REVISTRA PRESEI 13.02.2017

REVISTRA PRESEI 13.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. România a instalat anul trecut un număr dublu de turbine eoliene. Vântul, a doua sursă de electricitate a UE.
  2. Achiziţia unei locuinţe pentru închiriere, mai rentabilă decât un depozit bancar
  3. Eurostat: România este pe penultimul loc în UE în funcţie de nivelul salariului minim.
Ziare.com, Business24.ro.
  1. Ce ar insemna pentru Romania daca UE ar introduce un salariu minim obligatoriu.
Avocatnet.ro.
  1. De ce poate pierde firma ta o finanțare de la stat, deși (aparent) ai respectat regulile de acordare
Agerpres.ro.
  1. Angajatorii britanici îngrijorați că muncitorii din UE vor pleca în acest an.
  2. 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate.
Digi24.ro.

  8. Economia retrogradată. De la ”echilibrată”, aceasta ajunge ”relativ” și ”cvasiechilibrată”

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România a instalat anul trecut un număr dublu de turbine eoliene. Vântul, a doua sursă de electricitate a UE

Capacităţile noi de energie instalate în România anul trecut s-au dublat faţă de 2015, iar în UE energia eoliană a ajuns a doua sursă de electricitate, devansând cărbunele, potrivit datelor furnizate de Wind Europe.

În anul 2016, 13,9 GW de energie eoliană au fost instalaţi în Europa, dintre care 12,5 GW în Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă o scădere de 3% faţă de 2015. Cu o capacitate totală instalată de 153,7 GW, energia eoliană depăşeşte cărbunele, devenind a doua formă, după capacitate, de generare de energie din Europa.

Cu aproape 300 TWh generaţi în 2016, capacităţile eoliene au acoperit 10,4% din cererea de electricitate a UE. În 2016, 27,5 miliarde de euro au fost investiţi pentru a finanţa dezvoltarea energiei eoliene, ceea ce reprezintă cu 5% mai mult decât suma alocată în 2015.

26 de noi turbine

În cadrul delor 12,5 GW, România a adus un aport de numai 0,4% în totalul capacităţilor noi de energie instalate în anul 2016, cu 52 MW. Aceasta reprezintă un număr de 26 de noi turbine eoliene, cu o capacitate de 2 MW fiecare, dar dublu faţă de capacitatea instalată anul trecut, de numai 23 MW. România a ajuns, aşadar, la o capacitate totală instalată de 3.028 MW la finalul lui 2016, faţă de 2.976 în 2015.

Potrivit datelor Wind Europe, energia eoliană furnizează 12,5% din totalul energiei produse în România, pe al şaptelea loc în Europa. Cea mai mare pondere a energiei eoliene se regăseşte în Danemarca, unde vântul produce 36,8% din totalul energiei.

Conform datelor Transelectrica, raportate la 11 ianuarie, media zilnică de producţie de energie electrică în România a fost de 9.595 MW, maximul fiind de 11.017 MW. Eolienele au furnizat astfel o cincime din producţia ţării. Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă poate livra 1.400 MW (20% din necesarul de energie al ţării în condiţii climaterice obişnuite, după statistica Nuclearelectrica). Dezvoltarea energiei eoliene a fost stopată                                                 

Sectorul energiei eoliene din România a înregistrat un adevărat boom în perioada 2010-2013, ca urmare a schemei generoase de subvenţionare introdusă de către statul român, prin facturile plătite de către consumatori. Însă începând din 2013, Guvernul a schimbat legislaţia în domeniu, la presiunea celorlalţi producători de energie şi a marilor consumatori, care se plângeau că înregistrează pierderi din cauza subvenţiilor prea mari pentru energia verde.

Expertul de mediu Traian Petrescu din Constanţa, evaluator principal şi consultant pentru parcuri eoliene, consideră că exploatarea turbinelor de producere a energiei este o afacere profitabilă, dar în toată lumea aceasta este stimulată prin acordarea unor subvenţii directe sau printr-un sistem de emitere certificate verzi.

