Revista presei 30.03.2017

Revista presei 30.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Economica.net
  1. CNIPMMR: Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri
Zf.ro.
  1. Consiliul IMM: Aproape 90% din întreprinzători întâmpină piedici administrative, fiind afectaţi de procedurile complicate de autorizare sau de taxele parafiscale.
Adevarulfinanciar.ro.
  1. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare.
Startupcafe.ro, B1.ro, Republikanews.ro, Ziare-pe-net.ro, Romania.shafaqna.com.
  1. Patronii IMM, îngrijorați! Guvernul întârzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Care sunt cerințele lor
M.libertarea.ro.
  1. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Antena.ro, Nmedia.ro.

  1. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare.
Ceccarbusinessmagazin.ro.
  1. Întreprinzătorii mici și mijlocii solicită înfiinţarea unui departament de debirocratizare în ministere
1stiri.com.
  1. 86,7% dintre IMM-uri au întâmpinat piedici la iniţierea şi consolidarea afacerii – Sondaj CNIPMMR

Hotnews.ro, Diacaf.ro, Ziarelive.ro, ZTV.ro, Pauza-online.ro.

  1. Patroni IMM: Guvernul ntrzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Ce vor patronii cu afaceri mici si mijlocii
Capital.ro, Ziar.com, Amosnews.ro.
  1. Care sunt cele mai competitive regiuni din UE.
Fiscalitatea.ro.
  1. 23 de milioane de IMM-uri se confrunta cu provocari severe.
Bursa.ro.
  1. CNIPMMR: “Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri”.
Libertarea.ro.
  1. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Cât alocă un cuplu pentru un sejur de weekend în România.
  2. De unde mai luăm bani? Guvernul vrea să folosească rezervele companiilor de stat pentru finanţarea deficitului
  3. Daea, despre proiectul de susţinere a crescătorilor de porci: Aduc carne pe masa românilor şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară.
Agerpres.ro.
  1. ACA: Vremea nefavorabilă și depopulările familiilor de albine vor afecta anul apicol 2017
  2. INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă vacante în 2016; rata medie anuală a crescut la 1,28%
  3. Dumitru Costin: BNS a cerut, în Consiliul Național Tripartit, modificarea cadrului legislativ privind salarizarea în companiile cu capital de stat

Apariții în presă ale CNIPMMR

Economica.net

1. CNIPMMR: Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri, care să fie prezentat şi aprobat de Guvern, a declarat marţi Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie.

Consiliul a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de guvern în primul trimestru al acestui an.

”Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică. Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat marţi Florin Jianu.

Astfel, în ceea ce priveşte Legea prevenţiei, proiectul trebuie teoretic să intre în viagoare pe 1 aprilie, însă proiectul legii nu a fost publicat în dezbatere pe site-ul ministerului în transparenţă decizională.

Referitor la Programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în prezent proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare.

Ordonanţa de Urgenţă a fost publicată în 30 ianuarie, iar normele de implementare aveau termen 2 martie, acestea trebuiau elaborate şi aprobate în termen de 30 de zile de la publicare.

Mai mult, memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare” nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare, acesta având termen pentru implementare 31 martie.

”În plus, schemele pentru acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane euro nu au fost redactate, deşi aveau termen 31 martie. 33% din fonduri sunt pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro şi 1 milion euro, alte 33% sunt pentru firmele cu afaceri între 1 şi 10 milioane euro, iar 34% sunt pentru firmele cu o cifră de afaceri peste 10 milioane euro”, adaugă Florin Jianu.

Un alt proiect care trebuia dezbătut cu reprezentanţii mediului de afaceri până la sfârşitul lunii martie este Codul economic al României, care însă nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.

Proiectul urma să includă toate legile care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Zf.ro

2. Consiliul IMM: Aproape 90% din întreprinzători întâmpină piedici administrative, fiind afectaţi de procedurile complicate de autorizare sau de taxele parafiscale

Întrebaţi dacă s-au confruntat cu bariere/piedici administrative la iniţierea, derularea sau consolidarea afacerii, au răspuns afirmativ 86,7% din cei chestionaţi în cadrul unui sondaj prezentat marţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, respondenţii au menţionat în principal procedurile îndelungate şi complicate de autorizare, costurile ridicate administrative şi numeroase taxe parafiscale. Cei mai mulţi (63,3%) au fost afectaţi de procedurile îndelungate de autorizare/înregistrare, apoi de lipsa soluţiilor eGovernment (60%), de numeroasele taxe parafiscale (56,7%), de costurile administrative ridicate (53,3%) şi de perioada mică de validitate a licenţelor, cu reluarea procedurilor (30%).

Ca soluţii, 80,6% din respondenţi au considerat necesară înfiinţarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort şi în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare.

Adevarulfinanciar.ro

3. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare

Niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri nu a fost adoptat de Guvern, în primul trimestru al acestui an, deşi măsurile au fost promise în programul de guvernare.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor, şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în primul trimestru al anului 2017.

„Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică. Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat marţi Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie.

Şase promisiuni majore, zero realizări                                       

Aşadar, există şase măsuri incluse în programul de guvernare 2017-2020 pentru mediul de afaceri care trebuiau implementate în primul trimestru al acestui an, însă ele sunt în diferite stadii de realizare: au termene depăşite, nu există informaţii despre proiectele de Hotărâre de Guvern, nu au scheme de ajutor de stat redactate sau nu au fost puse în dezbatere publică.

Prima dintre acestea este Legea prevenţiei, prin care se doreşte evitarea sancţionării companiilor pentru încălcarea unor prevederi legale, în paralel cu remedierea problemelor descoperite. Legea are termenul depăşit, data de 23 februarie fiind cea în care trebuia să se realizeze aprobarea proiectului de lege în Guvern pentru a fi transmis Parlamentului, pentru a intra în vigoare de la 1 aprilie. În acest moment proiectul legii nu este afişat pe site-ul ministerului în transparenţă decizională.

Următoarea măsură este programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. OUG a fost publicată în data de 30 ianuarie, termenul pentru redactarea normelor de aplicare fiind 2 martie.  În prezent proiectul de HG privind normele este în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare, în condiţiile în care normele de implementare trebuiau publicate şi aprobate în termen de 30 de zile.

În ceea ce priveşte departamentul de Debirocratizare şi memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare”, termenul pentru implementare este sfârşitul lunii martie, însă memorandumul nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare.

De asemenea, pentru programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, aprobat prin OUG nr. 8/2017, ordonanţa a fost publicată în data de 25 ianuarie, iar termenul pentru normele de aplicare era 24 februarie. Cu toate acestea, în prezent nu există informaţii despre elaborarea proiectului de HG privind aceste norme, deşi ele trebuiau elaborate şi aprobate în 30 de zile.

Mai mult, o măsură viza şi acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 de milioane de euro, astfel: 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 de euro şi un million de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între un million de euro şi 10 milioane de euro şi 34% pentru firmele cu cifră de afaceri peste 10 milioane de euro. Termenul pentru această măsură este 31 martie, însă schemele de ajutor de stat nu au fost redactate.

O măsură importantă anunţată de Guvern era codul economic al României, care să includă toate legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Şi, deşi termenul pentru dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri este sfârşitul luni martie, proiectul Codului nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.

Startupcafe.ro, B1.ro, Republikanews.ro, Ziare-pe-net.ro, Romania.shafaqna.com

4. Patronii IMM, îngrijorați! Guvernul întârzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Care sunt cerințele lor

Procesul de implementare a celor șase măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri va fi întârziat de către Guvern, informează Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o analiză prezentată marți de Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în cabinetul Grindeanu, potrivit startupcafe.ro.

Cele 6 măsuri aflate în întârziere sunt: Legea Prevenției, Programul Start-up Nation România, înființarea unui departament de debirocratizare, Programul de susținere a internaționalizării IMM-urilor românești, ajutoare de stat în valoare de 500 milioane euro pentru firme private, Codul economic al României. 

Liviu Rogojinaru, președintele organizației patronale din sectorul firmelor mici și mijlocii, a cerut implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, privind:

-înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare;

-simplificarea procedurilor de debirocratizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;

-reducerea masivă a numărului de taxe și eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale;

-reducerea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri;

-simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi.

-Măsuri de debirocratizare și simplificare a procedurilor trebuie să vizeze cu prioritate domeniile: fiscal/procedură fiscală, programele cu finanțare UE/buget, autorizarea funcționării/ reformarea licențelor, achizițiile publice și relațiile de muncă.

M.libertarea.ro

5. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Măsuri esențiale promise de actualul Guvern ca fiind bune de implementat și-au depășit demult termenul propus pentru implementare și promis românilor. Astfel că, decizii care ar fi trebuit să ajute mediul de afaceri dar și românii de rând sunt amânate pe termen nedefinit pentru că nimeni nu știe sau nu vrea să le facă un plan viabil de implementare.

Prima pe aceeastă listă, este chiar legea prevenției, care are ca scop protejarea agenților economici de anumite controale ale ANAF care s-ar putea lăsa cu amenzi grele. „La fiecare apariție în public aleșii își schimbă declarațiile când vine vorba despre această lege. Astfel că, la un moment dat, aceștia ar fi dorit să fie incluse sub umbrela legii prevenției și primăriile și consiliile locale. Acest lucru mi se pare anormal, în special că legea în cauza este destinată mediului privat”, a declarant Florin Jianu, fostul ministru al Mediului de Afaceri.

Start Up Nation, un program c ear fi trebui să sprijine financiar tinerii care vor să își deschidă un business în România, este doar la faza de proiect și asta pentru că nici în cazul lui termenul de implementare nu va fi respectat. Normele prgramului trebuiau implementate încă din data de 2 martie. În present, proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică nefiind estimate un termen pentru aprobare.

Departamentul de Debirocratizare este prins în hățișul birocratic. Acesta avea termen de implementare data de 31 martie, adică peste 2-3 zile. Cu toate acestea, potrivit reprezentanților Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) memorandumul nu a fost încă prezentat pentru adoptare.

Acordarea de ajutare de stat ăn valoare de 500 de milioane de euro avea termen de aplicare 31 martie, dar ca și al restul, totul este în ceață. Proiectul este atât de în urmă încăt, spun reprezentanții IMM-urilor, nici măcar schemele de ajutor nu au fost redactate. Acei 500 demilioane de euro ar fi trebuit să meargă 33% la firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 și 1 milion de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri între 1 și 10 milioane de euro și 34% pentru firmele cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Antena.ro, Nmedia.ro

6. Mediul de afaceri, lăsat de izbelişte: Nu avem încă nici legea prevenţiei, nici cod economic, nici alte măsuri promise în programul de guvernare

Guvernul nu a implementat până în prezent niciuna din măsurile pentru mediul de afaceri pe care le-a promis în programul de guvernare.

Niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri nu a fost adoptat de Guvern, în primul trimestru al acestui an, deşi măsurile au fost promise în programul de guvernare. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor, şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în primul trimestru al anului 2017.

„Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică.

Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat marţi Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie. Şase promisiuni majore, zero realizări                                       

Aşadar, există şase măsuri incluse în programul de guvernare 2017-2020 pentru mediul de afaceri care trebuiau implementate în primul trimestru al acestui an, însă ele sunt în diferite stadii de realizare: au termene depăşite, nu există informaţii despre proiectele de Hotărâre de Guvern, nu au scheme de ajutor de stat redactate sau nu au fost puse în dezbatere publică. Prima dintre acestea este Legea prevenţiei, prin care se doreşte evitarea sancţionării companiilor pentru încălcarea unor prevederi legale, în paralel cu remedierea problemelor descoperite. Legea are termenul depăşit, data de 23 februarie fiind cea în care trebuia să se realizeze aprobarea proiectului de lege în Guvern pentru a fi transmis Parlamentului, pentru a intra în vigoare de la 1 aprilie. În acest moment proiectul legii nu este afişat pe site-ul ministerului în transparenţă decizională. Următoarea măsură este programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. OUG a fost publicată în data de 30 ianuarie, termenul pentru redactarea normelor de aplicare fiind 2 martie.  În prezent proiectul de HG privind normele este în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare, în condiţiile în care normele de implementare trebuiau publicate şi aprobate în termen de 30 de zile. În ceea ce priveşte departamentul de Debirocratizare şi memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare”, termenul pentru implementare este sfârşitul lunii martie, însă memorandumul nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare. De asemenea, pentru programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, aprobat prin OUG nr. 8/2017, ordonanţa a fost publicată în data de 25 ianuarie, iar termenul pentru normele de aplicare era 24 februarie.

Cu toate acestea, în prezent nu există informaţii despre elaborarea proiectului de HG privind aceste norme, deşi ele trebuiau elaborate şi aprobate în 30 de zile. Mai mult, o măsură viza şi acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 de milioane de euro, astfel: 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 de euro şi un million de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între un million de euro şi 10 milioane de euro şi 34% pentru firmele cu cifră de afaceri peste 10 milioane de euro. Termenul pentru această măsură este 31 martie, însă schemele de ajutor de stat nu au fost redactate.

O măsură importantă anunţată de Guvern era codul economic al României, care să includă toate legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Şi, deşi termenul pentru dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri este sfârşitul luni martie, proiectul Codului nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.

Ceccarbusinessmagazin.ro

7. Întreprinzătorii mici și mijlocii solicită înfiinţarea unui departament de debirocratizare în ministere

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 1-24 martie 2017 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR privind masurile prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor și debirocratizare în beneficiul IMM-urilor și mediului de afaceri. Respondenții au fost în proporție de 48,8 % microîntreprinderi, 19.4 % întreprinderi mici, 16.1% întreprinderi mijlocii și 15,7% ONG-uri și alte forme juridice. Rezultatele acestei investigații au fost prezentate de conducerea CNIPMMR astăzi, cu prilejul unei conferințe de presă

La întrebarea „V-ați confruntat cu bariere/piedici administrative la inițierea, derularea sau consolidarea afacerii dvs?”, 86,7% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ. Printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, respondenții au menționat, în principal, procedurile îndelungate și complicate de autorizare, costurile ridicate administrative și numeroase taxe parafiscale, astfel:

  • Proceduri îndelungate de autorizare/înregistrare (63.3%);
  • Lipsa soluțiilor eGovernment (informații actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcarii de formulare, de completare și transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor) (60%);
  • Numeroase taxe parafiscale (56.7%);
  • Costuri administrative ridicate (53,3%);
  • Proceduri complicate de autorizare/înregistrare (40%);
  • Perioada mică de validitate a licențelor, cu reluarea procedurilor (30%);
  • Altele (6.7%).

80,6% dintre respondenți au considerat necesară înființarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare.

Respondenții au menționat mai multe domenii în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor, în principal domeniul fiscal, al programelor cu finanțare UE/buget, autorizării funcționării, achizițiilor publice și relațiilor de muncă, astfel:

  • Domeniul fiscal și de procedură fiscală (83,9%),
  • Accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană (77.4%);
  • Accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare de la bugetul de stat (67,7%);
  • Domeniul autorizării funcționării societăților comerciale (64,5%);
  • Domeniul achizițiilor publice (51,6%);
  • Domeniul relațiilor de munca (41,9%);
  • Exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (38,7%);
  • Ucenicia la locul de muncă (32,3%);
  • Domeniul securității și sănătății în muncă (29%);
  • Protecția consumatorilor (29%);
  • Sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (25,8%);
  • Comercializarea produselor și serviciilor de piață (25,8%),
  • Domeniul înregistrării societăților comerciale (16,1%);
  • Încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României(16,1%);
  • Alte domenii (3,2%).

Respondenții au solicitat adoptarea în regim de urgență a mai multor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor, precum:

  • Declarații unice informative pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative (80,6%);
  • Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice (80,6%);
  • Generalizarea posibilității descărcarii de formulare, precum și completarea și transmiterea lor online (77,4%);
  • Înființarea unui gheșeu unic online pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN (77,4%);
  • Reducerea masivă a numărului de taxe, la maximum (74,2%);
  • Generalizarea plăților electronice și acceptarea ca dovada a plății în relația cu instituțiile publice a modalităților de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plată și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit) (71%);
  • Eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale (71%);
  • Dezvoltarea metodelor electronice de deblocare a conturilor bancare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili, pentru înlăturarea deficiențelor legate de întârzierea ridicării măsurii popririi conturilor bancare în cazul stingerii obligațiilor fiscale (71%);
  • Generalizarea eliminării cerinței de depunere a copiilor legalizate după documente, pentru Reducerea costurilor notariale (67,7%);
  • Generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată” (67,7%);
  • Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători (58,1%);
  • Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora pentru reducerea birocrației (54,8%);
  • Elaborarea și implementarea de planuri concrete pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul fiecărui minister/instituție publică și la nivel național (35,5%);
  • Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituțional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători (22,6%).

De asemenea, respondenții au solicitat adoptarea următoarelor măsuri specifice pentru debirocratizare și simplificarea procedurilor:

  • Simplificarea procedurilor fiscale și comasarea lor;
  • Desființarea licențelor necesare funcționării agenților de turism și înlocuirea cu sisteme moderne de garantare a banilor avansați de client pentru servicii turistice;
  • Simplificarea procedurilor de înființare a unor puncte de lucru secundare;
  • Utilizarea de declarații unice care să includă toate informațiile necesare;
  • Deschiderea unor birouri unice de informare și înregistrare/procesare de solicitări persoane juridice și persoane fizice la nivelul administrațiilor locale care să asigure ulterior derularea procedurilor la nivelul Consiliilor Județene și ministerelor competente, pentru cererile cetățenilor și persoanelor juridice.

În același timp, CNIPMMR a solicitat adoptarea de măsuri prioritare pentru simplificarea procedurilor și debirocratizare. (Al.R.)

1stiri.com

8. 86,7% dintre IMM-uri au întâmpinat piedici la iniţierea şi consolidarea afacerii – Sondaj CNIPMMR

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. 

Majoritatea participanţilor la un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, respectiv 86,7%, au afirmat că s-au confruntat cu bariere/piedici administrative la iniţierea, derularea sau consolidarea afacerii, printre barierele administrative care i-au afectat cel mai mult aceştia menţionând în principal procedurile îndelungate şi complicate de autorizare, costurile administrative ridicate şi numeroase taxe parafiscale.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. 

Astfel, 63,3% au menţionat procedurile îndelungate de autorizare/înregistrare, 60% lipsa soluţiilor eGovernment (informaţii actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcării de formulare, de completare şi transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor), 56,7% numeroase taxe parafiscale (56,7%), 53,3% costuri administrative ridicate, 40% procedurile complicate de autorizare/înregistrare şi 30% perioada mică de validitate a licenţelor, cu reluarea procedurilor.

De asemenea, 80,6% dintre respondenţi au considerat necesară înfiinţarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort şi în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare.

Respondenţii au menţionat mai multe domenii în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare şi simplificare a procedurilor, în principal domeniul fiscal, al programelor cu finanţare UE/buget, autorizării funcţionării, achiziţiilor publice şi relaţiilor de muncă, astfel: domeniul fiscal şi de procedură fiscală (83,9%), accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană (77,4%), accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare de la bugetul de stat (67,7%), domeniul autorizării funcţionării societăţilor comerciale (64,5%), domeniul achiziţiilor publice (51,6%), domeniul relaţiilor de muncă (41,9%), exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (38,7%), ucenicia la locul de muncă (32,3%), domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (29%), protecţia consumatorilor (29%), sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (25,8%), comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă (25,%) etc.

Totodată, respondenţii au solicitat adoptarea în regim de urgenţă a mai multor măsuri generale de debirocratizare şi simplificare a procedurilor: declaraţii unice informative pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative (80,6%); generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice (80,6%); generalizarea posibilităţii descărcării de formulare, precum şi completarea şi transmiterea lor online (77,4%); înfiinţarea unui ghişeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înfiinţare/autorizare/licenţiere, obligaţiile şi termenele legale, contravenţiile şi alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi şi pe coduri CAEN (77,4%); reducerea masivă a numărului de taxe, la maximum (74,2%); generalizarea plăţilor electronice şi acceptarea ca dovadă a plăţii în relaţia cu instituţiile publice a modalităţilor de plată existente la nivel naţional, precum internet banking, mobile banking, terminale de plată şi ATM-uri aparţinând instituţiilor de credit (71%), eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale (71%) etc.

Respondenţii au solicitat adoptarea unor măsuri specifice, precum simplificarea procedurilor fiscale şi comasarea lor;desfiinţarea licenţelor necesare funcţionării agenţilor de turism şi înlocuirea cu sisteme moderne de garantare a banilor avansaţi de client pentru servicii turistice, simplificarea procedurilor de înfiinţare a unor puncte de lucru secundare, utilizarea de declaraţii unice care să includă toate informaţiile necesare, deschiderea unor birouri unice de informare şi înregistrare/procesare de solicitări persoane juridice şi persoane fizice la nivelul administraţiilor locale care să asigure ulterior derularea procedurilor la nivelul Consiliilor Judeţene şi ministerelor competente, pentru cererile cetăţenilor şi persoanelor juridice.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Hotnews.ro, Diacaf.ro, Ziarelive.ro, ZTV.ro, Pauza-online.ro

9. Patroni IMM: Guvernul ntrzie adoptarea unor măsuri promise antreprenorilor. Ce vor patronii cu afaceri mici si mijlocii

Guvernul este deja în întârziere cu introducerea a șase măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, promise în programul de guvernare, reclamă Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o analiză prezentată marți de Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în cabinetul Grindeanu. 

Cele 6 măsuri aflate în întârziere sunt: Legea prevenției, Programul Start-up Nation Romania, înființarea unui departament de debirocratizare, Programul de susținere a internaționalizării IMM-urilor românești, ajutoare de stat în valoare de 500 milioane euro pentru firme private, Codul economic al României. 

În context, Liviu Rogojinaru, președintele organizației patronale din sectorul firmelor mici și mijlocii, a cerut implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, privind:

  • înfiinţarea departamentului de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare;
  • simplificarea procedurilor de debirocratizare, în special pentru pentru micii întreprinzători;
  • reducerea masivă a numărului de taxe și eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale;
  • reducerea numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri;
  • simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi.
  • Măsuri de debirocratizare și simplificare a procedurilor trebuie să vizeze cu prioritate domeniile: fiscal/procedură fiscală, programele cu finanțare UE/buget, autorizarea funcționării/ reformarea licențelor, achizițiile publice și relațiile de muncă.

De asemenea, CNIPMMR solicitată adoptarea în regim de urgență a următoarelor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor:

  • Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic:
  • generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare;
  • generalizarea plăților electronice și metode electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;
  • generalizarea transferul electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor “doar o singura data”;
  • Înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;
  • Realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale;
  • Reducerea masivă a numărului de taxe și a parafiscalității;
  • Punct unic de contact pentru sesizarea problemelor birocratice, în aplicarea măsurii din Small Business Act (SBA): “să stabilească un punct de contact unde părţile interesate să poată semnala reglementările sau procedurile considerate drept disproporţionate şi/sau care împiedică inutil activităţile IMM-urilor”;                                       
  • Reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licenţelor şi mărirea duratei acestora;
  • Publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători;
  • Evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituţional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători.

CNIPMMR mai solicită valorificarea bunelor practici la nivel european în domeniul debirocratizării:

  •  Platformă online unică și punct de contact unic pentru întreprinzători, cu agenți aflați permanent la dispoziția lor și parteneriat cu mediul de afaceri (exp. în Berlin pentru toate problemele legate de mediul de afaceri există un singur punct de contact, dar și o platformă online unică. Un număr de 200 de agenți sunt la dispoziția cetățenilor de luni până vineri. În anul 2009, a fost deschis un parteneriat cu toți oamenii de afaceri și proprietarii de companii);
  • Înființarea de centre de servicii pentru întreprinzători pentru soluții imediate la nevoile lor (exp. autoritățile din Berlin pentru a lupta împotriva birocrației din anul 2000, au înființat 60 de centre de servicii unde cetățenii se pot adresa și pot găsi soluții imediate la nevoile lor);
  • Numărul unic unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice (exp. din anul 2006, a fost introdus în Berlin numărul unic 115, unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice);
  • Digitalizarea în întregime a adminstrației la nivel local (exp. din 2013, 80 de aplicații pentru managementul companiilor sunt disponibile online. Întregul proces administrativ la nivelul orașului Berlin va fi digitalizat până în anul 2022);
  • Cont online pentru fiecare cetățean pentru a-și putea gestiona de la distanță formularele și plățile (exp. fiecare parizian are posibilitatea creării unui cont online pentru a-și putea gestiona de la distanță o serie de date. Tot online se pot face diverse întâmpinări ori solicitări către diverse instituții ale primăriei, iar parizienii au acces la toate facturile și documentele care le-au mai fost eliberate în trecut);
  • Organizarea de consultări publice pentru o mai bună administrare (exp. la consultarea publică organizată de autoritățile din Paris, au fost colectate 300 de propuneri la nivelul orașului și alte 200 de propuneri sectoriale pentru o mai bună administrare a orașului).

Capital.ro, Ziar.com, Amosnews.ro

10. Care sunt cele mai competitive regiuni din UE

Lucrarea “Indexul Competitivităţii Regionale (ICR)”, publicată de Comisia Europeană, confirmă situaţia foarte modestă de ansamblu a competitivităţii regiunilor din România, cu toate că, faţă de 2013, s-a înregistrat un uşor progres şi că există foarte mari inegalităţi între regiunile din România, spune Prof. Univ.

Dr. Ovidiu Nicolescu, în cadrul unei conferinţe organizată de CNIPMMR.

Bucureştiul – regiunea cea mai dezvoltată din România – este plasată în a doua treime a clasamentului general UE (locul 161), dar are o pozitie sensibil mai bună din punct de vedere al inovarii (89) esenţială pentru dezvoltare, în timp ce două dintre regiunile României sunt pe ultimele locuri în UE, explică prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu.

În opinia sa, România are nevoie stringentă de o strategie şi de măsuri rapide de creştere a competitivităţii naţionale şi regionale axate pe investiţii, creşterea productivităţii muncii, inovare şi  dezvoltarea infrastructurii. În vreme ce, mediul de afaceri, care este factorul determinant al dezvoltării si creşterii competitivităţii, trebuie să fie îmbunătăţit cu prioritate, situând în prim plan diminuarea corupţiei şi birocraţiei, amplificarea predictibilităţii legislaţiei şi fiscalităţii şi introducerea prevenţiei în relaţiile administraţiei de stat cu agenţii economici şi populaţia.

Ce spune Indexul?

În peste 70% din situaţii, competitivitatea regională a rămas neschimbată din 2013, în timp ce aproximativ 8% din regiunile UE prezintă o îmbunătăţire. Vorbim despre Austria, Republica Cehă, Germania, Polonia, România şi Slovacia. Totodată, 47 de regiuni, adică în jur de 18%, au scăzut la o treaptă inferioară de dezvoltare: Cipru şi unele regiuni din Grecia, Spania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia şi Suedia. Londra şi localităţile învecinate sunt cele mai competitive regiuni din Uniunea Europeană, iar cele mai p uţin competitive sunt cele din Grecia, Bulgaria şi România. În ceea ce priveşte situaţia pe regiunile României, Bucureşti – Ilfov se clasează pe primul loc cu un scor de 45,41 ocupând astfel locul 161 din 263 regiuni UE, urmată de regiunea de Vest (13,17) şi Nord Vest (11,90). Celelalte 5 regiuni au obţinut un scor de sub 10 puncte, respectiv Centru (8,2), Nord Est (6,3), Sud – Muntenia (5,6), Sud-Vest Oltenia (5,5) şi Sud-Est (0,07), aceasta din urmă fiind pe ultimul loc din UE. Conform anexei studiului referitoare la clasamentul celor 263 regiuni ale UE legat de infrastructură, pe primele locuri în România se află regiunea Bucureşti – Ilfov clasată pe locul 175, urmată de Sud Muntenia (203) şi regiunea Vest şi Centru (232). 

Din punct de vedere al eficienţei pieţei muncii, pe primele locuri se află regiunea Bucureşti – Ilfov clasată pe locul 107, urmată de Sud Muntenia (144) şi regiunea Nord Est (173).

Clasamentul UE, referitor la inovare, arată că pe locurile fruntaşe se află regiunea Bucureşti – Ilfov clasată pe locul 89, urmată de Vest (207) şi Centru (248).

Fiscalitatea.ro

11. 23 de milioane de IMM-uri se confrunta cu provocari severe

“Consolidarea spiritului antreprenorial si a competitivitatii este cheia pentru crestere economica, crearea de locuri de munca si sisteme sociale durabile” a fost mesajul transmis de catre reprezentantii Uniunii Europeane a Artizanatului si IMM-urilor (UEAPME) reprezentantilor institutiilor Uniunii Europene cu ocazia aniversarii a 60 de ani de la semnarea tratatului de a Roma.

In cadrul intalnirii, presedintele UEAPME, dna. Rabmer-Koller a amintit faptul ca IMM-urile au beneficiat de 60 de ani de integrare europeana, de cea mai lunga perioada de pace, de cea mai mare piata interna ca motor pentru o crestere economica si de moneda Euro, a doua cea mai mare moneda globala.

Cu toate acestea, Europa trebuie sa imbunatateasca competitivitatea si mediul de afaceri pentru cele 23 de milioane de IMM-uri care se confrunta cu provocari severe ca incertitudini politice internationale, presiuni din migratie, probleme de securitate si tensiuni sociale ce duc la o crestere in populism si pun realizarile din trecut in sub semnul intrebarii.

