REVISTA PRESEI 17.02.2017

REVISTA PRESEI 17.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. România ar putea deveni independentă energetic până la finalul deceniului
  2. Marius Dobre: Vrem să dublăm ponderea turismului în PIB în următorii 2-3 ani
  3. Producătorii de legume şi fructe afectaţi de embargoul rus vor primi sprijin financiar
Digi24.ro.
  1. Ecuaţia unei noi cheltuieli: 1.450 de lei x 1,2 milioane de personae.
  2. Afacerile care nu au simţit criza şi nici anii grei de după.
  3. Prețurile și-au reluat creșterea, începând cu ianuarie.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România ar putea deveni independentă energetic până la finalul deceniului

Sfârşitul acestui deceniu ar putea aduce independenţa energetică a României, zăcămintele uriaşe de gaze naturale descoperite de marile companii urmând să intre în producţie în anii următori.

Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră i-ar putea reda României independenţa energetică până la finalul deceniului. Trei giganţi energetici au descoperit în ultimii ani mai multe zăcăminte de gaze naturale în perimetrul românesc al mării şi estimează că producţia va fi demarată în curând. Securitatea energetică a României presupune diminuarea riscului de dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom, iar exploatarea resurselor locale, deşi implică pe termen lung epuizarea acestora, poate asigura măcar în următoarea perioadă o producţie care să asigure consumul intern şi să îi ofere ţării noastre un atu în regiune prin asumarea poziţiei de exportator. Zăcăminte de 100 de miliarde metri cubi             

Trei companii energetice au anunţat în ultimii ani că au descoperit în perimetrul românesc al Mării Negre zăcăminte de gaze naturale, iar acum derulează operaţiuni de verificare a viabilităţii explorării. În cel mai optimist scenariu, aceste zăcăminte trec de 100 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Cea mai mare descoperire de gaze din sectorul românesc al Mării Negre a fost semnalată de consorţiul format din grupul american Exxon şi compania OMV Petrom. Acesta a anunţat în 2012 descoperirea unui zăcământ evaluat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaz în blocul Neptun.

Unii experţi în energie au afirmat însă că zăcământul Exxon ar putea depăşi 100 de miliarde de metri cubi. Cea de-a doua companie care a confirmat că a descoperit zăcăminte în porţiunea românească a Mării Negre este Lukoil.

Compania a anunţat că zăcământul de gaze Lira din perimetrul Trident din Marea Neagră, pe care l-a concesionat de la autorităţile române într-un consorţiu alături de firma americană PanAtlantic şi de Romgaz, are în jur de 32 miliarde metri cubi de gaze.

De asemenea, joi, compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) a transmis că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, al treilea zăcământ ca mărime din sectorul românesc.

Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Carlyle International Energy Partners, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale. Black Sea Oil & Gas este, de fapt, fosta companie Midia Resources SRL, filiala locală a Sterling Resources. Producţia va începe în 2019 Pentru OMV Petrom, proiectul de exploatare a gazelor naturale, numit Neptun Deep, este unul dintre cei mai importanţi piloni de creştere în România.

„Dacă dezvoltarea comercială se va dovedi a fi viabilă, decizia finală de investiţie este aşteptată în 2018, iar prima producţie ar putea demara în 2021-2022”, se arată în Strategia actualizată 2021+, publicată joi de companie, potrivit News.ro. OMV Petrom şi-a planificat investiţii totale de circa un miliard de euro pe an în perioada 2017-2021. Lukoil a transmis, în aprilie anul trecut, că cercetările din zona Trident vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, în baza contractului de concesiune existent, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni pentru a confirma existenţa acestor rezerve. Compania continuă să realizeze investiţii în explorare, însă nu a oferit o dată la care ar putea începe producţia. Black Sea Oil and Gas a fost însă cea mai optimistă şi a transmis joi că punerea în producţie a zăcămintelor se va realiza în anul 2019, iar investiţiile ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, potrivit lui Mark Beacom, directorul general al companiei, scrie Agerpres. Consum intern acoperit şi export

Dacă estimările Petrom şi Exxon cu privire la cantitatea de gaze naturale ce va fi extrasă se dovedesc a fi realiste, o astfel de cantitate ar fi suficient de mare cât să acopere consumul de gaz al României între 3 şi 6 ani. Black Sea Oil and Gas estimează, de asemenea, că proiectul derulat de ei va produce aproximativ 10% din consumul României timp de cinci ani. Potrivit lui Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), în primul an, producţia companiei va fi de 1 miliard metri cubi gaze, urmând să crească ulterior în următorii ani până la 4 miliarde metri cubi/an. Există, de asemenea, şi varianta exportului, iar rezervele descoperite în România ar fi de ajuns cât să reducă dependenţa Europei de gazul rusesc. Miercuri, Niculae Havrileţ a declarat că de anul viitor România va deveni exportator de gaze.