”În România, schema de sprijin a fost extrem de generoasă, ceea ce a dus la o dezvoltare explozivă a parcurilor eoliene şi la producerea de energie verde – foarte apreciată în întreaga lume. Dar în 2013, ministrul Niţă de la Energie din Guvernul Ponta a dus o luptă împotriva acestui gen de energie, dezinformând opinia publică privitor la creşterea facturii de energie şi a redus foarte mult schema de sprijin a acestor investiţii. În ţări ca Germania, Olanda, Danemarca, America, China s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea acestui gen de energie, în timp ce în România a fost stopată. Sperăm ca noul Guvern să redeschidă România pentru producţia de energie verde pe bază de vânt“, a declarat el.

2. Achiziţia unei locuinţe pentru închiriere, mai rentabilă decât un depozit bancar

Pe fondul tendinţei de stabilizare a preţurilor la locuinţe, piaţa rezidenţială a revenit în ultimii ani în topul preferinţelor celor interesaţi de diferite variante de plasament al capitalului. Chiar dacă este supusă unei sensibilităţi fireşti la contextul economico-financiar, cererea pe acest segment de piaţă rămâne una puternică, susţine Imobiliare.ro.

„În România, investiţiile în domeniul imobiliar sunt o variantă foarte bună de plasare a capitalului, oferind un randament superior dobânzilor bancare şi un risc mai mic decât investiţiile pe burse. Alegerea unui imobil nou aduce, pe lângă păstrarea în timp a valorii proprietăţii, beneficii suplimentare: finisaje şi dotări noi, cheltuieli de întreţinere mai mici, o atractivitate mai mare pentru chiriaşi şi consecutiv un nivel mai ridicat al chiriei faţă de imobilele mai vechi”, a declarat Emanuel Poştoacă, Managing Partner Nordis, potrivit Imobiliare.ro.

Dr. Radu Zilişteanu, profesor de economie, a confirmat că există o rentabilitate mai mare din achiziţionarea unui imobil în scop investiţional faţă de un depozit bancar, însă consideră investiţiile pe bursă chiar mai profitabile.

„O investiţie imobiliară poate conduce la randamente mai bune decât o dobândă bancară, adică poate să conducă la câştiguri nete de 6-7% pe an, pe când depozitul bancar nu”, a declarat Zilişteanu. Potrivit unui studiu derulat recent de platforma Imobiliare.ro, numărul cumpărătorilor interesaţi de o achiziţie în scop investiţional (în vederea închirierii) reprezentau, în luna decembrie a anului trecut, o pondere de 13,9% din totalul celor cu o nevoie imobiliară activă – în scădere de la un nivel de 21% în perioada similară a anului precedent.

Acest declin poate fi pus pe seama instabilităţii legislative din 2016, ce a provocat schimbări importante în domeniul creditării, potrivit sursei citate. Însă conform datelor agenţiei imobiliare Nordis, segmentul de piaţă adresat cumpărătorilor cu venituri mai mari este mai puţin afectat de aceste suişuri şi coborâşuri. Nordis, cu activitate în zona de centru-nord a Capitalei, arată că circa 20-25% din totalul apartamentelor din ansamblurile rezidenţiale livrate (sau aflate în curs de livrare) anul trecut, pe segmentele de piaţă mediu-plus şi premium, au fost cumpărate pentru închiriere.

3. Eurostat: România este pe penultimul loc în UE în funcţie de nivelul salariului minim

România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în funcţie de salariul minim brut pe economie, de doar 275 de euro pe lună, un nivel mai scăzut fiind în Bulgaria (235 euro), în timp ce cel mai ridicat este în Luxemburg, de 1.999 de euro, potrivit datelor valabile la 1 ianuarie 2017, publicate vineri de biroul european de statistică Eurostat.

În total, un număr de 22 de state membre ale UE au salarii minime pe economie, iar ţările în care nu există sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Salarii minime de sub 500 de euro pe lună mai sunt în statele estice Letonia şi Lituania (380 de euro), Cehia (407 euro), Ungaria (412 euro), Croaţia (433 euro), Slovacia (435 euro), Polonia (453 euro) şi Estonia (470 euro).