In plus, presedinta a mentionat ca UE trebuie sa identifice instrumente mai bune pentru a reduce dezechilibrele si pentru a asigura o concurenta loiala.

“Cu toate acestea, discutia despre viitorul Uniunii Europene nu ar trebui sa fie lasat sefilor statelor sau guvernelor. Societatea civila europeana si partenerii sociali europeni trebuie sa isi asume aceasta responsabilitate si sa dezvolte propriile idei si viziuni pentru viitorul IMM-urilor. Astfel, UEAPME va continua sa dezvolte idei pentru viitoarele politici destinate IMM-uri si pentru o concurenta loiala pe pietele interne si externe”, a precizat Ulrike Rabmer-Koller, presedinte UEAPME.

Bursa.ro

12. CNIPMMR: “Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a iniţiat niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri”

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu a iniţiat în ultimele două luni niciun act normativ pentru sprijinirea mediului de afaceri, care să fie prezentat şi aprobat de Guvern, a declarat, ieri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi fost ministru al IMM-urilor până la începutul lunii februarie.

Consiliul a efectuat o analiză, ţinând seama de nevoile întreprinzătorilor, a gradului de implementarea măsurilor de spijinire a antreprenorilor şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de guvern în primul trimestru al acestui an.

“Constatările analizei noastre nu vizează o critică adusă Guvernului ci necesitatea implementării măsurilor în practică, mediul de afaceri având nevoie acută de prevenţie, debirocratizare şi finanţare adecvată. În continuare datele de la ONRC sunt îngrijorătoare privind înfiinţarea de firme (17.251 în luna februarie 2017 comparativ cu 19.447 în luna februarie 2016, în scădere cu 11,29%), astfel că măsurile foarte bune cuprinse în Programul de Guvernare trebuie puse rapid în practică. Am constatat şi un lucru pozitiv cu privire la legea prevenţiei, de la 100 de fapte identificate anterior, s-a ajuns la 400, estimându-se ca numărul să ajungă la 1.000”, a declarat Florin Jianu, citat de News.ro.
     Astfel, în ceea ce priveşte Legea prevenţiei, proiectul trebuie teoretic să intre în viagoare pe 1 aprilie, însă proiectul legii nu a fost publicat în dezbatere pe site-ul ministerului în transparenţă decizională.

Referitor la Programul Start-up nation Romania, aprobat prin OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în prezent proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică, nefiind estimat un termen pentru aprobare.

Ordonanţa de Urgenţă a fost publicată în 30 ianuarie, iar normele de implementare aveau termen 2 martie, acestea trebuiau elaborate şi aprobate în termen de 30 de zile de la publicare.
     Mai mult, memorandumul privind “simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea Departamentului pentru debirocratizare” nu a fost încă prezentat în Guvern pentru adoptare, acesta având termen pentru implementare 31 martie.

“În plus, schemele pentru acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane euro nu au fost redactate, deşi aveau termen 31 martie. 33% din fonduri sunt pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro şi 1 milion euro, alte 33% sunt pentru firmele cu afaceri între 1 şi 10 milioane euro, iar 34% sunt pentru firmele cu o cifră de afaceri peste 10 milioane euro”, adaugă Florin Jianu.

Un alt proiect care trebuia dezbătut cu reprezentanţii mediului de afaceri până la sfârşitul lunii martie este Codul economic al României, care însă nu a fost realizat şi nici pus în dezbatere publică.
     Proiectul urma să includă toate legile care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. 

Libertarea.ro

13. Măsuri esențiale ale Guvernului, amânate pe termen nedefinit

Măsuri esențiale promise de actualul Guvern ca fiind bune de implementat și-au depășit demult termenul propus pentru implementare și promis românilor. Astfel că, decizii care ar fi trebuit să ajute mediul de afaceri dar și românii de rând sunt amânate pe termen nedefinit pentru că nimeni nu știe sau nu vrea să le facă un plan viabil de implementare.

Prima pe aceeastă listă, este chiar legea prevenției, care are ca scop protejarea agenților economici de anumite controale ale ANAF care s-ar putea lăsa cu amenzi grele. „La fiecare apariție în public aleșii își schimbă declarațiile când vine vorba despre această lege. Astfel că, la un moment dat, aceștia ar fi dorit să fie incluse sub umbrela legii prevenției și primăriile și consiliile locale. Acest lucru mi se pare anormal, în special că legea în cauza este destinată mediului privat”, a declarant Florin Jianu, fostul ministru al Mediului de Afaceri.

Start Up Nation, un program c ear fi trebui să sprijine financiar tinerii care vor să își deschidă un business în România, este doar la faza de proiect și asta pentru că nici în cazul lui termenul de implementare nu va fi respectat. Normele prgramului trebuiau implementate încă din data de 2 martie. În present, proiectul de HG privind normele de aplicare sunt în dezbatere publică nefiind estimate un termen pentru aprobare.

Departamentul de Debirocratizare este prins în hățișul birocratic. Acesta avea termen de implementare data de 31 martie, adică peste 2-3 zile. Cu toate acestea, potrivit reprezentanților Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) memorandumul nu a fost încă prezentat pentru adoptare.

Acordarea de ajutare de stat ăn valoare de 500 de milioane de euro avea termen de aplicare 31 martie, dar ca și al restul, totul este în ceață. Proiectul este atât de în urmă încăt, spun reprezentanții IMM-urilor, nici măcar schemele de ajutor nu au fost redactate. Acei 500 demilioane de euro ar fi trebuit să meargă 33% la firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 și 1 milion de euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri între 1 și 10 milioane de euro și 34% pentru firmele cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

14. Cât alocă un cuplu pentru un sejur de weekend în România

Bugetul mediu alocat de turişti pentru petrecerea unui sejur în ţară se încadrează între 300 şi 500 lei de cuplu. Conform hotelierilor, majoritatea celor care se cazează preferă să stea între două şi trei nopţi.

Conform unui studiu realizat de portalul de rezervări online HotelGuru.ro în rândul hotelierilor parteneri, 73% dintre hotelierii din România primesc cele mai multe solicitări pentru perioada weekend-urilor. În acelaşi timp, clienţii a 26% dintre unităţile de cazare aleg să facă rezervări pentru o întreagă săptămână.

De asemenea, cea mai populară perioadă din an rămâne sezonul estival, când gradul de ocupare a pensiunilor şi hotelurilor se apropie de 100%. Hotelierii români sunt pozitivi când fac estimările pentru 2017 Circa 45% dintre respondenţi au o viziune pozitivă cu privire la evoluţia numărului de turişti care vor alege ca destinaţie România, faţă de anul trecut. Principalele servicii pe care cei mai mulţi dintre deţinătorii de hoteluri le-ar îmbunătăţi în anul 2017 sunt confortul camerelor (78,9%) şi dezvoltarea zonei SPA din cadrul unităţilor de cazare.

Voucherele turistice, o resursă de creştere pentru hotelierii români Unul dintre motive este şi introducerea voucherelor turistice pentru persoanele care lucrează în instituţii de stat, vouchere ce vor fi introduse de la 1 iulie 2017 şi a căror contravaloare este de 1450 lei. 

De asemenea, o altă resursă de creştere sunt şi investiţiile pe care hotelierii intenţionează să le facă în facilităţile lor. Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că plănuiesc să îşi dezvolte serviciile în anul 2017.

Majoritatea intenţionează să îmbunătăţească nivelul de confort din camere, în timp ce peste 20% dintre hotelieri şi-ar dori să ofere oaspeţilor condiţii mai bune în zonele de relaxare şi SPA. În topul serviciilor pe care hotelierii intenţionează să le dezvolte se regăsesc şi cele legate de restaurant. Când au fost întrebaţi cum ar califica anul 2016 din punct de vedere al rezervărilor, numeroase răspunsuri au indicat faptul că majoritatea hotelierilor aveau aşteptări mai mari (50,9%). Un procent de 42,1% dintre respondenţi au răspuns că a fost un an foarte bun, în timp ce doar 7% au afirmat că în 2016 au avut mai puţini turişti faţă de anii trecuţi.

Aproximativ jumătate dintre respondenţi îşi propun că în acest an să dezvolte campanii de promovare şi să-şi crească numărul personalului calificat din cadrul unităţilor de cazare. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de unităţi de cazare din România şi a avut ca scop centralizarea estimărilor hotelierilor din România pentru anul 2017 din punct de vedere a evoluţiei turistice faţă de anul 2016.

15. De unde mai luăm bani? Guvernul vrea să folosească rezervele companiilor de stat pentru finanţarea deficitului

Companiile de stat vor fi obligate să verse banii nedistribuiţi pe care îi mai ţin în rezerve către bugetul de stat, potrivit unui proiect al Ministerului de Finanţe. Guvernul trebuie să taie din cheltuieli sau să găsească surse suplimentare de venit, în acest an, pentru a ţine deficitul sub ţinta de 3%, iar acum vrea să folosează fondurile întreprinderilor de stat în acest sens.

Această măsură vine după ce, la finalul lui ianuarie, Guvernul a hotărât ca 90% din profitul net realizat de companiile de stat în 2016 să meargă sub formă de dividende sau vărsăminte către bugetul de stat. Ministerul vrea „armonizare” cu privatul Un proiect lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe arată că Guvernul vrea ca sumele din profitul realizat de companiile de stat, pe care acestea nu le-au distribuit în anii anteriori, ci le-au repartizat către rezerve, să meargă către bugetul de stat.

„Prin modificările propuse se creează cadrul legal pentru redistribuirea ca dividende suplimentare sau, în cazul regiilor autonome, ca vărsăminte la bugetul de stat sau local, a profitului repartizat la alte rezerve în anii anteriori, ca sursă proprie de finanţare şi care nu a fost utilizat conform destinaţiilor iniţiale, precum şi pentru repartizarea sumelor existente în soldul rezultatului reportat care au rămas nerepartizate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul motivează această măsură prin faptul că la o serie de societăţi/regii, rezervele care constituie o sursă proprie de finanţare nu sunt utilizate de către acestea, surplusul valoric regăsindu-se în disponibilităţile băneşti ale acestora. Ministerul mai spune că, în prezent, repartizarea de dividende din rezerve reprezintă o soluţie practicată  de companiile cu capital privat, însă pentru companiile de stat nu există o reglementare expresă.

„În acest context este necesară armonizarea legislaţiei privind repartizarea profiturilor înregistrate de companiile/regiile autonome cu capital integral/majoritar de stat cu cea care reglementează repartizarea pentru companiile cu capital privat”, susţine Ministerul.

Dacă acest proiect va fi aprobat, înseamnă că aceste fonduri din rezervele companiilor de stat vor putea fi contabilizate drept venituri la bugetul de stat, fiind o modalitate de a acoperi cheltuielile suplimentare ale guvernării şi de a ţine deficitul bugetar sub ţinta de 3%.

Dividende de 90% din profit

La finalul lunii ianuarie, Guvernul a mai luat o măsură care vizează profitul companiilor de stat. Guvernul a mandatat reprezentanţii statului din adunările generale sau din consiliile de administraţie ale companiilor cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende/vărsăminte) la bugetul de stat. Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrivskis şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, au trimis, în februarie, ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, o scrisoare în care avertizează că, potrivit datelor disponibile, deficitului ar urma să depăşească 3% în 2017, ajungând la 3,6%, respectiv la 3,9% în 2018. Ei au cerut ca Executivul să anunţe măsuri clare pentru reducerea deficitului bugetar.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează de asemenea că deficitul bugetar al României va depăşi ţinta de 3% şi va ajunge în acest an la 3,7% din PIB.

16. Daea, despre proiectul de susţinere a crescătorilor de porci: Aduc carne pe masa românilor şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţine că prin proiectul prin care Guvernul vrea să acorde un sprijin de 10.000 de euro pentru crescătorii de porci va aduce carnea pe masa românilor şi va rezolva problemele României: „Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară”.

„Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic.

Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, marţi seară la Digi 24. El susţine că printre priorităţile Guvernului se află două programe: unul prin care este acordat un sprijn de 3.000 de euro pe an pentru cultivarea roşiilor în spaţii protejate, de tipul serelor sau solariilor, iar altul care sprijină creşterea porcilor în România. Despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţine că este „excepţional”.

„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, a explicat ministrul Agriculturii, care a mai spus că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb. Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.

“Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, a precizat Daea. „Proiectul înseamnă susţinerea tuturor acelora care au ferme de porci si care predau la abator sub formă de carcasă porci pe care îi îngraşă.

Primesc subvenţii în pachete de 10.000 de euro pentru un număr de animale care are în vedere două lucruri: aceşti porci să fie crescuţi în România, deci obligaţie este să populeze cu tineret care are greutate de până la 30 de kg, iar în momentul în care ajunge la greutatea economică de sacrificare care înseamnă 100-110 kg, el să fie sacrificat în abatoare”, a mai susţinut ministrul.

Agerpres.ro

17. ACA: Vremea nefavorabilă și depopulările familiilor de albine vor afecta anul apicol 2017

Anul 2017 a început “cu stângul” pentru apicultori din cauza depopulării masive a familiilor de albine la nivelul întregii țari, situație estimată la circa 20-25% din septembrie anul trecut și până în prezent, iar prognoza meteo pentru următoarea perioadă, cu ploi și vânt, nu poate fi decât una sumbră pentru sector, susține președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

“Nu prea avem albine din cauza bolilor, a lipsei nectarului, dar și pentru că nu s-au făcut tratamente corespunzătoare deoarece nu au fost bani și am avut și condiții meteo nefavorabile. Practic, mai mulți factori au influențat depopulările și mortalitățile familiilor de albine, care au început din septembrie, dar care sunt și acum în primăvară. Situația diferă de la un județ la altul, însă o medie pe toată țara este undeva la 20-25%. Acum noi trebuie să dezvoltăm familiile de albine, trebuie să le dăm mâncare pentru că vremea permite și în rest…să așteptăm ca bunul Dumnezeu să ne ajute cu vreme bună să putem valorifica în primăvară culesul de rapiță și de salcâm. Din păcate prognoza meteo este una destul de sumbră, cu ploi și cu vânt”, a declarat pentru AGERPRES președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA).

Acesta a precizat că în ultimii doi ani importurile de miere s-au intensificat, peste 30% provenind din țări precum Argentina, Mexic și China, dar la o calitate îndoielnică. 

“Pe rafturile magazinelor autohtone a apărut tot mai multă miere din țările non UE în ultimii doi ani. Se importă peste 30% din consum, este o situație catastrofală. Din păcate e o presiune mare în toată Europa, nu numai în România, pe calitatea mierii. Deși se produc în Europa 250.000 de tone de miere, se importă din afara Europei alte 200.000 de tone pentru că se consumă 450.000 de tone. Din datele pe care le avem 100.000 de tone vin din China, iar restul de 100.000 din Ucraina, Argentina și Mexic. Noi avem un proiect de lege în Parlament care ar trebuie să reglementeze clar de unde provine mierea și să nu se mai permită amestecurile, dar încercăm să facem demersuri și la alte forme asociative din Europa, la câteva sindicate mari și la COPA-COGECA (Organizația europeană a producătorilor agricoli n.r.) să modifice directiva 2001 care permite amestecul mierii. Avem suport și din Franța pentru că și apicultorii de acolo au aceleași probleme”, a explicat Fetea.

Asociația Crescătorilor de Albine din România organizează anual pe platforma apicola Băneasa din București două ediții ale Târgului Național al Mierii, iar ediția de primăvară va debuta vineri, 31 martie 2017 și se va desfășura până duminică, 2 aprilie. Bucureștenii vor putea cumpăra pe toată perioada târgului miere și produse apicole diverse la prețuri de producător.

“La Târgul Național al Mierii — ediția de primăvară avem deja 114 de standuri ocupate. Spațiul este destul de restrâns și nu mai avem unde să îl extindem. Ne dorim în timp să rămână doar un Târg al Mierii, în care apicultorii să își poată vinde producția, deși acum sunt prezenți și cei cu utilaje și echipamente dedicate sectorului”, a mai precizat Fetea.

În 2016, producția de miere s-a înjumătățit față de media ultimilor ani, din cauza vremii nefavorabile care a afectat efectivele de albine, apicultorii solicitând un ajutor de minimis pentru reducerea pierderilor. Deși le-a fost promis un ajutor de 15 lei pe stup, sprijinul nu a mai venit pentru că aceștia nu au venit cu date contabile comparative prin care să justifice că au înregistrat pagube.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național, sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creștere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă și în aceste condiții România se află tot în sfârșitul clasamentului, la nivel european.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creștere față de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puțin comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda și Belgia.

18. INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă vacante în 2016; rata medie anuală a crescut la 1,28%

Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,28% în anul 2016, în creștere cu 0,16 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a majorat cu 9.800 față de 2015, până la un total de 59.800, potrivit datelor transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administrația publică (3,73%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,68%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile din industria extractivă (0,19%, respectiv 100 locuri vacante).

Potrivit datelor INS, sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (9.700 locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (8.500 locuri vacante), respectiv învățământ (2.500 locuri vacante).

Prin comparație cu anul precedent, în majoritatea activităților economice s-au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

“Cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială (+0,55 puncte procentuale) și în administrație publică (+0,50 puncte procentuale), iar ușoare diminuări ale indicatorului s-au înregistrat doar în alte activități de servicii (-0,08 puncte procentuale), agricultură, silvicultură și pescuit (-0,07 puncte procentuale), respectiv distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,05 puncte procentuale)”, se arată în comunicatul INS.

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activitățile economice din industria prelucrătoare (+2.100 locuri vacante), respectiv sănătate și asistență socială (+2.000 locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creșteri. 

Doar în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură și pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 30 de locuri vacante.

Datele INS mai arată că, în anul 2016, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.700 locuri vacante).

Pe de altă parte, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a regăsit la ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit — grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori — grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.700 locuri vacante).

Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupații au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.

Astfel, cele mai importante creșteri atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +3.100 locuri vacante), de muncitori calificați și asimilați — grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.000 locuri vacante), respectiv de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente — grupa majoră 8 (+0,23 puncte procentuale, respectiv +1.400 locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2016, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,84%), respectiv București-Ilfov (1,57%).

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunea București-Ilfov (16.000 locuri vacante), care a reprezentat puțin peste o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară.

Regiunile Vest (8.900 locuri vacante), respectiv în Nord-Vest (8.600 locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,51%, respectiv 1.900 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,94%, respectiv 4,5 mii locuri vacante), care împreună dețin circa 10% din totalul locurilor de muncă vacante.

Datele statistice arată că, în anul 2016, comparativ cu anul precedent, toate regiunile de dezvoltare atât rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut exclusiv creșteri.

Astfel, în ceea ce privește rata medie anuală a locurilor de muncă vacante cele mai relevante creșteri s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (+0,34 puncte procentuale), respectiv București—Ilfov (+0,31 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creșteri în aceleași două regiuni, însă pe primul loc s-a situat regiunea București-Ilfov (+3.600 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (+ 1.700 locuri vacante).

19. Dumitru Costin: BNS a cerut, în Consiliul Național Tripartit, modificarea cadrului legislativ privind salarizarea în companiile cu capital de stat

Blocul Național Sindical a solicitat miercuri, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru de Dialog Social, să fie pusă în discuție, în regim de urgență, modificarea cadrului legislativ privind salarizarea în companiile cu capital de stat, a declarat Dumitru Costin.

“Chiar astăzi, în cadrul reuniunii CNT pentru Dialog Social, de la care vin, BNS a insistat în întâlnirea cu primul ministru și ceilalți membri ai Guvernului ca, odată cu salarizarea în sectorul bugetar, să fie pusă în discuție, în regim de urgență, nevoia de modificare a cadrului legislativ în ceea ce privește salarizarea în companiile cu capital de stat. Există probleme majore, generate de această legislație.(…) Trebuie să vă reamintesc faptul că, din păcate, din cauza acestor prevederi legale, am avut și anul trecut și în anii care s-au scurs, situații în care bugetele companiilor au fost aprobate în lunile octombrie sau noiembrie, pentru anul în curs, deci îngrozitor de târziu. Acest lucru a determinat blocarea negocierilor colective. Nu poți fără un buget să faci negocieri colective”, a afirmat Costin într-o conferință de presă organizată împreună cu Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial.

Acesta a subliniat că întregul pachet legislativ trebuie regândit, deoarece, în caz contrar se riscă “perpetuarea acestor spețe”, ceea ce poate duce la revolte, reacții sindicale etc.

“Așa cum v-am spus, am intervenit astăzi și am cerut regândirea întregului pachet legislativ în regim de urgență pentru că altminteri riscăm perpetuarea acestor spețe, care să ducă, așa cum s-a întâmplat recent, la revolte, la reacții sindicale, nu numai în zona transporturilor, ci și în zona energiei, în foarte multe alte domenii în care există firme cu capital de stat. Mai mult, aceste prevederi legislative sunt în măsură de a îngrădi negocierile colective, pentru că astăzi am ajuns ca în salarizarea din calea ferată să avem situații în care, indiferent de nivelul de pregătire, nivelul de studii, lucrul efectiv pe care îl face un lucrător din calea ferată, 60% din lucrători să fie plătiți cu salariul minim”, a precizat licerul sindical.

El a menționat că “incoerența” existentă, ani în șir, “la nivel de vârf” în Ministerul Transporturilor a dus la remanieri guvernamentale, fapt ce “a grevat” asupra unor decizii majore în ceea ce privește dezvoltarea, reformarea, modernizarea sistemului de transport pe calea ferată.

“Când m-am referit la faptul că suntem dependenți de aprobarea acestor bugete nu putem uita faptul că ani în șir, și datorită incoerenței existente la nivel de vârf în Ministerul Transporturilor, incoerență ce a însemnat, printre altele, și remanieri guvernamentale nenumărate, deci o multitudine de miniștri care s-au succedat în funcție, niciunul ducându-și la bun sfârșit un mandat întreg, toate aceste lucruri au grevat și asupra unor decizii majore în ceea ce privește dezvoltarea, reformarea, modernizarea sistemului de transport pe calea ferată. Întârzieri uriașe în utilizarea banilor europeni nerambursabili, în modernizarea infrastructurii de transport, în modernizarea parcului de locomotive și vagoane, toate astea au dus astăzi la o situație extrem de complicată din punct de vedere al acestor companii.(…)”, a precizat Dumitru Costin.

Potrivit acestuia, decizia Guvernului ca o mare parte din profit să fie distribuit sub formă de dividende la bugetul de stat afectează dezvoltarea companiilor cu capital de stat, cărora “nu le mai rămâne nimic pentru investiții, dezvoltare, creșteri salariale”.

“Vă aduceți aminte, prin legea bugetului, pentru a colecta mai multe venituri, actualul Guvern a stabilit ca o parte importantă a profiturilor companiilor cu capital de stat să se facă dividende la bugetul de stat. Afectează și astfel de decizii politice, asumate și de Parlamentul României, până una alta, afectează evident dezvoltarea acestor companii. Astăzi l-am întrebat pe primul ministru “ce le pot spune eu, colegilor mei, salariați în diverse companii cu capital de stat, care au performat, au închis anul trecut cu profit, când li se iau toate resursele financiare, nu se lasă aproape nimic pentru investiții, dezvoltare, creșteri salariale, iar banii se fac venituri la bugetul de stat, prin care se acordă, printre altele, și creșteri salariale în sectorul bugetar. Nu trebuie să transformăm acest tip de politici în tensiuni suplimentare în piața muncii, între diverse categorii de salariați pe care îi are România”, a mai spus președintele BNS.

Acesta a subliniat că protestul spontan de la CFR SA din data de 22 martie nu a fost coordonat și “executat” de structurile sindicale, dar a precizat că, în cazul în care negocierile cu reprezentanții Ministerului Transporturilor vor eșua, vor fi declanșate acțiuni de protest, mergând până la oprirea lucrului pe calea ferată.

“Aș dori să vă citesc dintr-un raport, pentru că am primit mai multe de la liderii noștri de sindicat, în zilele în care a apărut acel protest spontan din calea ferată. Evident, acel protest nu a avut legătură, nu a fost coordonat, ghidonat, executat de structurile sindicale, pentru că vă informăm că, în situația în care negocierile noastre vor eșua cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, cu conducerile executive ale companiilor de cale ferată, suntem pregătiți să declanșăm acțiunile de protest, mergând până la oprirea lucrului în calea ferată, dar de această dată oprirea lucrului va fi făcută în condiții de maximă legalitate, cu informarea tuturor beneficiarilor serviciilor pe care le prestează colegii noștri. Aș fi vrut să vă citesc unul dintre rapoarte, toate sunt cam în aceeași notă, în care liderii noștri ne informau despre reacția salariaților, că acest protest spontan a fost declanșat ca urmare a nemulțumirilor cumulate în ultimii 27 de ani, dar în principal din cauza nivelului de salarizare și a condițiilor de muncă ce s-au degradat continuu. Aspectele vizează lipsa echipamentului individual de protecție, oboseala, stresul acumulat, lipsa de personal și a plății orelor suplimentare, pentru că restructurările de personal care s-au făcut în anii trecuți în calea ferată s-au făcut fără un audit competent de resurse umane, pentru că au fost vizate exact zonele de activitate hard din calea ferată, talpa, acolo unde se fac activitățile de bază”, a mai spus Dumitru Costin.

Acesta a adăugat că, pe de altă parte, a existat o protecție acordată diverselor categorii din calea ferată, posturi pe care, de regulă, se ajunge “cu protecție politică”, în timp ce “acolo unde se duce greul” s-au pierdut locuri de muncă.

“În oglindă a existat o protecție acordată diverselor categorii profesionale din calea ferată, unde de regulă, pe posturile alea se ajunge cu spate politic și cu protecție, însă acolo unde se duce greul în calea ferată s-au pierdut locuri de muncă. Și activitatea de bază a acestor companii a fost afectată de lipsa resursei de personal, lipsa resursei de apă potabilă, lipsa mijloacelor de încălzire pe timp de iarnă, condiții de muncă improprii în multe puncte de lucru, nedemne chiar pentru cele mai sărace tari din lume, în ciuda faptului că liderii de sindicat au sesizat în repetate rânduri Inspecția Muncii pentru încălcarea prevederilor legale, pentru abuzurile care sunt făcute de managementul de vârf sau de managementul intermediar. Nu au existat la nivel de țară reacțiile normale și firești, pentru că, din păcate, de multe ori Inspecția Muncii răspunde la stimuli politici”, afirmat președintele BNS.

El a adăugat că, investigațiile interne ale conducerii companiilor din calea ferată legate de protestul spontan pot să ducă la escaladarea stării de tensiune și atunci “nu garantează” că nu va exista mai devreme de finele lunii viitoare “o reacție cu consecințe neplăcute”.

“Deci, la sfârșitul lunii viitoare o să tragem linie. Între timp organizațiile sindicale se pregătesc de organizarea acțiunilor de protest, în conformitate cu prevederile legale și aș dori să fac un apel public la conducerile companiilor din calea ferată, care au declanșat anchete și investigații interne privitoare la revoltă recent derulată. Recunoaștem că este dreptul domniilor lor, în conformitate cu prevederile legale, dar atragem atenția că în acest climat de tensiune și nemulțumire generalizată printre lucrătorii de cale ferată, această abordare a domniilor lor poate să escaladeze starea de tensiune, iar atunci nu garantăm că nu va exista mai devreme de sfârșitul lunii aprilie o reacție cu consecințe neplăcute atât asupra companiilor, cât și asupra beneficiarilor de servicii de transport de cale ferată, de marfă sau de călători. Rugămintea este să nu abuzeze de această speță, să găsim soluții la masa tratativelor, calm, civilizat, pentru că altminteri riscăm să escaladăm starea de tensiune”, a avertizat Dumitru Costin.

Revista presei 27.03.2017

Revista presei 27.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Preţurile în pieţele din România: cât dau românii pe un coş de cumpărături
Agerpres.ro.
  1. Rata creditelor neperformante a crescut la 9,75%, în ianuarie.
  2. Caraș-Severin: Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis, afirmă ministrul Daea.
  3. Romsilva investește 42 milioane lei pentru a planta peste 32 milioane de puieți în primăvară
  4. Oficial MADR: Peste 6.000 de cereri pentru ajutorul de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate
Digi24.ro.
  1. Prețurile terenurilor agricole, dublate în trei ani
Wall-street.ro.
  1. Cinci lectii pe care trebuie sa le stii pentru a-ti construi o afacere in fashion.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Preţurile în pieţele din România: cât dau românii pe un coş de cumpărături

Preţurile din pieţele agroalimentare din România diferă semnificativ de la un judeţ la altul, astfel că locuitorii dintr-un anumit judeţ pot ajunge să dea de două ori mai mult pe un produs chiar decât cei din judeţul vecin. Cel mai bun exemplu în acest sens este la preţul mierii de albine. Dacă locuitorii din Timişoara dau 35,67 lei pentru un kilogram de miere, vecinii din Arad dau jumătate, respectiv 16,75 lei.

