REVISTA PRESEI 01.03.2017

REVISTA PRESEI 01.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.

Capital.ro, Ziar.com, Pescurt.ro.

  1. Liviu Rogojinaru, CNIPMMR: Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche; nu poţi să ai două salarii minime.

Agerpres.ro, Chillpill.ro, Infoziare.ro, Ultimelestiri.ro.

  1. Liviu Rogojinaru (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche; nu poți să ai două salarii minime.

Profit.ro.

  1. CNIPMMR: Variantele privind creșterea salariului minim la nivel național sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză.

Curierulnațional.ro.

  1. CNIPMMR: Creşterea salariului minim trebuie făcută pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti

Economica.net

  1. Ministerul pentru Mediul de Afaceri răspunde criticilor aduse de CNIPMMR programului Start-up Nation: Proiectul poate suferi modificări

Bursa.ro, Stiri.astazi.ro.

  1. Liviu Rogojinaru, CNIPMMR: “Măririle salariale din sectorul bugetar vor crea o disfuncţionalitate în economie”.

Ceccarbusinessmagazin.ro.

  1. CNIPMMR apreciază că variantele propuse pentru salariul minim garantat la nivel naţional nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor

Wall-steet.ro, Portal-ro.com, Ziarelive.ro.

  1. CNIPMMR, observatii pe marginea proiectului Start-up Nation.

Amosnews.ro.

  1. Poziţia CNIPMMR referitoare la alegerea preşedintelui Consiliului Economic şi Social

News.ro.

  1. Reprezentanţi ai IMM-urilor: Cele trei variante privind creşterea salariului minim la nivel naţional sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză a impactului asupra IMM-urilor
  2. Ministerul pentru Mediul de Afaceri răspunde criticilor aduse de CNIPMMR programului Start-up Nation: Proiectul stă în dezbatere publică până pe 3 martie şi poate suferi modificări 17

Newslist.ro. 18

  1. CNIPMMR: Variantele privind creșterea salariului minim la nivel național sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză.

Ziaruldevrancea.ro.

  1. Patronii critică dur măsurile privind creşterea salariului minim.

M.ziarulevenimentul.ro.

  1. Reacţia antreprenorilor privind creşterea salariului minim.

M.cotidianul.ro.

  1. Patronii de IMM-uri se opun creșterii salariului minim în 2018.

Vocea.biz.

  1. Reprezentanții IMM-urilor: Variantele privind creşterea salariului minim la nivel naţional sunt toate proaste

Focus-energetic.ro.

  1. IMM-urile critică programul “Start-up Nation”.

Forbes.ro.

  1. Reprezentanții IMM-urilor contestă cele trei variante propuse de Ministerul Muncii pentru creșterea salariului minim la nivel national

Startupcafe.ro.

  1. Initiatorul Start-up Nation desfiinteaza conditiile Guvernului pentru antreprenorii care vor sa ia cei 44.000 Euro de la stat. Cele 9 probleme gasite in proiectul normelor de aplicare.

Feedler.ro.

  1. CNIPMMR: Variantele privind creșterea salariului minim la nivel național sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză.

Zf.ro.

  1. Etapele implementării programului România Start Up Nation vor dura 12 luni

Bzb.ro.

  1. Patronatul şi salariul minim: trei variante şi toate proaste.

Dcnews.ro.

  1. Antreprenorii critică legea salarizării. “E după ureche”.

Start-up.ro.

  1. Criticile IMM-urilor față de programul România Start-Up Nation.

Cronicaromana.net

  1. DIVERGENȚE PE MARGINEA NOULUI SALARIU MINIM.

Jurnalulbtd.ro.

  1. Lider de patronat IMM: “Aia care sprijina gardul la birt, care asteapta ajutorul social” sunt problema

Stirileprotv.ro.

  1. Patronii, nemultumiti de variantele de crestere a salariului minim. De ce este periculoasa existenta a doua venituri minime.

Money.ro.

  1. „Suntem afectați de lipsa forței de muncă, mulți așteaptă ajutor social”.

Corectnews.ro.

  1. Patronii de IMM-uri se opun creșterii salariului minim în 2018.

Businesscover.ro.

  1. Cum se vor puncta start-up-urile care vor să acceseze bani prin Start-up Nation.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

  1. Braşov, oraşul cu cel mai avantajos cost al vieţii din România. Pe ce loc se află Capitala.
  2. România, lider european la creşterea înnoptărilor turiştilor în 2015.
  3. România, la coada clasamentului la competitivitate regională. Bucureşti-Ilfov a avansat, însă regiunea Sud-Est e pe ultimul loc din UE.

Agerpres.ro.

  1. România, campioana Europei Centrale și de Est la vânzarea de portofolii de credite neperformante; tranzacții de 3,5 miliarde de euro în 2015 și 2016.

 5. Ministerul Finanțelor: România va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB

Apariții în presă ale CNIPMMR

Capital.ro, Ziar.com, Pescurt.ro

1. Liviu Rogojinaru, CNIPMMR: Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche; nu poţi să ai două salarii minime

Creşterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercursiunile acestei măsuri şi nu după ureche, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, într-o conferinţă de specialitate.

“Atât timp cât vom creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche. Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime”, a spus Liviu Rogojinaru. 

Conform preşedintelui CNIPMMR, discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor. 

“Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru. 

În ceea ce priveşte a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuţie numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor. 

“Asociaţiile patronale care îşi desfăşoară activitatea în lohn, cei care desfăşoară activităţi de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din preţul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creştere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câştigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piaţă. Trebuie să acordăm atenţie calităţii muncii. Tot acest lanţ de măriri va crea o disfuncţionalitate în economia României”, a apreciat Liviu Rogojinaru. 

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. La nivel macroeconomic, principalul pericol este, conform CNIPMMR, creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate. 

CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective şi pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, finanţat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.  Agerpres

Agerpres.ro, Chillpill.ro, Infoziare.ro, Ultimelestiri.ro

2. Liviu Rogojinaru (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche; nu poți să ai două salarii minime

Creșterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercusiunile acestei măsuri și nu după ureche, a declarat, marți, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, într-o conferință de specialitate.

“Atât timp cât vom crește salariile de dragul de a crește salariile și de a face masă votantă în rândul salariaților statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche. Noi venim și cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condițiile în care se poate crește salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creșteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puțină școală, știe că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poți să ai două salarii minime”, a spus Liviu Rogojinaru.

Conform președintelui CNIPMMR, discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților.

“Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iștii din România, este lipsa forței de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forței de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare și de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru.

În ceea ce privește a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuție numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor. 

“Asociațiile patronale care își desfășoară activitatea în lohn, cei care desfășoară activități de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din prețul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creștere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câștigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piață. Trebuie să acordăm atenție calității muncii. Tot acest lanț de măriri va crea o disfuncționalitate în economia României”, a apreciat Liviu Rogojinaru.

CNIPMMR susține că o creștere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. La nivel macroeconomic, principalul pericol este, conform CNIPMMR, creșterea prețurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către prețurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

CNIPMMR susține crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel național, finanțat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești.

 

Profit.ro

3. CNIPMMR: Variantele privind creșterea salariului minim la nivel național sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză

 

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creșterea salariului minim la nivel național, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat și o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forței de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poți să ai două salarii minime?

Oricine a învățat puțină școală știe că ai un singur minim, nu două”, a declarat marți președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferință de presă.

Valoarea  salariului minim garantat în plată la nivel național este de 1.450 lei/lună în prezent, scrie News.ro.

Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar.

Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.

”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reușesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu muncește”, afirmă Rogojinaru.

În opinia oficialilor CNIPMMR, creșterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.

”Discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților”, mai spun reprezentanții CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ.

”Acest sistem cu două salarii minime la nivel național, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creștere a numărului de angajați în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privați vor resimți lipsa forței de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR.

Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câștiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanță și fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

În ceea ce privește variantele B și C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creșterii salariului minim întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creșterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă și care își găsește cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanții Consiliului.

CNIPMMR susține totodată că o creștere a salariului minim, având implicații multiple la nivel macroeconomic, impune cam înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu, să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.

”CNIPMMR susține crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariu minim la nivel național, finanțat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești”, precizează conducerea CNIPMMR.

Oficialii patronatului spun că impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ, iar o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%.

”Se pare că ȋn Romȃnia creșterea costurilor determinată de creșterea salariului minim nu este compensată prin creșterea productivității, ci dimpotrivă, productivitatea scade”, subliniază oficialii Consiliului.

În opinia acestora, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creșterea prețurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către prețurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

CNIPMMR amintește totodată și de analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de țară al României din 2017.

“În ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizează introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim în viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificării salariului minim și grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experți care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. În ciuda acestor evoluții, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 lei (322 euro) începând cu 1 februarie 2017 și la 1.750 lei (390 euro) până în 2020. Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activității grupului tripartit”, arată raportul citat de CNIPMMR.

În cursul anului 2016, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) a realizat un studiu, din analiza căruia a reieșit că nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei în ansambul ei, punctează CNIPMMR.

De asemenea, potrivit art. 164, aliniatul (1) din Codul muncii, “salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor”.

CNIPMMR spune însă că până în prezent nu a avut loc nicio consultare cu confederațiile patronale.

Comisia Europeană menționează în cadrul Raportului de țară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective”, iar majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016)”. De asemenea, se menționează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”

Curierulnațional.ro

4. CNIPMMR: Creşterea salariului minim trebuie făcută pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti

Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public, cu privire la evoluţia salariului minim la nivel naţional, începând cu data de 01 ianuarie 2018, respectiv 3 variante ale acestuia:

Varianta A: 2 salarii minime pe economie, respectiv 1750 lei pentru sistemul bugetar şi 1550 lei/lună pentru sistemul privat;

Varianta B: 1550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar;

Varianta C:1650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar; şi care reprezintă creşteri ale valorii salariului minim garantat în plată la nivel naţional, faţă de 1450 lei/lună în prezent, CNIPMMR consideră că acestea nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.

Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor.

Poziția CNIPMMR PRIVIND variantele salariul minim GARaNTAT IN PLATĂ

În cursul anului 2016, a fost realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) un studio, din analiza căruia a reieşit că nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei în ansambul ei. 