În alte cinci state din sudul Europei salariile minime sunt cuprinse între 500 şi 1000 de euro pe lună, respectiv Portugalia (650 euro), Grecia (684 euro), Malta (736 euro), Slovenia (805 euro) şi Spania (826 euro). Restul de şapte state, din vestul şi nordul Europei, au salarii minime care depăşesc cu mult 1.000 de euro pe lună: Marea Britanie (1.397 euro), Franţa (1480 euro), Germania (1498 euro), Belgia (1532 euro), Olanda (1552 euro), Irlanda (1.563 euro) şi Luxemburg (1.999 euro).

Datele arată că cel mai ridicat salariu minim din UE este de aproximativ de nouă ori mai mare decât cel mai scăzut. Calculat în funcţie de standardul puterii de cumpărare (PPS), care exclude preţurile, diferenţa se reduce la 1 la 3, cu uşoare creşteri în statele cu preţuri mai mici şi uşoare scăderi în cele cu preţuri mai mari. Astfel, salaiul minim din Bulgaria este de aproximativ 501 PPS, iar în Luxemburg de 1.659 PPS. Comparativ cu 2008, salariile minime au crescut în toate statele cu excepţia Greciei, unde a avut loc o scădere de 14%. În intervalul 2008-2017, salariile minime s-au dublat în Bulgaria (+109%) şi România (+99%).

Creşteri semnificative au mai avut loc în Slovacia (+80%), Estonia (+69%), Letonia (+65%) şi Lituania (+64%). În România, salariul minim brut pe ţară a crescut de la 1 februarie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, de această majorare beneficiind aproximativ 2,1 milioane de angajaţi, dintre care peste 30.000 lucrează în sectorul bugetar.

Ziare.com, Business24.ro

4. Ce ar insemna pentru Romania daca UE ar introduce un salariu minim obligatoriu

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat de curand pentru introducerea unui salariu minim pentru angajatii din zona euro, respectiv un venit minim garantat pentru cei care nu au un loc de munca. Ulterior, masurile ar urma sa fie extinse si in restul statelor membre UE. Dar ce ar insemna acest lucru pentru Romania?

“Cred ca trebuie peste tot in Europa, in toate tarile membre, incepand cu zona euro, un salariu social minim. Orice munca merita un salariu. Acelasi lucru si pentru venitul minim de insertie/venitul minim garantat”, a declarat seful Executivului european, la finalul lunii trecute, in cadrul unei conferinte organizate la Bruxelles.

Situatia actuala din UE si din Romania

Adevarul este ca exista cateva discrepante importante pe aceasta tema in randul statelor membre. In primul rand, nu toate tarile UE au un salariu minim.

Potrivit datelor Eurostat, in prezent sase state UE nu obliga companiile sa plateasca angajatii cu cel putin o anumita suma. E vorba de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda si Suedia. De asemenea, alte tari, precum Germania, au adoptat de curand aceasta masura.

Pe de alta parte, nivelul salariului minim brut pe economie difera enorm de la o tara la alta.

In Romania, incepand de la 1 februarie, acesta a ajuns la 1.450 de lei, adica aproape 330 de euro, ceea ce inseamna ca suntem in topul statelor UE cu cel mai mic nivel al salariului minim, peste Bulgaria, dar sub alte tari foste comuniste si (evident) cele bogate.

Un raport publicat spre finalul anului trecut de Ministerul Muncii arata situatia din blocul comunitar.

Astfel, la vecinii din sud salariul minim ajunge la 214,75 de euro, dar noi suntem depasiti de celelalte state membre din regiune, inclusiv de lituanieni (350 de euro) si de unguri (351 de euro). La polul opus, cel mai mare salariu minim brut pe economie se inregistreaza in Luxemburg (1.922 de euro), statul liliputan fiind urmat de Irlanda (1.546 de euro).

Cat despre Romania, salariul minim brut pe economie a avut parte de un avans de 16% in februarie 2017, de aceasta majorare beneficiind aproximativ 2,1 milioane de angajati, dintre care peste 30.000 lucreaza in sectorul bugetar. Iar daca comparam cu valoarea din 2008 (500 de lei), constatam ca am inregistrat cea mai rapida ascensiune din UE, potrivit datelor Ministerului Muncii.