Aceeaşi situaţie se regăseşte la preţurile a numeroase produse, potrivit unei analize publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), ce prezintă preţurile practicate, în prima lună din acest an, în pieţele agroalimentare din capitalele de judeţ din România. Astfel se ajunge ca, pentru un coş de produse pentru o familie, cumpărat exclusiv din pieţe, locuitorii din Arad să plătească 156 de lei, în timp ce pentru cei din Suceava costul aceluiaşi coş se ridică la 242 de lei. Coşul cuprinde 8 kg de cartofi, 1 kg de fasole, 1 kg de ceapă, 0,5 kg de usturoi, 2 kg de morcovi, 4 kg de mere, 15 l de lapte, 1 kg de brânză de oaie, 80 de ouă şi 1 kg de miere.

Diferenţele mari între preţuri sunt explicate prin mai mulţi factori, în principal prin puterea intermediarilor şi originea produselor. „În jumătatea de nord a ţări sunt cu venire din Polonia, marea majoritate, iar în sud ajung mai greu, de aceea raportul cerere-ofertă ridică preţul”, a explicat, pentru News.ro, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, Aurel Tănase. Cât costă zece produse de bază                                        

Statistica INS prezintă preţurile medii practicate în pieţele agro-alimentare din Bucureşti şi din capitalele de judeţ pentru zece produse de bază: cartofi, fasole, ceapă, usturoi, morcovi, mere, lapte, brânză de oaie, ouă şi miere. Pentru cartofi, în ianuarie, cele mai mari preţuri erau înregistrate în oraşele Constanţa (2,25 lei/kg), Iaşi (2 lei/kg) şi Oradea (1,95 lei/kg), în timp ce cele mai mici preţuri erau în pieţele din Târgovişte (1,08 lei/kg), Buzău (1,11 lei/kg) şi Focşani (1,23 lei/kg). Preţurile cele mai mari pentru un kilogram de fasole erau, în ianuarie, în pieţele din Sibiu (13,33 lei), Alba Iulia (12,75 lei) şi Zalău (12 lei), în timp ce cele mai mici preţuri erau la Slatina (7,75 lei), Iaşi (7,88 lei) şi Miercurea Ciuc (8 lei). Pentru ceapă, un kilogram costa cel mai mult în pieţele din Timişoara (3,20 lei), Alba Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, oradea, Piteşti şi Zalău (toate cu 3 lei), iar cel ma puţin în Botoşani, Buzău, Slatina şi Vaslui (toate cu 1,50 lei).

Statisticile oficiale arată diferenţe şi mai mari în cazul preţurilor la usturoi. Pentru acest produs, cele mai mari preţuri erau în ianuarie în Timişoara (23,50 lei/kg), Alba Iulia, Cluj-Napoca, Focşani, Galaţi, Miercurea Ciuc şi Zalău (20 lei/kg), iar cele mai mici preţuri – în Craiova (8,25 lei/kg), Botoşani (11 lei/kg) şi Vaslui (12 lei/kg).

În cazul morcovilor, preţurile pentru un kilogram variau de la 4 lei în pieţele din Sfântu Gheorghe şi 3,50 lei în pieţele din Cluj-Napoca şi Oradea până la 1,50 lei la Vaslui, 1,68 lei la Brăila şi 1,75 lei la Buzău şi Piatra-Neamţ. Pentru un kilogram de mere, cel mai mult plăteau în ianuarie consumatorii din Constanţa (4,60 lei), Arad (3,69 lei) şi Timişoara (3,53 lei), în timp ce preţurile cele mai mici erau în pieţele din Vaslui (1,66 lei), Slatina (1,79 lei) şi Zalău (2 lei). Litrul de lapte era vândut cel mai scump în pieţele din Craiova (3,50 lei), Galaţi (3,33 lei) şi Râmnicu Vâlcea (3,25 lei) şi cel mai ieftin în Baia Mare (2 lei) şi Arad (2,25 lei). Pentru Bucureşti nu au fost recenzate preţuri pentru lapte în pieţe în ianuarie.  În cazul brânzei din lapte de oaie, preţurile cele mai mari erau în Piteşti (26,75 lei/kg) şi Târgovişte (25,75 lei/kg), iar cele mai mici – în Târgu Jiu (15 lei/kg), Piatra-Neamţ (16 lei/kg) şi Iaşi (16,50 lei/kg). Ouăle se vindeau cel mai scump, în ianuarie, în pieţele din Bacău (1,43 lei/unitate), Suceava (1,38 lei) şi Botoşani (1,25 lei). La polul opus, un ou costa 0,50 lei în Arad şi Slatina şi 0,54 lei în Călăraşi.  Un kilogram de miere de albine costa cel mai mult în Timişoara (35,67 lei), Bistriţa (35 lei) şi Ploieşti (33,33 lei) şi cel mai puţin în Arad (16,75 lei), Alexandria (22 lei) şi Craiova (23,13 lei).

Agerpres.ro

2. Rata creditelor neperformante a crescut la 9,75%, în ianuarie

Rata creditelor neperformante a crescut cu 0,29 puncte procentuale, la 9,75%, în ianuarie, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).

Față de nivelul din ianuarie 2016, nivelul este mai mic cu 3,71 puncte procentuale.

Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara decent că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an.

“Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ce privește gradul de acoperire cu provizioane al acestor credite. Din perspectiva bugetului România nu ar trebui să folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009”, a spus Voinea.

Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a crescut cu 13.029, la 648.873 în ianuarie, față de nivelul din decembrie, fiind a treia lună consecutivă de creștere, se arată în datele Băncii Naționale a României.

În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 8,08 miliarde lei, în creștere cu 1% comparativ cu luna anterioară, din care peste 3 miliarde lei erau în moneda națională, 3,45 miliarde lei echivalent în euro, 1,58 miliarde lei echivalent în alte valute și 45,5 milioane lei echivalent în dolari.

În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 4,5 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 62,9 milioane lei, cu o întârziere de 61 — 90 de zile, respectiv de 38,7 milioane lei, între 31—60 de zile.

Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,5 miliarde lei, iar 1,97 miliarde lei — la colectare.

3. Caraș-Severin: Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis, afirmă ministrul Daea

Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis de la stat pe care l-au solicitat pentru că au înregistrat pierderi importante din cauza vremii nevaforabile de anul trecut, a declarat duminică, ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la Târgul de primăvară de la Răcășdia, în județul Caraș-Severin.

‘Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis. În Planul Național (Apicol n.red.) sunt ajutoare pe care trebuie să le dăm pentru a procura materiale necesare activității apicole. Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Este un program național, l-am explicat apicultorilor, îl avem în lucru în Ministerul Agriculturii, în așa fel încât și apicultorii să beneficieze de sprijin. Pentru pierderile de anul trecut, însă, nu avem un răspuns favorabil și îmi pare extrem de rău’, a afirmat ministrul Agriculturii.

Petre Daea a stat de vorbă cu mai mulți apicultori din Caraș-Severin, pe care i-a asigurat că vor primi sprijin pentru dezvoltarea stupilor, prin Programul NaȚional Apicol.

‘Mă gândesc aici și la cei de la Cooperativa Apicolă Prisăcarii din Băile Herculane, care spuneau că au peste 11 mii de familii de albine și că stau acum în fața unei oferte din Franța, pentru a-și valorifica producția pe care o obțin’, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

Președintele Federației Agrostar, Ștefan Nicolae, declara pe 28 ianuarie, la Craiova, unde a participat la constituirea Filialei Dolj a Sindicatului Apicultorilor din România, că în situația în care Ministerul Agriculturii nu va accepta să le acorde apicultorilor ajutorul de minimis pentru pierderile avute în anul 2016, aceștia ar putea protesta în stradă.

Nicolae a afirmat că apicultorii nu au primit până acum ajutorul de minimis “pentru că nu s-a dorit”, în condițiile în care anul 2016 a fost unul dificil și pentru ei.

“Anul trecut toți apicultorii din România trebuiau să primească un minimis, pentru că toți apicultorii din România au avut de suferit din cauza condițiilor climatice. De ce nici până la această dată nu ați primit nimic? Pentru că nu s-a dorit. Dar noi am făcut acest sindicat ca să ne batem pentru drepturile noastre. Și ne vom bate. Acum o săptămână, când ne-a chemat ministrul Agriculturii, i-am transmis mesajul dumneavoastră și primul punct important transmis a fost referitor la acest ajutor de minimis. Vom vedea ce va fi la negocierea dintre conducerea sindicatului și conducerea ministerului și vă spun cu toată responsabilitatea că dacă nu vor accepta acest minimis, eu fac apel la dumneavoastră pentru prima acțiune de stradă, primul protest adevărat al apicultorilor, pentru a ne primi un drept, nu pentru a ne milogi, pentru anul dificil 2016”, a spus președintele Agrostar.

ACA a făcut numeroase adrese la Ministerul Agriculturii pentru obținerea unui sprijin financiar, dar apicultorii nu au primit nimic în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de minimis de 15 lei pe stup.

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat în cursul verii anului trecut că se analizează de către minister posibilitatea acordarea acestui ajutor de minimis, iar ulterior a afirmat în luna noiembrie că nu se pot plăti ajutoarele de stat promise apicultorilor deoarece aceștia nu au venit, așa cum solicită regulamentele europene, cu date contabile comparative prin care să justifice că au înregistrat daune, iar simpla declarație a fermierilor “nu reprezintă o bază legală”.

România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru Programul Național Apicol în perioada 2017-2019, potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Comisia Europeană participă la finanțarea acțiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acțiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 — 2019 este de 21.508.480 euro, față de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 — 2016.

Suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 — 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget național); pentru anul 2018 — 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget național); pentru anul 2019 — 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget național).

4. Romsilva investește 42 milioane lei pentru a planta peste 32 milioane de puieți în primăvară

Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva urmează să planteze, în campania de primăvară, peste 32 milioane de puieți, investiția cifrându-se la 42 milioane lei, se arată într-un comunicat de presă al autorităților remis, sâmbătă, AGERPRES.

“Acțiunile de plantare continuă în toată țara, în cadrul Lunii Plantării Arborilor (15 martie — 15 aprilie). Regia Națională a Pădurilor Romsilva regenerează în acest an peste 14.200 de hectare, numai în campania de primăvară urmând să planteze peste 32 de milioane de puieți, în urma unei investiții de peste 42 de milioane de lei. Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare în fondul forestier de stat, în ultimii 26 de ani”, se arată în document.

Potrivit comunicatului, românii sărbătoresc sâmbătă, pentru prima dată în istorie, Ziua Națională a Pădurilor.

Această Sărbătoare a fost instituită printr-un proiect de lege adoptat de Parlament în 28 februarie 2017 și promulgat de președintele României în data de 20 martie.

‘Instituirea unei zile speciale pentru celebrarea pădurii este o dovadă clară că România a înțeles importanța pe care pădurea o are în viețile noastre. Nu vorbim aici doar de calitatea sa de resursă naturală regenerabilă, cea mai veche astfel de resursă utilizată de om, ci mai ales de importanța pădurii în echilibrul ecologic și rolul său în procesul de combatere și adaptare la schimbările climatice. Invit toți cetățenii să reflecteze astăzi câteva momente asupra importanței pădurii și responsabilității pe care o avem de a o gestiona responsabil și durabil’, a declarat Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor

Potrivit actului normativ, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului, ocoalele silvice private, împreună cu autoritățile publice locale și organizațiile neguvernamentale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei Naționale a Pădurilor.

5. Oficial MADR: Peste 6.000 de cereri pentru ajutorul de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate

Peste 6.000 de solicitări de înscriere au fost depuse până în prezent la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru obținerea sprijinului financiar pentru tomate cultivate în spații protejate, a declarat vineri, la Alba Iulia, Ionuț George Diaconeasa, consilier secretar de stat.

‘Până ieri (joi — n.r.) erau mai mult de 6.000 de cereri la nivel național pentru acest program deschis în ianuarie’, a afirmat Ionuț George Diaconeasa, care a adăugat că îi îndeamnă pe toți potențialii beneficiari care încă nu au aplicat să facă acest lucru, cu atât mai mult cu cât este un program care le oferă un confort financiar.

Prezent la Alba Iulia la o întâlnire cu conducerea Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, consilierul secretar de stat a declarat presei că un proiect prioritar al MADR este HG 39 din 2017 privind ajutorul de minimis pentru cultivarea produsului tomate în spații protejate, respectiv în sere și solarii.

‘Legumicultorii care vor cultiva tomate vor primi pentru o suprafață de minimum 1.000 de metri pătrați 3.000 de euro, cu condiția să facă o producție de 2.000 de kilograme pe această suprafață în două cicluri de producție. Condițiile de aplicare la această măsură sunt foarte simple, permisive’, a spus Ionuț George Diaconeasa.

Producătorii agricoli din România sunt susținuți începând din acest an, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. Estimările experților din MADR indică un număr de 8.023 potențiali beneficiari la nivelul întregii țări.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafață de 1.000 de metri pătrați. Programul se desfășoară pe o perioadă de 8 ani.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 de metri pătrați, să obțină o producție de minimum 2 kilograme tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kilograme, dovedită cu documente justificative.

Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, față de 34,5 kg în UE, iar producția reprezintă 20,27% din producția totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producția de roșii a fost de 101.881 tone în sere și solarii.

Resursele financiare pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR pe anul 2017.

Digi24.ro

6. Prețurile terenurilor agricole, dublate în trei ani

Pământ agricol tot mai puţin şi tot mai scump. Preţul unui hectar de pământ cultivabil ajunge şi la 5.500 de euro. În judeţul Dolj, de exemplu, terenurile agricole se vând acum de două ori mai scump decât în urmă cu trei ani, relatează Digi24. Sunt tot mai puțini proprietarii care dețin suprafețe mici, care încă nu au fost prinse în asociații de profil. Cele mai căutate zone din câmpia Olteniei sunt în localităţile Băileşti şi Cetate, unde ogorul este fertil, iar investitorii străini vor să cultive legume şi cereale la scară industrială.

În ultimii trei ani, terenurile agricole s-au scumpit și de două ori în România. Numai în Dolj, pământul fertil din câmpia Băileștiului și din zona Cetate a ajuns să se vândă și cu 5.500 de euro hectarul. Explicația specialiștilor este că a scăzut numărul proprietarilor de terenuri mici, iar cererea este mare.

„Am vândut în vară cu un milion de lei vechi ar-ul. Începând spre Seaca şi spre Dunăre terenul este foarte bun şi au început să apară străinii”, spune un localnic.

„Aceste terenuri nu sunt scumpe. Dacă vom căuta în harta României câmpia Băileştilor este nucleul Câmpiei Române, este cel mai bun teren cernoziom”, spune Costel Pestriţu, primar în Băileşti.

Cea mai scumpă bucată de teren scoasă la vânzare în acest an, în Dolj, valorează 25.000 de lei hectarul şi este în sudul judeţului, în zona localităţii Cetate.

„Vorbim în zona de sud cu 20.000, 25.000 sunt suprafeţe destul de mici de vânzare”, spune Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Dolj.

„Dacă ne referim la cultura mare, de câmp, de cel puţin 100 de hectare ca să facă într-adevăr agricultură, iar în sectorul legumicol dacă merge pe solarii e suficient şi 5.000 de metri pătraţi”, spune un fermier din Dolj.

În ultimii doi ani, numai în Dolj, au fost tranzacționate 46.000 de hectare de teren agricol. De altfel, din 2014, de când a intrat în vigoare legea privind proprietățile agricole, prețul pământului a crescut peste tot în țară. În vestul României, un hectar de teren cultivabil a ajuns să coste și 10.000 de euro.

Wall-street.ro

7. Cinci lectii pe care trebuie sa le stii pentru a-ti construi o afacere in fashion

Sa-ti transformi pasiunea intr-o afacere poate fi o perspectiva descurajatoare, mai ales pentru creativii si designerii din industria de moda, care au o viziune artistica de multe ori neancorata in realitatea economica.

Sa pornesti o afacere in fashion poate fi destul de dificil mai ales daca nu dispui de finantarea necesara. “Cash flow-ul in fashion este foarte dificil de obtinut si de multe ori tinerii designeri care totusi obtin finantare ajung sa nu realizeze pe ce au cheltuit banii. Incepi sa imparti bani in stanga si-n dreapta, fara sa realizezi efectiv ceva”, considera Golan Frydman, designer britanic, potrivit Business of Fashion.

Astfel, in functie de nevoile individuale ale fiecarui designer – de la suport economic, la ajutor in e-commerce, cu strategia de business sau pe partea de comunicare – va prezentam mai jos cinci lectii de care fiecare creativ ar trebui sa tina cont atunci cand vrea sa-si tranforme hobby-ul intr-un business sustenabil si sanatos:

  1. Construieste parteneriate in productie

Productia articolelor este una dintre cele mai mari provocari pentru designeri, care de multe ori aleg sa se concentreze pe vanzare si apoi pe acest aspect. Fie ca alegi sa creezi in propriul atelier, singur sau alaturi de o echipa, este esential sa intelegi ce presupune procesul de productie, de la alegerea tesaturilor pana la stabilirea componentei primei colectii.

Daca alegi sa externalizezi productia, este la fel de important sa stabilesti parteneriate de incredere cu fabrici si ateliere de productie pentru a fi permanent la curent cu etapele realizarii pieselor tale. In acest fel te asiguri ca, indiferent de cate comenzi primesti, le vei putea onora fara amanari si intarzieri pentru clienti. In plus, daca stabilesti de la bun inceput bugetul destinat productiei, vei putea sa iti imparti in mod previzibil restul finantarii intre vanzare si promovare.

  1. Asigura-te ca oferi pretul corect

Pentru Eudon Choi, designer din Marea Britanie, repozitionarea brandului in materie de preturi a fost cheia succesului sau. “Mi-am dorit sa imi reevaluez structura de pret asa ca am calatorit in alte tari europene, unde am incheiat contracte de aprovizionare cu o noua fabrica, parteneriat care s-a tradus printr-un sezon cu vanzari mari”, spune acesta.

De multe ori locatia fabricilor de productie dicteaza princing-ul unui brand, iar o repozitionare si un transfer al acestui proces ar putea inseamna succesul brandului tau. Daca in trecut Romania era vazuta ca una dintre cele mai ieftine tarii din perspectiva fortei de munca, iar retailerii lucrau cu fabricile noastre in sistem lohn, astazi procesul a capatat alte dimensiuni. Romania a inceput sa fie vazuta ca un pol al creativitatii, al productiei reusite la nivel inalt, al calitatii serviciilor si produselor. Odata cu cresterea salariului minim, lohn-ul a inceput sa piarda teren, iar serviciile integrate, de tip design, creatie, productie high level au inceput sa intre in oferta fabricilor locale. In prezent, Romania este una dintre cele mai hot destinatii de productie pentru brandurie internationale – de la Prada, Armani, Hugo Boss- pana la antreprenorii locali, care profita de acest avantaj economic si se lanseaza pe scena internationala, cum ar fi de exemplu brandul Murmur.

  1. Investeste in echipa ta

Abilitatea de a mari forta de munca a unui brand iti ofera oportunitatea de a stimula productia si de a o declina in noi categorii. Investind in echipa ta si avand o structura puternica, dornica de munca, te poate ajuta enorm. Pe langa resursele financiare si cele materiale, resursa umana este una dintre cele mai puternice atuu-uri ale business-ului tau. Doar avand oameni potriviti si pregatiti alaturi de tine poti creste un brand sanatos si sustenabil. Aplicata in realitatea economica a tarii noastre, care se confrunta cu un deficit de personal extrem de grav in industria textila, cu atat mai mult trebuie sa iei in calcul formarea unei echipe sudate, pregatite si dornice de munca si sa fii pregatit sa investesti masiv in resursa umana.

  1. Ia in calcul un partener de afaceri

Mai multi tineri designeri isi doresc sa fi luat in considerare colaborarea cu un partener de afaceri intr-o etapa anterioara sau chiar de la inceputul business-ului. Pentru un creativ poate fi destul de dificil a asigura managementul si sustenabilitatea unei afaceri si astfel poate pierde din vedere imaginea de ansamblu a business-ului sau. In plus, designerii aflati la inceput de cariera isi doresc sa se concentreze asupra partii creative a brandului, neglijand astel aspectul practic. Un partener de afaceri, cu experienta in business, poate fi solutia. Iar daca te gandesti din start sa nu pornesti de unul singur, partenerul de afaceri poate fi o alternativa chiar in vedere obtinerii finantarii necesare. Cate astfel de parteneriate nu exista in piata!

  1. Seteaza de la bun inceput in ce zona vrei sa cresti

Intotdeauna trebuie sa stii exact cat, cum si mai ales unde vrei sa investesti in afacerea ta. Stabileste-ti de la bun inceput care sunt punctele forte ale brandului tau, unde vrei sa cresti si ce potential are inainte de a investi o suma de bani. Altfel, vei pompa cash in business-ul tau fara a vedea rezultate concrete. Poate par notiuni elementare de management, dar multi tineri designeri, cu talent urias si dorinta de munca, nu ajuns nici macar sa-si lanseze brandul tocmai pentru ca nu iau in considerare aceste aspecte. Stabileste de ce anume are nevoie afacerea ta si investeste cu cap. Trebuie sa gandesti cu mult in viitor, sa planifici si sa organizezi pe baza rezultatelor obtinute.

Comunicat de presa UEAPME

Comunicat de presa UEAPME – Patronatul IMM Prahova

Întâlnirea reprezentanților UEAPME cu cei ai instituțiilor Uniunii Europene

Consolidarea spiritului antreprenorial și a competitivității este cheia pentru creștere economică, crearea de locuri de muncă și sisteme sociale durabile” a fost mesajul transmis de către reprezentanții Uniunii Europeane a Artizanatului și IMM-urilor (UEAPME) reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene cu ocazia aniversării a 60 de ani de la semnarea tratatului de a Roma.

În cadrul întâlnirii, președintele UEAPME, dna. Rabmer-Koller a amintit faptul că IMM-urile au beneficiat de 60 de ani de integrare europeană, de cea mai lungă perioadă de pace, de cea mai mare piață internă ca motor pentru o creștere economică și de moneda Euro, a doua cea mai mare monedă globală. Cu toate acestea, Europa trebuie să îmbunătățească competitivitatea și mediul de afaceri pentru cele 23 de milioane de IMM-uri care se confruntă cu provocări severe ca incertitudini politice internaționale, presiuni din migrație, probleme de securitate și tensiuni sociale ce duc la o creștere în populism și pun realizările din trecut în sub semnul întrebării. În plus, președinta a menționat că UE trebuie să identifice instrumente mai bune pentru a reduce dezechilibrele și pentru a asigura o concurență loială.

 „Cu toate acestea, discuția despre viitorul Uniunii Europene nu ar trebui să fie lăsat șefilor statelor sau guvernelor. Societatea civilă europeană și partenerii sociali europeni trebuie să își asume această responsabilitate și să dezvolte propriile idei și viziuni pentru viitorul IMM-urilor. Astfel, UEAPME va continua să dezvolte idei pentru viitoarele politici destinate IMM-uri și pentru o concurență loială pe piețele interne și externe.“, a precizat Ulrike Rabmer-Koller, președinte UEAPME.

 

 

Revista presei 24.03.2017

Revista presei 24.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Shhaideh le dă primarilor împrumuturi din banii obţinuţi din privatizări, pentru a cofinanţa proiectele europene. Băncile nu au fost interesate să dea credite.
  2. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut
  3. Cum mai poate fi salvată Compania Naţională a Uraniului. Feldioara, vânată de străini
Digi24.ro.
  1. Lidl va comercializa un soi de roșii românești din anii ’80.
  2. În România, productivitatea nu a ţinut pasul cu majorările salariale.
Business24.ro.
  1. Daimler a deschis in Romania inca o fabrica cu 200 de angajati. Investitia e de 36 de milioane de euro

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Shhaideh le dă primarilor împrumuturi din banii obţinuţi din privatizări, pentru a cofinanţa proiectele europene. Băncile nu au fost interesate să dea credite

Vicepremierul Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, vrea să dea primarilor împrumuturi cu dobândă din veniturile din privatizări pentru a rezolva problema cofinanţării proiectelor europene, pentru care Trezoreria nu mai are fonduri. Deşi Ministerul Finanţelor venise cu soluţia creditelor de la bănci, instituţiile financiare nu s-au arătat interesate.

Propunerea vine după ce săptămâna trecută ministrul Dezvoltării a anunţat că a fost atins plafonul maxim al împrumuturilor pentru prefinanţare şi cofinanţare, astfel că Trezoreria nu mai are bani pentru proiectele din fonduri europene. Astfel, proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale, înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanţare proprie sau pentru a asigura cheltuielile neeligibile, potrivit justificării ministerului. Ce propune ministerul                                               

Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul ministerului, scos în dezbatere publică, administraţiile locale pot solicita în cursul anului 2017contractarea de împrumuturi de la Trezorerie, din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Limita împrumuturilor este de 500.000 de lei, iar acestea vor asigura prefinanţarea sau cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013 şi perioada 2014-2020, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor. Autorităţile vor putea depune documentele pentru a contracta aceste împruturi până la 31 octombrie. O condiţie esenţială este că nu va exista o limită de îndatorare. Condiţiile împrumuturilor: – dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;  

– perioadă de rambursare: până la 20 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

– termenul-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31 octombrie 2017;

– limita de îndatorare: exceptat. De asemenea, autorităţile locale vor putea lua împrumuturi din trezorerie şi pentru plata corecţiilor financiare aplicate din cauza unor erori în proiectele europene derulate. Dobânzile rămân neschimbate, însă cu încadrarea în limita de îndatorare de 70% din veniturile anuale ale autorităţilor respective.

Cu aceeasi dobândă şi cu limită de îndatorare de 70%  vor putea lua împrumuturi şi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, însă pe o perioadă de numai 10 ani.

Băncile nu sunt interesate

Luni, Guvernul găsise o soluţie pentru lipsa fondurilor de cofinanţare: a trimis autorităţile locale să se împrumute la bănci, deoarece beneficiază de dobânzi mai bune decât Trezoreria, eliminând limita de îndatorare. Ministerul de Finanţe a trimis luni o precizare prin care identifică posibilităţile pe care le au autorităţile publice locale pentru a prefinanţa sau cofinanţa proiectele europene. Finanţele spuneau că cea mai bună soluţie este ca primăriile să se împrumute cu dobânzi mai bune decât cele ale Trezoreriei de la bănci comerciale sau de la alte instituţii de credit.

De cealaltă parte, ministerul Dezvoltării spune că băncile nu au fost interesate să dea împrumuturi.

„Deşi multe dintre unităţile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziţie publică, băncile nu s-au arătat interesate în acordarea de împrumuturi”, arată ministerul în Nota de fundamentare. Anul trecut, Guvernul Cioloş a rezolvat situaţia cofinanţării prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă prin care a alocat, din venituri din privatizare, 400 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Programul Operaţional sectorial Mediu 2007-2013.

2. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut anul trecut cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde euro, arată o analiză a PwC România, care arată că trendul va continua şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii.

„Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunţate 140 de tranzacţii cu o valoare totală de 3,6 miliarde euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o uşoară scădere în acelaşi interval. Aceasta şi pentru că valoarea pieţei la nivel local a fost influenţată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacţii cu o valoare substanţială.

O altă explicaţie ar fi creşterea competitivităţii şi atractivităţii economiei româneşti în contextul geo-politic regional”, a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David şi Baias, coordonator al echipei de consultanţă fiscală şi juridică în Tranzacţii. Expertii în tranzacţii ai PwC sunt de părere că piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia. „La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi.

Se resimte o anumită efervescenţă în piaţa locală, se poartă multe negocieri şi discuţii, sunt mai multe tranzacţii iniţiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deşi nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea,  Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România. Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est, susţine că, pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă, este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscală pe termen lung, care să stimuleze investiţiile.

„Observăm creşterea numărului investitorilor financiari (fonduri de private equity) care devin interesaţi de piaţa din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potenţial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează.

Valoarea pieţei de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacţii, dar şi pe fondul creşterii nivelului de încredere şi predictibilităţii perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5-10 ani”, a declarat Dragoş Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România. Potrivit unei estimări publicate în luna ianuarie de firma de audit şi consultanţă Deloitte, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 3,4-4 miliarde euro în 2016, cu 23% mai mult decât în anul precedent.

3. Cum mai poate fi salvată Compania Naţională a Uraniului. Feldioara, vânată de străini

Situaţia în care a ajuns Compania Naţională a Uraniului (CNU) a devenit disperată. Compania se confruntă cu dificultăţi financiare majore, deşi primeşte un ajutor de stat, salariaţii nu mai sunt plătiţi, iar singurul client şi-a reziliat contractul. De asemenea, anumiţi competitori sunt interesaţi de falimentul companiei. „Adevărul” vă prezintă cum a ajuns CNU în această situaţie şi ce opţiuni are pe viitor.

Compania Naţională de Uraniu îşi concentrează activitatea pe două ramuri: cea de minerit, în regiunile Banat, Bihor şi Suceava, şi cea de producţie şi procesare a uraniului de la Feldioara. Unitatea de la Feldioara este singura autorizată în UE de procesare material radioactiv de uraniu pentru centrale nuclearo-electrice de tip CANDU-6, tehnologie care va fi implementată în 13 centrale nucleare din Europa.

