introduse şi vouchere de sănătate, care să fie acordate pensionarilor în funcţie de cuantumul pensiei.

“Propunem ca fiecare pensionar din România să primească, în funcţie de cuntaumul pensiei, un voucher de sănătate pe care să-l cheltuie pentru odihnă şi tratament, pentru recuperare, nu să meargă în afara ţării sau să se ducă la schi. Sigur că aici vorbim de 5-5,5 milioane de pensionari, iar efortul bugetar după calculele noastre nu este atât de mare pentru că o mare parte din bani, cam 60-70 la sută, se întorc din în bugetul statului”, a mai afirmat Nicolae Bucovală.

3. Regiunea Moldova, exemplul dezvoltării pe mai multe viteze a economiei naţionale. Radiografia sectorului construcţiilor din zonă

Regiunea Moldova a rămas în urmă faţă de celelalte regiuni în privinţa investiţiilor şi este una dintre provinciile istorice ale României care are nevoie de infuzii majore de capital, pentru a reduce din decalajul faţă de polii de creştere economică cum sunt Bucureştiul, Constanţa şi Clujul.

Investiţiile în construcţii sunt esenţiale în Moldova, zonă care are un potenţial de creştere semnificativ, datorită costurilor logistice reduse şi a oportunităţii de dezvoltare a unor facilităţi specifice zonelor dezvoltate, arată o radiografie a situaţiei economice din judeţele Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui, realizată de KeysFin pentru Arabesque. Potrivit datelor statistice, cifra de afaceri din sectorul construcţiilor din Regiunea Nord-Est a depăşit anul trecut nivelul de opt miliarde lei (cifre provizorii), cu aproximativ un miliard de lei peste nivelul din 2015 (7,18 miliarde lei) şi cu mai mult de 2,4 miliarde lei faţă de 2014 (5,57 miliarde lei).

Iaşi, în top afaceri

În topul cifrei de afaceri la nivel regional, pe 2015, judeţul Iaşi conduce cu 2,03 miliarde de lei (2015), urmat de Bacău (1,69 mil..lei) şi Suceava (1,35 mil.lei).

„Există un potenţial de investiţii foarte bun, mai ales în jurul oraşelor Iaşi, Bacău sau Suceava, acolo unde asistăm la un reviriment economic, în special în sectoarele inovative. Acesta trebuie susţinut de investiţii cu rol de catalizator, precum cele în construcţii, vitale pentru dezvoltarea infrastructurii. Plusul se va propaga la nivelul pieţei forţei de muncă şi va contribui la creşterea nivelului de trai în regiune”, afirmă Cristian Matei, directorul de retail Arabesque.

Cresterea economică din ultimii ani se vede în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de producţie. Datele din piaţă arată un avans semnificativ al cererii pentru materiale de construcţii necesare pentru dezvoltarea de imobile, dar şi pentru renovarea şi extinderea celor existente. „Iaşiul reprezintă pentru noi o bună oportunitate de creştere, iar prin investiţii care adaugă valoare, se atrag furnizori şi beneficiari, dezvoltându-se, astfel, lanţuri economice absolut necesare pentru creşterea economică în această regiune”, afirmă reprezentantul companiei.

Profilul investitorilor Potrivit radiografiei economice a Regiunii de Nord-Est, investitorii în construcţii sunt, în principal, bărbaţi cu vârste între 45 şi 65 de ani, cu experienţă în mediul de business, care investesc în primul rând în dezvoltarea de imobiliare private (blocuri, vile) şi de afaceri (unităţi turistice, sedii de firmă, spaţii comerciale).

Semnificativă este însă şi creşterea apetitului clienţilor particulari pentru investiţii imobiliare, renovări şi amenajări. Dezvoltare inegală Moldova reprezintă un exemplu relevant, al dezvoltării inegale, pe mai multe viteze, a economiei naţionale. Iaşiul, Bacăul şi Suceava reprezintă motoarele regiunii, potrivit analizei. Astfel, în 2015, dacă Iaşiul avea înregistrate 1.546 de firme de construcţii cu 11.153 de angajaţi, la polul opus se situa Vasluiul, unde erau numai 540 de companii, cu 2.885 de salariaţi, şi Botoşaniul, cu 448 de firme şi 3.811 angajaţi. 

„Corelând datele cu evoluţia pieţei, putem spune că, pe ansamblu, am asistat la o maturizare a pieţei, dovadă că numărul firmelor de construcţii s-a redus de la 7076 în 2014 la 6481 în 2015, în contextul în care cifra de afaceri a continuat să crească”, afirmă experţii. Pentru investitorii pe termen mediu şi lung, situaţia este privită ca o oportunitate.