Problema este ca, in tara noastra, cresterea salariului minim, care determina cresterea costurilor, nu favorizeaza cresterea productivitatii, ci scaderea sa, deoarece angajatorul vrea sa reduca din cheltuieli prin reducerea personalului.

De asemenea, in luna octombrie 2016, numarul de contracte de munca active raportate de Inspectia Muncii era de 6.260.755, din care contracte de munca la norma intreaga 5.154.145, iar cele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (cam 25% din totalul contractelor active).

1 din 4 angajati romani e platit cu salariul minim: Cei mai multi lucreaza ca soferi de tir si agenti de paza

Ce ar insemna un salariu minim la nivelul UE

Pentru a afla ce ar insemna un salariu minim stabilit la nivelul UE, Ziare.com a stat de vorba cu Catalin Micu, managing associate la casa de avocatura Zamfirescu Racoti & Partners.

“Afirmatiile presedintelui Comisiei Europene privind introducerea unor sume minime garantate in plata pentru recompensarea muncii in statele membre UE sunt la aceasta data doar manifestari de intentie. Implementarea unor astfel de masuri comporta discutii ample la nivelul forumurilor europene datorita diferentelor relevante de reglementare a raporturilor de munca in statele europene.

Materia muncii pastreaza inca o amprenta locala evidenta, chiar daca sunt institutii precum cea a detasarii lucratorilor in care uniformizarea reglementarilor a prins contur”, ne-a explicat avocatul.

Mai mult, el atrage atentia ca politica remunerarii muncii face parte inca din sfera atributelor de reglementare lasate la latitudinea statelor si ca, cel mai probabil, vor fi state care vor face o opozitie sustinuta politicii de uniformizare a venitului minim, in principal statele in care politica de remunerare a muncii face parte din sfera masurilor de atragere a investitiilor.

“Introducerea remuneratiei minime are un impact major pentru statele devenite membre ale Uniunii Europene in ultimii 20 de ani, cum este si cazul Romaniei, care inregistreaza cele mai mici salarii minime garantate in plata la nivelul Uniunii Europene. Este greu de crezut ca statele vest-europene vor fi afectate, din moment ce acolo remuneratia minima a ajuns deja la cote rezonabile si e greu de imaginat ca la nivelul Uniunii Europene se poate impune o remuneratie minima mai mare decat cea existenta in statele cu o economie dezvoltata.

Se poate aprecia ca masura expusa de catre presedintele Comisiei Europene vizeaza si limitarea migratiei fortei de munca in spatiul european”, a punctat avocatul.

Cum se va implementa salariul minim la nivelul intregii UE

Am vrut sa mai aflam cum s-ar putea introduce un salariu minim in toata UE si ce se va intampla daca nivelul stabilit va fi mai mare sau mic decat cel inregistrat in tara noastra.

“Cat priveste mecanismul juridic prin care s-ar putea introduce sistemul de reglementari in materia venitului minim garantat in plata pentru munca, posibil sa se recurga la varianta adoptarii unei directive care va necesita transpunere in legislatia interna a statelor membre, creandu-se astfel un nivel de flexibilitate in implementare la nivelul fiecarui stat.

Este greu de imaginat ca se va recurge la varianta emiterii unui regulament european – act cu aplicare directa in statele membre – deoarece ar trebui armonizate interesele statelor Uniunii printr-un astfel de document”, a mentionat avocatul.

Avertisment

Dar lucrurile nu sunt atat de roz pe cat ar putea parea, caci cresterea remuneratiei minime a muncii in Romania, atat prin actul de vointa a statului roman exprimat in legislatia interna actuala, cat si printr-o reglementare europeana (cand va fi aceasta adoptata), poate avea un efect invers decat cel vizat, daca nu este sustinuta de factorul economic durabil.

Astfel, un salt rapid al salariului minim poate genera o crestere semnificativa a costului afacerii, in special in acele domenii in care costul cu resursa umana constituie un procent major din costul total al business-ului, ceea ce poate conduce la adoptarea unei masuri de relocare a afacerii catre regiuni in care costul cu forta de munca este mic (de exemplu, nordul Africii, sudul Asiei etc.), potrivit avocatului.

