REVISTA PRESEI 23.02.2017

REVISTA PRESEI 23.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Creditele acordate populaţiei şi firmelor au scăzut cu 0,9% în ianuarie.
  2. Alexandru Petrescu trece de la Ministerul Economiei la IMM-uri. Ce obiective îşi asumă.
  3. Doar 38% roşii româneşti pe rafturile retailerilor, anul trecut.
  4. Fondurile pentru dezvoltarea fermelor zootehnice au fost epuizate mai devreme.
  5. Comisia Europeană: România este ţara cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci din UE.
  6. Comisia Europeană anticipează în România un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2017 şi de 3,9% în 2018.
Agerpres.ro.
  1. Românilor le place să meargă la cumpărături, dar 35% resimt mai mult ca alți europeni presiunea timpului (analiză).

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Creditele acordate populaţiei şi firmelor au scăzut cu 0,9% în ianuarie

Creditele neguvernamentale acordat de instituţiile de credit au scăzut în luna ianuarie 2017 cu 0,9 la sută faţă de luna decembrie 2016, până la nivelul de 218,007 miliarde lei, arată datele transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Faţă de ianuarie 2016, creditul neguvernamental a înregistrat la 31 ianuarie 2017 o creştere de 0,9 la sută (0,8 la sută în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2016, pe seama majorării cu 13,8 la sută a componentei în lei (13,7 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 12,5 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,9 la sută). Creditul în lei s-a redus în ianuarie 2017 cu 0,6 la sută faţă de luna precedentă, dar a urcat cu 13,8% faţă de ianuarie 2016.

Pentru populaţie, creditele în lei s-au majorat cu 0,4% în ianuarie faţă de decembrie, iar creşterea de la an la an a fost de peste 25%. Pentru persoanele juridice, creditele acordate în lei s-au diminuat cu 1,7% în ianuarie faţă de decembrie, iar de la an la an ele au crescut cu aproape 3%.

Creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,5 la sută), în ianuarie 2017 faţă de decembrie, iar scăderea a fost mai accentuată de la an la an, în ianuarie 2017 scăzând cu 12,5% faţă de ianuarie 2016. Scăderea a fost condusă de creditele în valută acordate populaţiei, care au coborât cu 1,5% în ianuarie faţă de decembrie şi cu 15,6% în ianuarie 2017 faţă de ianuarie 2016.

Pentru persoanele juridice, scăderea a fost de 1,2% în ianuarie faţă de decembrie şi de 9,2% de la an la an, pentru luna ianuarie..

Creditul guvernamental a crescut în luna ianuarie 2017 cu 1,3 la sută faţă de luna decembrie 2016, până la 94485,9 milioane lei. La 31 ianuarie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 6,6 la sută (6,6 la sută în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2016.

2. Alexandru Petrescu trece de la Ministerul Economiei la IMM-uri. Ce obiective îşi asumă

Alexandru Petrescu a fost mutat, miercuri, din funcţia de ministru al Economiei în cea de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

„În urma consultării cu premierul Sorin Grindeanu am decis să preiau portofoliul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, un portofoliu congruent celui pe care l-am deţinut până-n prezent.

Decizia are ca fundament momentul extrem de important pentru startul şi funcţionarea unor proiecte de anvergură naţionala pentru  economia românească,  pe care le-am analizat în detaliu, atât prin perspectiva de ministru interimar pentru acest portofoliu, dar mai  ales în urma  întâlnirilor pe care le-am avut cu importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc, investitori străini, reprezentanţi ai ambasadelor, oficiali ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare internaţionale”, a declarat Alexandru Petrescu.

Priorităţile în noul mandat vor fi, potrivit lui, identificarea şi implementarea rapidă a soluţiilor la provocări majore ale mediului de afaceri românesc (populat în proporţie de 99% de IMM-uri), care ţin de accesul dificil la finanţare pentru activitatea curentă şi investiţii, un cadru legislativ şi fiscal impredictibil şi advers business-ului, dificultatea de a pătrunde pe pieţe externe.