Cu ajutorul acestei unităţi de procesare, România poate deveni un jucător-cheie într-o piaţă emergentă la nivel european. Nesalvarea acestei unităţi de procesare şi a companiei, aflate în prag de faliment, ar permite unui potenţial competitor să achiziţioneze unitatea la preţ de „distressed” (atunci când o companie întâmpină probleme financiare şi dificultăţi în a-şi onora obligaţiile de plată, n.r.) şi să dezvolte această piaţă cu infrastructură românească, în contextul în care se prefigurează un deficit de disponibilitate de uraniu de 15% în următorii patru ani la nivel global. Rezultate dezastruoase                            

Ultimele rezultate financiare disponibile ale CNU, de la jumătatea anului 2016, arătau că societatea a avut o cifră de afaceri de 5,44 milioane de lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, când a înregistrat afaceri de 50,53 milioane de lei. Principala cauză a acestei situaţii e că CNU a pierdut, în decembrie 2015, contractul cu singurul client, Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, căreia îi furniza pulbere de dioxid de uraniu.

Iar în timp ce veniturile s-au redus semnificativ, cheltuielile CNU au scăzut doar uşor, cu aproape 15%, de la 61,38 în primul semestru al anului 2015 la 52,48 milioane lei în aceeaşi perioadă a lui 2016. Cheltuielile cu personalul s-au redus, de asemenea, însă doar cu 8,4%, în contextul în care efectivul de salariaţi a scăzut cu 14%, de la 1.332 la 1.144 persoane. Aşadar, pierderile CNU în primul semestru al lui 2016, ultimul în care a fost făcută raportarea, au fost de 13,19 milioane lei, dar ele ar fi fost mult mai mari, însă societatea a trecut la venituri costurile producţiei în curs de execuţie, în conformitate cu reglementările contabile în vigoare, potrivit profit.ro. Comparativ, în perioada corespunzătoare a lui 2015, CNU a raportat profit net de 10,21 milioane lei. 

De asemenea, La 30 iunie 2016, CNU avea plăţi restante în sumă totală de 19,48 milioane lei, de 3,7 ori mai mari decât îşi planificase pe întreg anul (5,27 milioane lei). Cum s-a ajuns la pierderea singurului client O Hotărâre de Guvern din anul 2009 (HG 1009/2009) stabilea că se transmite fără plată, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Companiei Naţionale a Uraniului în patrimoniul Companiei a stocului de concentrate tehnice de uraniu constituit şi existent la Uzina R – Sucursala Feldioara, în perioada 1993-2008, conform inventarului de la 31 decembrie 2008. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu, în echivalent uraniu în diuranat de sodiu, se constituia ca obligaţie bugetară pentru companie, care urma să fie virată la bugetul de stat, la nivelul preţului stabilit pentru concentratul de uraniu în diuranat de sodiu, transferat anterior. 

Cu toate acestea, un control derulat de Curtea de Conturi în 2012 a arătat că CNU a constituit şi virat eronat la buget obligaţiile stabilite în HG, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune. Acest lucru a dus la diminuarea veniturilor bugetului de stat cu 51,26 milioane de lei. Această sumă trebuia, astfel, să fie plătită ca diferenţă de către CNU, precum a decis Curtea de Conturi. Însă CNU a decis să conteste decizia Curţii în justiţie, iar deznodământul a venit în noiembrie 2015, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o hotărâre definitivă în defavoarea CNU.

Ca urmare a acestei decizii, CNU a trebuit să acopere obligaţia bugetară prevăzută de HG, conform modului de calcul reglementat şi, pe deasupra, şi costurile de obţinere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8. În total, au fost calculate provizioane în valoare de 125,7 milioane de lei, astfel că societatea a înregistrat în 2015 pierderi de 138 de milioane de lei. Această povară suplimentară a obligat CNU să îşi acopere cheltuieli în plus, astfel că a fost nevoită să recalculeze preţul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu pe care o livra singurului client Nuclearelectrica. Potrivit Nuclearelectrica, acest lucru a însemnat o majorare cu 75% a preţului de livrare.

„Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligaţiei la bugetul de stat din preţul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preţ, astfel că CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la preţul din contract, care nu acoperă obligaţiile la bugetul de stat şi costurile de producţie. În aceste condiţii SNN a reziliat contractul cu CNU SA”, se arată într-un document al companiei. Aşadar, Nuclearelectrica a ales un nou furnizor de pulbere de uraniu, compania canadiană Cameco, care încheiase înainte şi un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power.

„În data de 04.07.2016, Cameco a fost desemnat câştigător al procedurii de achiziţie de 120 de tone de uraniu natural în pulbere sinterizabilă de UO2, având preţul cel mai mic, respectiv 429,47 lei/kg U în UO2. Pentru achiziţia pulberii de uraniu au fost primite două oferte, de la Cameco şi respectiv CNU, preţul oferit de Cameco fiind semnificativ mai mic decât preţul oferit de CNU”, preciza Nuclearelectrica. Pe de altă parte, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarant recent, într-un interviu pentru Agerpres, că se va investiga modul în care Nuclearelectrica, operatorul centralei electrice de la Cernavodă, a ales să cumpere combustibil de la firma canadiană Cameco.

Captivă a statului Potrivit legii, CNU îşi asigură veniturile în baza contractelor cu Nuclearelectrica şi cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), fiindu-i interzis să exporte.

Situaţia companiei este, aşadar, gravă, deoarece contractul cu Nuclearelectrica nu mai există, după ce societatea l-a reziliat, iar ANRSPS nu a avut prevăzută în bugetul pentru anul 2016 suma necesară pentru a cumpăra resursa. Cu toate acestea, pentru anul 2017, ANRSPS a fost bugetată şi urmează să facă licitaţia, iar CNU este beneficiarul, probabil, pentru că este singurul furnizor al rezervelor statului. Cu toate acestea, procedura va dura circa 2-3 luni, care acum sunt critice pentru CNU. În 2015, Guvernul a suplimentat bugetul MAI de-abia în septembrie pentru alocarea banilor necesari achiziţionării de octoxid de uraniu de către ANRSPS de la CNU. Suma alocată a fost de 62 milioane lei.

Ajutor de stat Pentru a repara cât de cât situaţia, Ministerul Energiei a adoptat în octombrie anul trecut o Ordonanţă de Urgenţă prin care Compania Naţională a Uraniului a primit un ajutor de stat de 62 de milioane de lei. Condiţia a fost ca, în termen de şase luni, societatea să depună un plan de restructurare.

În caz contrar, va trebui să restituie ajutorul. Prima tranşă, de 47,2 milioane de lei, a fost acordată anul trecut. Anul acesta, compania ar fi trebuit să primească cea de-a doua tranşă, în valoare de 14,8 milioane de lei, dar banii nu pot fi eliberaţi până nu este prezentat un plan de restructurare şi până nu este făcut un raport asupra modului de utilizare a primei tranşe de 47,2 milioane de lei. Angajaţii au ieşit în stradă Situaţia din companie s-a agravat, în acest an. Dovadă o face faptul că angajaţii au refuzat, zilele acestea, să intre în subteran şi alţii au protestat în faţa Ministerului Energiei.

Câţiva au intrat chiar în greva foamei. „În faţa situaţiei disperate în care se află salariaţii Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), care nu şi-au primit salariile de două luni jumătate, în ciuda repetatelor promisiuni guvernamentale de deblocare a situaţiei, şase dintre membrii de sindicat au decis să intre în greva foamei”, precizau joi reprezentanţii Cartel Alfa. Marţi, numărul celor aflaţi în greva foamei se ridica la 16 persoane.

Marţi, Ministerul Energiei a anunţat deblocarea unei părţi din tranşa a doua din ajutorul de urgenţă destinat Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), în valoare de 7 milioane lei, pentru plata urgentă a salariilor şi pentru plata utilităţilor. Însă potrivit sindicatului, angajaţii vor continua să picheteze sediul companiei şi cel al Ministerului Energiei, chiar dacă Ministerul a anunţat deblocarea sumei. Ei solicită Guvernului să deblocheze fondurile pentru plata salariilor şi să adopte măsurile necesare pentru ca activitatea CNU să poată continua. „Restul fondurilor de până la 14,8 milioane de lei vor fi transferate în contul CNU după ce vor fi analizate documentele puse la dispoziţia Ministerului Energiei de către CNU privind modul în care a fost cheltuită prima tranşă din ajutorul de urgenţă”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.

Ce soluţii sunt pentru CNU Strategia energetică a Ministerului Energiei arată că  CNU „este veriga ce completează ciclul nuclear complet al ţării noastre, un avantaj unic pe care România îl poate avea în regiune”. Într-o informare întocmită de Consiliul de Administraţie al CNU şi prezentată reprezentanţilor Ministerului Energiei, acţionarul unic al companiei, într-o AGA desfăşurată pe 22 ianuarie 2016, se arată că variantele posibile ale CNU de ieşire din situaţia critică în care se află sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvenţă, privatizarea parţială, prin păstrarea unei participaţii majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica (SNN), oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic şi strategic din partea Guvernului.

La mai mult de un an după această informare, situaţia este chiar mai gravă, însă există mai multe soluţii pe care Ministerul Energiei le poate lua în vedere pentru CNU, potrivit unor specialişti din domeniu consultanţi de „Adevărul”. Un prim pas ar putea fi acordarea ajutorului de stat emis prin ordonanţa de urgenţă a guvernului şi convertirea acestuia din ajutor de salvare în ajutor de restructurare. Un următor pas ar fi insolvenţa şi apoi separarea în două companii: una alcătuită din unitatea de la Feldioara şi exploatarea la perimetrul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş, iar cealaltă din minele actuale. De asemenea, este necesară o modificare legislativă prin care să se permită şi să se reglementeze, via Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), exportul de produse uranifere.

O etapă ulterioară ar fi o modificare legislativă prin care companiei de uraniu să îi fie permis să vândă servicii şi produse către alte companii în afară de Nuclearelectrica, momentan fiind un furnizor captiv prin lege. Alţi paşi ar implica asigurarea unui necesar financiar pentru prima companie, printr-o schemă de offset şi/sau prefinanţare cu potenţiali clienţi de rafinare uraniu, dar şi dezvoltarea comercială cu traderi şi potenţiali clienţi şi privatizare a celei de-a doua companii. Feldioara, vânată de străini Perla Companiei Naţionale de Uraniu o reprezintă Feldioara, singura centrală autorizată pentru procesare de octoxid şi dioxid de uraniu din Uniunea Europeană. Însă există doi competitori pentru această piaţă: grupul nuclear francez Areva şi canadienii de la Cameco. În cazul unui faliment la CNU, Areva, aflată şi ea într-o situaţie financiară delicată, ar fi o parte direct interesată de achiziţie în condiţiile de „distressed asset”, prin care ar putea cumpăra CNU la 20-30% din valoarea contabilă a companiei care, conform Ministerului Finanţelor, este de 8,47 milioane de dolari.

La începutul acestui an, Comisia Europeană şi-a dat acordul, cu anumite condiţii, pentru ca guvernul de la Paris să injecteze 4,5 miliarde de euro în Areva, o companie care a pierdut 10 miliarde de euro între 2011 şi 2015 şi a acumulat datorii în valoare de mai multe miliarde de euro. Statul francez deţine în prezent aproape 87% din acţiunile Areva, potrivit Economica.net.

Potrivit unor surse din piaţă, în ultimele două zile, reprezentanţi ai companiei Areva au vizitat Feldioara, împreună cu directorul general Romeo Urjan. Compania ar fi interesată de un faliment al CNU, deoarece Areva se bazează pe faptul că poate face import-export, iar procesarea de la Feldioara li s-ar potrivi ca o mănuşă. Rugaţi să dea un răspuns privind această vizită, reprezentanţii CNU nu ne-au răspuns, până la ora publicării acestui articol.

Pentru resuscitarea Feldioara este necesară o investiţie de circa 20 de milioane de dolari (8 milioane de dolari la Feldioara şi 12 milioane de dolari în deschiderea minei Tulgheş-Grinţieş). Preţul uraniului, în creştere Uraniul a fost marfa cu cele mai slabe performanţe din 2016, şi nu este greu de înţeles de ce. Reactoarele nucleare din Japonia nu şi-au revenit din dezastrul din 2011 de la Fukushima dezastru, iar situaţia a dus la exces de ofertă şi preţuri scăzute, potrivit investingnews.com. Încurajator, 2017 a fost o altă poveste pentru acest sector – cel puţin până în prezent. Kazahstan şi-a anunţat planurile de a reduce producţia de uraniu cu 10 la sută, crescând preţul uraniului la 26 de dolari pe livră. Aceasta este o îmbunătăţire drastică de la 18 dolari în toamna anului 2016.

De atunci, companii şi lideri de opinie industrie au exprimat poziţii pline de speranţă pe piaţă. BMO Capital Markets sugerează că perspectivele uraniului sunt luminoase.

Într-o cercetare recentă, compania a spus că continuă să creadă că piaţa uraniului va atinge vârful unei oferte mondiale reduse în 2018, pe seama tăierii producţiei Kazahstanului. De asemenea, cererea mondială urmează să crească, compania Cantor Fitzgerald aşteptându-se să pună în funcţiune 21 de reactoare nucleare în 2017, urmând alte 10 în 2018 şi încă 12 în 2019. Un preţ în creştere pentru România, în cazul în care companiei CNU îi va fi permis să exporte, nu poate însemna decât veşti bune.

Digi24.ro

4. Lidl va comercializa un soi de roșii românești din anii ’80

Trei producători locali vor cultiva pentru supermarket-urile Lidl răsadurile produse de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău.

În vara acestui an, primele roşii „Buzău 1600”, un soi creat în anii ’80 şi considerat de cercetători atât aliment, cât şi medicament, vor ajunge în magazinele din ţară ale cunoscutului retailer german, potrivit stiridebuzau.ro.

Printr-o colaborare pe care a iniţiat-o anul trecut cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Lidl va comercializa cel puţin 150 de tone din acest soi.

Soiul de roşii „Buzău 1600” a fost ales dintre alte patru soiuri vechi româneşti, în urma unor selecții organizate de Lidl în vara anului trecut. Planta dă fructe mari, de aproximativ 200 de grame bucata, de formă sferică şi culoare roşie uniformă, considerate de cercetători benefice în prevenţia bolilor canceroase.

Aceasta datorită conţinutului mare de licopen, un antioxidant puternic cu proprietăţi anticancer. Soiul de roșii creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău în 1977 a fost dedicat aniversării a 1600 de ani de la prima atestare istorică a localității Buzău.

Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 tone/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pâna la 150 tone/ha.

Rosiile Buzău 1600 sunt bune la de salată, la gătit sau conserve. Tot de la Staţiunea de Cercetare din Buzău vor fi luate şi răsaduri pentru ceapă de apă ce urmează a fi comercializată în magazinele companiei germane, din toamna acestui an.

5. În România, productivitatea nu a ţinut pasul cu majorările salariale

Chiar şi aşa, venitul mediu a crescut în ultimii 12 ani de trei ori, deşi productivitatea doar de două ori. Un alt paradox – lefurile românilor sunt de cinci ori mai mici decât media europeană. Doar bulgarii câştigă mai puţin decât noi.

Firmele româneşti fac cu greu faţă concurenţei cu multinaţionalele, care au o productivitate de trei ori mai mare, datorită investitiţiilor pe care le fac în tehnologie. Asta în condiţiile în care firmele care au capital integral străin reprezintă doar 8% din numărul de companii din România.

Dacă un german produce 4 şuruburi pe minut, un român reuşeşte în cel mai bun să facă doar două.

Productivitatea muncii în România a crescut de la 34,7 în 2004, la 59,4 în 2015. Cu toate acestea, diferenţele salariale sunt foarte mari. Spre exemplu, salariul mediu în Germania a fost, în 2016, de 2.225 euro. Un român a câştigat 463 de euro, de trei ori mai puţin decât media europeană.

Gabriel Biriş, avocat: „Cum poţi să fii productiv ca şofer de camion când de la Constanţa la Arad tu faci 4 zile? Iar pe aceeaşi distanţă de la Amsterdam în partea cealaltă, tu faci o zi”

În plus, firmele au primit la începutul anului o lovitură financiară chiar din partea statului.

Mircea Turdean, director la o firmă românească: „Ceea ce s-a-ntâmplat din păcate în februarie, nu ne-am gândit că s-ar putea întâmpla aşa ceva, să fim obligaţi să creştem salariile la un număr mare de oameni din departamentele noastre de vânzări pentru că s-a dat o ordonanţă de Guvern. Domne, dacă produc, dacă aduc vânzări, dacă aduc plus valoare poate să crească şi la stat. Dar totul să fie pe competenţă, pe productivitate, cum am spus, şi nu pe alte criterii”.

Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: „Nu mai suntem cea mai ieftină piaţă de forţă de muncă. Lucrul ăsta trebuie să ne spună ceva şi să ne regândim toată strategia pentru viitor”.

Forţa de muncă din România s-a transformat mult în ultimii 10 ani. 450 de mii de locuri au dispărut din industrie. În schimb, au apărut 80.000 de posturi noi în IT. Şi în administraţia publică s-a înregistrat o creştere 200.000 de joburi.

La capitolul firme, România e la jumătate faţă de media europeană – 22 la mia de locuitori.

Business24.ro

6. Daimler a deschis in Romania inca o fabrica cu 200 de angajati. Investitia e de 36 de milioane de euro

Compania Star Transmission, filiala a grupului Daimler, a anuntat, joi, deschiderea unei noi unitati de productie la Cugir, in judetul Alba. E vorba despre o investitie de 36 de milioane de euro, prin care au fost create 200 de locuri de munca.

In noua hala de la Cugir, Star Transmission a inceput productia in serie a patru modele diferite de roti planetare pentru cutia in noua trepte de viteza 9G-Tronic. Aceasta din urma se produce tot in Romania, la Sebes, unde concernul german a finalizat, la inceputul lui 2016, o investitie masiva menita sa sustina reteaua globala de productie Daimler, cifrata la 300 de milioane de euro si cu oportunitati de lucru pentru 500 de noi angajati, dupa cum se arata intr-un comunicat de presa.

Potrivit oficialilor Daimler in Romania, in cadrul strategiei de crestere sustenabila a grupului, investitiile finalizate in acest an la Cugir au vizat si calificarea personalului in fabricile din Germania, dar si implementarea de tehnologii noi. Un exemplu e aparatura care monitorizeaza zgomotul produs de roata planetara in cutia de viteza. Investitia actuala de la Cugir presupune o crestere in mai multe etape a capacitatii de productie a rotilor planetare.

Aceasta investitie urmeaza celei de peste 13 milioane de euro din 2016, care a vizat constructia, in cadrul aceleiasi baze, a unei noi hale de productie. Star Transmission a devenit, ulterior investitiei din 2016, furnizor unic, la nivel mondial, al conductelor de inalta presiune destinate motoarelor pe benzina.

Grupul Daimler deruleaza, prin cele doua filiale din Romania, Star Transmission (Cugir) si Star Assembly (Sebes), o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea durabila a celor doua comunitati, oferind locuri de munca pentru cei peste 2.600 de angajati.

Daimler sustine si invatamantul profesional de tip german in Romania. In cadrul unitatilor de productie din Cugir si Sebes functioneaza o Scoala de Maistri precum si programe de internship pe durata verii, pentru tinerii studenti din Romania si Germania.

Absolventii acestor cursuri au prioritate la angajarea in Star Transmission, Star Assembly si companiile partenere, detinand competente si certificari recunoscute atat in Romania, cat si in strainatate.

Star Transmission, o unitate de productie considerata strategica pentru Grupul Daimler, a luat nastere in 2001, ca rezultat al unui joint-venture romano-german. In 2013, Daimler devine actionar unic al Star Transmission Cugir si deschide o baza de montaj, Star Assembly Sebes, devenind astfel una din cele mai importante investitii straine in Romania.

Revista presei 23.03.2017

Revista presei 23.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut
  2. ONRC: Românii au înfiinţat 17.251 firme în primele două luni, în scădere cu 11%..
  3. Barometru industrial: Activitatea din industria românească şi-a revenit în februarie, după patru luni de declin
Agerpres.ro.
  1. Petrescu: Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din mai, pentru crearea indentității vizuale
Wall-street.ro.
  1. Romanii din Iasi care ajuta americanii sa citeasca pe buze.
  2. Numărul insolvențelor, al suspendărilor și al dizolvărilor de firme, în scădere, în primele două luni din 2017 (date ONRC)

 7. Mișa (MFP): Tinerii de maximum 26 de ani au acces la programe de pregătire profesională duală prin unitățile de învățământ de stat în 2017/2018

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a crescut la 3,6 miliarde euro, anul trecut

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut anul trecut cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde euro, arată o analiză a PwC România, care arată că trendul va continua şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii.

„Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunţate 140 de tranzacţii cu o valoare totală de 3,6 miliarde euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o uşoară scădere în acelaşi interval.

Aceasta şi pentru că valoarea pieţei la nivel local a fost influenţată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacţii cu o valoare substanţială. O altă explicaţie ar fi creşterea competitivităţii şi atractivităţii economiei româneşti în contextul geo-politic regional”, a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David şi Baias, coordonator al echipei de consultanţă fiscală şi juridică în Tranzacţii. Expertii în tranzacţii ai PwC sunt de părere că piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia.

„La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi. Se resimte o anumită efervescenţă în piaţa locală, se poartă multe negocieri şi discuţii, sunt mai multe tranzacţii iniţiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deşi nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea,  Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România. Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est, susţine că, pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă, este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscală pe termen lung, care să stimuleze investiţiile.

„Observăm creşterea numărului investitorilor financiari (fonduri de private equity) care devin interesaţi de piaţa din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potenţial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează.

Valoarea pieţei de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacţii, dar şi pe fondul creşterii nivelului de încredere şi predictibilităţii perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5-10 ani”, a declarat Dragoş Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România. Potrivit unei estimări publicate în luna ianuarie de firma de audit şi consultanţă Deloitte, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 3,4-4 miliarde euro în 2016, cu 23% mai mult decât în anul precedent.

2. ONRC: Românii au înfiinţat 17.251 firme în primele două luni, în scădere cu 11%

Românii au înfiinţat în primele două luni mai puţine firme. Doar 17.251 de firme noi au fost înregistrate în ianuarie şi februarie, cu 11,29% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut, când au fost înregistrate 19.447 firme, arată datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Numărul de SRL-uri înregistrate, care reprezintă cea mai mare proporţie din numărul total de firme noi, a fost de numai 11.656, în scădere faţă de 14.282 înregistrate anul trecut, în primele două luni. Numărul de PFA-uri a crescut, în schimb, de la 3.278 în ianuarie-februarie 2016 la 3.547 în ianuarie-februarie 2017.

În topul oraşelor şi regiunilor, Capitala rămâne lider, cu 2.638 firme noi înregistrate, însă de asemenea în scădere faţă de 3.213 anul trecut. În top îi urmează Cluj, cu 941 firme noi, Ilfov, cu 724, şi Timiş, cu 700. La polul opus, cele mai puţine firme au fost înregistrate în Ialomiţa (130), Teleorman (136), Giurgiu şi Călăraşi (156) şi Covasna (160).

Pe activităţi, cele mai multe înmatriculări au fost făcute în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (4.168 înmatriculări), agricultură, silvicultură şi pescuit (1.781 înmatriculări) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1.608 înmatriculări). Potrivit ONRC, în primele două luni ale anului 2017, numărul total al profesioniştilor activi din punct de vedere juridic a crescut cu 2,59% faţă de perioada similară a anului trecut, de la 1.167.073 la 1.197.354.

Cei mai mulţi profesionişti activi sunt în Bucureşti (220.658 din care 27.560 de persoane fizice autorizate şi 193.098 de persoane juridice), Cluj (61.512 din care 16.871 de persoane fizice autorizate şi 44.641 de persoane juridice) şi Timiş (49.832 din care 12.103 persoane fizice autorizate şi 37.729 de persoane juridice).

În 2016 au fost înfiinţate în România 105.982 de companii noi, în scădere cu 6,35% faţă de  2015, peste două treimi dintre entităţiile noi înregistrate fiind SRL-uri. În 2015 s-au înfiinţat 113.167 de firme, dintre care 64.417 au fost SRL-uri, iar 31.789 – PFA-uri.

3. Barometru industrial: Activitatea din industria românească şi-a revenit în februarie, după patru luni de declin

Activitatea industrială a crescut în februarie, după patru luni la rând de declin, pe fondul creşterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB).

Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 53 de puncte în ianuarie, de la 35 de puncte în ianuarie şi 42 de puncte în decembrie. Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului.  “Timp de 60 de zile, decembrie şi ianuarie, activitatea din industrie s-a aflat în contracţie atingând în ianuarie nivelul cel mai coborât din ultimele 28 de luni (35 de puncte). Dar în februarie, activitatea a crescut la 53 de puncte, iar industria a intrat în marginea de jos a zonei de expansiune (peste 50 de puncte)”, arată studiul. 

De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a crescut de la 43 puncte în ianuarie la 50 puncte în februarie. “Numărul angajaţilor a crescut puţin în februarie, faţă de ianuarie. Dar procentul firmelor care au făcut angajări a fost egal cu procentul celor care au renunţat la o parte din angajaţi”, menţionează raportul. 

De asemenea, cererea din străinătate s-a ameliorat în februarie, indicatorul comenzilor noi la export ajungând la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni, de 59 de puncte.  Totuşi, autorii studiului avertizează că datele pentru luna februarie nu semnalează, deocamdată, o revenire durabilă a industriei.

“În concluzie, industria pare că şi-a revenit în februarie, înregistrând creşteri la 60% din indicatorii măsuraţi de Barometru. Dar deocamdată, nici intensitatea, nici direcţiile schimbării din februarie nu sugerează o creştere durabilă”, menţionează autorii studiului.  Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia industrială din România a crescut în ianuarie cu 5,8% faţă de prima lună a anului trecut.  În 2016, producţia industrială a urcat cu 1,7% faţă de 2015, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,6%. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  

Industria a contribuit, în 2016, cu 23,1% la formarea produsului intern brut al României.  Barometrul industrial este realizat de IRSOP şi SNSPA – Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 15-17 februarie 2017.

Agerpres.ro

4. Petrescu: Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din mai, pentru crearea indentității vizuale

Micii antreprenori ar putea primi 50.000 de lei, din luna mai, pentru crearea indentității vizuale și a participa la târguri internaționale, a declarat, marți, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, la o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români.

“Programul de internaționalizare este un program pe care l-am găsit în minister și permite aplicantului să obțină până la 50.000 de lei pentru crearea indentității vizuale, participarea la târguri internaționale. Face parte din demersul de a încuraja micii antreprenori. Va începe din luna mai. Lucrăm la partea logistică să îl putem face implementabil. Este un program la care am ținut foarte mult și ajută mediul de afaceri, combinat cu un alt program pentru microindustrializare, unde aplicanții pot beneficia de granturi pentru a fi investite în echipamente. Dacă cele două converg, vom avea un nivel de productivitate mai ridicat. Trebuie convergent aduse mai multe elemente. Vorbim și despre zona educației, unde trebuie să creștem nivelul de pregătire al angajaților”, a spus Petrescu, la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

În opinia acestuia, România trebuie să se întoarcă în zona învățământului vocațional.

“Am rămas, așa, cu o lozincă și trebuie să privim lucrurile drept în ceea ce privește educația României. Eu cred că a fost foarte bună, dar între timp trebuie să recunoaștem că s-a deteriorat. Trebuie să îmbunătățim nivelul educației, iar, pe de altă parte, trebuie să apelăm la alte metode, la învățământul vocațional. Trebuie să ne întoarcem în zona învățământului vocațional. Știu că au fost câteva inițiative cu succes pornite”, a afirmat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Wall-street.ro

5. Romanii din Iasi care ajuta americanii sa citeasca pe buze

Cititul pe buze “nu este doar doar o activitate distractiva – uneori poate reprezenta o abilitate care iti poate fi de ajutor”. De acest lucru si-au dat seama o echipa de programatori din Iasi care au creat WhisperMe – o aplicatie dedicata cititului pe buze.

Am discutat cu fondatorul Codefy, firma de programare si web development din Iasi, Paul Chiriac despre noua lor aplicatie pentru a afla cum functioneaza.

Ce este WhisperMe?

WhisperMe este un mod distractiv de a-ti imbunatati vocabularul si de a invata o abilitate noua. Unica pe piata in momentul de fata, aplicatia are doua versiuni – una in romana cat si una in engleza.

“Tot ce ai de facut este sa ghicesti cuvantul pe care un o domnisoara model il pronunta. Poti viziona cuvantul de cate ori este nevoie pana cand gasesti raspunsul corect. Fiecare raspuns corect este rasplatit, in functie de complexitate, cu un numar de credite”, explica Paul mecanismul din spatele jocului.

In cazul in care ramai blocat, aplicatia iti poate oferi trei tipuri de indicii: unul care iti dezvaluie tot cuvantul, unul care iti sugereaza prima litera sau un indiciu despre numarul de litere pe care cuvantul il are.

Fiecare indiciu costa, asa ca va trebui sa gestionezi cu atentia creditele primite. Acesta este, de fapt, si principalul generator de venituri pentru aplicatie.

Cine a fondat WhisperMe?

Aplicatia a fost dezvoltata in cadrul companiei Codefy Software – Floria Bogdan si Boghian Alexandru, doi programatori pasionati de tehnologie au conceput si realizat Whisper Me.

Este primul proiect de app development – “noi ne axam in principal pe dezvoltarea de aplicatii cross-platform sau stand-alone pentru implementarea de solutii web sau mobile din aria computer-vision. In termeni mai simpli, vorbim despre procesare imagine si video, detectare de obiecte, inteligenta artificiala (retele neuronale, algoritmi de invatare) precum si Internet of Things – device-uri beacon si tehnologie 3D GIS”, mai spune Paul. 