„Există loc de afaceri în piaţă, mai ales pentru investiţiile greenfield, pentru facilităţi de producţie. Costurile logistice reduse (preţul terenurilor, forţa de muncă etc.) şi oportunitatea dezvoltării unor facilităţi specifice zonelor dezvoltate reprezintă oportunităţi pe care, cu siguranţă, oamenii de afaceri care gândesc pe termen lung le întrevăd”, afirmă analiştii KeysFin. Datele preliminarii privind dinamica firmelor din domeniu indică, de altfel, că 2016 a adus un reviriment, iar în 2017 fenomenul se va consolida.

„Dezvoltarea facilităţilor de producţie în zonele defavorizate va reprezenta, cu siguranţă, o adevarată miza a următorilor ani”, estimează aceştia. Revirimentul investiţional privat va stimula evoluţia pietei forţei de muncă şi nivelul de trai. Rata şomajului, la nivelul Moldovei, este, în prezent, de 7,2% la bărbaţi şi de 5,4% la femei, cu un nivel record, de 14% în Vaslui în cazul bărbaţilor şi de 8,1% în cazul femeilor. La polul opus se află Iaşiul, cu un şomaj de 4,9% la bărbaţi şi 4% la femei.

“Investiţiile private reprezintă, pentru Moldova, cheia creşterii economice.

Creşterea conjuncturală, din consum, se va estompa în acest an, iar economia va trebui să îşi găsească resorturi investiţionale pentru a putea genera plus valoare. Pe fondul investiţiilor, vor apărea locuri de muncă, multiplicate pe lanţul economic, prin afacerile conexe”, au mai declarat experţii de la KeysFin.

4. Încrederea investitorilor în zona euro se află la cel mai înalt nivel din aproape zece ani

Luna martie a adus o creştere peste aşteptări a încrederii investitorilor în economia zonei euro, atingând cel mai înalt nivel din aproape zece ani, anunţă Reuters. Această schimbare în sentimentul general al pieţelor semnalează o disipare a fricilor cu privire la riscurile politice care pot degrada statutul Europei.

Grupul de cercetare Sentix, cu sediul la Frankfurt, atrage atenţia asupra faptului că indicele său pentru monitorizarea zonei euro s-a îmbunătăţit în aşa măsură încât a atins nivelul din august 2007, înaintea sosirii crizei financiare.

Într-un comunicat, Sentix a spu că „Toate componentele predictive ale regiunilor economice globale au crescut şi pun într-o altă lumină declinul de luna tracută.” Concluzionând, comunicatul adaugă că „Prin urmre, ameninţarea potenţială a opririi bruşte a recuperării economiei iese din discuţie.”

Indexul care monitorizează Germania, cea mai puternică economie a zonei euro, s-a îmbunătăţit şi el în februarie, de la 34,1 la 31,3. De asemenea, creşteri abrupte în optimismul predicţiilor s-au resimţit şi în cazul Japoniei şi Statelor Unite.

„Motoul lui Trump «Make America great again» îşi face efectul”, a scris Sentix. Motivul pentru care investitorii sunt atât de încrezători în economia Statelor Unite este promisiunea recentă a preşedintelui american, Donald Trump, de a mări cheltuielile guvernamentale militare şi pentru infrastructură, dar şi de a înlătura reglementări introduse în urma declanşării crizei fiananciare din 2008. Aceste perspective au fost interpretate de investitori drept o relansare a economiei americane, iar moralul pieţelor s-a schimbat conform acestor noi standarde.

5. Proiect pentru modificarea legii cashback. Plata cu cardul, obligatorie numai pentru magazinele cu afaceri peste 50.000 de euro

Deputaţii USR Claudiu Năsui şi Cosette Chichirău au depus un proiect de lege de modificare a legii cashback, care prevede că numai magazinele cu afaceri peste 50.000 de euro vor fi obligate să deţină POS prin care să permită plata cu cardul, iar avansul care poate fi acordat clienţilor să nu depăşească 100 de lei.

La începutul acestui an a intrat în vigoare legea cashback, care obligă firmele care se ocupă cu comerţul cu amănuntul şi care realizează anual afaceri mai mari de 10.000 de euro să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit.

De asemenea, legea obligă magazinele să acţioneze ca un bancomat şi să acorde clienţilor un avans în numerar, care nu poate depăşi 200 lei, la terminalele de plată. Această tranzacţie se asimilează unei retrageri de numerar de la bancomat, iar comercianţii pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat.