„Programul Startup-Nation, Legea prevenţiei, reconstrucţia reţelei de comerţ exterior, esenţială pentru promovarea intereselor economice ale României în afara graniţelor, consolidarea capitalului autohton în economie  şi crearea premiselor optime pentru atragerea de investiţii străine sunt doar câteva dintre instrumentele pe care le voi dezvolta pentru a-mi atinge obiectivele asumate”, a declarat Petrescu.

El a deţinut postul de ministru al Economiei doar 2 luni de mandat. Rezultatele sale ţin, potrivit ministerului, de îmbunătăţirea cadrului legislativ şi adoptarea unor măsuri/ implementarea unor proiecte cu impact  în domenii cheie din economie: resurse minerale, industria de apărare, proprietate intelectuală,  protecţia consumatorului,  guvernanţa corporativă, dar şi de construirea unor instrumente de finanţare durabilă a proiectelor viabile economic în sectoare strategice prin valorificarea eficientă a activelor companiilor de stat – Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, Fondul Naţional de Dezvoltare.

„Ţin să menţionez că am bugetat toate măsurile din Programul de Guvernare, am implementat proiectele de etapă conform graficului de implementare aferent Programului din domeniul Economiei şi am creat cadrul necesar pentru toate celelalte măsuri asumate de Guvern. Sunt determinat să rămân un partener deschis şi constructiv pentru mediul de afaceri, un integrator de soluţii, menţinându-mi abordarea managerială în gestionarea problematicii complexe a business-ului românesc”, a precizat Petrescu.

3. Doar 38% roşii româneşti pe rafturile retailerilor, anul trecut

Rafturile supermarketurilor au găzduit anul trecut o proporţie mai mare a produselor româneşti, însă roşiile, unul dintre cele mai căutate produse, s-a regăsit numai în proporție de 38% din producţie românească, potrivit studiului Retailer Scorecard.

În ceea ce priveşte legumele şi fructele româneşti, la nivelul pieței se observă o tendință de creștere de la an la an: față de anul 2014 când procentul de legume și fructe românești disponibile era de 55%, în 2016 a crescut la 61% din oferta magazinelor. În momentul efectuării studiului, pe rafturi se găseau fructe românești în proporție de 42%, iar legume românești în proporție de 65%, potrivit raportului. Dintre acestea, unele dintre cel mai căutate, roșiile, sunt doar în proporție de 38% românești, majoritatea retailerilor oferind produse de import.

Dintre fructele de sezon, doar 16% din strugurii disponibili pe rafturile retailerilor sunt de proveniență locală. De asemenea, a crescut numărul retailerilor ce oferă legume și fructe românești cu certificare ecologică, ajungând de la 0 în 2014, la 3 în 2015 şi la 5 în studiul din 2016. Agricultura românească poate fi promovată însă mai mult în piaţa de retail, acest demers fiind susţinut şi de legislaţia în vigoare.

Începând cu martie 2016, se prevede ca pentru anumite produse alimentare – cum ar fi carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate şi produse de panificaţie, retailerii să comercializeze produse provenite din lanțul scurt în proporție de 51% conform legii 150/2016 a comerțului alimentar. În plus, recomandările primite de la Comisia Europeana privind această legislaţie îndeamnă către o mai mare transparenţă.

„Conform punctelor de vedere centralizate de comisie, legea ar trebui modificată cu precizări mai clare privind materia primă care stă la baza produselor, cu prevederi privind trasbilitatea produselor şi etichetarea acestora sau cu reglementări privind inspecţia agro-alimentară a produselor din import”, potrivit Comisiei.

Primii 11 retaileri din România oferă peşte şi fructe de mare din surse sustenabile Este primul an când produsele din pește certificat Marine Stewardship Council (MSC) se regăsesc pe rafturile tuturor celor 11 retaileri, însă în procente foarte diferite de la un magazin la altul și pe categorie de produs analizată: pește conservă, congelat, fructe de mare.