Cum a venit ideea unei aplicatii care te invata sa citesti pe buze?

Ideea aplicatiei a pornit de la viralul Whisper Challenge mediatizat de The Tonight Show cu Jimmy Fallon.

“Am remarcat ca fenomenul ia amploare in mediul online, in special pe YouTube unde utilizatorii postau filmulete cu ei pentru a se juca cu cei apropiati. Aceasta metoda, desi distractiva ridica cateva probleme pentru cei care voiai sa se joace. Asa ca am decis ca noi putem face o varianta mai simpla”.

Cele mai proeminente provocari au fost de natura tehnica dar si de natura umana.

“In primul rand, ne-am dorit sa oferim o experienta cat mai autentica deoarece studiile ne-au indicat ca este mult mai usor sa citesti pe buze in limba materna. Asadar, pentru varianta in engleza a trebuit sa apelam la serviciile unei persoane native din New York cu o dictie impecabila. Aceasta ne-a ajutat sa inregistram video-urile si sa eliminam orice potential risc”.

In al doilea rand, un impediment de natura tehnica a fost faptul ca au dorit incarcarea video-urile pe device intr-un timp cat mai scurt, indiferent de pozitia pe glob a utilizatorului. Iar pentru aceasta a trebuit sa le incarce de pe un server special.

Ce numar de downloaduri a fost inregistrat si cum poate fi monetizata aplicatia?

Aplicatia are aproximativ 5.000 de download-uri, majoritatea utilizatorilor fiind din Statele Unite, Romania si Brazilia.

Instalarea aplicatiei este gratis. “Dorim sa oferim o experienta completa si placuta si de aceea oferim utilizatorilor posibilitatea de a cumpara pachete de “coins” cu ajutorul carora pot primi indicii in cazul in care raman in impas”.

Aplicatia are setate “push notifications”, care ii reamintesc utilizatorului sa joace si sa incerce si sa treaca la urmatorul nivel. 

Care sunt perspectivele in viitorul apropiat? Ce estimari de download-uri aveti in Romania?

Pe viitor echipa isi doreste integrarea mai multor limbi, momentan aceasta fiind disponibila doar vorbitorilor de limba romana si engleza.

“In Romania sunt 1000 de oameni care folosesc aplicatia zilnic si in mod evident acest lucru ne incurajeaza sa aducem noi functionalitati”, subliniaza reprezentantul companiei.

6. Numărul insolvențelor, al suspendărilor și al dizolvărilor de firme, în scădere, în primele două luni din 2017 (date ONRC)

Un număr de 1.165 de societăți au intrat în insolvență în primele două luni ale acestui an, cu 19,71% mai puține față de perioada similară din 2016, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în municipiul București, respectiv 207, în scădere cu 35,31% față de primele două luni din 2016, urmat de județul Bihor, cu 79 (-17,71%), și de județul Iași, cu 63 (-38,83%).

În funcție de sectorul de activitate, cele mai multe insolvențe au fost consemnate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 348, în scădere cu 25,32% față de perioada ianuarie — februarie 2016.

De asemenea, 2.467 de firme și-au suspendat activitatea, numărul lor fiind mai mic cu 43,05% față de primele două luni din 2016, iar Capitala a fost fruntașă și la acest capitol, cu 293 de societăți (-55,2%).

În ceea ce privește numărul dizolvărilor, acesta a coborât cu 44,39% în ianuarie — februarie, la 3.672, tot în București fiind înregistrate cele mai multe cazuri: 762 (-40,61%).

7. Mișa (MFP): Tinerii de maximum 26 de ani au acces la programe de pregătire profesională duală prin unitățile de învățământ de stat în 2017/2018

Persoanele de maximum 26 de ani, absolvente ale învățământului obligatoriu, dar care au întrerupt între timp studiile, vor avea acces la programe de pregătire profesională de tip dual prin unitățile de învățământ de stat, în mod gratuit, în anul școlar 2017/2018, a declarat Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-o conferință de specialitate.

“Deja s-a înțeles că doar printr-un parteneriat între sistemul de învățământ și agenții economici se poate depăși acest deziderat existent astăzi: calitatea forței de muncă și pregătirea forței de muncă pentru viitor. În virtutea acestor modificări, vreau să vă anunț că în anul școlar 2017-2018 vor avea acces la programe de pregătire profesională de tip dual prin unitățile de învățământ de stat, în mod gratuit, și persoanele de maxim 26 de ani absolvente ale învățământului obligatoriu, dar care au întrerupt între timp studiile”, a spus Mișa.

El a reamintit că în momentul de față există normele la Codul fiscal care sunt deja publicate și sunt spre consultare.

“Ele includ mai multe prevederi legislative și mai multe modificări la Codul fiscal. În acesta se regăsesc mențiuni legislative care pot produce beneficii în rândul agenților economici care doresc să instruiască și să pregătească absolvenți, dar și tineri până în 26 de ani care au părăsit la un moment dat băncile școlii dar care vor totuși să învețe o meserie. Există și Ordonanța de urgență 81 din 2016 care redefinește statutul învățământului profesional dual ca formă de organizare a învățământului profesional și tehnic”, a mai arătat oficialul MFP.

Revista presei 22.03.2017

Revista presei 22.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Agerpres.ro.
  1. Marea Britanie: Rata inflației a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani
  2. Mișa (MFP): România a pus accent doar pe consum și nu e cea mai bună abordare; sunt necesare investiții
Digi24.ro.
  1. Oraşul din România cu mai mulţi turişti decât locuitori
Avocatnet.ro.
  1. Firmele care aplică impozitul specific în 2017 trebuie să notifice Fiscul până vinerea viitoare, altfel riscă amenzi de până la 5.000 de lei
Wall-street.ro.
  1. Din mediul corporatist in cel creativ: antreprenoarea care vinde tablouri 3D din lemn in valoare de 5.000 euro
  2. Ministerul Agriculturii: 155 de cetateni straini detin terenuri agricole in Romania si au solicitat fonduri prin APIA.
Euractiv.ro.
  1. PwC: Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de firme din România, dar 80% din exporturi

  7.  Consumul în creștere din 2016 a adus importuri record de produse agroalimentare 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Agerpres.ro

1. Marea Britanie: Rata inflației a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani

Bursa de la Londra era în scădere marți, iar lira sterlină s-a apreciat, după ce Oficiul Național de Statistică (ONS) a anunțat că rata inflației în Marea Britanie a urcat la 2,3% în februarie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și peste ținta Băncii Angliei, de 2%, transmit Bloomberg și Reuters.

Indicele principal FTSE-100 al Bursei de la Londra, dominat de companiile globale, pare să fi profitat de aprecierea lirei și a urcat marți dimineață cu 0,08%, la 7.435,46 puncte, dar la prânz înregistra un declin de 0,2%, după publicarea datelor privind inflația.

Acțiunile retailerului de îmbrăcăminte Primark și ale firmelor care comercializează bunuri de consum înregistrau cele mai semnificative scăderi, în timp ce titlurile companiilor financiare erau în creștere, investitorii apreciind că marjele de profit pentru bănci vor crește în urma lipsei presiunilor deflaționiste. Acțiunile băncilor Barclays, RBS și Standard Life au urcat cu 1 — 1,6%.

Creșterea prețurilor de consum a accelerat la 2,3% în februarie, cel mai semnificativ avans din septembrie 2013, și față de 1,8% în ianuarie, a anunțat ONS.

Inflația de bază a urcat la 2%, cel mai rapid avans din 2014.

1. Mișa (MFP): România a pus accent doar pe consum și nu e cea mai bună abordare; sunt necesare investiții

România a pus accentul doar pe consum și nu a fost cea mai bună abordare, acesta trebuind să fie dublat de investiții, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Ionuț Mișa, într-o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români, precizând că vorbește din punctul său de vedere.

“Au fost foarte multe discuții care s-au învârtit asupra valorii adăugate create în economie și asupra faptului că nu reușim încă la nivelul României să creăm produse cu valoare adăugată brută. Am fost folosiți ca o piață de consum, s-a pus accent doar pe consum și, din punctul meu de vedere, personal, nu a fost cea mai bună abordare. Indiscutabil consumul este important și poate fi un element de creștere economică, dar trebuie dublat de investiții, sprijinit de producție, trebuie completat cu multe ale măsuri economice. Dacă ne raportăm doar la consum și la a fi o piață de desfacere pentru alte țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, nu avem un viitor. Nu mai discutăm de peste 10 ani”, a spus Mișa, la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

Potrivit acestuia, dacă România rămâne ancorată în ideea că piața proprie a forței de muncă este cea mai competitivă și calificată, va pierde pe termen mediu și lung.

“O analiză făcută de cei de la FMI la Banca Națională prezenta o comparație între economia românească și cea poloneză, cehă sau ungurească. Prezenta, de asemenea, cum și care sunt elementele care au influențat diferențele dintre aceste piețe. Aborda relația cu cursul de schimb sau cu productivitatea și competitivitatea forței de muncă. Este adevărat, nu mai suntem piața de forță de muncă care am fost. Lucrul acesta trebuie să ne spună ceva și să ne regândim toată strategia pentru viitor. Dacă rămânem ancorați în continuare în ideea că avem cea mai competitivă și cea mai calificată forță de muncă și nu trebuie să ne facem griji, că toată lumea o să vină aici, că au nevoie de noi, pe termen mediu și lung sigur o să pierdem”, a adăugat secretarul de stat.

Digi24.ro

2. Oraşul din România cu mai mulţi turişti decât locuitori

Cluj-Napoca a fost, în premieră, în 2016, oraşul cu mai mulţi turişti decât locuitori. Aproximativ 370 de mii de vizitatori au ajuns anul trecut în oraşul din inima Transilvaniei. Populaţia municipiului înregistrată la ultimul recensământ este puţin sub 325.000 de locuitori. Cei mai mulţi dintre turiştii străini au venit din Europa şi Statele Unite.

Majoritatea turiştilor de anul trecut au vizitat pentru prima oară Cluj-Napoca.

Mulţi sunt interesati de pieţele centrale, Piaţa Unirii, Piaţa Muzeului, apoi ar mai fi şi Dealul Cetăţuia, cu panorama oraşului, Grădina Botanică şi de asemenea, Parcul Central.

Piaţa centrală a oraşului adăposteşte unul dintre monumentele reprezentative ale arhitecturii gotice din Transilvania. Este obiectivul turistic cel mai căutat în Cluj-Napoca.

Fie că ajung la Cluj-Napoca din Marea Britanie, Franţa sau Germania turiştii se declară impresionaţi de arhitectură, dar şi de istoria de peste 500 de ani a Bisericii Sfântului Mihail. Cei mai mulţi încep să viziteze oraşul chiar de aici.

„Nu am ajuns aici de mult timp şi nu am citit despre acest loc, dar e foarte frumos. (…) Nu ştiam la ce să mă aştept de la Cluj, dar e minunat”, spune un turist.

„E destul de frumos, ai unde să te plimbi, ai ce să vezi. Suntem încântaţi de ceea ce vedem”, mărturisește un altul.

„În 2016 am avut cu 15% mai mulţi turiști care au vizitat Cluj-Napoca decât în anul 2015, iar numarul total al celor care ne-au vizitat a depășit locuitorii rezidenţi ai orașului, fiind apreciaţi la circa 370.000 de vizitatori, turiști, pe tot anul 2016”, a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Din cei aproape 370.000 de vizitatori, aproape un sfert au fost turiști străini. Comparativ cu anul 2015, numărul lor a crescut cu peste 10 la sută.

„Nu am auzit de el până acum, dar zburăm pe aici şi de aceea am venit să îl vizităm. (Reporter: De unde sunteţi?) Suntem din Anglia. (Ce părere ţi-a lăsat oraşul după o primă privire?) E foarte frumos, cultural şi arhitectura e frumoasă”, spune turistul străin.

„Românii au fost pe primul loc, urmaţi de francezi, nemţi, spanioli, cei din Marea Britanie, Italia, SUA, Polonia şi Israel şi Ungaria”, arată Marius Lazin, reprezentant al unui centru de turism din Cluj-Napoca.

Anul acesta, orașul din inima Transilvaniei așteaptă și mai mulţi turiști. Autoritaţile locale investesc peste nouă milioane de lei pentru a crea zone pietonale mai mai mari și pentru a deschide noi obiective.

„Există o serie de investiţii speciale care vor creşte interesul celor care vor să petreacă măcar un weekend prelungit în Cluj-Napoca. Vorbim de reabilitarea unor obiective turistice recunoscute, precum Turnul Pompierilor”, a declarat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei.

Cluj-Napoca a fost în 2016 al patrulea cel mai vizitat municipiu din România, după București, Constanţa și Brașov.

Avocatnet.ro

3. Firmele care aplică impozitul specific în 2017 trebuie să notifice Fiscul până vinerea viitoare, altfel riscă amenzi de până la 5.000 de lei

Firmele vizate de aplicarea impozitului specific din 2017, adică acelea care la finalul lui 2016 își desfășurau activitatea în domeniul cazării ori alimentației publice (cu excepția microîntreprinderilor), trebuie să notifice Fiscul până pe 31 martie 2017 în legătură cu aplicarea anuală a noului forfetar, prin depunerea formularului 010. În caz contrar, acestea riscă amenzi ce pot ajunge la 5.000 de lei, în conformitate cu prevederile din Codul de procedură fiscală.

Potrivit normelor pentru aplicarea specificului, ce urmează să fie curând publicate în Monitorul Oficial, noul regim de impozitare va fi aplicat de către companiile care desfășoară efectiv activitate în sectorul turistic, restaurante și alimentație publică. Totodată, microîntreprinderile care și-au păstrat acest statut și în 2017 sunt exceptate de la plata impozitului specific, chiar dacă desfășoară, spre exemplu, o activitate prin intermediul unui restaurant. 

De la 1 ianuarie 2017, prin intermediul Legii nr. 170/2016, în legislația românească a fost introdus impozitul specific, cel care se aplică, în principiu, hotelurilor, restaurantelor și barurilor. 

Mai exact, vizate de aplicarea noului sistem de impozitare sunt firmele care aveau înscrise în actele constitutive, la 31 decembrie 2016, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:

  • 5510 – ,,Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
  • 5520 – ,,Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
  • 5530 – ,,Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere’’;
  • 5590 – ,,Alte servicii de cazare”;
  • 5610 – ,,Restaurante’’;
  • 5621 – ,,Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
  • 5629 – ,,Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
  • 5630 – ,,Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Totuși, pentru a achita efectiv noul impozit forfetar, determinat în funcție de anumite variabile, precum rangul localității în care este amplasată afacerea, suprafața acesteia sau sezonalitatea, este necesar ca respectiva societate să și desfășoare efectiv activitate în domeniul cazării ori în cel al alimentației publice. Măsura este prevăzută în normele pentru aplicarea impozitului specific, ce urmează să apară cât de curând în Monitor, astfel că, spre exemplu, o companie ce are trecută în actul constitutiv ca activitate secundară „restaurante”, dar nu are niciun restaurant deschis din care să obțină bani, va fi scutită de aplicarea impozitului specific.

31 martie, termenul-limită până la care firmele vizate de impozitului specific depun 010

Legea nr. 170/2016 stabilește că firmele din domeniul cazării și cel al alimentației publice care au fost plătitoare de impozit pe profit la final de 2016, și care ar fi aplicat acest sistem și în acest an, în cazul în care nu ar fi apărut forfetarul, trebuie să notifice Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) până cel mai târziu la data de 31 martie 2017, prin depunerea formularului 010 – „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”.

“Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul specific”, scrie la articolul 11 din actul normativ citat.

O astfel de prevedere este inclusă și în ordinul ce aprobă normele de aplicare pentru impozitul specific, acolo unde se stabilește că notificarea organului fiscal se efectuează până la data de 31 martie 2017, sau, după caz, până la 31 martie a anului următor, pentru firmele care la data de 31 decembrie a anului precedent desfășurau una dintre activitățile corespunzătoare celor opt coduri CAEN prezentate la începutul articolului și care nu se aflau în lichidare. 

În acest an, impozitul specific este aplicat de către firmele din sectorul turistic, restaurante și alimentație publică care au fost plătitoare de impozit pe profit în 2016 și care ar fi achitat în continuare acest tip de impozit (cu condiția să fi avut afaceri de peste 100.000 de euro în 2016), dacă nu apărea forfetarul. O astfel de lămurire este cuprinsă într-un proiect de act normativ care va modifica normele Codului fiscal. 

În același timp, documentul citat anterior, ce trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica, prevede că firmele plătitoare de impozit „micro” în 2016 și cele plătitoare de impozit pe profit care la 1 ianuarie 2017 s-au încadrat la impozit „micro” rămân în 2017 la plata impozitului „micro”, chiar dacă desfășoară o activitate încadrată la impozitul specific.

Practic, în formularul 010, care a fost actualizat ultima dată luna trecută, se vor completa mențiunile referitoare la modificarea datelor declarate anterior, ca urmare a schimbării regimului de impozitare. Formularul 010 se completează în dublu exemplar, datele fiind înscrise cu majuscule, citeț și corect. Unul dintre documente rămâne la contribuabil, iar celălalt rămâne la organul fiscal competent.

„Organul fiscal competent pentru contribuabilii care se înregistrează direct (reprezentant legal) sau prin împuternicit, este organul fiscal în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal contribuabilul sau, în cazul depunerii declarației de mențiuni, organul fiscal în a cărui evidență este înregistrat”, se precizează în Ordinul ANAF nr. 3.698/2015.

Referitor la depunerea declarației fiscale, acest lucru se face direct (prin reprezentantul legal al firmei) sau prin intermediul unui împuternicit, la registratura organului fiscal competent. Totuși, există și varianta depunerii la poștă, prin scrisoare recomandată.

Atenție! Nedepunerea până vinerea viitoare a declarației 010 de mențiuni va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii și mari, respectiv între 500 și 1.000 lei pentru celelalte persoane juridice. 

În ce situații se va plăti și impozit specific, și impozit pe profit

În normele pentru aplicarea impozitului specific, redactate de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Turismului, va apărea și o lămurire conform căreia firmele ce activează în domeniul cazării ori al alimentației publice, dar desfășoară, concomitent, și altfel de activități, vor aplica o impozitare mixtă.

Mai precis, acești operatori economici vor fi obligați să determine și să plătească, concomitent:

  • impozit specific pentru veniturile obținute din sectorul hotelier și alimentație publică;
  • impozit pe profit pentru veniturile din celelalte activități.

Spre exemplu, un contribuabil care deține o pensiune, dar și un magazin de încălțăminte, va plăti impozit specific pentru veniturile obținute din exploatarea unității de cazare și impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din exploatarea magazinului de încălțăminte.

Situația e ceva mai complicată pentru o firmă ce deține un complex hotelier compus din unitatea de cazare, restaurant și bar, dar, independent de acestea, deține și o piscină, într-o locație diferită. În acest caz, se va datora impozit specific pentru veniturile obținute din exploatarea complexului hotelier și impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din exploatarea piscinei independente.

Termenele până la care se va plăti impozitul specific

Conform prevederilor în vigoare de la 1 ianuarie 2017, declararea şi plata impozitului specific trebuie efectuate semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului pentru care se datorează impozitul. Suma de plată va reprezenta astfel o jumătate din impozitul specific anual, iar termenele-limită până la care trebuie achitat impozitul sunt:

  • 25 iulie 2017 – plata primei tranşe, aferente semestrului I din 2017;
  • 25 ianuarie 2018 – plata celei de-a doua tranşe, aferente semestrului II din 2017.

Declararea semestrială a forfetarului se va face prin intermediul formularului 100 („Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat”). În acest sens, în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat a apărut poziția numărul 72 – „Impozit specific unor activități”, acesta urmând să fie achitat în contul unic pentru impozite și taxe (20.A.47.01.00).

Wall-street.ro

4. Din mediul corporatist in cel creativ: antreprenoarea care vinde tablouri 3D din lemn in valoare de 5.000 euro

Dupa o cariera confortabila in mediul corporatist de IT si telecom, Liliana Stoica a decis sa-si schimbe traseul profesional si sa se reorienteze catre domeniul creativ. Cu ajutorul tatalui sau, sculptor in lemn, a pus bazele unui atelier cu tablouri 3D din lemn in culori indraznete, cu preturi de pana la 5.000 de euro.

In 2013, sustinuta de tatal sau, Gheorghe Stoica, sculptor in lemn cu o experienta de peste 20 de ani in domeniu, si inspirata de o vacanta in Mexic, Liliana renunta la job-ul din multinationala si se dedica hobby-ului sau: realizarea de tablouri de tip mozaic 3D din lemn si cat mai colorate.

Despre inceputurile afacerii Deco-Box, Liliana spune: “Business-ul pe care l-am modelat in acest domeniu creativ a fost ceva cu totul nou pentru mine. Nu cunosteam pe nimeni care sa activeze ca artist, antreprenor, distribuitor sau presa de specialitate. Astfel mi-am propus ca in fiecare persoana cu care colaborez sa gasesc inspiratie, sa invat si sa acumulez experienta. In plus, in fiecare etapa de business am simtit nevoia sa citesc si sa aprofundez informatii despre vanzari, marketing, social media”.

Investitia initiala a fost de 5.000 de euro si a constat in echipamentele de prelucrarea lemnului si chiria atelierului. “Am inceput sa realizez tablourile in primavara anului 2013, dar am lansat brandul in toamna, avand un portofoliu de peste 30 de creatii. Pasul l-am facut in baza reconfirmarii valori emotionale pe care o transmit tablourile mai intai fata de apropiatii mei, aprecierile din social media, precum si a persoanelor de specialitate, printre care si prietena mea arhitect care ne-a dat numele, bloggerul Adela Parvu”, povestete Liliana.

Deco-Box vinde tablouri de tip mozaic 3D din lemn, dar si alte obiecte de decor tot din lemn, precum ceasuri sau suporti de birou. Acestea sunt realizate in cele doua locatii ale atelierului Deco-Box: in tamplarie, tatal Lilianei se ocupa cu taierea si asamblarea lemnului, iar in zona de creatie Liliana si colega sa arhitecta, Anda Stancescu, realizeaza designul si pictatul obiectelor.

Durata de realizare a produselor variaza in functie de complexitatea produsului: ceasurile si suportii de birou sunt realizate in medie intr-o zi, in timp ce tablourile si ceasurile oversized necesita o perioada de o saptamana, in conditiile in care atelierul detine in prezent sase angajati.

Preturile tablourilor realizate de Liliana se situeaza intre 5.000 si 20.000 lei, ceasurile mozaicate costa intre 200 si 400 de lei, in timp ce suportii office si vazele au preturi intre 50 si 150 lei. “Pretul tablourilor a pornit de la costul de productie plus un adaos de pana la 100% la momentul lansarii. In cei 4 ani, in urma evenimentelor de arta si design, expozitii in care am aparut, ultima colectie de tablouri 3D, “Thrive”, a fost apreciata intre 5.000 si 20.000 lei”, explica antreprenoarea.

Vanzarile, in schimb, au venit gradual, odata cu adaparea produsului in piata. Lansata la sfarsitul anului 2013, afacerea a necesitat investitii timp de inca un an pentru a atinge pragul de rentabilitate.

In 2015, Deco-Box a inregistrar o cifra de afaceri de aproximativ 50.000 euro si un profit de 20.000 euro, insa pentru 2016 antreprenoarea estimeaza o scadere a business-ului: “Anul trecut am devenit mama, iar Deco-box a cazut pe planul secund. Insa pentru anul in curs, al patrulea, ne propunem sa crestem, sa ne mentinem echilibrul financiar: daca in primul an de business am fost pe pierdere, in al doilea ne-am echilibrat, iar din cel de-al treilea am inceput sa recuperam investitia”, spune Liliana Stoica.

Obiectele Deco-box se vand in magazinul online, dar sunt expuse si in atelierul din Bucuresti, deoarece producatorii romani lucreaza foarte mult pe comanda. In medie, Deco Box vinde 150 de obiecte pe luna. Pe zona de retail, cele mai vandute produse sunt suportii de plante, de birou si ceasurile, in timp ce comenzile de tablouri vin mai mult din zona de corporate.

Pe langa piata interna, produsele se vand si in Statele Unite, Canada si Franta, dezvoltarea pe piata internationala facand parte din strategia de viitor a atelierului. Alte planuri ale antreprenoarei vizeaza dezvoltarea altor colectii de tablouri, participarea la expozitii atat in tara, cat si in strainatate, precum si extinderea tot mai accentuata in zona de home&deco si spre servicii de design de interior.

In urmatorii trei ani, Liliana vizeaza sa ajunga la o cifra de afaceri de 300.000 de euro si la o echipa formata din 15 persoane care sa aduca un plus de valoare designului romanesc si clientilor Deco-Box.

5. Ministerul Agriculturii: 155 de cetateni straini detin terenuri agricole in Romania si au solicitat fonduri prin APIA

Ministerul Agriculturii transmite Parlamentului, ca raspuns la intrebarea unui senator PSD, ca in Romania, in cursul anului 2016, un numar de 155 de cetateni straini care detin terenuri agricole au solicitat fonduri prin APIA, pentru o suprafata de peste 2.500 de hectare, insa in statistica nu sunt incluse si persoanele juridice.

Senatorul PSD Lucian Trufin a adresat o intrebare Ministerului Agriculturii cu privire la statistica privind suprafata terenului agricol din Romania care se afla in prezent in proprietatea privata a cetatenilor straini.Ministerul a transmis ca in datele existente sunt incuse doar persoanele care desfasoara o activitate agricola in calitate de utilizatori ai suprafetelor de teren agricol si/sau detinatori legali de animale, potrivit APIA si sunt excluse persoanele juridice pentru care cererile pentru masurile de sprijin pot fi depuse de catre administrator/imputernicit/delegat, persoana cu cetatenie romana, scrie News.ro.

“Din interogarea bazei de date a Agentiei, in campania 2016 au depus cereri pentru masurile de sprijin finantate din fonduri europene si bugetul national un numar de 155 de persoane straine, cu o suprafata solicitata de 2.637,90 ha. Din cei 155 fermieri persoane straine, pana la aceasta data a fost autorizata la plata suma de 291.027,65 euro pentru un numar de 119 fermieri persoane straine”, se arata in raspunsul Ministerului Agriculturii. In vara anului 2016, Guvernul Ciolos a anuntat masuri care sa vizeze ingreunarea achizitionarii terenurilor agricole de catre cetateni straini, pentru a putea fi favorizate fermele familiale.

„Eu am cerut deja, e un grup de lucru inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finante, cu cativa experti din mediul economic din Romania, care cunosc situatia si vreau sa gasim toate mijloacele prin care vanzarea de terenuri sa se faca in asa fel incat sa fie favorizate comunitatile locale in utilizarea terenurilor”, a spunea fostul premier Dacian Ciolos, in vara, dupa o intalnire cu fermierii. In luna noiembrie, presedintele Klaus Iohannis declara ca proprietarii a 30% din terenul agricol din Romania sunt straini, proportie care “il ingrijoreaza” si considera ca este nevoie de o alta legislatie, care sa protejeze romanii, propunand un sistem de preemptiune pentru stat si pentru comunitati.

Tot in luna noiembrie, proiectul de lege privind vanzarea terenurilor, care stabileste suprafetele ce vor putea fi achizitionate, a fost definitivat, a declarat ministrul deatunci al Agriculturii, Achim Irimescu, intr-un interviu acordat News.ro, in care a anuntat decizia de a impune o limita de 500 de hectare pentru persoanele juridice si de 150 de hectare in cazul persoanelor fizice. Cu toate acestea, proiectul nu prevedea conditii diferite pentru straini. “Am decis in final sa reducem la 500 de hectare pentru persoanele juridice si 150 de hectare pentru persoanele fizice. Asa va iesi legea din minister in perioada urmatoare si o vom duce la avizat la celelalte ministere, iar urmatorul parlament va trebui sa adopte legea respectiva”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

El a explicat si conditiile in care un cetatean poate cumpara o suprafata mare de teren in Romania: “Un cumparator de teren nu poate achizitiona decat daca are domiciliul stabilit in Romania, daca este de cel putin cinci ani fermier, iar 75% din veniturile sale provin din agricultura”. Intrebat daca aceasta lege nu ar favoriza fermierii romani in procesul de achizitie a terenurilor agricole, Irimescu a spus ca nu face nicio discriminare intre romani si straini. “Legea nu face nicio discriminare intre romani si straini. Toti cetatenii europeni care indeplinesc conditiile pe care le indeplinesc si romanii pot cumpara terenuri agricole in Romania”, a completat Irimescu.

Euractiv.ro

6. PwC: Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de firme din România, dar 80% din exporturi

Spiritul antreprenorial este timorat, consideră Vasile Iuga, partener al firmei de consultanță PwC.

Forța de muncă din România a rămas la același nivel ca în urmă cu 10 ani, spiritul antreprenorial este timorat, iar în industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă, a declarat marți Vasile Iuga, partener PwC, la o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români.

„Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de companii din România, are 40% din active, un sfert din angajați, 80% din exporturi și o productivitate de trei ori mai mare decât industria românească”.

„În industrie, 65% din valoarea adăugată brută este produsă de capitalul străin. Dacă ne referim la economie foarte pe scurt, sunt 600.000 de companii în România. Numărul de firme la o mie de locuitori este de 22 în România, față de o medie de 43 în UE, deci un spirit antreprenorial mai timorat”, a spus Iuga la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

Potrivit oficialului PwC, forța de muncă în ultimii 10 ani a rămas aproximativ la fel, la 4,6-4,7 milioane de lucrători, cunoscând o scădere după criză la 4,1 milioane de angajați, în 2011, consemnează Agerpres.