Potrivit art. 164, alin. (1) din Codul muncii, “salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor” ori, până în acest moment, nu a avut loc nicio consultare cu confederațiile patronale.

Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016a).

De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”

Varianta A introducerea a două salarii minime garantate în plată la nivel naţional, pentru sectorul bugetar 1750 lei/lună şi 1550 lei/lună pentru sectorul privat 

Din punctul de vedere al CNIPMMR reprezintă variantă cu cel mai mare impact negativ.

Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă.

Prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

Variantele B şi C un salariu minim unic de 1550 lei/lună, respectiv, 1650 lei/lună 

Aceste variante prin care se realizează o mărire a salariului minim, fără a exista nicio analiză care să  justifice aceasta mărire, coroborat cu faptul că în cazul creșterii salariului minim  întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara ccreşterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocuparea în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă şi care îşi găsește cel mai greu un loc de muncă.

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.           

După realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentări a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitatea muncii, la nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din România și consultarea partenerilor sociali, se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țară.

Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade.

La nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

Având în vedere:

– analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de țară al României din 2017, potrivit căruia: “În ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizează introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim în viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificării salariului minim și grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experți care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. În ciuda acestor evoluții, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 RON (322 EUR) începând cu 1 februarie 2017 și la 1.750 lei (390 EUR) până în 2020. Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activității grupului tripartit”,

CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, finanţat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.        

Economica.net

5.   Ministerul pentru Mediul de Afaceri răspunde criticilor aduse de CNIPMMR programului Start-up Nation: Proiectul poate suferi modificări

Proiectul privind elaborarea normelor de aplicare a programului Start-up nation, inclusiv grila de evaluare a planului de afaceri, publicat în data de 22 februarie, se află în dezbatere publică până pe data de 3 martie şi poate suferi modificări, în funcţie de propunerile primite atât din partea oficiilor teritoriale pentru IMM şi cooperaţie (OTIMMC), cât şi din partea mediului de afaceri, afirmă, marţi, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA). 

Precizările MMACA vin în urma unor informaţii apărute în presă referitoare la normele de implementare a programului Start-up nation.

‘În urma discuţiilor cu OTIMMC şi a propunerilor şi sugestiilor din partea mediului de afaceri, punctajele din grilă au suferit unele modificări, o variantă intermediară, actualizată în timp real, fiind publicată pe pagina de web www.aippimm.ro. Toate propunerile şi observaţiile primite până pe data de 3 martie vor fi centralizate în vederea dezbaterii în cadrul Comitetului Consultativ pentru

Dezvoltarea IMM’, afirmă ministerul, într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, după organizarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, varianta aprobată a Hotărârii de Guvern va fi postată pe pagina de web www.aippimm.ro şi va fi transmisă spre avizare la Consiliul Interministerial privind Ajutorul de Stat (CIAS).

‘Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat îşi menţine deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv cu toţi actorii implicaţi şi interesaţi de impactul Programului Start-up nation şi recomandă echilibru în transmiterea mesajelor de natură să afecteze elaborarea unui astfel de program cu beneficii majore pentru antreprenori’, atrage atenţia instituţia.

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în Guvernul Grindeanu, a declarat, marţi, într-o conferinţă organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, că programul Start-up nation este unul de antreprenoriat şi nu trebuie transformat într-unul de ajutor social.

”Vorbim de un program de antreprenoriat, nu vorbim de un program social. Am văzut grila trimisă de minister (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – n.r.). Dacă s-a stabilit deja prin Ordonanţa de Guvern de aprobare a programului (OUG nr. 10/2017 – n. r.) numărul de locuri de muncă, două mai exact, nu mai trebuie să punctezi suplimentar în grilă faptul că, dacă creezi mai multe locuri de muncă, iei un punctaj mai mare. Dacă iei oameni din rândul absolvenţilor, iar iei puncte suplimentare, dacă iei din categoria şomerilor, iar iei punctaj. Nu este nevoie să punctezi în trei rânduri ajungând la aproximativ 40 de puncte numai locurile de muncă. Mai mult, este o premieră, punctezi ceva ce nu ai – adică, dacă asociatul nu a urmat un curs, primeşte cinci puncte. Este o premieră la nivel global”, a precizat Florin Jianu.

Acesta a spus că reprezentanţii mediului de afaceri au trimis ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat propuneri care vizează elemente calitative prin introducerea de elemente noi.

”În primul rând vrem să se puncteze calitatea planului de afaceri, dacă proiectul are un caracter inovativ, pentru că ne dorim să avem afaceri de calitate superioară. Un alt element important de punctat trebuie să fie nivelul asumat sau previzionat al cifrei de afaceri nete pentru anul fiscal următor ultimei plăţi, raportat la asistenţa financiară nerambursabilă”, a spus Florin Jianu.

O altă problemă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea normelor de implementare a programului Start-up nation este legată, în opinia fostului ministru, de specificaţiile cu privire la costurile eligibile.

”Aşa cum am declarat încă de la lansarea proiectului, pentru prima oară stabilim costuri neeligibile. Or, Hotărârea de Guvern este din nou construită pe costuri. Diferenţa este mare. Atunci când stabileşti costurile neeligibile, dai posibilitatea întreprinzătorului să facă orice fel de cheltuieli consideră mai puţin cele care sunt excluse. Atunci când stabileşti o listă cu costuri eligibile te limitezi, practic, numai la acele costuri. Experienţa perioadei 2007-2013 şi a fondurilor naţionale a arătat că este mai bine să spui costurile neeligibile şi întreprinzătorul să îşi facă planul de afaceri aşa cum îşi doreşte”, a spus Florin Jianu.

Bursa.ro, Stiri.astazi.ro

6. Liviu Rogojinaru, CNIPMMR: “Măririle salariale din sectorul bugetar vor crea o disfuncţionalitate în economie”

O creştere salarială corectă se bazează pe o creştere a calităţii şi cantităţii muncii, este de părere Liviu Rogojinaru, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care susţine că un angajat nu poate avea un salariu mare fără să aducă şi contribuţii notabile prin munca sa.

Liviu Rogojinaru a afirmat ieri, într-o conferinţă de presă: “Trebuie să fie determinate condiţiile în care creşte salariul minim”.

Domnia sa a adus în atenţie faptul că una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinderile din ţara noastră este lipsa forţei de muncă, iar dacă salariul minim al bugetarilor va creşte, atunci forţa de muncă va migra din domeniul privat în cel de stat, ceea ce va agrava problema.
     Liviu Rogojinaru a declarat: “Existenţa a două salarii minime, unul de 1.750 lei/lună pentru sistemul bugetar şi unul de 1.550 lei/lună pentru sistemul privat nu este posibilă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţin ştie că ai un singur minim, nu două”. În opinia sa, tot acest lanţ de măriri din sectorul bugetar va crea o disfuncţionalitate în economie.

Reprezentantul CNIPMMR a mai menţionat că nicio entitate patronală nu este de acord cu creşterea salariului minim. 

Liviu Rogojinaru a subliniat că o creştere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România.

Ceccarbusinessmagazin.ro

7. CNIPMMR apreciază că variantele propuse pentru salariul minim garantat la nivel naţional nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) susține crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariul minim la nivel național, mecanism finanțat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești.

Referindu-se la cele trei variante ale dinamicii salariului mediu la nivel național începând cu data de 1 ianuarie 2018, vehiculate în spațiul public (Varianta A: 2 salarii minime pe economie, respectiv 1750 lei pentru sistemul bugetar și 1550 lei/lună pentru sistemul privat; Varianta B: 1550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar; Varianta C: 1650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar), care reprezintă creșteri ale valorii salariului minim garantat în plată la nivel național, față de 1450 lei/lună în prezent, CNIPMMR consideră că acestea nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.

„Discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților”, a declarat Liviu Rogojinaru, președintele CNIPMMR.

Wall-steet.ro, Portal-ro.com, Ziarelive.ro

8. CNIPMMR, observatii pe marginea proiectului Start-up Nation

Ca urmare a publicarii de catre Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat (MMACA) a proiectului de Hotarare a Guvernului privind aprobarea normelor de implementare a O.U.G. nr. 10/2017, in data de 22.02.2017, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania transmite mai multe observatii cu privire la proiectul supus consultarii publice.

  1. Cu privire la art. 4. Beneficiari eligibili: propunem eliminarea distinctiei intre beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat si beneficiarii din fonduri europene. Alocarea intre regiunile de dezvoltare si, implicit, intre sursa de finantare (buget de stat/fonduri europene) trebuie facuta de catre administrator (MMACA), avand in vedere criteriile de eligibilitate stabilite prin O.U.G. nr. 10/2017. Formularea de la nivelul alin. 3 din art. 4 este neclara si poate induce in eroare aplicantii (acestia pot considera ca regiunea Bucuresti-Ilfov nu este eligibila);
  2. Cu privire la art. 5. Cheltuieli eligibile: propunem stabilirea doar a unor cheltuieli neeligibile in cadrul programului, in vederea cresterii atractivitatii acestuia pentru viitorii intreprinzatori;
  3. Cu privire la art. 6. Etapele implementarii programului: solicitam definirea clara a conceptului de „cerere de plata”. Cu alte cuvinte, care este mecanismul de plata de care beneficiaza intreprinderile ce urmeaza a fi infiintate (plata/avans, rambursare)? In cazul in care mecanismul de plata stabilit in acest moment nu prevede acordarea unor sume in avans, solicitam includerea acestei posibilitati de finantare (de realizare a platilor) in program, in temeiul art. 52, alin. 8 din Legea Finantelor Publice (500/2002);
  4. Cu privire la art. 6. Etapele implementarii programului: solicitam clarificarea modalitatii in care urmeaza a fi desfasurata evaluarea aplicatiilor depuse in cadrul platformei din site-ul www.aippimm.ro. Reamintim faptul ca, in conformitate cu programul de guvernare 2017-2020, evaluarea pentru fiecare aplicatie depusa in cadrul programului vizat trebuie realizata intr-o zi. Sistemul actual de evaluare nu evidentiaza acest termen;
  5. Cu privire la art. 6. Etapele implementarii programului: Va rugam sa definiti durata de implementare a proiectelor ce urmeaza a fi finantate si sa prezentati calendarul de implementare a tuturor fazelor programului: perioada de aplicare, perioada de contractare si perioada de implementare a programului. In acest sens, propunem o durata de implementare a proiectelor de maximum 12 luni.
  6. Cu privire la anexa la normele metodologiei (grila de evaluare tehnica):
  7. propunem eliminarea din grila de evaluare tehnica a criteriilor de eligibilitate, asa cum au fost ele definite prin O.U.G. nr. 10/2017. Facem referire la punctarea cu 15 puncte a proiectelor ce vizeaza infiintarea a 2 locuri de munca, cerinta ce este definita drept un criteriu de eligibilitate pentru proiectele depuse in acest program;
  8. propunem eliminarea din cadrul sau a criteriilor ce puncteaza lipsa unei actiuni, respectiv punctarea cu 5 puncte a faptului ca administratorul/asociatul nu va urma cursuri pentru dezvoltarea competentelor antreprenoriale/de managemenet de proiect;
  9. suplimentar, in vederea stabilirii unor premise corespunzatoare pentru selectarea unor afaceri viabile, propunem includerea in lista criteriilor de evaluare urmatoarele criterii:
    i. calitatea planului de afaceri depus (criterii referitoare la: nivelul de justificare a cheltuielilor bugetate, caracterul inovativ al afacerii, acreditarea sistemului de management);
    ii. nivelul previzionat/asumat al cifrei de afaceri nete pentru anul fiscal urmator ultimei plati, raportat la asistenta financiara nerambursabila;