Este un salt uriaş în ultimii ani, dacă luăm în considerare faptul că în primul studiu din 2012 doar trei retaileri aveau pe raft produse MSC. În plus, 5 din 7 retaileri au confirmat că există o politică ce încurajează achiziția produselor din pește cu certificare MSC: Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image și Selgros. Acest progres este deosebit de important în contextul în care Uniunea Europeană este cel mai mare importator de peşte din lume, dar peste 90% din stocurile de peşte sunt deja supraexploatate sau exploatate la capacitate maximă​.

Consumatorii pot avea un impact pozitiv alegând produse din peşte şi fructe de mare din surse sustenabile, cum sunt cele certificate MSC. Sustenabilitatea în cazul produselor din peşte şi fructe de mare înseamnă că produsul este trasabil (ştim de unde provine), pescăria sau producătorul manifestă grijă faţă de habitatele marine şi speciile pe cale de dispariţie şi nu pescuieşte o cantitate mai mare decât capacitatea de refacere a stocurilor.  Politici mai bune pentru produsele din hârtie.

În ceea ce priveşte produsele din lemn şi hârtie certificată Forest Stewardship Council (FSC), un retailer a obținut anul acesta un scor aproape de maxim (Auchan), următorii cinci (LIdl, Carrefour, Mega Image, Kaufland si Selgros) în jur de 60%, iar restul se situează sub jumătate din scorul maxim posibil.

În plus, trei retaileri (Lidl, Mega Image și Selgros) au în politica de achiziţii criteriul produselor din hârtie reciclată și/sau certificată FSC. Patru respondenţi (Lidl, Mega Image, Selgros și Carrefour) au menţionat că politica de achiziţii hârtie și lemn prevede excluderea explicită a produselor provenite din surse necunoscute, controversate ori ilegale.

Raportul Retailer Scorecard analizează performanţa de mediu a principalilor 11 retaileri alimentari din România, iar ediţia de anul acesta ce analizează anul 2016 demonstrează că trendul spre sustenabilitate continuă cu paşi fermi.

Retailer Scorecard urmăreşte performanţa de mediu a retailerilor prin politicile de sustenabilitate implementate şi produsele certificate disponibile la raft. Sectoarele-cheie analizate sunt: politici de mediu, peşte şi fructe de mare, produse din hârtie, detergenţi, produse lactate, ouă, legume şi fructe.

Evaluarea este realizată pe baza unui chestionar completat de reprezentanţii fiecărei companii şi a unei fişe de observaţie, completată în teren de reprezentanţii WWF. Astfel, în 2016, cinci retaileri au obţinut scoruri de peste 50% (Auchan, Mega Image, Lidl, Kaufland şi Selgros), spre deosebire de doar un retailer în ediţia anterioară (Kaufland). Este rândul consumatorilor să ceară şi să aleagă produse sustenabile, fie că e vorba despre peşte, produse din hârtie, detergenţi, produse lactate, ouă sau legume şi fructe.

4. Fondurile pentru dezvoltarea fermelor zootehnice au fost epuizate mai devreme

Fondurile nerambursabile disponibile pentru investiţii în dezvoltarea fermelor zootehnice au fost solicitate integral înainte de termenul limită al sesiunii, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Fondurile sunt alocate pentru sectorul zootehnic, prin submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, iar termenul limită pentru solicitarea lor era 28 februarie.

Potrivit AFIR, de la deschiderea sesiunii în data de 15 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare prin submăsura (sM) 4.1, componenta sector zootehnic, 201 de proiecte de investiţii, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 150 milioane de euro. AFIR precizează că a primit solicitări de finanţare în limita plafonului de depunere a proiectelor (150.000.000 de euro), respectiv 200% faţă de suma alocată pentru cea de-a doua sesiune aferentă acestei submăsuri din 2016 şi continuată în 2017.