”Începând cu anul viitor, la 1 iulie, România va deveni şi exportator”, a declarat miercuri Havrileţ, prezent la un eveniment. De asemenea, la finalul anului trecut, la Budapesta, a fost semnat contractul de finanţare al conductei BRUA care ar urma să transporte până în Austria inclusiv gazul care ar putea fi extras din Marea Neagră. Importuri mai ieftine Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare că anul trecut preţul gazelor naturale extrase din sol românesc a fost mai mare decât al celor importate, iar România a preferat aşadar importurile de gaze.

Preţul gazelor româneşti a fost influenţat de taxele plătite de producători către bugetul de stat, după ce Guvernul a pretins un impozit pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei. Aşadar, producătorii nu au putut micşora preţul, în timp ce pe pieţele internaţionale ele au continuat să scadă, iar pentru România a fost mai rentabil să importe. Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Naţionale de Statistică şi citate de Agerpres, în primele zece luni ale anului 2016, am adus în ţară de opt ori mai multe gaze decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Importurile masive de gaze au ca efect şi scăderea producţiei interne de gaze, iar foarte multe investiţii au fost anulate atât în 2015, cât şi în 2016. O schimbare ar putea interveni însă de la 1 aprilie 2017, când Guvernul nu va mai putea impune preţuri de vânzare a gazelor naturale, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Executiv în luna octombrie. Acest lucru înseamnă liberalizarea preţului la care producătorii interni livrează gazele.

2. Marius Dobre: Vrem să dublăm ponderea turismului în PIB în următorii 2-3 ani

Ministrul Turismului Mircea-Titus Dobre a declarat joi, la Târgul de Turism al României, că vrea să dubleze ponderea turismului în Produsul Intern Brut, în următorii doi-trei ani.

Târgul de Turism al României, ediţia primăvară, are loc în perioada 16-19 februarie. La ceremonia de deschidere a târgului care a avut loc joi au fost prezenţi ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre, şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.  În deschiderea ceremoniei, preşedintele Camerei de Comerţ şi-a exprimat susţinerea pentru iniţiativa ministrului Dobre reintrată în vigoare la începutul anului 2017 de a aplica un impozit diferenţiat afacerilor cu valoare turistică. 

Luând cuvântul, Dobre a mulţumit tuturor celor care au promovat turismul românesc atât pe plan intern, cât şi extern, exprimându-şi dorinţa de a creşte ponderea din Produsul Intern Brut a sectorului turistic care acum ocupă direct 1,3% şi indirect 6%.

„Trebuie să realizăm lucruri împreună şi asta putem să o facem doar printr-o colaborare pe un timp îndelungat. Vreau să mulţumesc celor care au investit în turism, care au avut curajul să investească în turism, pentru că a fost un domeniu căruia statul nu i-a dat prea mare importanţă.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care au riscat şi au promovat turismul românesc şi în interior şi în exterior. Mă refer la tot ce înseamnă promovare, inclusiv la cea făcută de agenţiile de turism şi nu numai.

Doresc de la dumneavoastră o colaborare deschisă bazată pe respect reciproc”, a declarat joi ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre, la deschiderea oficială a Târgului de Turism al României (TTR) de la Romexpo, citat de Agerpres. 

La târg, s-au prezentat peste 250 de agenţii de turism şi tour-operatori din 14 ţări – Austria, Bulgaria, Croaţia, Egipt, Federaţia Rusă, Grecia, Israel, Moldova, Palestina, Polonia, Republica Dominicană, România, Turcia şi Ungaria.