Amosnews.ro

9.   Poziţia CNIPMMR referitoare la alegerea preşedintelui Consiliului Economic şi Social

Potrivit art. 23, alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, “Preşedintele Consiliului Economic şi Social este ales la propunerea părţilor prin votul plenului, dintre membrii acestuia, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul total al membrilor Consiliului Economic şi Social.”

Conform cutumei stabilite de partenerii sociali, preşedinţia CES se asigură prin rotaţie, în prezent fiind rândul părţii sindicale.

În acest moment ne aflăm la a patra rundă de vot, niciunul dintre cei doi candidaţi din partea sindicală nereuşind să primescă ¾ din numărul de voturi necesare pentru a fi ales preşedinte, respectiv 34 de voturi din 45.

PROPUNEREA CNIPMMR PENTRU DEBLOCAREA SITUAŢIEI REFERITOARE LA ALEGEREA PREŞEDINTELUI 

CONSILIULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL

Raportat la situaţia de fapt:

– niciunul dintre candidaţi nu va reuşi să obţină numărul de voturi solicitat conform Legii nr. 248/2013; 
– blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social, prin imposibilitate practică de alegere a preşedintelui,

CNIPMMR propune modificarea prin intermediul unei Ordonanţe de urgenţă a legii CES, respectiv pentru modificarea art. 23, alin. (1), în sensul  modificării majorităţii cerute pentru alegerea preşedintelui, de la ¾ la jumătate plus 1 din numărul membrilor.

În cadrul modificărilor propuse pentru o mai bună funcţionarea a CES-ului, CNIPMMR a făcut propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ, după modelul Comitetului Economic şi Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, respectiv angajatori, lucrători şi societate civilă (activităţi diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de ţări şi care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, din 1957.

CNIPMMR a făcut propuneri care vizau: 

–    funcția de preşedinte să fie asigurată prin rotaţie, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege, propunerea având în vedere practica de la nivelul Comitetului Economic şi Social European.

– reglementarea sancțiunilor în cazul în care inițiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancțiuni în cazul în care inițiatorii nu consultă CES); 

– reglementarea obligației inițiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic şi Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/pozițiile părților/amendamentele formulate sau, după caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social și civic calitativ);

– reglementarea prin Ordin al ministrului muncii și justiției sociale a procedurii complexe de evaluare și desemnare a reprezentanților societății civile;

– desemnarea membrilor comisiilor de organizații potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului Consiliului Economic și Social.

News.ro

10. Reprezentanţi ai IMM-urilor: Cele trei variante privind creşterea salariului minim la nivel naţional sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză a impactului asupra IMM-urilor

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat şi o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forţei de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două”, a declarat marţi preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferinţă de presă.

Valoarea  salariului minim garantat în plată la nivel naţional este de 1.450 lei/lună în prezent.

Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar.

Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.

”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reuşesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu munceşte”, afirmă Rogojinaru.

În opinia oficialilor CNIPMMR, creşterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.

”Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, mai spun reprezentanţii CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ.

”Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR.

Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

În ceea ce priveşte variantele B şi C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creşterii salariului minim întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creşterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă şi care îşi găseşte cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanţii Consiliului.

CNIPMMR susţine totodată că o creştere a salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, impune cam înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu, să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România.

”CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective şi pertinente,  prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, finanţat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti”, precizează conducerea CNIPMMR.

Oficialii patronatului spun că impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, iar o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%.

”Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade”, subliniază oficialii Consiliului.

În opinia acestora, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

CNIPMMR aminteşte totodată şi de analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de ţară al României din 2017.

“În ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizează introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim în viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice şi sociale ale modificării salariului minim şi grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experţi care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. În ciuda acestor evoluţii, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 lei (322 euro) începând cu 1 februarie 2017 şi la 1.750 lei (390 euro) până în 2020. Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activităţii grupului tripartit”, arată raportul citat de CNIPMMR.

În cursul anului 2016, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat un studiu, din analiza căruia a reieşit că nu se susţine scenariul creşterii salariului minim, evidenţiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare şi şomajului, veniturilor bugetare şi economiei în ansambul ei, punctează CNIPMMR.

De asemenea, potrivit art. 164, aliniatul (1) din Codul muncii, “salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor”.

CNIPMMR spune însă că până în prezent nu a avut loc nicio consultare cu confederaţiile patronale.

Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective”, iar majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remuneraţi cu salariul minim şi au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuţiei salariilor (Comisia Europeană, 2016)”. De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce priveşte stabilirea salariului minim.”

11. Ministerul pentru Mediul de Afaceri răspunde criticilor aduse de CNIPMMR programului Start-up Nation: Proiectul stă în dezbatere publică până pe 3 martie şi poate suferi modificări

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a anunţat marţi seara că proiectul privind elaborarea normelor de aplicare a programului Start-up nation, inclusiv grila de evaluare a planului de afaceri, va sta în dezbatere publică până în 3 martie şi poate suferi modificări, în funcţie de propunerile primite atât din partea Oficiilor Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie (OTIMMC), cât şi din partea mediului de afaceri. Ministerul răspunde astfel criticilor aduse marţi de reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care au reclamat că o parte dintre prevederile prevăzute de programul “România Start-up Nation” sunt neclare.

“În urma discuţiilor cu OTIMMC şi a propunerilor şi a sugestiilor din partea mediului de afaceri punctajele din grilă au suferit unele modificări, o variantă intermediară, actualizată în timp real, fiind publicată pe pagina de web www.aippimm.ro. Toate propunerile şi observaţiile primite până pe data de 3 martie vor fi centralizate în vederea dezbaterii în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM”, arată Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat într-un comunicat de presă transmis marţi seara.

Ministerul precizează că după organizarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, varianta aprobată a Hotărârii de Guvern va fi postată pe pagina de internet www.aippimm.ro şi va fi transmisă spre avizare la Consiliul Interministerial privind Ajutorul de Stat (CIAS), spun oficialii ministerului.

Ministerul mai spune că îşi menţine “deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv cu toţi actorii implicaţi şi interesaţi de impactul Programului Star-up nation şi recomandă echilibru în transmiterea mesajelor de natură să afecteze elaborarea unui astfel de program cu beneficii majore pentru antreprenori”.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi o parte dintre prevederile prevăzute de programul “România Start-up Nation”, pe care le consideră neclare, precum faptul că proiectul nu prezintă care este durata de implementare a proiectelor şi a programului integral. Fostul ministru pentru antreprenoriat, Florin Jianu, anterior preşedinte al CNIPMMR, care a iniţiat ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului, a declarat marţi că proiectul punctează inclusiv administratorii care nu au urmat un curs de antreprenoriat, ”ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume”, astfel că sunt necesare îmbunătăţiri.

Ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului a fost aprobată de Guvern la sfârşitul lunii ianuarie. În termen de 30 de zile urmează să fie elaborată o hotărâre de guvern cu normele de aplicare.

Potrivit noului program “România Start-up Nation”, 10.000 de mici antreprenori pot primi în acest an granturi de maxim 200.000 lei (circa 44.000 euro) pentru lansarea unui start-up, finanţarea acoperind integral investiţia în proiect.

Programul ar putea deveni operaţional de la 1 mai.

Newslist.ro

12. CNIPMMR: Variantele privind creșterea salariului minim la nivel național sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creșterea salariului minim la nivel național, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect.

Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat și o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forței de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

Ziaruldevrancea.ro

13. Patronii critică dur măsurile privind creşterea salariului minim

“Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două” susţin reprezentanţii patronatelor

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”.

Preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat şi o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forţei de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două”, a declarat marţi preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferinţă de presă.

Valoarea  salariului minim garantat în plată la nivel naţional este de 1.450 lei/lună în prezent. Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei/lună pentru sistemul privat.

Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar. Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.
”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reuşesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu munceşte”, afirmă Rogojinaru. În opinia oficialilor CNIPMMR, creşterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor. 

”Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, mai spun reprezentanţii CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ. 

”Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR.

Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. În ceea ce priveşte variantele B şi C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creşterii salariului minim întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creşterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă şi care îşi găseşte cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanţii Consiliului.

M.ziarulevenimentul.ro

14. Reacţia antreprenorilor privind creşterea salariului minim

 

Creşterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercusiunile acestei măsuri şi nu după ureche, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru.

„Atât timp cât vom creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche. Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime“, a spus Liviu Rogojinaru.

Conform preşedintelui CNIPMMR, discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor.

„Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile“, a spus Liviu Rogojinaru.

În ceea ce priveşte a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuţie numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor.

„Asociaţiile patronale care îşi desfăşoară activitatea în lohn, cei care desfăşoară activităţi de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din preţul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creştere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câştigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piaţă. Trebuie să acordăm atenţie calităţii muncii. Tot acest lanţ de măriri va crea o disfuncţionalitate în economia României“, a apreciat Liviu Rogojinaru.