“Un exemplu in acest sens este dat de grupul Renault care a decis ‘mutarea’ progresiva a productiei de automobile Dacia de la Mioveni la Tanger (Maroc). Bineinteles, un astfel de rezultat care potenteaza factorul saracie in Romania poate fi evitat de statul roman daca adopta si implementeaza, odata cu majorarea venitului minim, masuri care genereaza un cadru economic favorabil durabil (de ex: dezvoltarea infrastructurii, facilitati fiscale, mentinerea stabilitatii legislative, mentinerea unui nivel ridicat de securitate statala etc.) “, a incheiat Catalin Micu.

Avocatnet.ro

5. De ce poate pierde firma ta o finanțare de la stat, deși (aparent) ai respectat regulile de acordare

Chiar dacă respecți în întregime ghidul solicitantului, există multe alte situații pentru care proiectul tău poate fi respins. Pentru a-și spori șansele de finanțare, unii beneficiari își ascund situația reală, obținând astfel un avantaj nemeritat în cadrul procesului de evaluare. Această situație este cunoscută drept creare de condiții artificiale. În articolul de față îți prezentăm câteva cazuri în care finanțatorul poate decide, în urma unor controale suplimentare, respingerea proiectului sau întreruperea finanțării din cauza existenței condițiilor artificiale.

Condițiile artificiale sunt acele situații create în mod voluntar, de către solicitanții sau beneficiarii de fonduri europene, cu scopul de a ascunde situația reală ce nu i-ar îndreptăți să solicite sprijin financiar neramursabil. Se creează, în acest fel, un avantaj nemeritat la depunerea proiectului, dar și mai târziu în monitorizarea investiției.

Aceste situații pot interveni în următoarele momente:

  • în momentul depunerii proiectului și poate fi descoperită de către finanțator cu ocazia verificării cererii de finanțare și a documentelor atașate;
  • pe durata implementării proiectului și poate fi descoperită cu ocazia verificărilor făcute pentru procedura de achiziție sau la momentul solicitării încasării ajutorului financiar nerambursabil;
  • în etapa de monitorizare a investiției, pentru o durată de până la cinci ani de zile.

Deși nu sunt menționate în mod explicit în ghidul solicitiantului, aceste condiții decurg, de fapt, din experiența evaluatorilor acumulată în perioada 2007 – 2013, prin verificarea proiectelor depuse în cadrul  orizontului financiar anterior.

Dintre toate instituțiile implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este singura care a grupat aceste condiții artificiale într-un ghid destinat evitării situațiilor de acest tip de către solicitanți și beneficiari. Totuși, aceste criterii artificiale pot afecta orice proiect, astfel că ar trebui să fie cunoscute și evitate de către toți cei care își doresc să solicite sprijin financiar nerambursabil.

Crearea unor condiții artificiale poate avea un impact negativ major asupra obiectivelor programelor de finanțare sau a scopului urmărit de acestea. De aceea, evaluatorii sunt îndreptățiți să respingă finanțarea oricui încearcă să beneficieze în mod nemeritat de fonduri nerambursabile.

Programele prin intermediul cărora solicităm finanțare nerambursabilă stabilesc obiective sociale și economice la nivel macro-economic, precum:

  • crearea de locuri de muncă;
  • reducerea decalajelor existente între mediul urban și rural;
  • creșterea calității vieții;
  • sporirea productivității muncii la nivelul unor ramuri economice.

Dacă beneficiarii își creează condiții artificiale favorabile pe parcurul accesării fondurilor nerambursabile, riscul major este ca obiectivele amintite mai sus să nu poată fi atinse, cu repercursiuni negative asupra unor comunități, categorii de persoane defavorizate, ramuri economice și a mediului de afaceri în ansamblul său.

Simpla existență a acestor situații enumerate mai sus nu va conduce, în mod automat, la respingerea proiectului sau a finanțării nerambursabile. Prin urmare, aceste elemente nu constituie dovezi. Totuși, ele sunt considerate elemente de risc major, iar evaluatorii trebuie să le investigheze, dispunând controale suplimentare care să stabilească în mod clar situația reală.