Aceştia au prezentat oferte early-booking, last minute, pachete turistice pentru litoralul românesc, grecesc sau bulgăresc, dar şi destinaţii exotice însoţite de city-breakuri şi oferte pentru petrecerea Sărbătorilor Pascale. Zonele turistice din România au fost reprezentate la standuri de Consilii Judeţene.

Târgul de Turism al României din acest an se bucură şi de faptul că 2017 a fost declarat de Organizaţia Naţiunilor Unite drept „Anul Internaţional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare”. Desfăşurarea târgului are loc în Pavilioanele C1-C5 ale Romexpo, iar biletul de intrare costă 10 lei, cu un tarif de acces în parcare în valoare de 3 lei/oră.

3. Producătorii de legume şi fructe afectaţi de embargoul rus vor primi sprijin financiar

Producătorii agricoli de legume şi fructe din România afectaţi de embargoul impus de Rusia vor primi sprijin financiar cu caracter temporar din partea Guvernului.

Guvernul a alocat în şedinţa de joi 5,5 milioane de lei pentru sprijinirea temporară a producătorilor de legume şi fructe, ceea ce va permite beneficiarilor să-şi recupereze o parte din pierderile suferite ca urmare a crizei cauzate de embargoul impus de Rusia. Valoarea maximă a sprijinului financiar care se acordă organizaţiilor de producători din sectorul fructelor şi legumelor, precum şi producătorilor care nu sunt membri ai acestor organizaţii este de 5,5 milioane lei şi se asigură ca sprijin aferent Fondului European de Garantare Agricolă, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Sprijinul financiar acordat acoperă activităţile desfăşurate în perioada dintre data de 1 iulie 2016 şi până la atingerea cantităţii de maximum 3.000 tone. Sprijinul financiar extraordinar se acordă organizaţiilor de producători din sectorul fructelor şi legumelor recunoscute potrivit prevederilor europene în domeniu, precum şi producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători recunoscute.

Agenţia de plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură efectuează plăţile până la data de 30 septembrie 2017. Interdicţia impusă de guvernul rus importului de legume şi fructe din Uniunea Europeană la data de 7 august 2014 a condus la perturbarea pieţei legumelor şi fructelor din UE, prin scăderea semnificativă a preţurilor acestora, ca urmare a supraofertei cauzată de faptul că nu s-au identificat alte debuşee de export. Situaţia creată a avut implicaţii majore asupra sectorului fructelor şi legumelor din România, deoarece pentru cantităţi însemnate de fructe şi legume nu a existat posibilitatea valorificării imediate şi nici o depozitare corespunzătoare din cauza capacităţii reduse de depozitare de care dispune România.

Deoarece există în continuare ameninţarea de perturbare a pieţei de legume-fructe, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei din 10 iunie 2016 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume, prin care se prelungeşte aplicarea unor măsuri excepţionale de despăgubire a producătorilor.

Digi24.ro

4. Ecuaţia unei noi cheltuieli: 1.450 de lei x 1,2 milioane de personae

În bugetul întins la limita limitei îşi face loc cu coatele încă o cheltuială. De personal. Ministrul Turismului anunţă că de la 1 iulie toţi bugetarii vor primi câte un voucher de vacanţă în valoare de 1.450 de lei.

Pentru cei din taxele cărora se vor subvenţiona aceste concedii, facem un calcul. 1.450 de lei ori 1,2 milioane de bugetari înseamnă 1,74 de miliarde de lei. Impactul bugetar net va fi ceva mai mic fiindcă la stat se întorc 16%, cota cu care se impozitează această formă de premiere a angajaţilor. Deci minusul la buget va fi de 1,46 de miliarde de lei.

Vor mai fi şi efecte de runda a doua, pentru că se încurajează consumul de servicii, care sunt taxate şi ele de stat, deci se mai întorc nişte bani. Dar, chiar şi aşa, o cheltuială în plus aruncată precum cireaşa de pe tort peste un buget cu cheltuieli deja mari şi venituri îndoielnice, ridică multe semne de întrebare.

Pe de altă parte, e drept că bugetarilor li s-au promis vouchere de ceva timp şi au tot fost amânaţi din lipsă de bani. Legea tichetelor de vacanţă e în picioare de doi ani de zile şi prevede că oamenii pot primi vouchere de până la şase salarii minime pe economie. Cu o primă din asta ajungea bugetarul să stea la Mamaia. Acum nu mai sunt în discuţie şase tichete, ci unul singur.