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. La nivel macroeconomic, principalul pericol este, conform CNIPMMR, creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

 

M.cotidianul.ro

15. Patronii de IMM-uri se opun creșterii salariului minim în 2018

 

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) se opune creșterii salariului minim la 1 ianuarie 2018 pe motiv că nu există o analiză a impactului asupra IMM-urilor.

“Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduripublice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, susțin reprezentanți patronatului.

Zilele trecute, sindicatele s-au întâlnit cu oficialii Ministerului Muncii care le-au propus trei variante de lucru pentru creșterea salariului minim, din prima zi a anului viitor. Una dintre variantele luate în discuţie presupune introducerea unui salariu minim distinct pentru sectorul bugetar, cu 200 de lei peste salariul minim pe economie.

Alte variante prevăd majorarea salariului minim atât la stat cât şi la privat cu 100 sau 200 de lei faţă de cât este în prezent.Variantele care se vehiculează în prezent sunt:

  1. sectorul de stat – 1.750 de lei, sectorul privat – 1.550 de lei
  2. la stat şi privat – 1.550 de lei
  3. la stat şi privat – 1.650.

“Atât timp cât vor creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche.

Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime”, a declarat șeful patronatului, Liviu Rogojinaru.

Conform acestuia, una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţeide muncă. “În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a declarat Rogojinaru.

În ceea ce priveşte a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuţie numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor.

“Asociaţiile patronale care îşi desfăşoară activitatea în lohn, cei care desfăşoară activităţi de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din preţul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creştere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câştigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piaţă. Trebuie să acordăm atenţie calităţii muncii. Tot acest lanţ de măriri va crea o disfuncţionalitate în economia României”, a spus oficialul CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, introducerea a două salarii minime garantate în plată la nivel naţional, pentru sectorul bugetar 1750 lei/lună şi 1550 lei/lună pentru sectorul privat reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ.

Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat,va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă, susțin reprezentații patronatului. Prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea munciia fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. În prezent, salariul minim este de 1.450 lei.

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acestd omeniusă fie realizateanalize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.

După realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentări a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitateamuncii, la nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din România și consultarea partenerilor sociali, se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țară, spun reprezentații CNIPMMR.

“Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scădereaproductivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu estecompensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade. La nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurilebunurilor sau serviciilor comercializate”, se arată într-un comunicat al patronatului.

Vocea.biz

16. Reprezentanții IMM-urilor: Variantele privind creşterea salariului minim la nivel naţional sunt toate proaste

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu este deacord cu niciuna din cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018. Preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect și că varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat şi o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar este una păguboasă. Rogojinaru consideră că măsura va genera o migrare a forţei de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două”, a declarat preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru. Reprezentanții IMM-urilor nu sunt deacord cu două salarii minime, unul pentru sectorul privat și altul pentru cel public.

“Atât timp cât vom crește salariile de dragul de a crește salariile și de a face masă votantă în rândul salariaților statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche. Noi venim și cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condițiile în care se poate crește salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creșteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puțină școală, știe că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poți să ai două salarii minime”, a spus Liviu Rogojinaru.

Companiile private din România se confruntă cu o criză de forță de muncă, care se va accentua în condițiile în care la ”stat” se va câștiga mai mult ca la ”privat”.

“Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iștii din România, este lipsa forței de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forței de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare și de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru.

Cele mai afectate firme de creșterea salariului minim sunt cele care lucrează în lohn și care se tem că nu vor mai fi competitive pe piața europeană. “Asociațiile patronale care își desfășoară activitatea în lohn, cei care desfășoară activități de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din prețul pe care îl iau pe produs sau serviciu.

O creștere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câștigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piață. Trebuie să acordăm atenție calității muncii. Tot acest lanț de măriri va crea o disfuncționalitate în economia României”, a apreciat Liviu Rogojinaru.

Focus-energetic.ro

17. IMM-urile critică programul “Start-up Nation”

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) critică măsurile specificate de programul “România Start-up Nation”, între care faptul că proiectul nu prezintă care este durata de implementare a proiectelor și a programului integral, iar partea de cheltuieli vizează o listă de cheltuieli eligibile, care limitează foarte mult întreprinderile ce urmează să fie înființate și finanțate. Florin Jianu, fost președinte al CNIPMMR și inițiator al ordonanţei de urgenţă pentru lansarea programului, spune că programul Startup-Nation este unul de antreprenoriat și nu trebuie transformat în unul de ajutor social. În opinia sa, proiectul punctează inclusiv administratorii care nu au urmat un curs de antreprenoriat, ”ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume”, astfel că proiectul trebuie îmbunătățit.

”Vorbim de un program de antreprenoriat, nu vorbim de un program social. Am văzut grila trimisă de minister (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, n.r.). Dacă s-a stabilit deja prin Ordonanța de Guvern de aprobare a programului (OUG nr. 10/2017, n.r.) numărul de loc de muncă, două mai exact, nu mai trebuie să punctezi suplimentar în grilă faptul că, dacă creezi mai multe locuri de muncă, iei un punctaj mai mare. Dacă iei oameni din rândul absolvenților, iar iei puncte suplimentare, dacă iei din categoria șomerilor, iar iei punctaj. Nu este nevoie să punctezi în trei rânduri ajungând la aproximativ 40 de puncte numai locurile de muncă. Mai mult, este o premieră, punctezi ceva ce nu ai – adică dacă asociatul nu a urmat un curs, primește cinci puncte. Este o premieră la nivel global”, a precizat Florin Jianu.

Ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului a fost aprobată de Guvern la sfârşitul lui ianuarie. În termen de 30 de zile, urmează să fie elaborată o hotărâre de guvern cu normele de aplicare.

Jianu a spus că reprezentanții mediului de afaceri au trimis ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat propuneri care vizează elemente calitative prin introducerea de elemente noi.

”În primul rând vrem să se puncteze calitatea planului de afaceri, dacă proiectul are un caracter inovativ, pentru că ne dorim să avem afaceri de calitate superioară. Un alt element important de punctat trebuie să fie nivelul asumat sau previzionat al cifrei de afaceri nete pentru anul fiscal următor ultimei plăți, raportat la asistența financiară nerambursabilă”, a spus Florin Jianu.

Potrivit noului program “Start-up Nation”, 10.000 de mici antreprenori pot primi în acest an granturi de maxim 200.000 lei (circa 44.000 euro) pentru lansarea unui start-up, finanţarea acoperind integral investiţia în proiect.

Programul ar putea deveni operaţional de la 1 mai.

Reprezentanții CNIPMMR spun că grila punctează prea mult numărul de locuri de muncă create și persoanele vizate, respectiv absolvenți și someri, ceea ce, consideră CNIPMMR, nu este în regulă, din cauză că este vorba de un program care susține antreprenoriatul și nu activități precum reintegrarea socială sau șomerii.

Conducerea CNIPMMR arată că ar trebui pus accent pe afaceri cu valoarea adaugată mai mare și pe persoanele calificate pentru un anumit post.

Propunerea CNIPMMR este ca întreg procesul pentru programul România Start up Nation să nu depăşească 12 luni, perioadă în care se vor derula toate etapele proiectului: aplicaţia întreprinzatorilor, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

În ceea ce privește beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincției între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat și beneficiarii din fonduri europene.

”Alocarea între regiunile de dezvoltare și, implicit, între sursa de finanțare (buget de stat/fonduri europene) trebuie făcută de către administrator (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), având în vedere criteriile de eligibilitate stabilite prin OUG nr. 10/2017. Formularea de la nivelul alin. 3 din art. 4 este neclară și poate induce în eroare aplicanții (aceștia pot considera că regiunea București-Ilfov nu este eligibilă)”, spun reprezentanții CNIPMMR.

Referitor la capitolul privind cheltuielile eligibile, patronatul propune stabilirea doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creșterii atractivității acestuia pentru viitorii întreprinzători.

De asemenea, proiectul nu definește clar conceptul de „cerere de plată”.

”Care este mecanismul de plată de care beneficiază întreprinderile ce urmează a fi înființate (plată/avans, rambursare)? În cazul în care mecanismul de plată stabilit în acest moment nu prevede acordarea unor sume în avans, solicităm includerea acestei posibilități de finanțare (de realizare a plăților) în program, în temeiul art. 52, alin. 8 din Legea Finanțelor Publice (500/2002)”, afirmă oficialii CNIPMMR.

Aceștia mai cer totodată autorităților să definească durata de implementare a proiectelor ce urmează a fi finanțate și să prezinte calendarul de implementare a tuturor fazelor programului: perioada de aplicare, perioada de contractare și perioada de implementare a programului.

Răspunsul Ministerului pentru IMM-uri

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat răspunde acestor critici și spune că proiectul privind elaborarea normelor de aplicare a programului Start-up nation, inclusiv grila de evaluare a planului de afaceri, publicat în data de 22 februarie, va sta în dezbatere publică până pe 3 martie și poate suferi modificări, în funcție de propunerile primite atât din partea Oficiilor Teritoriale pentru IMM și Cooperație (OTIMMC) cât și din partea mediului de afaceri.

„În urma discuțiilor cu OTIMMC și a propunerilor și sugestiilor din partea mediului de afaceri punctajele din grilă au suferit unele modificări, o variantă intermediară, actualizată în timp real, fiind publicată pe pagina de web www.aippimm.ro. Toate propunerile și observațiile primite până pe data de 3 martie vor fi centralizate în vederea dezbaterii în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM”, arată Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat într-un comunicat.

Ulterior, după organizarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, varianta aprobată a Hotărârii de Guvern va fi postată pe pagina de internet www.aippimm.ro și va fi transmisă spre avizare la Consiliul Interministerial privind Ajutorul de Stat (CIAS), spun oficialii ministerului.

„Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat își menține deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv cu toți actorii implicați și interesați de impactul Programului Star-up nation și recomandă echilibru în transmiterea mesajelor de natură să afecteze elaborarea unui astfel de program cu beneficii majore pentru antreprenori”, mai arată comunicatul.

Accesul la finanţare prin acest program este deschis oricărui tip de start-up şi acoperă integral investiţia, cu condiţia să fie înfiinţate minimum două locuri de muncă, cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Programul are un buget de 1,7 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei de la buget şi 500 milioane lei fonduri europene.