Iată mai jos câteva exemple de indicatori care pot semnala existența unor condiții artificiale.

Condiții artificiale la momentul depunerii proiectului

  1. Acționariat comun care conduce către aceeași entitate economică cu sau fără personalitate juridică

Exemplu:

Doi asociați dețin împreună o societate comercială ce este considerată întreprindere mică, având între zece și 49 de angajați și o cifră de afaceri de până la zece milioane de euro. Unul dintre cei doi asociați va înființa o societate nouă cu asociat unic, pentru a putea depune o cerere de finanțare în cadrul unei sesiuni de primire a proiectelor destinată microîntreprinderilor.

Deși niciuna dintre cele două societăți comerciale nu este implicată în acționariatul celeilalte, situația poate fi interpretată ca reprezentând crearea unor condiții artificiale, întrucât prima societate nu îndeplinea condițiile de eligibilitate pentru respectivul apel de proiecte.

  1. Solicitantii care depun cereri de finanțare au asociați comuni cu cei ai altor beneficiari în cadrul aceleiași linii de finanțare și formează împreună un flux tehnologic.

Exemplu:

În cadrul unei linii de finanțare care acordă microîntreprinderilor din zona urbană un ajutor maxim de 200.000 de euro, nu ar fi posibilă obținerea unui ajutor mai mare decât această limită, dar nici includerea a două activități distincte în același proiect.

De aceea, solicitanții pot depune două cereri de finanțare prin intermediul a două microîntreprinderi, urmărind, de fapt, realizarea unui proiect de o valoare mai mare decât limita maximă a finanțării.

O societate poate alege să depună un proiect pentru modernizarea unei pensiuni turistice, iar altă societate își propune în același amplasament sau având locuri de implementare învecinate, crearea unei activități recreative. Se va crea, în acest fel, un complex turistic, a cărui finanțare nu ar fi fost posibilă conform prevederilor din ghidul solicitantului.

Condiții artificiale descoperite în implementarea proiectului

  1. Companiile își asigură reciproc cofinanțarea

Exemplu:

În etapa de implementare a unui proiect, beneficiarii sunt obligați să realizeze investiția (în întregime sau eșalonat)  din fonduri proprii, pentru a primi decontarea din partea finanțatorului. Atunci când cele două societăți nu dispun de resursele financiare necesare demarării proiectului, pot lua decizia de a transfera disponibilitățile bănești din contul unei societăți în contul celeilalte, pentru a implementa unul dintre cele două proiecte. Atunci când ajutorul financiar nerambursabil este încasat, se rambursează “împrumutul” și astfel își va implementa și cea de-a doua societate proiectul.

  1. Companiile presupus legate desfășoară afaceri identice sau complementare

Exemplu:

Acest fapt stârnește suspiciuni atunci când o societate ce a beneficiat de fonduri nerambursabile vinde întreaga sa producție unui singur client, pentru o perioadă îndelungată. Un alt element de suspiciune ar fi un eventual preț al tranzacției mult diminuat față de condițiile reale de piață.

  1. Crearea de locuri de muncă în cadrul societății beneficiare de fonduri nerambursabile, concomitent cu dispariția unor locuri de muncă în altă societate.

Exemplu:

Atunci când beneficiarul deține (direct sau prin intermediari) mai multe companii, iar una dintre ele a beneficiat de fonduri nerambusabile, fiind obligată să creeze locuri de muncă, el poate lua decizia de a concedia angajații dintr-o întreprindere și angajarea lor în firma beneficiară de sprijin nerambursabil. Într-un final, nu se creează locuri de muncă suplimentare, ceea ce poate afecta obiectivele asumate de către finanțator, respectiv acela de a sprijini crearea de locuri de muncă.

Condiții artificiale în etapa de monitorizare a proiectelor

Suspiciunile cu privire la existența unor condiții artificiale nu apar doar în etapa de pregătire a documentației sau în etapa de implementare, ci și în etapa de monitorizare a proiectelor.