Legea e în vigoare din 2015, dar nu a fost folosită. Pentru mediul privat acordarea de tichete de vacanţă este opţională iar companiile, care au grijă de banii lor, nu prea folosesc acest sistem. E un cost suplimentar.

Statul are de unde. Sau cel puţin dă impresia că are de unde fiindcă iniţial părea să aibă cu totul altă opinie. În prima variantă de buget acordarea de orice fel de tichete pentru angajaţii statului era amânată. Însă promisiunea de a împărţi tichete de vacanţă a fost repetată iar şi iar în campanie de PSD şi până la urmă s-a insistat ca bugetarii să primească acest beneficiu chiar dacă Guvernul nu stă tocmai confortabil în tabloul bugetar. Deja cheltuielile de personal ale statului vor fi anul asta de 63,8 miliarde de lei. Şi mai cresc o dată cu voucherele, poate încă o dată pe viitor cu alte beneficii sau noi majorări salariale. Fiindcă nu pare deloc să mergem spre limitarea acestui gen de costuri, ci în direcţia opusă. Şi mai trebuie să spunem că pe lângă majorări salariale, în program mai avem şi majorarea numărului de angajaţi la stat. Deci factura creşte şi pe partea asta.

Acum, dincolo de problemele de aritmetică bugetară, rămâne o problemă de principiu. În ce măsură e în regulă să iei bani de la sectorul privat şi să-i verşi în sectorul de stat în condiţiile în care deja la stat sunt salarii mai mari decât în privat.

Cu atenţia asta exagerată la o anumită categorie socială există un risc major de a nu vedea ansamblul. Cu avalanşa de majorări, din 2015 şi ceva mai ponderate în 2016, majorări care nu se opresc nici în 2017, diferenţa va creşte. Chiar foarte mult. Proiecţiile făcute de comisia de prognoză arată că se produce o ruptură majoră între ritmul de creştere al lefurilor în sectorul public versus privat. De pildă în acest an salariile în sistemul bugetar vor creşte cu aproape 17%, în timp ce în sectorul concurenţial vor urca cu mai puţin de 10%. E denumit sectorul concurenţial pentru că sunt incluse şi companiile de stat. Dar până la urmă şi acolo e vorba de proprietatea privată a statului, deci cumva e în zona în care o denumim generic proprietatea privată. Iar la sectorul bugetar avem un asterix- nu sunt incluse salariile celor din apărare, ordine publică şi singuranţă naţională, deci sunt excluse din statistică cele din MAPN; MAI, SRI, SIE si ce mai e pe acolo. Şi după cum ştiţi remuneratiile nu sunt tocmai mici in acea zonă. Dacă ar fi incluse şi astea sare media de nu ne mai vedem.

Dar şi pe datele astea, cu excepţiile de rigoare, vedem ce diferenţă exista. Estimările pentru final de 2017, arată că salariile de la stat vor fi cu 24% mai mari decât cele din privat. Şi în toţi anii următori diferenţa va urca. În 2018 se va duce la 26%. Apoi în 2019 va fi un maxim când salariul mediu de la stat va fi cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat.

Acolo unde se fac banii, oamenii sunt mai prost plătiţi decât acolo unde sunt distribuţi banii. Iar problema este că acest sistem cu două viteze de majorare, cei care beneficiază de mai puţin, privaţii, mai sunt loviţi şi din altă direcţie. Pentru că ceilalţi primesc mai mulţi bani, au disponibil mai mare, cu el alimentează consumul, care apoi se vede în preţuri mărite pe baza cererii crescute. Şi practic indexarea aia de salariu, mai mică decât a bugetarilor, mai este şi erodată şi de preţuri.

Ni s-a tot spus că e nevoie de majorarea salariilor bugetarilor pentru că sunt o grămadă de oameni în administraţia locală plătiţi mizer cu salariul minim pe economie. Oamenii au dreptul la o plată decentă, dar poate că nu avem nevoie de 1.300 de primării în ţara asta. Ne-am descurca şi cu câteva sute mai puţin şi cu funcţionari mai bine plătiţi. Dar mai puţini şi mai eficienţi.