Sumele necesare implementării Programului “Start-up Nation Romania” se vor asigura anual de la bugetul de stat cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

Forbes.ro

18. Reprezentanții IMM-urilor contestă cele trei variante propuse de Ministerul Muncii pentru creșterea salariului minim la nivel national

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră „proaste”, informează NEWS.RO.

Preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat şi o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forţei de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

Liviu Rogojinaru, preşedintele CNIPMMR, a declarat într-o conferință de presă: „Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două”.

Valoarea  salariului minim garantat în plată la nivel naţional este de 1.450 lei/lună în prezent.

Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei/lună pentru sistemul privat.

Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar.

Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.

Reprezentanții CNIPMMR au declarat că, până în prezent, nu a avut loc nicio consultare cu confederaţiile patronale.

Startupcafe.ro

19. Initiatorul Start-up Nation desfiinteaza conditiile Guvernului pentru antreprenorii care vor sa ia cei 44.000 Euro de la stat. Cele 9 probleme gasite in proiectul normelor de aplicare

Punctajul, criteriile de eligibilitate si alte conditii propuse de Guvern pentru antreprenorii care vor sa obtina cei pana la 200.000 de lei (circa 44.000 euro) de la stat prin Programul Start-up Nation Romania trebuie modificate iar unele chiar eliminate, considera Florin Jianu, fostul ministru pentru antreprenoriat, cel care a initiat acest program. Jianu, care este membru al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), a facut marti o serie de propuneri pentru normele de aplicare a programului de sprijin pentru mici afaceri. 

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat a lansat in dezbatere publica, saptamana trecuta, un proiect de hotarare de guvern privind normele de aplicare a Programului Start-up Nation Romania, prin care statul ar urma sa ofere firmelor noi granturi de pana la 200.000 de lei. 

Consultarea publica tine pana pe 3 martie, iar proiectul normelor de aplicare este criticat chiar de catre Florin Jianu, fostul ministru al Antreprenoriatului, care a initiat programul si l-a introdus in programul de guvernare al actualului Executiv. Reamintim ca Jianu si-a da demisia de onoare din Guvern, disociindu-se astfel de controversele acte normative emise de catre Cabinetul Grindeanu privind justitia. 

Principalele obiectii ale initiatorului Start-up Nation Romania la intentiile guvernului de a derula acest program:

  1. Amestecarea fondurilor europene

“In proiectul de HG se face o oarecare confuzie intre fondurile nationale si fondurile europene si intreprinzatorii nu mai inteleg unde sunt eligibili si unde nu mai sunt eligibili. De exemplu, pe fondurile europene regiunea Bucuresti-Ilfov este exclusa, iar pe fondurile nationale nu este exclusa. Deci nu e normal sa le punem intr-un sigur loc, pentru ca nu se mai intelege la ce facem referire”. 

“In hotararea de guvern nu trebuie sa facem referire si la fonduile europene. Pentru ca programul Romania Start-up Nation are o componenta insemnata de fonduri europene, fondurile europene vor fi detaliate printr-un ghid specific si aplicarea acestuia va fi conform regulilor Programului Operational Capital Uman (POCU)”. 

  1. Conditii de eligibilitate a cheltuielilor

Proiectul de HG propus de Guvern enumera punct-cu-punct cheltuielile care vor putea fi acoperite cu banii de la stat. CNIPMMR considera ca trebuie specificate doar cheltuielile care NU pot fi acoperite in program, nu si cele eligibile.

“In ordonanta de urgenta (de instituire a Programului Start-p Nation Romania, care preceda hotararea de gvern aflata i dezbatre – n.r.) am spus ca pentru prima oara stabilim costuri neeligibile. Or, hotararea de guvern este din nou construita pe tipuri de costuri eligibile. 

Atunci cand alegi costuri neeligibile, dai posibilitatea intreprinzatorului sa faci orice cheltuieli considera, mai putin cele excluse. 

Atunci cand stabilesti o lista de cheltuieli eligibile, te limitezi numai la acele costuri. Or, experienta fondurilor nationale si europene a aratat ca e mai bine sa pui doar costurile neeligibile si sa lasi la latiudinea intreprinzatorului sa realizeze planul de afaceri asa cum vrea” – sustine Jianu. 

  1. Nu se dau bani in avans

Florin Jianu spune ca proiectul de hotarare de guvern privind normele de aplicare a programului prevede ca antreprenorii sa faca investitiile din banii lor, pentru ca abia apoi statul sa le deconteze cheltuielile eligibile. De aceea, Consiliul IMM cere ca statul sa le ofere antreprenorilor avansuri pentru a putea initia macar investitia. 

“Trebuie sa introducem cererea de plata ca optiune pentru un intreprinzator. Este foarte dificil pentru un intreprinzator debutant sa-si faca in avans cheltuiala de aproximativ 50.000 euro urmand sa astete rambursare din partea statului. Si atunci trebuie sa introducem aceasta cerere de plata care da posibilitatea intreprinzatorului ca pe baza facturilor sa mearga la decont, sa i se plateasca banii si el sa plateasca furnizorilor. In HG nu este explicat acest lucru”. 

  1. Lipsesc bancile din program

“Eu am gandit programul cu o agentie de implemenare. Cu ajutorul bancilor, intreprinzatorii sa vina, pe baza facturilor si a rocedurilor, sa-si primeasca banii. Capacitatea oficiilor teritoriale este limitata. daca vorbim de 10.000 de startupuri, pentru ele va fi imposibil sa implementeze un astfel de program si trebuie sa fim realisti. De aceea trebuie atrasi de pe piata parteneri. Si pana acum s-a lucrat foarte bine. 

Vorbim de ceva vreme de o banca pentru IMM-uri. Pai hai sa implementam o astfel de banca. In programul de guvernare scrie ca in trimestrul III se operationleaza o astfel de banca. Programul Start-up Nation trebuie implemenat printr-o astfel de banca”. 

  1. TVA nu este cheltuiala eligibila

“TVA ar trebui sa fie eligibil. In aceasta forma, TVA reprezina un cost pentru un start-up”.

  1. Nu se pot plati salariile din banii de la stat

“Cred ca trebuie realizata si sustinuta si plata salariilor din ajutorul nerambursabil. Daca obligi intreprinzatorul debutant sa creeze 2 locuri de munca pe care sa le tina 3 ani si nu-l ajuti cu nimic, s-ar putea sa avem mari probleme in ceea ce priveste succesul acestui program. 49% din ajutorul nerabursabil ar putea fi reprezentat de salariile intreprinzatorului si ale celor pe care el ii angajeaza. Iar nu mai putin de 50% sa fie reprezentat de active corporale si necorporale”.

  1. Nu exista un calendar de implementare a programului

“Nu este pus si explicat nici calendarul de implementare a acestui program. Intreprinzatorii trebuie sa stie perioada in care ei vor aplica, cat va fi deschsa aceasta aplicatie, cat anume vor avea timp pentru implementarea programului si cand anume si in ce transe isi vor primi banii. Propunerea noastra este sa nu depaseasca 12 luni intreaga perioada cuprinsa: aplicatie, evaluare, contractare, implementare si de plata a sumelor aferente intreprinzatorilor”.

Intr-o sapatamana, un antreprenor artrebui sa-si infiineze o firma, sa aplice la program si sa poata fi acceptat in program, mai solicita Jianu. Pentru aceasta, insa, ar trebui ca si Legea societatilor comerciale sa se modifice, pentru ca o firma sa poata fi infiintata intr-o singura zi, asa cum – spune Jianu – prevede un proiect lasat de el in minister. 

  1. Grila de punctaj propusa de minister nu favorizeaza proiectele inovatoare

“Pe grila trimisa de minister, noi avem urmatoarele obiectiuni: in primul rand daca prin OUG s-a stabilit numarul locurilor de munca si anume 2 locuri de munca, nu mai trebuie sa punctezi intr-o grila faptul ca daca creezi mai multe locuri de munca iei un punctaj mai mare sau ca daca iei oameni din randul absolventilor sau al somerilor iar iei puctaj. Aici vorbim despre un program de antreprenoriat, nu un program social. Nu vorbim sa punctezi in 3 randuri, ajungand la 40 de puncte numai cu locurile de munca si categoria din care recrutezi”. 

“Propunerea noastra vizeaza elemente calitative. Introducem 4 elemente noi:

  • calitatea planului de afaceri: daca proiectul are caracter inovativ, daca introduci o inovatie privind un produs, un proces sau altceva – pentru ca ne dorim sa fie superioara calitatea acestor afaceri.
  • daca justifici cheltuielile bugetare. Daca bugetul pe care l-ai costruit are niste cereri de oferta, are un scurt istoric, de unde ai gasit echipamentul si cum ti-ai fundamentat cheltuielile.
  • daca vizezi si implementezi un sistem de management, acel ISO, tocmai pentru a creste calitatea afacerilor.
  • nivelul asumat sau previzionat al cifrei de afaceri. Statul este interesat, prin investitia pe care o face, in a aduce inapoi o calitate sporita a mediului de afaceri, dar si taxe sporite, locuri de munca de ocaliate superioara. Daca cifra de afaceri pe care antreprenorul o previzioneaza in anul ulterior primirii grantului depaseste 40% din finantarea nerambursabila, primeste un punctaj, daca este intre 30 si 40%, primeste alt punctaj, daca este sub 20% nu primeste niciun punct”.
  1. Cursurile de antreprenoriat

“Un alt lucru care ne-a mirat este faptul ca ajungem sa punctam ceva ce nu avem – in Romania e o premiera. Daca asociatul nu a fact niciun curs, primeste 5 puncte. E o premiera la nivel global: sa primesti puncte pentru ceva ce nu ai facut” – reclama Jianu.

Aici CNIPMMR vrea ca antreprenorii care au facut cursuri de antreprenoriat sa fie punctati, dar sa fie punctati si cei care nu au facut astfel de cursuri, dar au studii superioare de management, de exemplu. Iar cei care nu au facut nici cursuri, nici studii superioare de profil sa nu primeasca niciun punct la acest capitol.

Feedler.ro

20. CNIPMMR: Variantele privind creșterea salariului minim la nivel național sunt toate proaste. Este nevoie de o analiză

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creșterea salariului minim la nivel național, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat și o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forței de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poți să ai două salarii minime? Oricine a învățat puțină școală știe că ai un singur minim, nu două”, a declarat marți președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferință de presă.

Valoarea  salariului minim garantat în plată la nivel național este de 1.450 lei/lună în prezent, scrie News.ro.

Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar.

Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.

”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reușesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu muncește”, afirmă Rogojinaru.

În opinia oficialilor CNIPMMR, creșterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.

”Discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților”, mai spun reprezentanții CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ.

”Acest sistem cu două salarii minime la nivel național, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creștere a numărului de angajați în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privați vor resimți lipsa forței de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR.

Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câștiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanță și fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

În ceea ce privește variantele B și C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creșterii salariului minim întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creșterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă și care își găsește cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanții Consiliului.

CNIPMMR susține totodată că o creștere a salariului minim, având implicații multiple la nivel macroeconomic, impune cam înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu, să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.

”CNIPMMR susține crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariu minim la nivel național, finanțat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești”, precizează conducerea CNIPMMR.

Oficialii patronatului spun că impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ, iar o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%.

”Se pare că ȋn Romȃnia creșterea costurilor determinată de creșterea salariului minim nu este compensată prin creșterea productivității, ci dimpotrivă, productivitatea scade”, subliniază oficialii Consiliului.

În opinia acestora, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creșterea prețurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către prețurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

CNIPMMR amintește totodată și de analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de țară al României din 2017.

“În ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizează introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim în viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificării salariului minim și grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experți care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. În ciuda acestor evoluții, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 lei (322 euro) începând cu 1 februarie 2017 și la 1.750 lei (390 euro) până în 2020. Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activității grupului tripartit”, arată raportul citat de CNIPMMR.

În cursul anului 2016, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) a realizat un studiu, din analiza căruia a reieșit că nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei în ansambul ei, punctează CNIPMMR.

De asemenea, potrivit art. 164, aliniatul (1) din Codul muncii, “salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor”.

CNIPMMR spune însă că până în prezent nu a avut loc nicio consultare cu confederațiile patronale.

Comisia Europeană menționează în cadrul Raportului de țară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective”, iar majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016)”. De asemenea, se menționează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”

Zf.ro

21. Etapele implementării programului România Start Up Nation vor dura 12 luni

Propunerea CNIPMMR este ca întreg procesul pentru programul România Start up Nation să nu depăşească 12 luni. În această perioadă se vor derula toate etapele proiectului: aplicaţia întreprinzatorilor, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

De asemenea, se va face o diferenţiere între beneficiarii din fondurile europene şi cei din fondurile bugetului de stat, spune Florin Jianu, iniţiatorul programului.

Bzb.ro

22. Patronatul şi salariul minim: trei variante şi toate proaste

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră „proaste”.

Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ: „Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă”.

În ceea ce priveşte variantele B şi C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, „fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, va duce la o creştere a poverii salariale asupra IMM-urilor fără să rezolve problemele reale ale României. „Acum în România numai cine nu vrea nu munceşte”, afirmă Liviu Rogojinaru, preşedintele CNIPMMR.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

Dcnews.ro

23.  Antreprenorii critică legea salarizării. “E după ureche”

Creșterea salariului minim nu trebuie realizată “după ureche”, spune președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru.

“Atât timp cât vom crește salariile de dragul de a crește salariile și de a face masă votantă în rândul salariaților statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche. Noi venim și cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condițiile în care se poate crește salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creșteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puțină școală, știe că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poți să ai două salarii minime”, a spus Liviu Rogojinaru.

“Problema este lipsa forței de muncă”

Conform CNIPMMR, discuțiile referitoare la creșterea salariului minim arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților. 

“Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iștii din România, este lipsa forței de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forței de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare și de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru, potrivit Agerpres.

Start-up.ro

24. Criticile IMM-urilor față de programul România Start-Up Nation

Guvernul a publicat normele privind programul România Start-Up Nation acum o săptămână, iar perioada de dezbatere publică mai este până pe 3 martie. Consiliul Național al întreprinderilor private mici și mijlocii din România a publicat un raport în care menționează problemele pe care le-a identificat în programul Start-Up Nation.

Cei de la CNIPMMR nu sunt singurii care au criticat părți din proiect. Start-Up Nation ar trebui să finanțateze până la 10.000 de afaceri noi, adică firme înființate în 2017, cu sume maxime de 44.000 de euro. Publicăm mai jos opinia celor de la Consiliul IMM-urilor din România, o confederație patronală națională. Mai jos vei avea posibilitatea să citești și alte opinii despre programul Start-Up Nation.

Cronicaromana.net

25. DIVERGENȚE PE MARGINEA NOULUI SALARIU MINIM

Creșterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercusiunile acestei măsuri și nu după ureche, a declarat, marți, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, într-o conferință de specialitate.

„Atât timp cât vom crește salariile de dragul de a crește salariile și de a face masă votantă în rândul salariaților statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche. Noi venim și cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condițiile în care se poate crește salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creșteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă.

Oricine, cu puțină școală, știe că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poți să ai două salarii minime”, a spus Liviu Rogojinaru, informează Agerpres.

Conform președintelui CNIPMMR, discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților.

„Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iștii din România, este lipsa forței de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forței de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare și de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru.

În ceea ce privește a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuție numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor.

Jurnalulbtd.ro

26. Lider de patronat IMM: “Aia care sprijina gardul la birt, care asteapta ajutorul social” sunt problema.

Presedintele unei organizatii de patroni de firme mici si mijlocii (IMM) din Romania afirma ca IMM-urile sunt afectate de lipsa fortei de munca, in conditiile in care multe dintre persoanele apte de lucru ar prefera mai degraba ajutoarele sociale. In schimb, el critica o eventuala noua majorare a salariului minim pe economie fara un studiu de impact asupra firmelor. 

“In Romania, la momentul actual, numai cine nu vrea nu munceste. Povestea asta ca avem someri si asa mai departe e foarte frumoasa. Avem someri pentru ca nu vor sa munceasca foarte multi dintre oameni, dintre cei care sunt someri. Nu vorbesc despre cei cu dizabilitati, nu acolo este problema. Problema noastra sunt aia care sprijina gardul la birt, care vin si asteapta ajutorul social pentru copil, aia sunt problema reala.

Am ajuns sa aducem muncitori de la peste 100 km de Bucuresti, nu stim cum sa-i mai aducem”, a daclarat, marti, intr-o conferinta, Liviu Rogojinaru, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). 

El a mai reclamat si lipsa invatamantului profesonal din Romania, care adanceste criza de lucratori calificati. 

“Am luat legatura, de-a lungul anilor, cu Ministerul Invatamantului, care trebuie sa creeze specialisti, sa creeze licee profesionale, scoli profesionale. Utati-va cat este de mare abandonul scolar, pentru ca – ce sa vedezi? – sunt foarte multi copii care nu vor sa faca analiza matematica. Aia e! Macar sa pot sa-l fac sa invete o meserie, sa pot sa-l folosesc intr-un fel. Daca vreti sa ne distram acum, aratati-mi si mie un sudor cu poanson, are sa-si puna poansonul cu sudura pe care a facut-o. Nu-l mai gasesti in Romania”, a mai spus liderul Consiliului IMM. 

In context, el critica anumite intentii atribuite Ministerului Muncii, asa cum au aparut in presa, de a creste salariul minim pe economie, in lipsa cresterii volumului de munca sau a calitatii muncii. 

“Trebuie stiut foarte clar ca o crestere salariala corecta se bazeaza pe o crestere a cantitatii sau a calitatii muncii. Atata vreme cat vom creste salariile, de dragul de a creste salariile si de a face masa votanta in randul salariatilor statului si pentru a urmari si alte lucruri mai putin placute din punctul nostru de vedere, noi nu vom fi de acord cu asa ceva. Noi nu suntem de acord cu o crestere, dupa ureche, a salariului minim si cerem in continuare sa vedem intai un test al IMM-urilor, in care sa ni se spuna care sunt conditiile in care poate creste salariul minim si care sunt repercusiunile acestei cresteri”, a mai spus Liviu Rogojinaru. 

Presa a relatat recent ca Ministerul Muncii are in vedere 3 variante de lucru privind cresterea salariului minim pe econmie din anul 2018: 

  • Varianta A: 2 salarii minime pe economie, respectiv 1750 lei brut pentru sistemul bugetar si 1550 lei/luna pentru sistemul privat; 
  • Varianta B: 1550 lei/luna atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar; 
  • Varianta C: 1650 lei/luna atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar. 

“Toate cele trei variane sunt proaste, una mai proasta ca alta” – reclama presedintele Consiliului IMM. 

“Varianta A tocmai de aceea a fost denumita asa, pentru ca e cea mai proasta. Cine a facut un pic de scoala stie ca <> inseamna un singur lucru, nu exista doua minime. Cum poti sa ai doua salarii minime?! Si atunci, aceasta varianta nici nu-si are rostul sa o discutam, este o solutie complet gresita” – a mai spus Rogojinaru. 

El se plange ca o crestere diferentiata a salariului minim pe economie va adanci si mai mult lipsa fortei de munca disponibile pentru micile afaceri din sectorul privat. “In momentul in care se va face un salariu mai mare la stat, va fi o migrare la stat a putinei forte de munca ramase . Deci se va accentua aceasta gaura din economie. La momentul actual, nicio confederatie patronala nu este de acord cu aceasta crestere a salariului minim”. 

In schimb, varianta a doua, o majorare a salariului minim de la 1.450 de lei la 1.550 de lei brut, in toata economia, “poate fi luata incalcul daca vedem un studiu foarte clar si serios privind efectele asupra IMM”, a mai spus liderul patronatului IMM-urilor. 

In context, CNIPMMR spune ca sustine “crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective si pertinente, prin care sa fie stabilit salariu minim la nivel national, cu o structura tripartita, alcatuit din reprezentanti ai partenerilor sociali si ai guvernului, pe baza analizei productivitatii muncii si a performantelor de ansamblu ale economiei romanesti”. 

Acest mecanism tripartit trebui sa fie finantat in fonduri europene, precizeaza organizatia patronilor IMM. 

Incepand cu 1 februarie 2017, salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.250 de lei la 1.450 de lei.

Potrivit statisticilor Comisiei Europene, Romania ramane pe penultimul loc in privinta nivelului salariului minim pe economie (in fata Bulgariei), intre statele membre UE care au stabilita o remuneratie minima. In schimb, in cei 10 ani de la aderarea la UE, Romania a cunoscut una dintre cele mai bruste majorari ale salariului minim pe economie. 