După finalizarea proiectelor, beneficiarii fondurilor nerambursabile sunt obligați, pentru o perioadă de până la cinci ani de zile, să respecte o serie de reguli privind investiția finanțată:

  • să nu înstrăineze echipamentele achiziționate;
  • să nu schimbe locul de implementare al proiectului, fără acordul finanțatorului;
  • să nu înceteze activitatea finanțată în această perioadă;
  • să nu schimbe destinația echipamentelor achiziționate, utilizându-le într-o altă activitate;
  • să păstreze locurile de muncă existente în societate înainte de a primi finanțarea, dar și cele create ca urmare a implementării proiectului.

Totuși, în practică, sunt întâlnite multe alte situații care pot conduce la ideea că a fost creată doar aparența legalității.

Iată câteva exemple ce pot fi interpretate ca fiind condiții artificiale:

  1. Utilajele achizitionate prin proiect au un numar prea mare de ore de funcționare față de activitatea desfășurată conform contractelor încheiate de societate,

Exemplu:

Atunci când utilajele sunt prevăzute cu un calculator ce înregistrează numărul orelor de funcționare, este foarte ușor de verificat dacă societatea a înregistrat în mod corect veniturile obținute. Atunci când se observă o diferență mare, situația este percepută ca un semnal de alarmă cu privire la nefiscalizarea întregii activități a beneficiarului de fonduri nerambursabile.

  1. Facturi emise de beneficiar și neîncasate pe o perioadă mai mare de 90 de zile

Exemplu:

Dacă societatea emite facturi, dar nu urmărește încasarea lor, situația poate fi interpretată ca o favorizare a clientului, în detrimentul beneficiarului de fonduri nerambursabile. Evaluatorii vor urmări să stabilească dacă între cele două societăți sunt și alte legături care ar justifica acest comportament economic incorect, precum legături de acționariat, apartenența la un grup de firme, etc.

  1. Contracte de vanzare-cumpărare a produselor au clauze dezavantajoase pentu beneficiar

Exemplu:

Atunci când societatea încheie contracte cu clauze dezavantajoase în raport cu partenerul său și evident nejustificate în raport cu condițile existente pe piață, evaluatorii vor urmări existența unei stări de dependență în care societatea beneficiară de fonduri nerambursabile se află față de partenerul său.

Aceste situații expuse mai sus nu reprezintă dovezi ale unei încercări de fraudare a fondurilor nerambursabile. Ele reprezintă doar indicatori ale unor situații aparent neconforme, care vor atrage verificări suplimentare. Astfel, finanțarea nerambursabilă poate fi retrasă doar dacă vor fi descoperite dovezi în sprijinul ideii de premeditare a acțiunilor de fraudare a fondurilor.

Agerpres.ro

6. Angajatorii britanici îngrijorați că muncitorii din UE vor pleca în acest an

Peste un sfert din angajatorii din Marea Britanie au declarat că muncitorii lor din alte state membre ale Uniunii Europene s-au gândit să părăsească firmele lor sau chiar să plece din Marea Britanie în 2017, după votul de anul trecut în favoarea Brexit, a anunțat luni o asociație profesională pentru resurse umane, informează Reuters.

Proporția crește la 43% în cazul angajatorilor din educație și la 49% în cazul angajatorilor din sectorul de sănătate, arată un studiu derulat în rândul a peste 1.000 de companii de către Chartered Institute of Personnel and Development.

Potrivit CIPD, piața muncii din Marea Britanie rămâne solidă dar decizia de a ieși din Uniunea Europeană ar putea forța companiile să își regândească strategiile pentru că vor trebui să se adapteze la o situație viitoare în care vor fi mai puțini muncitori din UE.

Premierul britanic Theresa May a promis un control sporit al imigrației după ce Marea Britanie va ieși din blocul comunitar, lucru care ar putea să se întâmple în 2019, chiar dacă asta va însemna pierderea accesului nerestricționat la piața unică europeană.

CIPD susține că cele mai recente date oficiale arată că angajatorii care se bazează foarte mult pe muncitorii migranți din UE au probleme în a acoperi locurile de muncă vacante: firmele din retail și vânzările engros, producție, sănătate, turism și servicii alimentare fiind responsabile pentru 45% din locurile de muncă vacante la finele lui 2016.