„În industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă. A crescut numărul de locuri de muncă din comerț cu 225.000, ajungând la 750.000, a crescut în comunicații cu 80.000, dar a crescut și în administrație cu 200.000”, a subliniat Vasile Iuga.

7. Consumul în creștere din 2016 a adus importuri record de produse agroalimentare

Avansul puternic al importurilor a dus la creșterea de șase ori a deficitului din comerțul extern cu produse agroalimentare, deși exporturile de grâu s-au dublat anul trecut.

România a înregistrat anul trecut un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, conform datelor operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmite Agerpres.

În 2016, exporturile au însumat 5,95 de miliarde de euro, în creștere cu 3,8% față de 2015, însă importurile de produse agroalimentare au crescut în ritm mai rapid, respectiv cu 11,8%, până la un nivel de 6,51 de miliarde de euro, valoare considerată un record istoric.

De altfel, importurile totale ale României au avansat anul trecut mai rapid decât au crescut exporturile, în condițiile în care prețurile reduse și salariile în creștere au alimentat o explozie a consumului populației. Această creștere a consumului a adus cea mai mare creștere economică din UE, dar și o adâncire a deficitului comercial, în contextul în care producția locală nu a putut acoperi cererea domestică.

Această evoluție s-a manifestat și în domeniul agroalimentar, unde România exportă de obicei materii prime și importă produse prelucrate.

„Nivelul excedentului comercial al schimburilor cu țările terțe, de 1,256 de miliarde de euro, nu a fost suficient de ridicat pentru a compensa lipsa de performanță a schimburilor agroalimentare ale României cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, deficitul record consemnat cu UE fiind aproape dublu față de anul precedent, respectiv de 1,814 de miliarde de euro”, precizează analiza MADR.

Grâul, principalul produs de export

Livrările externe de grâu au totalizat aproximativ 7 milioane de tone, fiind de două ori mai mari decât în anul precedent, ceea ce a adus încasări de 1,14 miliarde de euro și a plasat grâul pe primul loc în topul exporturilor de produse agroalimentare.

Potrivit sursei citate, o parte importantă din volumul majorat de grâu exportat în 2016 a provenit din achiziții din Ungaria și Bulgaria în vederea re-exportului prin Portul Constanța.

Comparativ cu anul 2015, exporturile de semințe de rapiță, în cantitate de 1,46 de milioane de tone, au înregistrat un avans pe încasări de 248,2 milioane de euro, totalizând 549 de milioane de euro, iar semințele de floarea-soarelui au avut un plus de 37,6 milioane de euro, până la 489,9 milioane de euro, pentru o cantitate de 1,18 milioane de tone.

De asemenea, din exportul de animale vii din specia bovine s-au încasat 159 de milioane de euro (+32,5 milioane euro față de 2015), din preparate alimentare – suma de 112,6 milioane de euro (+25,3 milioane euro), ciocolată 71,3 milioane de euro (+18,1 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți 107,1 milioane de euro (+16,7 milioane de euro), carne de porc 49 de milioane de euro (+14,1 milioane euro), animale vii din specia ovine sau caprine 166,3 milioane de euro (+12 milioane de euro) și cârnați, salamuri și produse similare 42,8 milioane de euro (+7,2 milioane de euro față de 2015).

Pe de altă parte, în 2016 au scăzut exporturile de porumb cu 257,5 milioane de euro, până la 702,4 milioane de euro pentru o cantitate de 3,43 de milioane de tone. Anul trecut, s-au diminuat și exporturile de țigări cu 176,4 milioane de euro, cele de orz cu 107,3 milioane de euro, uleiul și șrotul de floarea-soarelui, cu 41,9 milioane de euro, respectiv cu 26,9 milioane de euro.

Deși în termeni cantitativi exportul de carne de pasăre s-a menținut relativ constant – 66.500 tone – din punct de vedere valoric a scăzut cu 21,2 milioane de euro până la 112,3 milioane de euro.

Carnea de porc, cel mai importat produs agroalimentar 

În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare, carnea de porc se menține în top cu o cantitate de 197.000 de tone, în valoare de 343,6 milioane de euro. Față de 2015, creșterea valorică a fost cu 16,2% (+47,9 milioane de euro).

De asemenea, au avansat și importurile de grâu, până la 2,156 milioane de tone, în general pentru a fi re-exportate, valoarea acestora fiind de 330,9 milioane de euro, dar și produsele de brutărie, patiserie și biscuiți (+44 milioane de euro) și ciocolată (+43 milioane de euro).

Potrivit MADR, au mai fost importate 63.500 tone de brânzeturi, în valoare de 178 de milioane de euro (+39 milioane de euro față de 2015), preparate alimentare de 226 de milioane de euro (+38 milioane de euro față de 2015), cafea de 197,6 milioane de euro (+27,9 milioane de euro), citrice de 163 milioane de euro (+23,8 milioane de euro), banane de 125,4 milioane de euro (+17,2 milioane de euro) și carne de pasăre de161,7 milioane de euro, în plus cu 15,4 milioane de euro față de anul precedent.

Analiza ministerului de resort arată o creștere și la importurile de lapte și smântână, de la 150.900 tone în 2015 la 190.700 în 2016, majorarea cantitativă fiind de 26,3%, iar din punct de vedere valoric de 14,6 milioane de euro, totalizând 74,9 milioane de euro.

Pe de altă parte, au scăzut importurile de șrot de soia (-73,6 milioane de euro), tutun brut (-42,6 milioane de euro) și animale vii din specia porcine (-6,8 milioane de euro euro).

La tomate, importurile din anul 2016 s-au ridicat la 76.300 tone, iar valoric au atins 70,2 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 32,7% față de 2015 (+17,3 milioane de euro).

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 60,7% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 83,4% din total importuri.

Revista presei 21.03.2017

Revista presei 21.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 

  1. Guvernul nu mai are bani ca să atragă fonduri europene. 
  2. Firmele cu capital integral românesc au cele mai mari restanţe la plata furnizorilor. RADET, printre campionii plăţilor restante. 

Agerpres.ro. 

  1. OECD: Ritmul de creștere a economiei chineze va încetini în 2017 și în 2018. 
  2. Alocare financiară de circa două miliarde de euro pentru investițiile în agricultură, în 2017
  3. Iuga (PwC): În industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă, în ultimii 10 ani 

Businessmagazin.ro. 

 6. De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari?  

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Guvernul nu mai are bani ca să atragă fonduri europene

Guvernul se confruntă cu o situaţie problematică: vrea să atragă fonduri europene record în acest an, însă nu mai are bani să facă asta. Administraţiile locale solicită cofinanţare pentru derularea proiectelor europene, însă plafonul de împrumut la nivel naţional a fost deja atins.

În cadrul unei şedinţe dintre primari şi membri ai Guvernului, edilii au solicitat o Ordonanţă de Urgenţă prin care să primească bani de la Trezorerie pentru cofinanţarea proiectelor europene. Răspunsul vicepremierului Sevil Shhaideh a fost însă că nu mai sunt bani, plafonul de împrumut la nivel naţional fiind epuizat.

„Pentru contractele finanţate, contractele de finanţare pe POR, mai daţi o ordonanţă pentru co- şi prefinanţarea din Trezorerie? Este foarte important, tocmai pentru că am văzut că v-aţi propus să atragem anul ăsta bani europeni mulţi şi ne ajută foarte mult. Este esenţial”, s-a întrebat Robert Negoiţă, preşedinte al Asociaţiei Muncipiilor din România (AMR). Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, a răspuns că ministerul a iniţiat deja un proiect de act normativ cu privire la acordarea unor împrumuturi din Trezorerie, singurul impediment în acest moment fiind plafonul de împrumut de la nivel naţional, care „înţelegem că anul acesta este atins, este epuizat”.

Primăriile nu mai pot, în acest fel, să mai depună alte proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Anul trecut, Guvernul Cioloş a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care a alocat, din venituri din privatizare, 400 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Programul Operaţional sectorial Mediu 2007-2013.

Întrebat de Negoiţă dacă acum nu mai luăm bani şi cum dezvoltăm proiectele europene dacă Trezoreria nu oferă co-finanţare şi prefinanţare, ministrul de Finanţe Viorel Ştefan a declarat că o soluţie e în studiu la direcţia de Trezorerie şi datorie publică, spunând că speră să vină cu o veste bună. 

„Doamne ajută!”, a răspuns Negoiţă.

Pentru POR 2014-2020, România are o alocare estimată la 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro sunt contribuţia naţională, care trebuie să vină de la Trezorerie.

Atragerea de fonduri europene, prioritate                                                            

Premierul Sorin Grindeanu consideră finanţarea şi atragerea de fonduri europene ca fiind o prioritate a Guvernului pe care îl conduce, în contextul în care ele reprezintă un motor al creşterii economice de 5,2% estimate în bugetul pentru anul 2017 şi o modalitate de a evita depăşirea ţintei de deficit. Grindeanu a afirmat, într-o întâlnire cu comisarul european pentru politică regională Corina Creţu: „Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.r.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele.

Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare”.

Grindeanu confirmă spusele vicepremierului Shhaideh, care a declarat la începutul acestei luni: „Ne-am propus şi ne-am asumat ca la 31 decembrie 2017 suma rambursată României de către Comisia Europeană să fie de 5,2 miliarde de euro”. Declaraţiile comisarului european stăvilesc însă optimismul Guvernului. Corina Creţu a precizat că există îngrijorări cu privire la absorbţia fondurilor europene de către ţara noastră. „Îngrijorările există de la începutul exerciţiului financiar 2014 — 2020. Ne aflăm în martie 2017. Avem 0% absorbţie europeană pentru aceste 23 de miliarde (de euro – n.r.) pe care România le are la dispoziţie”, a declarat Creţu, la conferinţa comună cu Grindeanu. Conform datelor Comisiei Europene, bugetul total al exerciţiului financiar 2014 – 2020 pentru România este de 36,44 miliarde de euro. Până în acest moment, conform ultimelor date disponibile, România a cheltuit, pentru proiectele selectate, 0,5% din fondurile europene disponibile, o rată de absorbţie într-adevăr nesemnificativă.

2. Firmele cu capital integral românesc au cele mai mari restanţe la plata furnizorilor. RADET, printre campionii plăţilor restante

Plăţile restante la furnizori s-au menţinut şi anul trecut la un nivel record, de peste 50 de miliarde de lei, iar cele mai mari restanţe aparţin firmelor cu capital integral românesc, atât companiile străine, cât şi cele cu capital mixt sau cele de stat fiind mai bune-plătitoare.

Astfel, una din provocările mediului de afaceri românesc o reprezintă nivelul plăţilor restante la furnizori care, potrivit datelor KeysFin, se menţine de ani de zile în jurul nivelului record de peste 50 de miliarde de lei.              

Statistica KeysFin arată că plăţile restante la furnizori s-au ridicat în 2015 la 56,5 miliarde de lei, în scădere uşoară faţă de cei 57,8 miliarde de lei raportaţi, aproape identic, în anii 2013 şi 2014.  Datele preliminarii arată că, în 2016, în pofida măsurilor de relaxare fiscală şi a creşterii economice bazată în principal pe consum, nivelul plăţilor restante s-a situat în jurul aceluiaşi nivel din anul anterior, semn că avem de-a face cu un comportament de business, nu cu o conjunctură.  Statistica arată că 76.893 de companii, ceea ce reprezintă 12% din numărul total de firme din România, raportau plăţi restante la furnizori. Semnificativ este că acestea reprezintă 33% din cifra de afaceri totală din economia românească. 

Din suma totală a plăţilor restante, aproape jumătate aparţine firmelor cu capital integral românesc (25,6 mld.lei), urmate de companiile străine (11,95 mld.lei), cele cu capital mixt (7,95 mld.lei) şi cele de stat (7,33 mld.lei).

Totalul plăţilor restante în economie, mai mici de 1 an, care include şi datoriile la bugetul de stat, a fost, în 2015, de 268,8 miliarde de lei. De ce firmele nu îşi plătesc la timp facturile, obligaţiile financiare?                               

Experţii susţin că firmele nu îşi plătesc la timp facturile şi obligaţiile financiare deoarece avem de-a face cu un comportament înrădăcinat în economie, de un tip de supravieţuire financiară imprimat de provocările unui sistem economic fluctuant, văduvit de finanţare, cu un capital redus şi extrem de sensibil la evoluţia cadrului fiscal.       

„În multe cazuri, în principal în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, să amâni o plată sau mai multe către furnizori ţine de asigurarea financiară pentru continuarea activităţii. Multe firme trăiesc din rulajul financiar, depind de fiecare ban pe care îl au de încasat sau de plătit. Cu cât amână mai mult plăţile, cu atât reuşesc să îşi asigure fondurile necesare continuării activităţii. Din păcate, s-a ajuns la cazuri extreme, când plăţile se fac la 6-8 luni şi chiar mai mult”, spun experţii de la KeysFin. Cele mai riscante domenii  Potrivit statisticii KeysFin, cel mai afectat domeniu este comerţul, 27.009 firme raportând întârzieri la plata furnizorilor. Urmează industria prelucrătoare şi construcţiilor, cu 9134 respectiv 8443 de firme care au raportat astfel de situaţii.  În top se mai află sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6446 firme), transporturile şi depozitarea (4998 societăţi) şi hoteluri şi restaurante (4238 firme).

Plăţi restante semnificative se înregistrează şi în agricultură, silvicultură şi pescuit, tranzacţii imobiliare, servicii administrative şi de suport, informaţii şi comunicaţii, activităţi de servicii, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole. 

„Să deschizi o afacere, de exemplu, în sectorul comerţului înseamnă, în primul rând, să te asiguri că ai un capital de lucru care să-ţi permită să duci business-ul pe banii tăi, să rezişti, practic, blocajului financiar, întârzierilor la plată. Pe de altă parte, dacă vrei să furnizezi mărfuri unor parteneri din acest sector, trebuie să iei în calcul foarte serios plăţile restante şi consecinţele acestora”, au mai spus analiştii. Campionii plăţilor restante Dacă este să privim situaţia la nivel regional, cele mai indisciplinate companii, din punct de vedere al plăţilor restante la furnizori, sunt cele din regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 24,1 miliarde lei, urmate de cele din Sud-Est (8,6 mld.lei), Sud-Muntenia (4,7 mld.lei), Vest (4,38 mld. lei) şi Regiunea Centru (4,1 mld.lei). La polul opus se află firmele din Nord-Vest (3,85 mld.lei), Nord-Est (3,72 mld.lei) şi Sud-Vest Oltenia (2,87 mld.lei)  „Statistica reflectă concentrarea economică a României.

Business-ul este mai dezvoltat în jurul Capitalei, în Constanţa, Timişoara, Cluj şi Prahova, astfel că şi valoarea restanţelor plata furnizorilor este mai mare, având în vedere cifra de afaceri superioară faţă de cea înregistrată în Moldova, Oltenia sau Bărăgan”, au explicat experţii.  Statisticile KeysFin arată, pe de altă parte, că cele mai multe probleme la plata furnizorilor le are RADET Bucureşti, compania care oferă agent termic pentru încălzirea şi apa caldă din Capitală.  

Compania înregistrează plăţi restante de 3,34 miliarde de lei, cât toate firmele din Top 10 la un loc.  RADET este urmată de Rompetrol Rafinare, cu 1,67 miliarde lei, Orange România cu 948 milioane lei, Interagro cu 804 milioane lei, Relad International cu 686 milioane lei, Grup Servicii Petroliere cu 619 milioane lei, CFR Marfă cu 490 milioane lei, Electrocentrale Bucureşti cu 474 milioane lei, Confort SA cu 464 milioane lei şi Key Safety Systems cu 453 milioane lei.

Agerpres.ro

3. OECD: Ritmul de creștere a economiei chineze va încetini în 2017 și în 2018

Avansul economiei chineze ar urma să încetinească probabil la 6,5% anul acesta și la 6,3% în 2018, deși exporturile se vor redresa pe fondul consolidării cererii pe plan global, se arată într-un raport publicat marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), transmite Reuters.

“În privința riscurilor, credem că cele mai mari sunt pe plan intern, din cauza ritmului rapid de creștere a creditării, atât în sistemul bancar, cât și sectorul bancar din umbră (shadow banking). Cred că este important să se intensifice eforturile pentru rezolvarea acestei probleme”, a afirmat Alvaro Santos Pereira, director la OECD.

Datoriile companiilor din China reprezintă aproximativ 175% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din rândul economiilor emergente, a explicat oficialul OECD. Datoria Chinei a urcat la nivelul-record de 277% din PIB la sfârșitul lui 2016, de la 254% din PIB în anul precedent, în timp ce a crescut procentul de noi credite folosite pentru plata serviciului datoriei, susțin analiștii de la UBS.

China, a doua economie globală, înregistrează o creștere ridicată, dar urmează un proces de moderare graduală, din cauza îmbătrânirii populației și a reechilibrării economiei de la investiții către consum, se arată în raportul OECD.

Exportul ar urma să urce cu 3,4% anul acesta și cu 3,3% anul viitor, față de un avans de 2,3% în 2016, pe fondul consolidării cererii pe plan global.

Importurile vor înregistra un avans de 7,7% în 2017 și de 6% în 2018, de la 8,6% în 2016.

Sectorul industrial din China este afectat de reducerea cererii pe plan global și numărul ridicat de așa-numite “firme zombi”, care supraviețuiesc doar cu ajutorul sprijinului statului. Termenul “firme zombi” se referă la companiile care au încetat producția, dar păstrează personalul pe statele de plată deoarece autoritățile locale sunt îngrijorate de posibilul impact social și economic al falimentelor și șomajului.

Înființată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele țărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială și de guvernare. Cele 34 de state membre OECD dețin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerțul mondial și 20% din populația lumii.

4. Alocare financiară de circa două miliarde de euro pentru investițiile în agricultură, în 2017

Toate măsurile pentru realizarea de investiții în agricultură aferente anului 2017, cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, vor fi lansate începând din această lună, iar alocarea financiară se ridică la aproximativ două miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmis luni AGERPRES.

De altfel, mai multe propuneri de modificare a criteriilor de selecție aferente submăsurilor în sectorul agricol au fost prezentate, săptămâna trecută, în cadrul primei întâlniri a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aferentă anului 2017, prezidată de secretarul de stat Alexandru Potor. La discuții au participat 32 membri, alături de reprezentanții Autorității de Management pentru PNDR, cei ai AFIR, ai APIA și ai Directoratului General pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene.

Potrivit sursei citate, în cadrul întâlnirii au fost prezentate și aprobate în unanimitate propunerile de modificare a criteriilor de selecție aferente submăsurilor pentru realizarea de investiții in exploatațiile agricole/pomicole, în procesarea/marketingul produselor agricole ori pomicole, pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol, pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare — sectorul agricol/pomicol, precum și calendarul lansărilor aferente anului 2017 și alocările propuse.

Astfel, începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile destinate atât beneficiarilor publici, cât și beneficiarilor privați. Alocarea totală a măsurilor însumează aproximativ două miliarde euro, din care 800 de milioane de euro sunt destinați beneficiarilor publici și peste un miliard de euro sunt pentru măsuri destinate beneficiarilor privați.

Conform programărilor, în luna martie vor fi lansate măsurile destinate beneficiarilor publici, respectiv: Submăsura 4.3 “Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” — componenta drumuri agricole cu o alocare a sesiunii de 32,7 milioane euro, Submăsura 4.3 “Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” — componenta drumuri de acces silvice cu o alocare a sesiunii de 88,7 milioane euro, Submăsura 7.2 “Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mică” cu o alocare a sesiunii de 356,1 milioane euro, Submăsura 7.6 “Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural cu o alocare a sesiunii de 100,4 milioane de euro”.

De asemenea, Submăsura 4.3 “Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” — componenta irigații, cu o alocare a sesiunii de 150 milioane euro, va fi lansată în luna aprilie.

“Cu privire la Submăsura 4.3 componenta irigații, în cadrul Comitetului de Monitorizare au fost prezentate membrilor și agreate de comun acord concluziile discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene privind modificarea fișei măsurii cu impact asupra suprafeței potențial irigabile viabilă din punct de vedere economic, respectiv creșterea acesteia de la 823.000 hectare la 1,8 milioane de hectare, în conformitate cu Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, putându-se astfel realiza investiții de modernizarea infrastructurii secundare de irigații pe o suprafață de 619.000 ha irigate în trecutul recent (perioada 2007-2016)”, se arată în comunicatul MADR.

Totodată, s-a agreat ca, în cadrul celor 1,8 milioane de hectare viabile, să fie realizate investiții oriunde, în limita celor aproximativ 620.000 de hectare (utilizate în trecutul recent) pentru care se consideră că există resurse de apă suficientă.

5. Iuga (PwC): În industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă, în ultimii 10 ani

Forța de muncă din România a rămas la același nivel ca în urmă cu 10 ani, spiritul antreprenorial este timorat, iar în industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă, a declarat, marți, Vasile Iuga, partener PwC, la o conferință dedicată problemelor cu care se confruntă producătorii români.

“Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de companii din România, are 40% din active, un sfert din angajați, 80% din exporturi și o productivitate de trei ori mai mare decât industria românească. În industrie, 65% din valoarea adăugată brută este produsă de capitalul străin. Dacă ne referim la economie foarte pe scurt, sunt 600.000 de companii în România. Numărul de firme la o mie de locuitori este de 22 în România, față de o medie de 43 în UE, deci un spirit antreprenorial mai timorat”, a spus Iuga, la conferința “Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o acoperim”.

Potrivit acestuia, forța de muncă în ultimii 10 ani a rămas aproximativ la fel, la 4,6 — 4,7 milioane de lucrători, cunoscând o scădere după criză la 4,1 milioane de angajați, în 2011.

“În industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă. A crescut numărul de locuri de muncă din comerț cu 225.000, ajungând la 750.000, a crescut în comunicații cu 80.000, dar a crescut și în administrație cu 200.000”, a subliniat reprezentantul PwC.

Businessmagazin.ro

6. De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari? 

Nu este o temă tocmai confortabilă, dar face parte din realitatea noastră. Avem două cazuri la începutul acestui an: Vasile Turcu, 62 de ani, fost acţionar al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti şi deţinătorul unor afaceri în construcţii, şi Dumitrache Economu, 46 de ani, cel care avea cafenelele şi cafelele Filicori şi restaurantele La Fattoria. Au mai fost şi alţii.

Intenţia mea nu este de a lua locul unui psiholog, de a da un răspuns la această întrebare. Încerc să descriu o situaţie a antreprenorilor români, a oamenilor de afaceri, a patronilor, a celor care şi-au luat soarta în mână după 1990, au format şi au ţinut/dus câteva businessuri în spate, plus propria familie, rude, prieteni, amante/amanţi etc.

Din punctul de vedere al afacerilor, aproape nimeni nu a fost pregătit înainte pentru căderea comunismului şi pentru apariţia capitalismului/economiei de piaţă după 1990. Au fost câţiva care au fost pregătiţi pentru preluarea politică a puterii, nu pentru preluarea economică. Prea puţini dintre cei care au intrat în business, mai mult sau mai puţin avizaţi, şi-au imaginat unde vor ajunge peste ani, peste un deceniu sau peste două decenii. Toţi care au început un business luau marfa dintr-un loc şi o vindeau în alt loc. Sau luau de la stat, pentru că nu aveau de unde altundeva, şi vindeau cu mai mulţi bani altora. Foarte mulţi s-au trezit peste noapte că au bani, că au devenit milionari, că afacerile lor mergeau bine, că ceea ce puneau pe piaţă se vindea fără probleme, că ceea ce luau de la stat puteau să vândă la preţ dublu sau chiar mai mare. Mulţi care în perioada comunistă nu erau în vârf au putut să devină oameni de afaceri, milionari cu acte în regulă, fără să fi fost nomenclaturişti sau oameni care să fi lucrat în comerţul exterior.

Din 1990 până în 2003-2004, foarte multe afaceri româneşti au trăit din inflaţie, din deprecierea monedei naţionale, adică creşterea cursului, din aprecierea valorii activelor deţinute. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale le-au permis să aibă încasări în creştere în fiecare an, în timp ce cheltuielile, salariale spre exemplu, erau ţinute mai jos. La o creştere a inflaţiei de 40%, cu o depreciere de curs de 60%, salariile în companie creşteau cu 10%-20%, maximum. Diferenţa se ducea în contul patronului. Dar toată lumea era fericită. Salariile nu scădeau, ci dimpotrivă, creşteau, în valoare nominală, ce-i drept.

Din 2004 încoace, odată ce BNR şi-a schimbat politica monetară, inflaţia a început să scadă, cursul a crescut mai puţin, dar au venit creşterile salariale date de piaţă şi de creşterea consumului. S-a dat drumul şi la credite bancare, iar toată lumea era şi mai fericită. Multe afaceri avansau de la sine, prin creşterea valorii businessului, a parametrilor de evaluare, pentru că România se îndrepta către UE, iar de folos era şi creşterea exponenţială a valorii activelor imobiliare deţinute de companii. Ar trebui să le mulţumească lui Iliescu, Constantinescu, Isărescu pentru acest lucru.

Oamenii de afaceri români s-au trezit peste noapte că sunt mai bogaţi, că pot să viseze la expansiune, la alte afaceri, la intrarea pe piaţa imobiliară: toată lumea visa să facă birouri, case şi apartamente. Având în vedere că valoarea imobilului deţinut creştea peste noapte, puteau să meargă la bancă să ceară mai mulţi bani. Dar pentru ce? Foarte mulţi antreprenori au crezut că sunt mai deştepţi decât piaţa. Prea puţini s-au uitat la ceea ce făcea compania lor, la procesele de producţie, la organigrame, la piaţă, la produsele pe care le puneau pe piaţă. Atât timp cât aveai banii în cont şi bancherii te căutau de dimineaţă până seara, nu-ţi puneai problema să te uiţi ce ai în spate.

Nimeni nu se uita la ce făceau multinaţionalele, care numărau fiecare om din organigramă, care analizau procese de producţie, care în fiecare zi îşi înfigeau undeva steagul, care dădeau afară oameni dacă trebuia, care analizau şi răsanalizau produsele începând de la procesul de fabricaţie, cererea din piaţă, marketingul şi vânzările până la recuperarea banilor. Toate aceste lucruri însemnau procese plictisitoare.

De partea cealaltă, având bani şi crezând că aceştia au venit din mintea lor, mulţi oameni de afaceri au început să-i cheltuiască aiurea, să aibă cheltuieli lunare din ce în ce mai mari, să facă greşeli prin extinderea în alte sectoare, să creadă că se pricep la toate, să considere că nu mai au nevoie de nimeni ca să facă bani etc. Toată lumea avea un trai extraordinar, în care numărul sticlelor de vin comandate la restaurant era fără număr. Când ai câteva milioane de euro în cont, eşti extrem de puternic, iar orgoliul este pe măsură. Este un job greu şi o povară – să fii milionar şi să ştii ce să faci cu banii.

Scăderea euro cu 30% în perioada de boom chiar a dat senzaţia antreprenorilor, întregii Românii, că până la traiul nemţilor, francezilor, italienilor, spaniolilor nu mai este decât un pas şi este doar o chestiune de an până când vom avea salariile lor.

A venit criza de nicăieri, iar multe companii româneşti s-au trezit cu produsele în braţe, cu terenuri în mijlocul câmpului, cu schelete de apartamente pe care nu le mai cumpăra nimeni, cu accesul la finanţarea bancară tăiat, cu firme pline de oameni care ţipau pentru bani de salarii, cu marfă în piaţă, dar cu facturi neplătite etc.

Creşterea cursurilor leu/euro, leu/franc elveţian nu a mai acţionat în favoarea afacerilor româneşti, ci dimpotrivă, toate companiile îndatorate în euro s-au trezit că au mai mult de dat înapoi la bancă în lei, mai mult decât au luat, iar piaţa şi cererea le-au tăiat vânzările la sânge. Dintr-o dată, nimic nu mai mergea: băncile voiau banii înapoi, în companii era un dezastru, bani de salarii nu mai existau, iar acasă familiile voiau să aibă aceleaşi cheltuieli.

Scăderea inflaţiei, stabilitatea cursului şi reducerea dobânzilor au rezolvat anumite probleme pe partea de cheltuieli, dar nu au putut să crească vânzările. Insolvenţa a fost o soluţie de a nu rezolva problemele structurale din companii şi afaceri.

Mulţi antreprenori nu au ştiut să se redreseze, le-a fost greu să taie din prima, nu au putut să-şi reducă cheltuielile şi au vrut să-şi menţină traiul pentru a nu intra în gura lumii; au apărut certurile în familie şi între partenerii de afaceri, au mai venit Fiscul şi DNA-ul, iar peisajul din piaţă arăta altfel. Nimeni nu înţelegea de ce lucrurile nu mai merg înainte, de ce nu mai vin banii, de ce toată lumea se uită urât la ei. Multinaţionalele au câştigat teren în fiecare lună, iar mulţi antreprenori s-au trezit că nu mai au loc la masă.

Mulţi oameni de afaceri s-au trezit că nu-şi mai găsesc locul, că nu mai pot face bani după ce că nu-i mai au şi că sunt deja îndatoraţi. În aceste condiţii, mulţi nu mai vedeau ziua de mâine. Pentru că nu au avut educaţie economică şi financiară, milioanele din conturi nu au fost o binecuvântare, ci un blestem.