5. Afacerile care nu au simţit criza şi nici anii grei de după

Pariu câştigător pentru casele de pariuri. Nu au simţit criza, nu au simţit anii grei de după. Încasările lor au crescut de mai bine de patru ori din 2010 încoace, iar dimensiunile reţelelor şi ale profitului au explodat. Dacă în urmă cu şapte ani, românii cheltuiau 350 de milioane de lei la pariuri, în 2016 au dat mai bine de un miliard şi jumătate de lei.

Potrivit GfK, sunt 2,7 milioane de români care joacă la pariuri, la păcănele sau la loto măcar o dată pe an. Aşa că mai-marii pieţei nu duc lipsă de cerere. Total Bet are acum aproape o mie de agenţii de pariuri, iar alţi şase jucători mai au şi ei peste 200 de puncte de lucru fiecare. Asociaţia Patronatelor Operatorilor de Pariuri din România subliniază însă că de la firmele din acest domeniu bugetul de stat primeşte anual 120 de milioane de euro.

Pariu câştigător pentru casele de pariuri. Nu au simţit criza, nu au simţit anii grei de după. Încasările lor au crescut de mai bine de patru ori din 2010 încoace, iar dimensiunile reţelelor şi ale profitului au explodat. Dacă în urmă cu şapte ani, românii cheltuiau 350 de milioane de lei la pariuri, în 2016 au dat mai bine de un miliard şi jumătate de lei.

O analiză a companiei de informaţii financiare KeysFin scoate la lumină dinamica ameţitoare a acestor business-uri. Cifra de afaceri le-a crescut cu 70% în 2011 faţă de anul anterior, după care au urmat alte avansuri anuale spectaculoase – de 40% în 2012, de 30% în 2013, şi de 35% în 2014. Nu multe domenii se pot lăuda cu aşa o dezvoltare. Puţine sunt şi la fel de atractive. Între 2010 şi 2014 numărul companiilor de pariuri s-a dublat. Iar numărul angajaţilor lor s-a cvadruplat.

Dezvoltarea accelerată însă pare să se fi încheiat. Acum, în jurul cifrei de afaceri de 1,5 miliarde de lei, jocul se schimbă. Jucătorii nu mai pariază pe extinderea agresivă. Sunt deja aproximativ cinci mii de agenţii de pariuri în ţară şi multe altele online. Aşa că miza nu mai e cota de piaţă ca înainte, ci profitul. În 2015 şi-au atins recordul de 173 de milioane de lei. La o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, asta înseamnă că firmele din industria pariurilor au avut o marjă de profit de 12 procente. Prin comparaţie, companiile aeriene merg în medie cu marje de 1%, iar magazinele de bricolaj, cu 2%.

Nu înseamnă însă că industria pariurilor stă pe roze. Ba chiar, alături de industria energiei, a fost anul trecut unul dintre domeniile cu cele mai răsunătoare insolvenţe. Din top 100 cele mai mari firme care au intrat în insolvenţă anul trecut, şapte au fost companii de pariuri, arată Ziarul Financiar pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Şi asta fiindcă au început să joace din ce în ce mai riscant, explică analiştii. Odată ce piaţa s-a aglomerat, multe companii au încercat să atragă clienţi mergând cu cote tot mai riscante, iar când încep să piardă bani, clienţii evită să mai parieze acolo de teama că nu îşi vor mai primi premiul în caz de câştigă.

6. Prețurile și-au reluat creșterea, începând cu ianuarie

Rata anuală a inflației a reintrat în teritoriu pozitiv în prima lună a acestui an, în condițiile în care prețurile de consum au crescut cu 0,1% comparativ cu luna ianuarie 2016.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,12%, în timp ce mărfurile nealimentare au scăzut cu 0,24%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie 2017 tarifele serviciilor au scăzut cu 1,08%.

Rata anuală a inflației în ultima lună a anului trecut a fost de minus 0,5% comparativ cu luna decembrie 2015. “În luna ianuarie 2017, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu ianuarie 2016, este de 27,6% iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0% – 2,5% dețin o pondere de 60,6%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 11,8%”, precizează INS.

Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de 0,2%, la finalul lunii martie, cu un interval de incertitudine de 0,5% în sus sau în jos, reiese din datele instituției. Pentru acest an prognoza de inflație a BNR este de 1,7%.

Print Friendly, PDF & Email