După încheierea evaluării de către experţii AFIR, proiectele vor fi selectate în funcţie de punctajul obţinut la criteriile de selecţie de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecţia proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 75 milioane de euro.

5. Comisia Europeană: România este ţara cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci din UE

Nivelul de sărăcie al românilor este în scădere, dar inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, cel mai mare raport din UE, potrivit raportului de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală. Totuşi, CE subliniază că au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte reducerea riscului de sărăcie în ultimii ani. ”A fost făcut un progres substanţial în reducerea populaţiei aflate în risc de săracie sau de excluziune socială în atingerea ţintei de 580.000 de persoane.

În termeni absoluţi, 1,68 milioane persoane au ieşit din zona de risc între 2008 şi 2015”, se arată în raport. Inegalitatea la nivelul veniturilor a crescut începând cu 2012, având o puternică accelerare în 2015. Potrivit unui grafic publicat în raport, România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, fiind urmată de Lituania, Bulgaria şi Spania.

Statele care înregistrează un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regulă, o inegalitate mai mare a veniturilor, însă această tendinţă explică doar parţial situaţia din România, potrivit CE.

Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat şi de efectele redistributive în scădere ale sistemului de taxe şi este accentuat de diferenţele mari existente între mediul rural şi cel urban. În comparaţie cu zonele urbane, de două ori mai mulţi oameni din zonele rurale trăiesc în comunităţi izolate şi se confruntă cu probleme legate de locuinţă şi de găsirea unui loc de muncă. Procentul oamenilor care trăiesc în case de o calitate foarte slabă şi îşi cheltuiesc peste 40% din venituri pe întreţinerea casei este unul dintre cele mai mari din UE. Reprezentanţii CE avertizează că impactul sistemului de taxare asupra reducerii inegalităţii veniturilor este relativ scăzut.

Astfel, diferenţa dintre inegalitatea veniturilor brute şi a celor nete, după plata taxelor şi beneficiilor, este relativ scăzută. Gradul de progresivitate al taxelor aplicate veniturilor este relativ scăzut, contribuind la actuala situaţie. 

Mai mult, Guvernul a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute la plata contribuţiilor sociale şi de sănătate, iar contribuţiile la sănătate pentru pensionari au fost eliminate. În acest context al inegalităţii sociale, România se va confrunta şi cu scăderea populaţiei în vârstă de muncă (20-64 ani) cu 4% până în 2020, în condiţiile în care populaţia ţării a scăzut cu 6% din 2007 până în prezent.

”Ţinând cont de estimarea privind continuarea emigrării tinerilor şi de numărul limitat de persoane care se întorc, ţara riscă să piardă şi mai mult din resursa de muncă.

Aceasta poate afecta creşterea productivităţii şi convergenţa veniturilor şi poate afecta asupra creşterii economice potenţiale”, se arată în raport. În acelaşi timp, CE avertizează că există un mare potenţial nefolosit al forţei de muncă, în condiţiile în care inactivitatea rămâne una dintre cele mai mari din UE.

6. Comisia Europeană anticipează în România un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2017 şi de 3,9% în 2018

România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, iar în 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice, se arată în raportul de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană.

În raport se arată că politica fiscală a României a devenit pro-ciclică în 2016, procesul de consolidare fiind inversat, ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar. În 2016, România a înregistrat un deficit bugetar de 2,8% din PIB.

Deficitul structural va urca la rândul său de la sub 1% din PIB în 2015 la circa 4% în 2017, peste obiectivul pe termen mediu. De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB va creşte, dar va fi totuşi sub limita de 60% din PIB acceptată în Uniunea Europeană. Creşterea economică a atins în 2016 un maxim post-criză de 4,9%, alimentată de cererea internă ridicată, generată de politicile fiscale pro-ciclice.