Revista presei 20.03.2017

Revista presei 20.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale evenimentului “Invest in Romania” – Galați
Agerpres.ro.
  1. Comunicat de presă – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
Presagalatibraila.com, Moldova24.ro, Stirimuntenia24.ro.
  1. Galaţi: Invest in Romania, la Galaţi
Amosnews.ro.
  1. nouă ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”. 5
Antidotul.ro.
  1. Pucheanu șochează: „Îi înțeleg pe gălățenii care vor să plece din Galați”.
Reperul.ro.
  1. Primarului Galaţiului, critici la adresa Guvernului: M-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se întreaptă dincolo de Carpaţi
Ceccarbusinessmagazin.ro.
  1. Eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri: „Invest in Romania”, ediţia a II-a.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Bogaţii devin mai bogaţi, iar săracii tot mai săraci. Inegalităţile din România sunt la cel mai înalt nivel de când am intrat în UE.
  2. Bonurile în valoare de 361 lei emise pe 1 februarie au ieşit câştigătoare la extragerea loteriei fiscal.
  3. Contractele colective de muncă vor redeveni obligatorii. Ce efect va avea măsura asupra firmelor şi angajaţilor
Agerpres.ro.
  1. Analiză: 12% din numărul total al firmelor din România raportau plăți restante la furnizori, în 2016
  2. Bonurile fiscale câștigătoare la extragerea de duminică sunt cele din 1 februarie 2017, cu o valoare de 361 de lei
  3. BNS: Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială din sectorul privat

 7. Percepția României în regiune este pozitivă din perspectiva luptei împotriva corupției, susține șeful misiunii FMI 

Apariții în presă ale evenimentului “Invest in Romania” – Galați

Agerpres.ro

1. Comunicat de presă – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

  Galați, 16 martie 2017: Cristian Dima, secretar de stat, a participat astăzi la lucrările Conferinței ,,Invest in Romania’ organizată, la Galați, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în parteneriat cu Consiliul Județean Galați, Primăria Municipiului Galați, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, reprezentanții celor două universități gălățene, dar și ai mediului de afaceri regional.

‘Am construit aici o mare deschidere pentru atragerea și dezvoltarea de investiții care vor duce la creșterea capacității de export și a productivității zonei. Oportunitățile oferite de județul Galați și de regiunea Sud-Est pot fi fructificate în proiecte comerciale bilaterale concrete, atât pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a bunăstării gălățenilor, cât și pentru consolidarea zonei ca un partener viabil și stabil pentru investitorii străini’, a declarat Cristian DIMA, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

‘Invest in Romania’ este un program de promovare a oportunităților de investiții la nivel regional și de stimulare a atragerii noilor investiții prin organizarea unei serii de evenimente specifice, vizând dezvoltarea mediului de afaceri la nivel național și stabilirea de parteneriate transnaționale.

Antreprenorii români, au ocazia, în premieră, în cadrul acestei reuniuni dedicate mediului de afaceri, să interacționeze direct cu atașații economici ai României din diferite țări precum Ungaria, Germania, Austria, Spania, Italia, Turcia, SUA, Grecia, Franța sau țări din America Latină etc., care le pot oferi date și informații legate de specificul economic al diverselor piețe, posibilitățile de export pentru firmele românești sau tendințele existente în țările de referință pentru anumite sectoare de activitate.

La eveniment, alături de Cristian Dima, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, au participat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri regional.

Biroul de presă al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Presagalatibraila.com, Moldova24.ro, Stirimuntenia24.ro

2. Galaţi: Invest in Romania, la Galaţi

Peste 180 de persoane, au participat, astăzi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, la Conferinţa “Invest in Romania”, primul proiect regional de promovare economică a judeţelor ce fac parte din Regiunea de Dezvoltare de S-E – Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău, Tulcea. La evenimentul organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au participat secretarul de stat Cristian Dima, de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, reprezentanţi ai ministerului în politici comerciale în diverse state UE şi non-UE (Germania, Orientul Mijlociu, zona Golfului, zona Balcanilor de Vest, zona Occidentală, Asia, America de Nord şi Latină, Ungaria şi ţările nordice etc), Uygar Mustafa Sertel, consulul general al Consulatului General al Turciei la Constanţa şi ataşaţi economici ai ambasadelor din Polonia, Cehia şi Franţa. Evenimentul a fost dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. Ca şi la prima încercare, de anul trecut, desfăşurată la Constanţa, specificul acestui eveniment a constat în faptul că, pentru prima oară în cadrul unui eveniment dedicat mediului de faceri, în cadrul workshop-urilor, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu atașații economici ai României, de pe tot mapamondul, cei prezenţi putând face schimb de date legate de specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în ţările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.

În deschiderea lucrărilor a luat cuvântul preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea (instituţie care, de altfel, a şi alocat aproximativ 160.000 de lei pentru desfăşurarea conferinţei), care a prezentat un decalog al motivelor pentru care un investitor ar trebui să îşi facă o afacere la Galaţi, enumerând: localizarea strategică a Galaţiului, la graniţa UE cu Republica Moldova şi Ucraina, mediu de afaceri dinamic, accesul la Dunăre- principală rută comercială europeană, potenţial agricol important – bazinul legumicol, existenţa Zonei Libere Galaţi, a Parcului de Soft şi celui Industrial etc.

A urmat la prezidiu primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, care a vorbit despre necesitatea ca Regiunea de Dezvoltare de S-E să fie sprijinită şi de politicile guvernamentale, în vederea dezvoltării economice. “Sincer, ca gălăţean şi locuitor al Moldovei, m-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se îndreaptă dincolo de Carpaţi, acolo unde se duc şi cele mai mari investiţii. Dacă cineva de la Guvern s-a decis să dezvolte doar acea parte de ţară, iar aici să rămână doar o zonă agricolă, să ne spună şi nouă, să avem timp să ne mutăm şi poate mai venim pe aici, la vreo praşilă, când mai e nevoie… Domnul Fotea a vorbit foarte frumos de oportuinităţile de afaceri din Galaţi şi a amintit şi de Dunăre, dar până şi aici sunt probleme pentru că, de pildă, taxele portuare de la noi sunt mai mari decât la Constanţa. De aceea spun că trebuie să fie o politică unitară de dezvoltare a acestei ţări şi dacă va fi aşa, veţi vedea că administraţiile din Galaţi şi Brăila vor putea dezvolta această zonă. Însă, apropos de cele două oraşe care, împreună creează o aglomerare urbană de peste 600.000 de locuitori, nu e normal să nu ne bage nimeni în seamă… poate nu strigăm noi suficient de tare”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

Pentru scăderea şomajului şi dezvoltarea afecerilor, investitorii trebuie să se simtă respectaţi de stat, a punctat, la conferinţă, şi Cristian Dima, secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. În context, Cristian Dima s-a referit la proiectul de lege al prevenţiei, pe care ministerul urmează să îl lanseze în dezbatere publică, dar şi la o altă iniţiativă: “Am propus ca pe site-ul ministerului să fie un portal pe care să fie încărcată toată tematica de control… S-a ajuns la impresia că firmele de control urmăresc doar sancţionarea agenţilor economici.

Dacă vrem cu adevărat să îi ajutăm şi să îi facem să respecte legea, mi se pare normal să afişăm şi tematica de control, astfel încât fiecare să se poată conforma”,a spus Cristian Dima.

Amosnews.ro

3. nouă ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”

Joi, 16 martie a.c., în cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a avut loc cea de-a doua ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”, eveniment dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. 
“Invest in Romania”, ediţia a II-a este organizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Galați.

La eveniment au participat în calitate de invitaţi: 

  •  Florin Jianu – Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
  •  Liviu Rogojinaru – Președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
  •  Cristian Dima – Secretar de Stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat 
  •  Elena Iordache – Director general, Ministrul Finanțelor Publice
  •  Marian Filimon – Preşedinte Patronatului IMM Galaţi
  •  Costel Fotea – Președintele Consiliului Județean Galați
  •  Ionuț Pucheanu – Primarul Municipiului Galați 

Specificul evenimentului a fost reprezentat de faptul că, în cadrul workshop-urilor tematice, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu coordonatorii comerciali ai Poloniei, Turciei, Americii de Nord, Americii Latine, SUA, Germaniei, Orientului Mijlociu, Ungariei, Țărilor Nordice, zonei Balcanilor de Vest, Asiei sau Europei Occidentale care au pus la dispoziţia acestora informații cu privire la specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în tările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate. De asemenea, în cadrul evenimentului au fost prezentate și o serie de povești de succes cu scopul facilitării schimbului de bune practici dintre întreprinzătorii prezenți.

În cadrul deschiderii evenimentului, dl. Florin Jianu a precizat: “Ca urmare a succesului înregistrat de prima ediție, a solicitărilor primite din partea mediului de afaceri, a importantului potențial investițional al zonei, am decis să continuăm inițiațiva Invest in Romania în Galați. Și de această data, am adus la masa discuțiilor reprezentanți ai autorităților publice, ai ambasadelor, atașați economici si o serie de antreprenori reprezentativi ai mediului de afaceri din Galați, pentru a identifica oportunități de dezvoltare locală, de atragere de investiții și promovare a exportului. Sper ca Invest in Romania să devină evenimentul de referinta pentru mediul de afaceri dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii şi stimulării exporturilor româneşti!”

Antidotul.ro

4. Pucheanu șochează: „Îi înțeleg pe gălățenii care vor să plece din Galați” 

Prezent astăzi (joi) la dezbaterile forumului Invest in Romania, care s-a desfășurat la Grădina Botanică din Galați, primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat că îi înțelege pe cetățenii care vor să plece din Galați, dezamăgiți că lucrurile nu evoluează așa cum și-ar dori ei în orașul în care au crescut. Pucheanu a făcut această afirmație în contextul în care Galațiul este în continuare vitregit de fonduri și proiecte guvernamentale.

„Ca locuitor în Galați, eu m-am săturat să văd în permanență toate fondurile, toți investitorii și absolut toate lucrurile bune să fie dincolo de Carpați. Am mai spus-o și o repet, chiar cu riscul de a deranja: dacă cineva, undeva la nivel național, are de gînd ca zona asta să rămînă așa, doar agricolă, să ne spună și nouă, să avem timp să ne mutăm dincolo de munți. Și mai trecem munții încoace la o prașilă sau cînd e nevoie (…). Nimeni nu ne bagă în seamă. Este strigător la cer și îi înțeleg pe toți cetățenii din Galați care vor să plece chiar dacă avem extrem de multe lucruri frumoase…”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu (vezi video).

Nu este o noutate că Galațiul este ocolit de proiectele guvernamentale și că banii de la centru sînt direcționați către județele din vestul țării.  Și fostul primar Marius Stan a acuzat de nenumărate ori această practică păguboasă pentru Galați. Problema este însă că  primarul Pucheanu a avut astăzi un discurs de opoziție, de disident, de parcă el nu ar face parte din PSD, partid care guvernează în acest moment România. 

Gălățeni, faceți-vă bagajele și mutați-vă din Galați!

Discursul primarului Pucheanu, altfel foarte corect, a sunat însă fals, atîta vreme cît, în ziua de 11 decembrie 2016, cînd au avut loc alegerile generale, el a declarat că a votat pentru ca Galațiul să aibă un partener de discuții la București, pentru ca Galațiul să fie luat în calcul la viitoarele strategii de dezvoltare națională. În traducere liberă, Pucheanu a spus atunci că ar fi bine pentru Galați ca PSD să cîștige alegerile, iar viitorul guvern să fie făcut de PSD, partid din care face parte și actualul primar al Galațiului. 

Iată că deși dorința de a avea un Guvern PSD i s-a îndeplinit, Ionuț Pucheanu se plînge acum public, la aproape 9 luni de la preluarea mandatului de primar, că Bucureștiul nu ajută Galațiul, că am fost lăsați din nou de căruță. Păi, cum ziceam, ăsta este un discurs de politician de opoziție, nu de primar de la care gălățenii așteaptă soluții. Mai mult, dacă pînă și primarul Galațiului admite că gălățenii au motive întemeiate să plece spre alte zări ca să își caute bunăstarea, înseamnă că autoritățile locale au aruncat prosopul, în semn de abandon. Atît de vehement a părut astăzi Pucheanu, încît la un moment dat am crezut că va spune nu doar că îi înțelege pe gălățenii care vor să părăsească Galațiul, ci că i-ar urma și el negreșit, dar din păcate mai are 3 ani de mandat la primărie (vezi mai jos video cu declarația primarului Pucheanu).

Reperul.ro

5. Primarului Galaţiului, critici la adresa Guvernului: M-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se întreaptă dincolo de Carpaţi

Ionuţ Pucheanu cere o politică unitară de dezvoltare economică a ţării, care să nu mai priveze Moldova de marile finanţări şi de marile investiţii.

Ieşire surprinzătoare a primarului Galaţiului, social-democratul Ionuţ Pucheanu, împotriva Guvernului – condus de PSD şi în componenţa căruia se află chiar colegul său de partid, gălăţeanul Viorel Ştefan, deţinătorul portofoliului de ministru al Finanţelor Publice.

Într-un discurs acid susţinut în deschiderea Conferinţei “Invest in Romania”, organizată la Galaţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, primarul Ionuţ Pucheanu a criticat tratamentul diferenţiat aplicat regiunilor ţării la nivel central, care defavorizează clar Moldova.

“Sincer, ca gălăţean şi locuitor al Moldovei, m-am cam săturat să aflu că mereu fondurile cele mai mari se îndreaptă dincolo de Carpaţi, acolo unde se duc şi cele mai mari investiţii. Dacă cineva de la Guvern s-a decis să dezvolte doar acea parte de ţară, iar aici să rămână doar o zonă agricolă, să ne spună şi nouă, să avem timp să ne mutăm şi poate mai venim pe aici, la vreo praşilă, când mai e nevoie…

Domnul Fotea (preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea – n.r.) a vorbit foarte frumos de oportunităţile de afaceri din Galaţi şi a amintit şi de Dunăre, dar până şi aici sunt probleme pentru că, de pildă, taxele portuare de la noi sunt mai mari decât la Constanţa. De aceea spun că trebuie să fie o politică unitară de dezvoltare a acestei ţări şi, dacă va fi aşa, veţi vedea că administraţiile din Galaţi şi Brăila vor putea dezvolta această zonă. Însă, apropos de cele două oraşe care împreună creează o aglomerare urbană de peste 600.000 de locuitori, nu e normal să nu ne bage nimeni în seamă… Poate nu strigăm noi suficient de tare”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu. 

În schimb, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a preferat să enumere motivele pentru care investitorii ar trebui să îşi deschidă afaceri la Galaţi, dintre care amintim localizarea strategică a Galaţiului, la graniţa UE cu Republica Moldova şi Ucraina, mediu de afaceri dinamic, accesul la Dunăre – principala rută comercială europeană, potenţial agricol important – bazinul legumicol, existenţa Zonei Libere Galaţi, a Parcului de Soft şi a Parcului Industrial.

Conferinţa “Invest in Romania” pune faţă în faţă autorităţile locale, antreprenorii şi factorii de decizie economică din ţară, pentru dezvoltarea economică a zonei, care înregistrează recorduri triste: 19.300 de şomeri şi o rată a şomajului de 9,7%. Circa 180 de persoane au participat, astăzi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, la Conferinţa “Invest in Romania”, inclusiv reprezentanţi ai Guvernului, reprezentanţi ai ministerului în politici comerciale în diverse state UE şi non-UE, consulul general al Consulatului General al Turciei la Constanţa şi ataşaţi economici ai ambasadelor din Polonia, Cehia şi Franţa.

Ceccarbusinessmagazin.ro

6. Eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri: „Invest in Romania”, ediţia a II-a

Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați a găzduit astăzi cea de-a doua ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”, manifestare dedicată promovării oportunităților pentru investiții, la nivel regional, precum și stimulării exporturilor românești. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Galați.

La reuniune au participat, în calitate de invitați: 

Florin Jianu – CNIPMMR; 

Liviu Rogojinaru – președintele CNIPMMR; 

Cristian Dima – secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; 

Elena Iordache – director general în Ministrul Finanțelor Publice; Marian Filimon – președinte Patronatului IMM Galați; 

Costel Fotea – președintele Consiliului Județean Galați; 

Ionuț Pucheanu – primarul municipiului Galați.

Specificul evenimentului a fost reprezentat de faptul că, în cadrul workshop-urilor tematice, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu coordonatorii comerciali ai Poloniei, Turciei, Americii de Nord, Americii Latine, SUA, Germaniei, Orientului Mijlociu, Ungariei, Țărilor Nordice, zonei Balcanilor de Vest, Asiei sau Europei Occidentale care au pus la dispoziția acestora informații cu privire la specificul economic al diverselor piețe, interesul și posibilitățile de export pentru firmele românești sau tendințele existente în țările de referință pentru anumite sectoare de activitate. De asemenea, cu prilejul manifestării au fost prezentate o serie de povești de succes cu scopul facilitării schimbului de bune practici dintre întreprinzătorii prezenți.

„Ca urmare a succesului înregistrat de prima ediție, a solicitărilor primite din partea mediului de afaceri, a importantului potențial investițional al zonei, am decis să continuăm inițiațiva Invest in Romania în Galați. Și de această dată, am adus la masa discuțiilor reprezentanți ai autorităților publice, ai ambasadelor, atașați economici și o serie de antreprenori reprezentativi ai mediului de afaceri din Galați, pentru a identifica oportunități de dezvoltare locală, de atragere de investiții și promovare a exportului.

Sper ca Invest in Romania să devină evenimentul de referință pentru mediul de afaceri dedicat promovării oportunităților pentru investiții și stimulării exporturilor românești!”, a precizat, în deschiderea reuniunii, Florin Jianu.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Bogaţii devin mai bogaţi, iar săracii tot mai săraci. Inegalităţile din România sunt la cel mai înalt nivel de când am intrat în UE

Inegalităţile dintre bogaţii şi săracii români a ajuns în 2015 la cel mai înalt nivel de când ţara noastră s-a alăturat Uniunii Europene, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% din români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, arată datele instituţiilor europene, care ilustrează o adâncire puternică a inegalităţilor în perioada de după criza economică.

Comisia Europeană aprecia recent că România a făcut progrese substanţiale pentru reducerea sărăciei, cu toate că ţara noastră conduce în continuare în topul celor mai sărace ţări din Europa. Cele mai mari inegalităţi                               

România este, de departe, ţara europeană cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci. Cei mai bogaţi 20% din români aveau în 2015 venituri de 8,3 ori mai mari decât cele ale celor mai săraci 20% din români. Spre comparaţie, în Slovacia, acest raport al veniturilor este mai mic de patru, adică cei mai bogaţi câştigă doar de patru ori mai mult decât cei mai săraci. Media Uniunii Europene este, de asemenea, ridicată, bogaţii având venituri de 5,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20% din europeni.

Cea mai rea situaţie de când am intrat în UE Dacă la doi ani după criza economică din 2008, raportul inegalităţilor scăzuse la un nivel minim al ultimului deceniu, de 6,1 între veniturile bogaţilor şi săracilor, după acest an inegalităţile au început din nou să crească.

Bogaţii au devenit tot mai bogaţi, săracii au ajuns din ce în ce mai săraci. Aşadar, inegalitatea a crescut pentru cinci ani la rând, pentru ca în 2015 să ajungă la un maxim de când ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană. Datele Eurostat, institutul european de statistică, colectate anul acesta şi valabile pentru anul 2015, arată că raportul între veniturile celor mai bogaţi 20% şi ale celor mai săraci 20% a crescut, în România, la 6,2 în 2011, 6,6 în 2012, 6,8 în 2013, 7,2 în 2014, ca să ajungă în 2015 la 8,3, un nivel chiar mai mare decât cel din 2007, când era de 8.

Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală. Statele care înregistrează un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regulă, o inegalitate mai mare a veniturilor, însă această tendinţă explică doar parţial situaţia din România, arată Comisia Europeană. Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat şi de efectele redistributive în scădere ale sistemului de taxe şi este accentuat de diferenţele mari existente între mediul rural şi cel urban.

2. Bonurile în valoare de 361 lei emise pe 1 februarie au ieşit câştigătoare la extragerea loteriei fiscal

Bonurile în valoare de 361 lei emise pe 1 februarie au ieşit câştigătoare la a treia extragere lunară din acest an a loteriei fiscale, astfel încât toate persoanele care deţin astfel de bonuri îşi pot revendica premiul printr-o cerere depusă la ANAF în următoarele 30 de zile, fondul total de un milion de lei fiind împărţit la maxim 100 de premianţi.

Ministerul Finanţelor a organizat duminică a treia extragere lunară a loteriei bonurilor fiscale din acest an, în studioul TV al Loteriei Române, la care au participat toate bonurile fiscale emise în luna februarie. Fondul total de premiere a fost păstrat la un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

După extragerea bilelor din urne, au ieşit câştigătoare bonurile din data de 1 februarie, în valoare de  361 lei. Dacă vor fi depuse peste 100 de cereri de revendicare a premiilor, va fi organizată o a doua extragere, pentru desemnarea celor 100 de câştigători, potrivit Ministerului Finanţelor.

Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al companiei Loteria Română pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile pentru revendicarea premiilor pot fi depuse de luni la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

La extragerea din februarie, pentru bonurile din ianuarie, au ieşit câştigătoare bonurile fiscale în valoare de 338 lei emise pe 2 ianuarie. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al companiei Loteria Română pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de un milion de lei, pot fi depuse din ziua următoare extragerii, la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună  în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere.

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei.

3. Contractele colective de muncă vor redeveni obligatorii. Ce efect va avea măsura asupra firmelor şi angajaţilor

Contractele colective de muncă vor fi din nou obligatorii, atât în instituţiile publice, cât şi în cele private, a anunţat vineri ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea.

„Există o solicitare a tuturor sindicatelor reprezentative la nivel naţional şi trebuie să creăm un sistem de protecţie a angajaţilor, astfel încât drepturile acestora să fie respectate.

Legea actuală trebuie modificată astfel încât noi să creăm condiţiile minime pentru respectarea drepturilor angajaţilor, pentru că nu vrem să influenţăm foarte mult mediul de afaceri”, a afirmat Petrea, potrivit Agerpres. Ministrul consideră că Guvernul a făcut o eroare, în 2011, când a eliminat contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate.

„Consider că o lege adoptată prin asumare şi nu prin dezbatere publică, o lege care până la urmă a îngheţat dialogul social şi a făcut imposibilă semnarea contractelor colective de muncă a fost o lege împotriva salariaţilor din România”, a mai declarat Petrea.

Obligativitatea contractului colectiv de muncă a fost eliminată de Guvernul Boc, în contextul crizei financiare. Cartel Alfa susţinea, anul trecut, într-un comunicat, că „negocierile colective, un alt instrument pentru o distribuţie mai echitabilă a rezultatelor muncii, au fost practic eliminate prin efectele Legii 62/2011”.

„Astfel, contractul colectiv la nivel naţional, care, printre altele, stabilea coeficienţi de salarizare mai ridicaţi pentru posturi care presupuneau pregătire superioară (sistem pe care, la vremea respectivă, chiar patronatele autohtone l-au susţinut, ca modalitate de a mai stăvili exodul forţei de muncă calificate), a fost desfiinţat în 2011 prin voinţa unilaterală a guvernului. Mai mult decât atât, în cei cinci ani de la apariţia noii legi, nu s-a mai încheiat niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, datorită condiţiilor absurde prevăzute de lege”, se arăta în comunicatul Cartel Alfa. Ce efecte are reintroducerea obligativităţii                                                                    

George Butunoiu, specialist în resurse umane, consideră că reintroducerea obligativităţii contractelor colective va amplifica tensiunile dintre angajatori şi angajaţi. „Această măsură va crea o presiune în sensul trecerii angajaţilor pe contracte de persoană fizică autorizată (PFA), desigur acolo unde este posibil, deoarece guvernanţii prevăd tendinţa şi vor încerca să limiteze această posibilitate”, a spus Butunoiu, potrivit Capital.

Butunoiu consideră că va creşte volumul de muncă temporară şi vor fi mai puţine angajări, însă el nu consideră că firmele vor reduce salariile. „Contractele colective de muncă obligatorii reprezintă o măsură adoptată de un stat slab, care vrea să introducă protecţia socială cu forţa, să o pună pe seama companiilor”, a adăugat recruiterul, precizând că multe firme vor merge pe externalizarea serviciilor de angajare a personalului, fiind dispuse „să plătească mai mult pentru a scăpa de bătaia de cap”.

Contractul colectiv de muncă reprezintă, potrivit legislaţiei, convenţia încheiată între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă.

Agerpres.ro

4. Analiză: 12% din numărul total al firmelor din România raportau plăți restante la furnizori, în 2016

Valoarea plăților restante ale firmelor din România către furnizori s-a ridicat, în 2016, în jurul sumei de 56 de miliarde de lei, cuantum aproximativ identic cu cel raportat în anul anterior, în timp ce numărul firmelor cu restanțe la furnizori era de 76.893, arată datele unei analize de specialitate, dată luni publicității.

Potrivit sursei citate, plățile restante la furnizori s-au ridicat, în 2015, la 56,5 miliarde de lei, în scădere ușoară față de cei 57,8 miliarde de lei raportați, aproape identic, în anii 2013 și 2014. În acest context, datele preliminarii arată că, în 2016, în pofida măsurilor de relaxare fiscală și a creșterii economice bazată în principal pe consum, nivelul plăților restante s-a situat în jurul aceluiași nivel din anul anterior.

Statistica relevă, de asemenea, că 76.893 de companii (12% din numărul total de firme din România) raportau anul trecut plăți restante la furnizori, acestea reprezentând 33% din cifra de afaceri totală din economia românească.

Din suma totală a plăților restante, aproape jumătate aparține firmelor cu capital integral românesc (25,6 miliarde lei), urmate de companiile străine (11,95 miliarde lei), cele cu capital mixt (7,95 miliarde lei) și cele de stat (7,33 miliarde lei), relevă datele analizei întocmite de KeysFin.

Totodată, totalul plăților restante în economie, mai mici de un an, care include și datoriile la bugetul de stat, a fost, în 2015, de 268,8 miliarde de lei. 

‘Avem de-a face cu un comportament înrădăcinat în economie, de un tip de supraviețuire financiară imprimat de provocările unui sistem economic fluctuant, văduvit de finanțare, cu un capital redus și extrem de sensibil la evoluția cadrului fiscal. În multe cazuri, în principal în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, să amâni o plată sau mai multe către furnizori ține de asigurarea financiară pentru continuarea activității. Multe firme trăiesc din rulajul financiar, depind de fiecare ban pe care îl au de încasat sau de plătit. Cu cât amână mai mult plățile, cu atât reușesc să își asigure fondurile necesare continuării activității. Din păcate, s-a ajuns la cazuri extreme, când plățile se fac la 6-8 luni și chiar mai mult’, explică experții de la KeysFin. 

Conform analizei de specialitate, cel mai afectat domeniu este comerțul, cu 27.009 firme care au raportat întârzieri la plata furnizorilor. Ierarhia continuă cu industria prelucrătoare și construcțiilor, cu 9.134 de firme, respectiv 8.443 de firme care au raportat astfel de situații, urmate de sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice (6.446 firme), transporturile și depozitarea (4.998 societăți) și hoteluri și restaurante (4.238 firme). Plăți restante semnificative se mai înregistrează în agricultură, silvicultură și pescuit, tranzacții imobiliare, servicii administrative și de suport, informații și comunicații, activități de servicii, sănătate și asistență socială, activități de spectacole, menționează statistica KeysFin. 

Din punct de vedere regional, companiile care au înregistrat cele mai multe plăți restante către furnizori de găsesc în regiunea București-Ilfov (24,1 miliarde lei), urmate de cele din Sud-Est (8,6 miliarde lei), Sud-Muntenia (4,7 miliarde lei), Vest (4,38 miliarde lei) și Centru (4,1 miliarde lei). La polul opus se află firmele din Nord-Vest (3,85 miliarde lei), Nord-Est (3,72 miliarde lei) și Sud-Vest Oltenia (2,87 miliarde lei). 

La nivelul Capitalei, cele mai multe probleme la plata furnizorilor le are RADET București, compania care oferă agent termic pentru încălzirea și apa caldă, cu plăți restante de 3,34 miliarde de lei, cât toate firmele din Top 10 la un loc. 

RADET este urmată de Rompetrol Rafinare, cu 1,67 miliarde lei, Orange România (948 milioane lei), Interagro (804 milioane lei), Relad International (686 milioane lei), Grup Servicii Petroliere (619 milioane lei), CFR Marfă (490 milioane lei), Electrocentrale București (474 milioane lei), Confort SA (464 milioane lei) și Key Safety Systems (453 milioane lei).

5. Bonurile fiscale câștigătoare la extragerea de duminică sunt cele din 1 februarie 2017, cu o valoare de 361 de lei

Bonurile fiscale emise în data de 1 februarie 2017, cu o valoare de 361 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică.