Gerwyn Davies, specialist pe piața muncii la CIPD, susține că datele oficiale arată și că numărul cetățenilor europeni din afara Marea Britanii care lucrează în această țară a crescut mai încet în perioada iulie-septembrie 2016 decât înainte de referendum. “Apar provocări semnificative de recrutare în sectoarele care în mod istoric s-au bazat pe mâna de lucru din afara Marii Britanii și care sunt deosebit de vulnerabile la perspectiva modificării politicii de imigrație a UE”, a spus Gerwyn Davies.

Semne privind deficitul de muncitori imigranți au apărut anul trecut în sectorul agricol din Marea Britanie imediat după referendumul din luna iunie din cauză că deprecierea lirei sterline a făcut țara o destinație mai puțin atractivă.

Premierul britanic Theresa May a anunțat că va activa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până la sfârșitul lunii martie, declanșând astfel oficial discuțiile pentru Brexit, estimate să dureze doi ani. Tot May a spus că Regatul Unit va ieși de pe piața unică a UE și că va discuta, în schimb, despre un acord de liber schimb cu blocul comunitar.

7. 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate

România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400.

Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 firme se ridică la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015.

În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Datele până în 2015 arată că predomină firmele din construcții (pondere de 27,2%), industrie (25,9%) și servicii profesionale (19,3%). Cele mai multe astfel de societăți au fost înființate în București, respectiv 92.072, cu o valoare totală a capitalului social de 21,9 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.

Digi24.ro

8. Economia retrogradată. De la ”echilibrată”, aceasta ajunge ”relativ” și ”cvasiechilibrată”

Plasarea deficitului bugetar peste 3% ar putea conduce la  reevaluarea gradului de risc  asociat României, potrivit ultimului raport privind inflația realizat de Banca Națională.

Deşi în briefingul de presă prilejuit de lansarea ediţiei din februarie 2017 a Raportului privind inflaţia, Isărescu s-a ferit să facă orice comentarii legate de politicile Guvernului Grindeanu, Raportul publicat de banca centrală cuprinde câteva avertismente serioase la adresa Executivului, potrivit Hotnews.ro.

În plus, faţă de Raportul din noiembrie 2016, în actualul Raport apar câteva diferenţe de nuanţe. Balanţa riscurilor interne, din “echilibrată” devine “relativ  echilibrată”, execuţia bugetară este “cvasiechilibrată”, iar conduita viitoare a politicii fiscale devine factor de risc “relevant”. Mai mult, pentru întâia oară, Raportul BNR avertizează asupra riscului că agenţiile de rating sa re-evalueze gradul de risc asociat economiei, dacă deficitul bugetului va depăşi 3%.

Ce se arată în Raportul publicat de Banca Naţională

– Plasarea deficitului bugetar peste valoarea de referinţă de 3%, deteriorarea poziţiei externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne.

 – Redeschiderea deficitului de cont curent pe seama accelerării consumului şi a majorării deficitului bugetar reprezintă un factor de risc la adresa echilibrului macroeconomic, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei româneşti

– Evoluţia exporturilor este susţinută în fapt de un număr restrâns de ramuri, şi anume cele integrate în reţelele internaţionale de producţie, care au beneficiat de influxuri consistente de investiţii străine directe (componente auto, echipamente electrice). În acelaşi timp, industria uşoară, industria chimică şi metalurgia (sectoare care generează încă 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) oferă mai puţin suport exporturilor, în contextul concurentei din partea producătorilor asiatici, dar şi al unor constrângeri interne (presiune în creştere din partea costurilor salariale, restrângere a capacităţilor de producţie).

– Capacitatea industriei de a crea locuri de muncă în economie s-a diminuat, contribuţia sa la creşterea  numărului de salariaţi din economie scăzând de la circa 30%, în medie, în perioada 2014-2015 la doar 18% în prezent. În plus, extinderi consistente ale schemelor de personal se observă doar în ramurile producătoare de componente auto, în timp ce companiile care activează în alte sectoare industriale adoptă o politică de personal prudentă (industria alimentară, metalurgia) sau recurg chiar la disponibilizări (industria uşoară, prelucrarea ţiţeiului, industria extractivă, industria energetică).

Print Friendly, PDF & Email