Stirileprotv.ro

27. Patronii, nemultumiti de variantele de crestere a salariului minim. De ce este periculoasa existenta a doua venituri minime

Patronatele din Romania contesta cele trei variante de crestere a salariului minim, inaintate de Ministerul Muncii, pe care le considera ”una mai proasta ca cealalta”.

In plus, patronii considera ca varianta in care va exista un salariu minim in sistemul privat si o alta valoare – mai mare, pentru salariul minim in sistemul bugetar va genera o migrare a fortei de munca spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proasta ca cealalta. Cum poti sa ai doua salarii minime? Oricine a invatat putina scoala stie ca ai un singur minim, nu doua”, a declarat marti presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, citat de News.ro.

In prezent, valoarea salariului minim garantat in plata la nivel national este de 1.450 lei/luna, atat la stat cat si in mediul privat. Potrivit unei variante a proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, din 2018 ar trebui sa existe doua salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar si 1.550 lei/luna pentru sistemul privat.

O alta varianta indica un salariu minim de 1.550 lei/luna atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar, in timp ce varianta a treia propune un salariu minim de 1.650 lei/luna, atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar.

Rogojinaru afirma ca CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante. ”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reusesc sa rezolve problemele reale ale Romaniei. Acum in Romania numai cine nu vrea nu munceste”, spune reprezentantul patronatelor.

In opinia oficialilor CNIPMMR, cresterile nu pot fi aplicate in lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor. In plus, varianta in care vor exista doua salarii minime reprezinta varianta cu cel mai mare impact negativ.

”Acest sistem cu doua salarii minime la nivel national, cel din sectorul bugetar mai mare decat cel din sistemul privat, va determina o crestere a numarului de angajati in sistemul public, in timp ce intreprinzatorii privati vor resimti lipsa fortei de munca”, afirma oficialii CNIPMMR.

In primul trimestru al anului 2016, salariul minim a fost cu 80% mai mare decat in anul 2010, in timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei, 2017, ca “majorarile salariului minim continua sa fie adoptate fara aplicarea unor criterii obiective”, iar majorarile ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucratorilor care sunt remunerati cu salariul minim si au condus la o concentrare puternica in partea inferioara a distributiei salariilor (Comisia Europeana, 2016)”. De asemenea, se mentioneaza ca au fost inregistrate progrese “limitate in ceea ce priveste stabilirea salariului minim.”

Money.ro

28. „Suntem afectați de lipsa forței de muncă, mulți așteaptă ajutor social”

Presedintele unei organizatii de patroni de firme mici și mijlocii (IMM) din România a declarat că IMM-urile au de suferit din cauza lipsei forței de muncă. El afirmă că majoritatea persoanelor apte de lucru ar preferă să primească ajutoare sociale din partea statului.

El nu se poate gândi la o eventuală majorare a salariului minim pe economie fără un studiu de impact asupra firmelor.

„În România, la momentul actual, numai cine nu vrea nu muncește. Povestea asta că avem șomeri și așa mai departe e foarte frumoasă. Avem șomeri pentru că nu vor să muncească foarte mulți dintre oameni, dintre cei care sunt șomeri. Nu vorbesc despre cei cu dizabilități, nu acolo este problema. Problema noastră sunt ăia care sprijină gardul la birt, care vin și așteaptă ajutorul social pentru copil, ăia sunt problema reală. Am ajuns să aducem muncitori de la peste 100 km de București, nu știm cum să-i mai aducem”, a declarat, marți, într-o conferință, Liviu Rogojinaru, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Rogojinaru este de părere că Ministerului Muncii nu este în măsură să crească salariul minim pe economie, pe fondul lipsei cresterii volumului de muncă sau a calității muncii.

„Trebuie știut foarte clar că o creștere salarială corectă se bazează pe o creștere a cantității sau a calității muncii. Atâta vreme cât vom crește salariile, de dragul de a crește salariile și de a face masa votantă în rândul salariaților statului și pentru a urmări și alte lucruri mai puțin plăcute din punctul nostru de vedere, noi nu vom fi de acord cu ala ceva. Noi nu suntem de acord cu o creștere, după ureche, a salariului minim și cerem în continuare să vedem întâi un test al IMM-urilor, în care să ni se spună care sunt condițiile în care poate crește salariul minim și care sunt repercusiunile acestei creșteri”, a continuat Liviu Rogojinaru, potrivit startupcafe.ro.

Corectnews.ro

29. Patronii de IMM-uri se opun creșterii salariului minim în 2018

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) se opune creșterii salariului minim la 1 ianuarie 2018 pe motiv că nu există o analiză a impactului asupra IMM-urilor, informează Cotidianul.ro.

“Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, susțin reprezentanți patronatului.

Zilele trecute, sindicatele s-au întâlnit cu oficialii Ministerului Muncii care le-au propus trei variante de lucru pentru creșterea salariului minim, din prima zi a anului viitor. Una dintre variantele luate în discuţie presupune introducerea unui salariu minim distinct pentru sectorul bugetar, cu 200 de lei peste salariul minim pe economie.

Alte variante prevăd majorarea salariului minim atât la stat cât şi la privat cu 100 sau 200 de lei faţă de cât este în prezent.

Variantele care se vehiculează în prezent sunt:

  1. sectorul de stat – 1.750 de lei, sectorul privat – 1.550 de lei
  2. la stat şi privat – 1.550 de lei
  3. la stat şi privat – 1.650.

“Atât timp cât vor creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche. Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime”, a declarat șeful patronatului, Liviu Rogojinaru.

Conform acestuia, una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei

de muncă. “În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a declarat Rogojinaru. În ceea ce priveşte a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuţie numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor. “Asociaţiile patronale care îşi desfăşoară activitatea în lohn, cei care desfăşoară activităţi de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din preţul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creştere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câştigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piaţă. Trebuie să acordăm atenţie calităţii muncii. Tot acest lanţ de măriri va crea o disfuncţionalitate în economia României”, a spus oficialul CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, introducerea a două salarii minime garantate în plată la nivel naţional, pentru sectorul bugetar 1750 lei/lună şi 1550 lei/lună pentru sectorul privat reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ. Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat,va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă, susțin reprezentații patronatului. Prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.

În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea munciia fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. În prezent, salariul minim este de 1.450 lei.

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acestd omeniusă fie realizateanalize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. După realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentări a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitateamuncii, la nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din România și consultarea partenerilor sociali, se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țară, spun reprezentații CNIPMMR.

“Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scădereaproductivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade.

La nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate”, se arată într-un comunicat al patronatului.

Businesscover.ro

30. Cum se vor puncta start-up-urile care vor să acceseze bani prin Start-up Nation

A apărut un proiect de hotărâre a guvernului care include o grilă în conformitate cu care se vor puncta start-up-urile care se vor înscrie în programul Start-up Nation, gândit de fostul ministru al Antreprenoriatului, Florin Jianu, și continuat și după demisia acestuia.

Grila include 100 de puncte, iar pentru a beneficia de grantul guvernamental, start-up-urile trebuie să acumuleze minimum 60.

Suma cu care e finanțat un start-up se ridică la circa 200.000 lei, în jur de 44.000 de euro, și, teoretic, poate acoperi întreaga investiție în proiect.

Cum se punctează startup-urile

Cel mai mare număr de puncte în primesc afacerile deschise în producție și industriile creative, cu câte 30 și, respectiv, 25 de puncte. Comerțul primește 15 puncte.

Programul e destul de înclinat către factorul social, iar crearea de locuri de muncă e și ea bine punctată.

Start-up-urile care oferă trei sau mai multe locuri de muncă primesc 20 de puncte, iar cele care vor

înființa măcar două, vor acumula 15 puncte.

Puncte se vor acorda și pentru achiziția de echipamente tehnologice cu pondere de peste 60% din valoarea planului de afaceri.

Cu toate acestea, există opinii conform cărora, punctajul ar trebui să aibă criterii oarecum diferite față de cele propuse.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut, de exemplu, să fie introdus un criteriu care să puncteze calitatea planului de afaceri depus și originalitatea acestuia.

De asemenea, CNIPMMR a cerut să se puncteze doar antreprenorii care au urmat sau urmează cursuri de antreprenoriat, ceea ce pare oarecum inadecvat. Antreprenoriatul nu se face pe bază de cursuri, ci pe bază de idei. Pe care nu ți le oferă un curs. Asta nu înseamnă că ulterior nu se pot face unele cursuri pentru îmbunătățirea cunoștințelor antreprenorilor, dar să-i obligi să o facă, nu pare deloc potrivit.

Cine are acces la finanțarea Start-up Nation

Accesul la finanţare este deschis oricărui tip de start-up, condiţia fiind însă să fie înfiinţate minimum două locuri de muncă, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu posibilitatea ca unul sau ambele contracte să aparţină fondatorilor start-up-ului.

Programul Start-up Nation are un buget de 1,7 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei de la buget şi 500 milioane lei din fonduri europene.

Pentru a accesa finanţarea, antreprenorii trebuie să completeze pe site-ul www.antreprenoriat.gov.ro sau pe www.aippimm.ro un plan de afaceri pentru care va primi un punctaj şi, în funcție de acesta va fi admis sau respins.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Braşov, oraşul cu cel mai avantajos cost al vieţii din România. Pe ce loc se află Capitala

Braşov, reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul cu acelaşi nume, a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu. Cercetarea a analizat percepţia pe care românii o au asupra costului vieţii perceput din oraşul şi cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obţin.

Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

Ce regiuni şi cartiere sunt cele mai avantajoase La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor. La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu.

Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria). „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş.

Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai ”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

„În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

Bucureşti, pe locul 9 în clasament Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi. În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor. Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. Pentru realizarea clasamentului, realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research, participanţii au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine.

Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final. Până în prezent, 125.966 de români au răspuns chestionarului propus. În luna ianuarie, conform aceleaşi cercetări, Oradea a fost evaluat ca fiind oraşul cu cel mai înalt grad de siguranţă, iar cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca ca fiind cel mai sigur din ţară. 