La această extragere au participat bonurile fiscale emise între 1 și 28 februarie 2017, iar fondul de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Potrivit unui comunicat al MFP, selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică, 19 martie, a fost organizată prima etapă, respectiv extragerea bilelor care vor determina ziua emiterii și valoarea bonurilor câștigătoare. După centralizare, dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. ‘Loteria Română’ (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

În 2017, Ministerul Finanțelor Publice organizează extrageri lunare în cadrul Loteriei bonurilor fiscale și două extrageri ocazionale, una de Paște și una de Crăciun, fondul anual de premiere fiind de 14 milioane de lei.

6. BNS: Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială din sectorul privat

Actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, existând intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial, atrag atenția reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) într-o analiză realizată în contextul dezbaterilor inițiate de Comisia Europeană (CE) asupra Raportului de țară 2017, publicată într-un comunicat de presă, transmis duminică AGERPRES.

‘Guvernul a comunicat, încă din luna ianuarie a.c., că are deja un calendar asumat de creștere a salariului minim, ca urmare consultarea partenerilor în acest sens a devenit o simplă formalitate. Ideea de a crea un mecanism de ajustare a salariului minim a fost abandonată de actualul Guvern, existând extrem de puțină disponibilitate în a modifica prevederi asumate prin programul de guvernare. Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial. Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale. Nu există interes pentru corectarea problemelor create în sistemul negocierilor colective, ca urmare aceste discrepanțe se vor adânci’, se notează în comunicatul citat.

Potrivit BNS, în 2015 câștigul salarial în sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decât în sectorul concurențial, iar pentru anul 2020 se estimează că, tot în sectorul bugetar, salariul mediu brut va fi mai mare cu 28% față de cel din sectorul privat.

‘Din păcate, inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale. Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale’, punctează reprezentanții BNS.

În ceea ce privește piața forței de muncă, sindicaliștii consideră că, deși România are una dintre cele mai reduse rate a șomajului, datele ascund un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează.

‘Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă. Rezervele de forță de muncă sunt din ce în ce mai dificil de activat. Flexibilizarea pieței muncii din 2011 a determinat inoperabilitatea unor mecanisme specifice care să contribuie la implementarea eficientă a unor politici de activare. Au fost reglementate o serie de instrumente pentru stimularea mobilității, în special cea regională, însă acestea nu sunt încă operaționale. În plus, nu se face aproape nimic pentru mobilitate profesională. Până în 2025, România va avea nevoie de forță de muncă care să o înlocuiască pe cea existentă, în special în cazul locurilor de muncă slab și mediu calificate. Necesarul pentru locuri de muncă cu nivel redus de calificare va fi până în 2025 de patru ori mai mare decât în cazul celor cu calificare înaltă. Locurile de munca nou create se estimează a fi, însă, în general înalt calificate’, susțin oficialii BNS.

Aceștia subliniază că firmele din România investesc extrem de puțin în formarea profesională a angajaților, mai puțin decât oriunde în Europa, în timp ce ‘statul la rândul lui investește doar în șomeri sau persoane inactive, dar și în acest caz extrem de limitat și fără obiectiv concrete’.

În plus, politicile de activare sunt bazate aproape exclusiv pe finanțare din fonduri europene, deși bugetul fondului de șomaj este estimat în 2017 cu un excedent de peste 38% din total venituri.

La nivelul indemnizației pentru șomaj, BNS este de părere că aceasta este, în prezent, extrem de scăzută în România, ‘iar stabilirea cuantumului acesteia este în mare măsură fără legătură cu principiul contributivității, șomerii fiind în proporție semnificativă expuși riscului de sărăcie’.

‘Datorită nivelului redus al indemnizației de șomaj, România încalcă prevederile art.15 din Convenția OIM nr.168/1988 ratificată de România în 1992 prin adoptarea Legii 112/1992. În 2008, valoarea salariului minim brut a fost în prima jumătate a anului 2008 egală cu valoarea indicatorului social de referință. În acest moment raportul este de 1 la 2.9. România are cel mai redus procent din Europa în ceea ce privește cheltuielilor pentru șomaj, raportat la total cheltuieli bugetare. Ca urmare considerăm că se impune să se solicite revizuirea sistemului de beneficii în cazul șomajului pentru a asigura securitatea venitului și, totodată, pentru a preveni riscul de sărăcie. Munca la negru continuă să fie extrem de prezentă, în fapt eforturile reale de reducere au fost extrem de puțin eficiente, rezultatele obținute de Inspecția Muncii sunt marginale, sunt doar o imagine la momentul controlului, măsurile ar trebui să fie mult mai dure și extinse pe o perioadă de timp, astfel încât să se asigure eficiența măsurilor. Sunt multe cazurile în care companii care câștigă licitații de lucrări publice, în special în domeniul construcțiilor, utilizează subcontractori ce folosesc muncă la negru și cu siguranță cazul nu este singular’, se menționează în comunicatul BNS.

Totodată, un alt punct nevralgic atins în analiza organizației sindicale face referire la lipsa dialogului social eficient, respectiv nivel scăzut de negociere la nivel sectorial, dar și deficiențe de natură instituțională în funcționarea dialogului social.

‘Dialogul social la nivel de sector este nefuncțional, iar lipsa reprezentativității partenerilor exclude orice tentativă de negociere a unui contract/acord colectiv la nivel de sector. Permanentizarea acestei situații determină deja slăbirea continuă a structurilor clasice/legale de dialog social, cele care asigură condițiile pentru un dialog social structurat și pașnic. Lipsa utilității reprezentativității la nivel de sector a determinat o parte din partenerii sociali sectoriali să renunțe la reînnoirea reprezentativității. Din prelucrarea informațiilor publicate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, în 2016 a expirat reprezentativitatea obținută la nivel de sector în cazul a 8 federații patronale, dintre acestea, o singură federație și-a reînnoit reprezentativitatea în termen și încă una a inițiat acest proces în 2017. Deși din 2017 Ministerul Dialogului Civic s-a transformat în Ministerul Dialogului Social, funcționarea dialogului social este la fel de precară. Deși au trecut mai bine de două luni de la investire, primul ministru nu s-a întâlnit cu partenerii sociali reprezentativi’, susține sindicatul.

Din evaluările realizate de BNS, rezultă că 46% dintre actele normative aprobate de Guvern, de la începutul anului până la începutul lunii martie, nu au fost postate în consultare publică, în condițiile în care procesul de consultare are o durată medie mai mică de 10 zile.

‘BNS a solicitat ministerelor responsabile inițierea consultărilor pentru elaborarea Programului Național de Reformă, răspunsul primit a fost unul unul extrem de general, fără comunicarea unui calendar de lucru în acest sens, în condițiile în care termenul limită pentru finalizarea acestui document este 15 aprilie. În niciun an Guvernul, indiferent de orientarea lui politică, nu a inițiat consultări publice pentru Programul Național de Reformă’, afirmă sursa citată.

Aspectele analizate de Blocul Național Sindical și prezentate în comunicatul de presă au fost transmise Comisiei Europene atât în cadrul întâlnirilor directe purtate în procesul Semestrului European, dar și către Confederația Europeană a Sindicatelor, organizație care colectează pozițiile organizațiilor sindicale reprezentative la nivel național și le înaintează Comisiei Europene în cadrul procesului de dialog social european.

7. Percepția României în regiune este pozitivă din perspectiva luptei împotriva corupției, susține șeful misiunii FMI

Percepția României în regiune și pe plan internațional este una pozitivă din punct de vedere al luptei împotriva corupției, a declarat, miercuri, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferință de presă.

“În ultimul raport al echipei, am discutat despre importanța luptei împotriva corupției și a progreselor. Pentru FMI, această luptă împotriva corupției este foarte importantă. În domeniile cheie în care oferim asistență, cum ar fi adminstrația fiscală, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, de fiecare dată am spus că există o relație bilaterală”, a spus Baqir.

Potrivit acestuia, lupta împotriva corupției contribuie la transparentizarea și eficientizarea cheltuielilor, dar și la atragerea de investiții.

“Percepția României în regiune și pe plan internațional este una pozitivă. Noi vom continua să subliniem importanța acestui domeniu și obținerea de câștiguri pe frontul luptei anticorupției va ajuta România, nu neapărat ca atare, dar prin efectele pe care le are asupra economiei”, a subliniat oficialul FMI.

REVISTA PRESEI 14.03.2017

REVISTA PRESEI 14.03.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro. 2
  1. Fabricadinsat.ro – Un proiect inovativ realizat cu fonduri europene de către o tânără familie îndrăzneaţă
  2. Legea „51% produse româneşti în supermarketuri” se întoarce în Parlament
Agerpres.ro.
  1. Eurostat: România, printre statele UE în care producția industrială a crescut în ianuarie comparativ cu perioada similară din 2016.
Wall-street.ro.
  1. Despre antreprenoriat in retail cu Angela Tiboc: de la telefoane si gadgeturi, la produse de infrumusetare si de lux.
  2. Incubatorul care creste afacerile tinerilor remarcabili

 6. Vinurile desenate de Horatiu Malaele: Afacere de familie, laudata de presa Americana 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Fabricadinsat.ro – Un proiect inovativ realizat cu fonduri europene de către o tânără familie îndrăzneaţă

O familie curajoasă a lăsat viaţa de angajat al multinaţionalelor pentru a-şi realiza visul, acela de a deţine o afacere 100% românească care are un scop patriotic: susţinerea economiei autohtone din mediul rural.

Înainte de a-şi da demisia de la joburile devenite mult prea monotone şi lipsite de viaţă, temerarii soţi au sperat să poate face ceva mai mult în ţară. În anul 2012 au depus un proiect având ca scop dezvoltarea rurală, pentru solicitarea fondurilor europene, care să servească ridicării unei construcţii şi achiziţiei de utilaje necesare lansării unei fabrici de produse textile, în localitatea Satul Sauceniţa din Comuna Văculeşti, care aparţine judeţului Botoşani.  

În judeţul Botoşani se produce cel mai puţin din toată ţară, Produsul Intern Brut fiind de numai 4.022 pe cap de locuitor. Numai 10% din populaţia activă are un loc de muncă, iar majoritatea celor din judeţ sunt plecaţi la muncă în străinătate. Numai 51.000 dintre populaţia de 410.000 de persoane lucrează cu carte de muncă. 

Sărăcia este în floare: Magazinele de haine înregistrează vânzări decente numai în lunile de concedii: decembrie şi august, adică atunci când cei plecaţi la muncă în afară ţării se întorc în vizită la rude.

Proiectul Fabrica din Sat a luat naştere în 2013, atunci când curajoasa familie a primit undă verde. În vara aceluiaşi an, familia a primit vestea că se va mări. 2014 a început bine, cu o naştere sănătoasă şi frumoasă, însă lucrurile au luat rapid o întorsătură nefastă. La finele anului, mama copilei a fost diagnosticată cu cancer la sân. Perioada de coşmar şi tratamentele chinuitoare nu au oprit însă proiectul născut din pasiunea pentru propria ţară.

Drumurile pentru proiect, creşterea copilului şi administrarea tratamentelor ce au culminat cu operaţia de mastectomie au fost duse la bun sfârşit.  

Încercările avute de soţi au presupun şi alte bătăi de cap, reprezentate de cheltuieli neprevăzute în proiect, ca de exemplu racordarea la curent electric sau împrejmuirea proprietăţii, printre altele. Impozitul pe salarii reprezintă o altă cheltuială majoră (undeva în jur de 10.000 lei pe an), însă nici factura la curent nu iartă deloc, mai ales pe timp de iarnă, cifrele putând să ajungă la 15.000 lei, în special datorită faptului că sistemul de termoficare este electric.

În cele din urmă, proiectul a fost finalizat în decembrie 2015, moment în care a început munca de a-şi face un nume, de a stabilii relaţii cu diverşi furnizori şi bineînţeles, de a câştiga încredea clienţilor şi a colaboratorilor. Gama produselor a început să fie din ce în ce mai diversificată, astfel că în prezent, pe site-ul www.fabricadinsat.ro se găsesc produse de calitate, ambalate într-o manieră atractivă, destinate atât industriei HORECA – cearceafuri, feţe de masă, feţe de pernă, halate, lenjerii de pat, perne de diferite dimensiuni, pilote, prosoape de baie, protecţii pentru saltea, şerveţele şi altele, cât şi produse de larg consum, cum ar fi: lenjerii de pat uni, din bumbac (ranforce/satinat), cuverturi, pilote, perne etc.

Spune NU produselor din China şi încurajează dezvoltarea rurală şi susţine economia românească, alegând produsele 100% româneşti oferite de Fabrica din Sat!

2. Legea „51% produse româneşti în supermarketuri” se întoarce în Parlament

 

Legea care impune marilor comercianţi să asigure 51% din oferta de alimente de la producători români va fi dezbătută miercuri în Comisia pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor, care vor trebui să rezolve problema procedurii de infringement declanşată de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a declanşat luna trecută prima etapă a procedurii de infringement împotriva României, pentru că impune marilor comercianţi să asigure 51% din oferta de alimente de la producători români, pe motiv că legea încalcă legislaţia europeană.

Potrivit profit.ro, acuzaţia Comisiei Europene ar fi că legea „51% produse locale„ pare să fie aplicată doar supermarketurilor cu capital străin. Ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat că ministerul va intra în dialog cu Comisia Europeană, astfel încât procedura de infringement să nu se concretizeze. Reintroducerea legii în Parlament vine ca efect al acestei proceduri. Parlamentarii vor trebui acum să modifice legea pentru a se conforma normelor europene. Ce se va dezbate                                             

La dezbaterea de la Comisia pentru Agricultură vor participa şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, ai ANSVSA, ProAgro, Eco Legum Vidra, ai Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, ai Consiliului Concurenţei; LAPAR, Romalimenta, Rompan şi ai Asociaţiei Fermierilor din România. Potrivit anunţului Camerei Deputaţilor, miercuri vor avea loc dezbateri generale pe marginea a două propuneri de act normativ de modificare a legii comerţului alimentar, care sunt similare. Primul dintre ele a fost introdus în circuitul parlamentar anul trecut de 10 deputaţi PNL şi propune prevederea potrivit căreia comercianţii să fie obligaţi ca “pentru produsele alimentare precum lapte, produse lactate, carne, produse din carne, fructe, legume panificaţie, patiserie, cofetărie, fabricate de către producători din România să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens minimum 20% din aceste spaţii să fie alocat către toţi producătorii locali”

De asemenea, potrivit acestui proiect, serviciile, discounturile şi orice alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate. Proiectul a fost respins de către Senat. Al doilea proiect a fost introdus în Parlament tot în 2016 la iniţiativa senatorului PNL Ioan Cristina. Acesta propune acelaşi procent de 50% din suprafaţa de raft să fie acordată prodcătorilor de alimente locali.

De asemenea, acesta propune ca “serviciile, discounturile şi oricare alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate”. Proiectul a fost respins de către Senat.

Agerpres.ro

3. Eurostat: România, printre statele UE în care producția industrială a crescut în ianuarie comparativ cu perioada similară din 2016

Producția industrială a crescut în ianuarie cu 0,5% în Uniunea Europeană (UE28) și cu 0,9% în zona euro (EA19), comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Irlanda (3,4%), Germania (3,3%) și Grecia (2,5%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Croația (minus 6,8%), Danemarca (minus 4,6%) și Bulgaria (minus 3,9%).

România a înregistrat în ianuarie un declin de 0,5% al producției industriale comparativ cu luna precedentă, după un avans de 1,6% în decembrie.

În ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2016, producția industrială a crescut cu 1,3% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro.

Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost raportate în Lituania (8,4%), Grecia (7,4%) și Estonia (6,7%), cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Irlanda (minus 8,6%), Bulgaria (minus 1,2%) și Luxemburg (minus 0,9%).

Comparativ cu ianuarie 2016, România a înregistrat o creștere de 5,2% a producției industriale, după un avans anual de 5,8% în decembrie.

Wall-street.ro

4. Despre antreprenoriat in retail cu Angela Tiboc: de la telefoane si gadgeturi, la produse de infrumusetare si de lux

A dezvoltat alaturi de sotul sau una dintre cele mai mari afaceri din domeniul tehnologiei din Romania, Quickmobile, iar de mai putin de patru ani a pus bazele unui alt business, de data aceasta in retailul de fashion, Sole Luxury Boutique. Angela Tiboc isi dedica mare parte din timp business-ului, dezvoltand si adaugand noi segmente, insa cand prinde o clipa de ragaz se deda sportului si calatoriilor.

A luat calea antreprenoriatului inca din timpul facultatii de inginerie economica, o alegere nu tocmai inspirata, din moment ce era o specializare noua care presupunea cursuri de la doua facultati separate: “Lucrurile nu s-au legat intocmai si practic am facut doua facultati intr-una, aveam si 15 examene intr-o sesiune, invatam marketing, contabilitate si economie, dar si constructii de masini. Dar a fost o experienta de viata de pe urma careia am legat legaturi si prietenii”, povesteste Angela Tiboc.

Un astfel de exemplu este intalnirea cu cel care avea sa ii devina sot si cu care mai tarziu avea sa infiinteze Quickmobile, Tudor Tiboc. “Ne-am cunoscut in timpul liceului, am ramas de atunci impreuna si consider asta o poveste mai de succes”, glumeste Angela. Ambii au inceput sa lucreze in domeniul telefoniei, intr-un magazin Dialog, iar ulterior au identificat un potential de business pe care au inceput sa-l exploateze: vanzarea de cartele preplatite Orange in afara magazinelor de specialitate, dar mult mai traficate, in alimentari sau non-stop-uri. Astfel, cei doi dezvolta o retea de distributie in patru judete din jurul Baii-Mare: Cluj, Satu Mare, Zalau si Maramures.

“La Quickmobile, zona de interes nu este doar cea de telefonie mobila, noi ne concentram si pe gadgeturi si alte produse care iti pot face viata mai usoara pe langa telefoane. Mergem mult pe zona de servicii, asta va fi o componenta importanta in viitor a unui business: ca retailerul sa ofere si servicii”, considera Tiboc.

5. Incubatorul care creste afacerile tinerilor remarcabili

Aspire Academy e unul dintre locurile unde se invata leadership in Romania. Anul acesta au lansat un incubator de business. Am vorbit despre el cu Sorana Pascariu, coordonatorul Aspire Incubator.

“Incubatorul este ultima initiativa a Aspire Academy. E unul dintre cele mai prestigioase de leadership si antreprenoriat din Romania. A fost inceput in 2011 de studenti de la Harvard, Princeton si alte universitati americane care si-au dorit sa aduca educatia de care au avut ei parte si studentilor romani. Aspire creeaza comunitati in care tinerii cu calitati exceptionale pot sa faca proiecte extraordinare si sa obtina skill-uri pe care nu le-ar putea obtine altundeva in Romania”, a spus Sorana Pascariu in cadrul emisiunii Ziua Zero. A fost prima data cand s-a implicat Sorana serios in Aspire, desi ii cunostea pe fondatorii programului.

Experienta din succese si esecuri

Sorana Pascariu este un antreprenor care a trecut deja printr-un moment in care startup-ul sau nu a reusit. E o experienta formatoare, de altfel, din care poti invata mai mult decat dintr-o firma obisnuita.

“Am avut un startup, Conversion Network, un tool de marketing pentru piata de affiliate marketing. A fost o experienta interesanta, intre timp nu mai exista proiectul respectiv, dar urmeaza sa lansez un alt proiect, intr-o zona complet diferita. Voi lansa proiectul Inside Generation, o platforma inspirationala pentru tinerii care-si cauta vocatia”, povesteste Sorana.

“Trebuie sa marturisesc ca sunt printre norocosii care au primit o prima runda de finantare. Dar am facut toate greselile posibile, asa cum trebuie la un prim startup. Momentele dificile au fost atunci cand ne-am dat seama ca desi am crescut, am pivotat de cateva ori, atunci cand am ajuns la o varianta a produsului care chiar era ce se cerea in piata, am ramas fara bani. In momentul acela era un Catch-22 – aveam nevoie de rezultate ca sa obtinem finantare si aveam nevoie de finantare ca sa obtinem rezultate. Au fost momente dure, dar educatia pe care o da un startup si construirea lui, chiar daca nu e incununata de succesul pe care ti l-ai dori e una dintre cele mai extraordinare experiente. Nu inveti intr-un job obisnuit atat de mult pe cat inveti intr-un startup”, a povestit Sorana la Ziua Zero.

Incubatorul Aspire

Incubatorul a venit pe fondul cresterii comunitatii Aspire. Studentii de ieri au devenit antreprenori in devenire, iar cei de la Aspire vor sa le ofere cat mai multe oportunitati si posibilitatea de a crea o comunitate.

“Este deschis doar comunitatii Aspire si a fost o ocazie sa dam tinerilor din comunitate ocazia sa-si creasca ideile de business. Am dorit sa lansam programul pentru ca si comunitatea a ajuns la o anumita maturitate. Studentii de ieri sunt tineri antreprenori si vrem sa le punem la dispozitie toate resursele pentru a-si creste business-ul. Vrem sa cream o comunitate de tineri antreprenori cu ajutorul resurselor Aspire si sa adaugam la comunitatea din Romania, pentru ca e mare nevoie de a sustine antreprenoriatul in Romania. Vrem sa facem la scara mica acest lucru, dar crestem”, a spus Sorana.

“Avem un prim batch. Echipele lucreaza cu o serie de mentori care sunt alaturi de ei, mentori care sunt oameni de afaceri cunoscuti in Romania, cum ar fi Andrei Cretu de la 7Card sau Daniel Nicolescu de la SymphoPay. Fiecare echipa are alocat cel putin un mentor cu care se sfatuiesc pe diverse proiecte specifice. Echipele au un project manager care-i ajuta sa-si seteze obiectivele si sa le indeplineasca si avem o serie de workshop-uri. Chiar duminica trecuta am avut un workshop cu Irina Alexandru de la Vector Watch despre cum sa-si valideze ideea de business. Ne propunem sa-i ajutam si practic, dar sa le dam si o minima educatie de startup”, a explicat coordonatorul programului Aspire Incubator.

Sunt trei echipe participante la prima editie a incubatorului. “Meister este un fel de Uber pentru instalatori. Eventage este un marketplace care aduce impreuna furnizorii si organizatorii de evenimente. Cea de-a treia este eMedi care-si propune sa faca o platforma de cursuri online pentru Bacalaureat”, a spus Sorana.

Dupa Aspire Incubator

Programul dureaza sase luni si se va incheia cu un Pitch Day care va fi organizat in cadrul academiei de vara Aspire.

“Evident ca ne dorim ca echipele incubate sa primeasca investitii. Aspire creeaza comunitati, iar scopul mai mare este sa le punem resursele la dispozitie, sa-si creeze conexiuni necesare ca sa poata sa aiba succes in business si sa cream comunitati de antreprenori. In Romania e nevoie in continuare sa crestem comunitatile de antreprenori. Vrem sa le punem la dispozitie intalniri cu oameni la care altfel nu ar avea acces”, a spus Sorana Pascariu.

6. Vinurile desenate de Horatiu Malaele: Afacere de familie, laudata de presa Americana

Via se intinde in Visan, pe Dealul Bucium, si are 34 de hectare si peste 50 de ani, radacinile penetrand multiple straturi de sol. Vinul este bun, explorand mai multe tipuri de pamant si minerale, compozitia fizico-chimica este complexa, insa nu produce atat de multi struguri ca o vie tanara. Vorbim despre vinul Gramma, sustinut (inclusiv) de Horatiu Malaele, care a si desenat etichetele de pe sticla. Ce poveste are in spate si ce provocari stau in drumul unui antreprenor in aceasta industrie?

Am discutat cu administratorul startup-ului, Marian Olteanu, care mi-a oferit cateva detalii privind industria vinului din Romania, dar si provocarile pe care a trebuit sa le infrunte in ultimii ani, pentru a-si face loc in piata. “Ajunsesem, la un moment dat, sa zic ca gata, inchid totul, aveam prea multe datorii si nu vindeam suficient”, zambeste Marian. “Apoi…poate si din noroc, dar si perseverenta, am prins un contract mare…mare de tot…cu un retailer din Germania, si lucrurile au inceput sa se miste”, spune Marian.

Via produce cam 100.000 de litri de vin pe an, Gramma scotand pe piata circa 11 sortimente. Best seller-ul este vinul Aligote, licorile companiei fiind premiate pe plan local si international.

Povestea vinului

Via era mostenire de familie, a gasit-o deja acolo, deci productia a putut incepe imediat. In mod normal, daca nu ai vie, trebuie sa astepti cinci ani pana cand aceasta intra in rod si vei putea culege primii struguri.

“Fiind o vie batrana, acest lucru vine cu plusuri si minusuri – nu ma dai 13 tone la hectar ca o vie tanara, ci doar 5-6 tone. Pe de alta parte, calitatea este superioara, radacinile explorand mai multe tipuri de sol si minerale”, explica Marian Olteanu. “Cantitatea mai mica nu ne ajuta cand vine vorba de costuri si profit – pana la urma, tractorul tot atata drum parcurge, consumi aceeasi motorina, oamenii ii platesti la fel”, spune, clatinand din cap, administratorul business-ului detinut de parintii lui.

Practic, rata la banca ramane aceeasi, salariile la fel, taxele la stat – singura variabila, in aceasta industrie, este cantitatea de vin pe care o faci si apoi cate sticle scoti pe piata, si la ce pret.

Vanzari in retail si HoReCa

Initial, vinurile au fost comercializate in HoReCa, insa, mai apoi, si datorita presiunii pe marii retaileri, “somati” sa includa mai multe produse romanesti, Gramma a intrat si in marile lanturi de hipermarket-uri.

“Primul nostru partener major a fost Lidl. Am primit…ce pot spune…o binemeritata gura de oxigen datorita lor”, zambeste Marian.

Norocul se imbina, insa, cu ambitia. “Sunt prieten cu Horatiu Malaele, eram cu el intr-un restaurant. Intamplarea face ca am nimerit cu el chiar intr-un loc unde recomandarea chelnerului a fost chiar gama de vinuri Gramma. Atunci Horatiu mi-a spus ca suntem pe drumul cel bun si s-a oferit sa deseneze el etichetele vinurilor. Etichetele, mai ales la vinuri, sunt extrem de importante – trebuie sa transmita o stare de spirit, cultura vinului, la ce sa te astepti cand deschizi sticla”, spune, “mustacind”, Marian Olteanu.

Zis si facut – Horatiu Malaele a desenat, schitat, in stilul sau, etichetele vinurilor.

Apoi, intr-o seara, Marian statea pe Internet, cautand informatii despre vinuri si a gasit un articol in Forbes SUA: “Cele mai cool etichete de vinuri din 2015”.

“Am trimis autoarei un mail in care ii aduceam la cunostinta ca avem si noi vinuri, in Romania, cu etichete foarte originale. I-am atasat fotografiile, am apasat send si…nu aveam nicio speranta. Credeam ca va fi unul dintre acele mail-uri la care nu primesti niciodata raspuns”, rade Marian.

Surprinzator, a doua zi a primit un raspuns entuziasmat – superbe sticlele, copertele, o sa va luam in calcul. Apoi au trecut zile, saptamani, luni si, cand Marian uitase de mail, primeste mai multe link-uri de la prieteni.

“Romania, vinurile Gramma, incluse in topul celor mai cool etichete de vinuri din lume, in editia mai 2016. Practic, eram in rand cu crame din Provence, Marea Britanie, New York, Washington. Am inceput sa avem si mai mult succes”, povesteste Marian.

Si totul a pornit de la un mail “fara speranta”.

Urmatorul pas, expozitie la Cannes

Antreprenorul a aflat de o expozitie de vinuri la Cannes, si, la fel, a trimis mail pentru a cere detalii. “Taxa de participare nu a fost exagerat de mare, asa ca am zis sa ne ducem, sa ne incercam norocul. Stiam ca jurnalistii francezi au, uneori, pica pe romani, insa am fost placut surprinsi”.

Practic, stateau cot la cot cu unii dintre cei mai renumiti producatori de vinuri, insa jurnalistii, buyerii, clientii s-au aratat incantati de vinurile romanesti.

“Noi, aici, in tara, avem senzatia ca toata lumea ar trebui sa stie ca vinurile noastre sunt foarte bune. Nu este asa! In afara tarii vinurile romanesti nu prea sunt cunoscute, exporturile sunt foarte slabe. De aceea am fost surprinsi sa aflam ca mai multi clienti internationali sunt interesati sa primeasca vinuri de la noi, pentru a le vinde pe piete internationale”.

Unul dintre “trucurile” companiei romanesti? Culesul strugurilor in ladite de 18 kg, greutate calculata de expertii francezi ca fiind ideala. “Multe companii culeg strugurii in saci. Acolo, insa, se striveste bobul, se oxideaza si vinul isi pierde din calitate”.

De asemenea, compania nu foloseste zdrobitorul mecanic care striveste si samburele, astringent. “Avem desciorchinator, prin care ne asiguram ca in presa intra doar boaba; presa, la randul ei, este pneumatica. Fermentatia vinului se face, de asemenea, controlat”, explica Marian.

Investitia initiala in proiect? Circa 2 milioane de euro, din care 1 milion de euro imprumut de la banca. Pretul vinurilor, pe piata, variaza de la 24-28 de lei, pana la 150 de lei in restaurante.

Piata locala de vinuri este dominata de trei jucatori majori, care, impreuna, detin 80% din ea – Jidvei, Cotnari, Murfatlar. Tohani vine puternic din urma.

Cu toate acestea, exista zeci de branduri mai mici, care au o calitate superioara si merita incercate – printre ele, o vie din Dealurile Moldovei, de la Bucium.