Comisia a confirmat totodată estimările unei creşteri economice de 4,4% în 2017 şi de 3,7% în 2018, publicate în raportul de primăvară. În raport se mai arată că deficitul de cont curent s-a amplificat în 2016 şi va continua să o facă, alimentat de creşterea importurilor, pe fondul cererii interne ridicate. Consumul privat a continuat să crească anul trecut, susţinut de majorările de salarii şi reducerea taxelor indirecte.

În timp ce investiţiile private au fost susţine de nivelul scăzut al dobânzilor şi de încrederea investitorilor, investiţiile publice au scăzut în 2016, din cauza accesării scăzute a fondurilor europene. Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.

Agerpres.ro

7. Românilor le place să meargă la cumpărături, dar 35% resimt mai mult ca alți europeni presiunea timpului (analiză)

Est-europenilor le place să meargă la cumpărături, acest fapt fiind cel mai pregnant în România, unde nouă din zece cumpărători sunt de acord cu această afirmație, conform unei analize realizată de o companie de cercetare a pieței, remisă joi AGERPRES.

În Cehia, Slovacia și Austria, șapte respondenți din zece consideră mersul la cumpărături plăcut, în vreme ce în Bulgaria doar jumătate dintre cumpărători afirmă același lucru.

În România, cumpărătorii resimt mai mult presiunea timpului la cumpărături decât în alte țări. În general, oamenii nu au un sentiment puternic că se află sub presiunea timpului atunci când merg la cumpărături. Austria și Cehia sunt țările în care acest sentiment este cel mai puțin perceput. Prin contrast cu acestea, în România, aproximativ 35% din cumpărători resimt această presiune atunci când fac achizițiile zilnice. Acest lucru poate fi influențat și de o dezvoltare sub potențial pentru comerțul modern de proximitate, comparativ cu Austria de exemplu.

Listele de cumpărături sunt în continuare importante, dar mai puțin folosite în România, comparativ cu Bulgaria, conform studiului GfK ‘Panelul de gospodării’. Una dintre modalitățile convenabile de a face cumpărăturile mai ușoare este pregătirea unei liste de cumpărături pe care majoritatea oamenilor o au cu ei în magazin. Cumpărătorii bulgari o folosesc cel mai mult (aproape 70%). În România, 5 din 10 cumpărători își organizează cumpărăturile cu ajutorul unei liste, dar numărul acestora scade de la un an la altul.

În România și Bulgaria, cumpărătorii se încadrează în bugetul alocat, iar cumpărăturile de impuls sunt mai rare. Cea mai mare parte dintre cumpărătorii români și bulgari declară, de asemenea, că în achizițiile de zi cu zi reușesc să se încadreze în bugetul planificat. La polul opus, se află cumpărătorii din Cehia și Austria.

Deși listele de cumpărături își pierd din importanță, românii se așteaptă să nu depășească bugetul în magazin. La modul ideal, cumpărătorii români preferă să cumpere totul dintr-un singur magazin, dar căutarea unui preț mai bun îi face să viziteze mai multe magazine.

Chiar dacă majoritatea consumatorilor declară că le place să meargă la shopping în magazine care au totul sub un singur acoperiș, comportamentul lor de cumpărare și luarea deciziilor sunt influențate și de preț.

În România, 72% dintre cumpărători sunt dispuși să își facă achizițiile din mai multe magazine dacă aceasta îi ajută să obțină un preț mai mic sau oferte mai convenabile.

În concluzie, românii au așteptări ridicate de la oferta de produse a magazinelor, încercând totodată să își optimizeze cumpărăturile. Partea bună este că românii încă mai găsesc plăcere în actul de cumpărare, ceea ce face mediul de business mai deschis și oportunitățile mai ușor de concretizat.

Studiul GfK “Panelul de gospodării” are la bază informații obținute prin monitorizarea continuă a consumului casnic din România, pentru toate categoriile de produse de larg consum, pe un eșantion de 3.000 gospodării, reprezentativ la nivel național.

Print Friendly, PDF & Email