Proiectul depus de cei deputaţi modifică prevederile legii astfel încât numai firmele cu cifră anuală de afaceri de peste 50.000 de euro să fie supuse obligativităţii deţinerii unui POS pentru plata cu cardul. De asemenea, proiectul prevede că avansul maxim pe care comercianţi îl pot acorda clienţilor va fi redus la jumătate, de la 200 de lei la 100 de lei.

Proiectul este susţinut inclusiv de parlamentari PSD. Prevederile legii cashback au intrat de doar două luni în vigoare, iar micii comercianţii din mediul rural s-au plâns autorităţilor că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice necesare, respectiv POS-urile necesare pentru realizarea plăţilor cu ajutorul cardurilor bancare, potrivit profit.ro.

Mai mult, firmele din mediul rural au reclamat şi faptul că, în practică, nu pot să ofere pentru fiecare cumpărător care solicită avans în numerar sume de până la 200 lei pentru simplul fapt că nu încasează suficient pentru a putea răspunde acestor cereri.

Potrivit iniţiatorului, Claudiu Năsui, obligativităţile precum deţinerea POS-ului ar trebui complet abrogate: „Nu e treaba statului să înveţe firme care au trecut testul pieţei cum să facă afaceri”. 

Agerpres.ro

6. Constanța: Ministrul Turismului sprijină ideea preluării în administrare a plajelor de către hotelierii de pe litoral

Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, a declarat vineri, la Constanța, într-o conferință de presă, că a preluat propunerea avansată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) în cadrul simpozionului “Turismul pe litoralul românesc în sezonul 2017”, de a iniția consultări cu Ministerul Mediului pentru crearea cadrului legal ca deținătorii de active hoteliere, pe litoral, să poată primi direct în operare suprafețe de plajă turistică.

“Am primit o inițiativă din partea FPTR pentru reglementarea dreptului de folosință a plajelor în scop turistic și cred că trebuie inițiate discuții între Ministerul Turismului și Ministerul Mediului, dar regret că la întâlnirea de la Constanța nu au dat curs invitației organizatorilor și reprezentanții Direcției Bazinale de Ape Dobrogea-Litoral, cei care au în concesionare directă plajele”, a spus ministrul Turismului.

Dobre a precizat că propunerea hotelierilor ca suprefețele de plaje să le fie atribuite direct proporțional cu numărul locurilor de cazare deținute este “o idee viabilă și poate fi luată în discuție.”

“FPTR a a venit cu o propunere directă astfel ca un număr de metri pătrați de plajă ce se va considera strict necesar pentru confortul turistului pe nisip, suprafață multiplicată cu numărul de locuri dintr-o structură hotelieră, de cazare, să fie acordați direct în administrare unității respective. Eu cred că este o idee viabilă și poate fi luată în discuție”, a declarat ministrul Turismului.

Wall-street.ro

7. Washington: In Romania, mita si coruptia au ramas un lucru obisnuit in sectorul public

Guvernul roman a continuat lupta la nivel inalt impotriva coruptiei, iar reprezentanti publici importanti si oameni de afaceri au fost anchetati si urmariti cu succes, insa, in pofida unor progrese, coruptia a ramas o problema, scrie Departamentul de Stat american in sectiunea a patra a Raportului cu privire la practicile in domeniul drepturilor omului in Romania din 2016, subliniind ca mita a ramas un lucru obisnuit in sectorul public.

Legile nu au fost implementate intotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecatori, s-au angajat uneori in practici corupte in deplina impunitate, se arata in sectiunea a patra a raportului, intitulata ”Coruptia si lipsa de transpenta a Guvernului”, potrivit News.ro. ”Imunitatea fata de urmarirea penala a unor actuali si fosti ministri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat in unele cazuri anchetele”, subliniaza diplomatia americana.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat sa ancheteze cazuri de coruptie implicand oficiali politici, din sistemul judiciar si administrativ intr-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, se arata in raport. Pana la 31 octombrie, tribunalele au pronuntat 264 de condamnari definitive vizand 676 de inculpati in cazuri instrumentate de DNA.

In aceeasi perioada a lui 2015, au fost pronuntate 239 de condamnari definitive vizand 785 de inculpati, potrivit diplomatiei americane. Intre inculpatii condamnati se afla un ministru si un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecatori, patru procurori, zece primari, sase generali si un comandant din cadrul Ministerului Apararii Nationale, dar si 44 de politisti, precizeaza Departamentul de Stat.

Pana la aceeasi data, DNA a trimis in judecata 284 de cazuri privind 914 inculpati, dintre care 48 au fost inculpati in urma unor intelegeri cu procurorii. Intre ei se afla un fost presedinte al Camerei Deputatilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncti de ministru, sapte judecatori, opt procurori, 18 primari si 47 de ofiteri de politie, potrivit raportului.