2. România, lider european la creşterea înnoptărilor turiştilor în 2015

Anul 2015 a adus o majorare record a înnoptărilor turiştilor în România, ţara noastră fiind lider în clasamentul european cu o creştere de peste 10%, comparativ cu 2014. Cu toate acestea, nu foarte mulţi străini au fost atraşi, creşterea fiind condusă în principal de turiştii rezidenţi.

Potrivit unui raport al institutului european de statistică Eurostat, România, alături de Irlanda, Slovacia şi Suedia au avut cele mai mari creşteri ale înnoptărilor turiştilor străini, în 2015 faţă de 2014, de peste 10%. Prin comparaţie, Bulgaria a înregistrat cea mai mare scădere din Uniune, de 5,2%. Însă creşterea a fost dată în principal de înnoptările turiştilor români, care s-au majorat cu 15,3% în perioada menţionată.

La nivel european, numărul turiştilor domestici a crescut cu un ritm moderat, de 4%. În schimb, cea mai mare scădere a fost în Irlanda, unde a scăzut cu 9,2% numărul turiştilor domestici care au înnoptat în ţară.

Timpul total petrecut de turişti în cazări în UE a continuat să crească cu 4%, ajungând la 2,8 miliarde de nopţi, iar numărul a crescut cel mai mult în România, Slovacia, Cehia, Portugalia şi Slovenia. De asemenea, mai mult de două din trei nopţi au fost petrecute în cinci state membre: Spania, Franţa, Italia, Germania şi Marea Britanie.

3.România, la coada clasamentului la competitivitate regională. Bucureşti-Ilfov a avansat, însă regiunea Sud-Est e pe ultimul loc din UE

România se află la coada clasamentului european în funcţie de competitivitatea regională, regiunea Bucureşti-Ilfov avansând câteva poziţii, însă Regiunea Sud-Est ocupă un ruşinos loc final în top, alături de regiunea franceză Guyane.

Potrivit indicelui competitivităţii regionale pentru 263 de regiuni ale UE publicat de Comisia Europeană – un studiu care furnizează regiunilor informaţii utile pentru a-şi stimula performanţa economică – cinci din cele opt regiuni româneşti au obţinut un scor de sub 10 puncte. Bucureşti-Ilfov este cea mai bine poziţionată regiune din România, cu un scor de puţin peste 45 puncte, plasând Capitala şi judeţul Ilfov pe locul 161 în rândul celor 263 de regiuni europene , scrie profit.ro. Însă deşi Bucureşti-Ilfov a avansat patru poziţii faţă de ediţia anterioară, când s-a clasat pe locul 165, regiunea prezintă deficienţe semnificative raportat la suratele europene cu un PIB comparabil, printre care regiunea italiană Trento (48,6 puncte, locul 153), Schwaben, Germania (72,3 puncte, locul 51), Madrid, Spania (67,7 puncte, locul 83) sau Cheshire (85,1 puncte, locul 16), potrivit sursei citate. A doua cea mai bine plasată regiune din România în topul competitivităţii este regiunea Vest (judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Covasna), urmată de regiunea Nord-Vest (judeţele Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa Năsăud). Cele două regiuni ocupă locurile 240 şi 241 în clasamentul UE, cu un scor de 13,2, respectiv 11,9 puncte.

Regiunea Sud-Est, care cuprinde judeţele Buzău, Ialomiţa, Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa, se află pe ultimul loc în indicele competitivităţii, la egalitate cu regiunea franceză Guyane. Regiunea Sud-Est a obţinut doar 0,07 puncte la ediţia din acest an a indicelui, puţin peste punctajul de zero puncte înregistrat de Guyane.

Următoarele cele mai puţin competitive regiuni europene sunt, în ordine, Anatoliki Makedonia, Sterea Ellada (Grecia), Severozapaden (Bulgaria), Peloponnisos, Dytiki Ellada, Ionia Nisia (Grecia) şi regiunile româneşti Sud-Vest Oltenia (judeţele Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj şi Mehedinţi) şi Sud-Muntenia (judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman). Cele două regiuni româneşti au obţinut un scor apropiat, de 5,56, respectiv 5,69 puncte. La polul opus, regiunea formată din Londra şi localităţile învecinate este cea mai competitivă din UE, potrivit datelor Comisiei. Londra a obţinut scorul maxim, de 100 puncte, devansând ocupanta primului loc la ediţia din 2013 a indicelului UE, regiunea olandeză Utrecht.

Capitala olandeză şi localităţile din apropiere se află în acest an pe locul doi, la egalitate cu o altă regiune britanică, ce cuprinde Berkshire, Buckinghamshire şi Oxfordshire. Top 10 cele mai competitive regiuni din UE este completat de Stockholm (Suedia), Surrey (Marea Britanie), Hovedstaden (Danemarca), Luxembourg, Ile de France (Franţa), Oberbayern (Germania) şi Hampshire şi Isle of Wight (Marea Britanie).

Comisarul pentru politica regională, Corina Creţu, a declarat: „Acest indice este un instrument valoros pentru o mai bună elaborare a politicilor. El consolidează eforturile Comisiei de sprijinire a reformelor structurale şi de stimulare a capacităţilor de inovare ale regiunilor UE prin investiţii legate de politica de coeziune.

Deoarece fiecare regiune este unică, oferim un sprijin adaptat pentru a le abilita şi a le ajuta să îşi valorifice atuurile şi activele, mai ales prin intermediul strategiilor noastre regionale de specializare inteligentă”. Potrivit Comsiei Europene, în ansamblu, rezultatele din 2016 sunt consecvente cu cele din 2013.

„Se poate observa în continuare un model policentric, în cadrul căruia zonele puternice din jurul capitalelor şi cele metropolitane reprezintă principalii factori motori ai competitivităţii. În majoritatea nord-vestului Europei se pot observa efecte de propagare, însă acest lucru este mult mai puţin evident în regiunile UE aflate înspre est şi sud. În multe cazuri se observă niveluri ridicate de variaţie în cadrul aceleiaşi ţări, cauzate de o regiune a capitalei care depăşeşte clar celelalte regiuni din ţară din punctul de vedere al performanţei”, se arată în comunicatul CE.

Agerpres.ro

4. România, campioana Europei Centrale și de Est la vânzarea de portofolii de credite neperformante; tranzacții de 3,5 miliarde de euro în 2015 și 2016

România a fost campioana Europei Centrale și de Est (ECE) la vânzarea de portofolii de credite neperformante (NPL), cu tranzacții încheiate în valoare de 3,5 miliarde euro în 2015 și 2016, se arată într-un raport al unei companii de consultanță internațională, remis miercuri AGERPRES.

ECE a beneficiat de un interes crescut al investitorilor și de o activitate bancară mai intensă datorită îmbunătățirii condițiilor economice și a creșterii provizioanelor în câteva țări din regiune ca urmare a exercițiului de Evaluare a Calității Activelor.

Cele mai multe tranzacții încheiate au avut loc în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) și Slovenia (9%).

În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite țări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendință va continua și în 2017, arată raportul anual Deloitte NPL Study. Portofoliile corporative tranzacționate în Europa Centrală și de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 — 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare și de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

“În 2017, băncile românești vizează micșorarea ratei NPL de 10% înregistrată la sfârșitul anului 2016, astfel că vor ținti reducerea diferenței dintre nivelul actual și media europeană de 5%. În acest context, mă aștept să văd patru până la cinci tranzacții cu credite neperformante în acest an, fiecare cu valori nominale de câteva sute de milioane de euro. Creditele neperformante corporative și retail ipotecare vor rămâne în continuare vedetele tranzacțiilor în Europa Centrală și de Est”, a spus Radu Dumitrescu, partener Deloitte România.

Mediul macroeconomic a susținut creșterea pieței creditelor neperformante din regiune: produsul intern brut a crescut în toate cele douăsprezece țări analizate, având un impact pozitiv indirect asupra capacității de plată a clienților persoane fizice, cât și asupra clienților persoane juridice.

De asemenea, piața imobiliară s-a îmbunătățit și ne așteptăm ca această tendință să continue în următoarea perioadă, în timp ce în zona de reglementare există tendința de a înlătura obstacolele din procesul de vânzare a creditelor neperformante. Ultima directivă a Băncii Centrale Europene stipulează reguli de raportare cuprinzătoare în cazul băncilor care înregistrează în bilanțurile lor volume mari de credite neperformante.

Vânzările de portofolii de credite neperformante au crescut în 2016, comparativ cu 2014 și 2015, în mare parte datorită creșterii interesului investitorilor din Europa Centrală și de Est și a unei disponibilități crescute din partea băncilor de a renunța la aceste portofolii, se arată în raport. Deși investitorii s-au arătat interesați de creditele ipotecare retail, capacitatea de colectare a creanțelor rămâne o preocupare pentru mulți investitori.

Așteptările sunt ca, în 2017, tranzacțiile cu credite neperformante să atingă un nivel stabil sau mai ridicat pe măsură ce investitorii se vor familiariza cu regiunea. Rolul restructurării va crește ca importanță în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Rata NPL din regiune va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default.

A cincea ediție a raportului Deloitte NPL Study analizează piețele de NPL din douăsprezece țări: Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.

5. Ministerul Finanțelor: România va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB

Diferența dintre estimările Comisiei Europene și cele ale României în ceea ce privește deficitul bugetar pentru 2017 este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare, dar autoritățile române și-au asumat un program de guvernare care va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.

“Prin scrisoarea transmisă, Comisia Europeană se arată preocupată de o eventuală depășire a țintei de deficit pentru anul 2017. Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul și-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, precizează Ministerul Finanțelor.

Replica autorităților române vine după ce comisarii europeni Valdis Dombrovskis și Pierre Moscovici au transmis o scrisoare Ministerului Finanțelor Publice în contextul publicării de către Comisia Europeană (CE) a rapoartelor privind situația economică și socială din statele membre.

Analiza Comisiei face parte din procedura Semestrului European și include o evaluare a dezechilibrelor care există încă în unele state membre. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre UE, situația acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice.

“Deși în acest moment avem opinii diferite privind prognoza economică pentru anul 2017, Guvernul României s-a angajat să implementeze un Program de guvernare menit să aducă dezvoltare sustenabilă, investiții în infrastructură și creare de noi locuri de muncă, cu respectarea unei ținte de deficit de sub 3% din PIB”, precizează sursa citată.

Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.

“Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”, avertiza Comisia Europeană la vremea respectivă.

Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018.

Print Friendly, PDF & Email