Tot pana in octombrie, procurori DNA au dispus confiscari in valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) in cadrul unor cazuri DNA. Tribunalele au achitat 64 de inculpati pana la 1 septembrie, iar verdictele in cazuri de coruptie au fost adesea contradictorii, unele sentinte diferind mult in cazul acelorasi infractiuni. Aplicarea procedurilor judiciare a intarziat in principal din cauza unor probleme procedurale si administrative, in special cu privire la confiscari, noteaza Departamentul.

Despre conflictele de interese din Romania:

Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduita etica si ”necinstea generala” a functionarilor publici au ramas in continuare probleme in toate cele trei ramuri ale guvernarii, denunta Departamentul de Stat american. ”Coruptia era larg raspandita in achizitiile publice”, afirma diplomatia americana, care precizeaza ca presedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un ”mecanism software cuprinzator” impotriva unor eventuale conflicte de interese in licitatiile publice.

”Mita a fost un lucru obisnuit in sectorul public, in special in domeniul ingrijirilor de sanatate”, se subliniaza in raport, in care se adauga ca organisme guvernamentale aplica sanctiuni cu intarziere, iar corpurile de inspectie ale acestora au fost in general inactive.

Pana la 31 octombrie, DNA a trimis Parlamentului sase cereri in vederea aprobarii arestarii preventive a sase membri ai Legislativului. Acesta a probat trei cereri si a respins trei. DNA a cerut totodata legiutorului sa ridice imunitatea in cinci cazuri, in vederea anchetarii unor actuali si fosti membri ai Cabinetului, dar acesta a aprobat trei solicitari, a respins una, iar un membru al Parlamentului a demisionat pentru a renunta la imunitate.

Declararea averilor:

Legea abiliteaza Agentia Nationala de Integritate (ANI) sa administreze si sa verifice declaratiile financiare ale tuturor oficialilor si sa monitorizeze eventuale conflicte de interese, se arata in raport, care adauga ca legea stipuleaza ca agentia poate identifica ”discrepante semnificative” intre venitul unui oficial si bunurile pe care le detine, de la un prag de 45.000 de lei (11.000 de dolari) in sus, si permite confiscarea bunurilor nejustificate.

Mecanismul de confiscare a ”bunurilor nejustificate” a fost ”greoi”, apreciaza Departamentul de Stat.

Pana la 25 octombrie, ANI a identificat 23 de cazuri de ”discrepante semnificative”, insumand 8,1 milioane de lei (peste 1,9 milioane dolari). Intre cei 23 de oficiali se afla un senator, un fost membru al Parlamentului, un primar, opt functionari publici de rang inalt, un fost procuror de rang inalt, un consilier local si cinci functionari publici in functii de executie, se precizeaza in raport.

Pana la aceeasi data, ANI a identificat 216 cazuri de incompatibilitati, 105 cazuri de conflicte de interese, 42 de cazuri de conflicte de interese de natura penala, iar 16 alte cazuri indica puternic infractiuni penale sau de coruptie.

Accesul la informatii publice:

Reprezentanti ai unor institutii media, precum Press One, EurActiv si Timpolis, s-au planes ca Guvernul a refuzat sa le ofere informatii publice pe care le-au cerut despre misiunea, programele, angajatii si cheltuielile Academiei Nationale pentru Stiintele Securitatii, noteaza diplomatia americana. Aceste publicatii au acuzat ca Academia este o institutie-fantoma, finantata cu fonduri publice, prin care se platesc salarii unor politicieni si oficiali de rang inalt cu legaturi in sectoarele securitatii si aplicarii legii.

Guvernul nu a respectat, adesea, legea care cere transparenta in luarea deciziilor, critica Washingtonul.

Departamentul pentru servicii online si design din cadrul biroului premierului este insarcinat cu coordonarea si implementarea planului de actiune Parteneriatul in vederea deschiderii Guvernului, in coordonare cu ONG-uri. Parteneriatul a inregistrat un oarecare succes in sporirea volumului de date deschise si in invasarea cetatenilor sa foloseasca aceste date, se arata in raport, in care care mentioneaza totodata ca Guvernul a adoptat in august un plan de actiune in acest domeniu pentru perioada 2016-2018.

”In pofida faptului ca serviciile de informatii au transferat majoritatea dosarelor Securitatii din perioada comunista Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, puterile colegiului au ramas limitate, deoarece legea nu-i permite sa emita verdicte cu caracter constrangator cu privire la dosare ale colaboratorilor Securitatii”, mai deplange Departamentul de Stat.

Print Friendly, PDF & Email