REVISTA PRESEI 16.02.2017

REVISTA PRESEI 16.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 

  1. Consiliul de Afaceri Americano-Român vrea să elaboreze un Plan de Acţiuni pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterate. 

Business24.ro, Ziare.com.. 

  1. Riscurile Romaniei din perspectiva investitorilor straini 
  2. Record negativ pentru mediul de afaceri: Domeniul in care am avut cel mai slab an din ultimii 18

Digi24.ro. 

  1. Contract uriaş pentru uzina Roman din Braşov. 
  2. ANAF: Sistemul informatic s-ar putea bloca. 

Wall-street.ro. 

  6. Antreprenoarea care vrea sa duca baletul la nivelul antrenamentului de fitness  

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Consiliul de Afaceri Americano-Român vrea să elaboreze un Plan de Acţiuni pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterate

Preşedintele American – Romanian Business Council (AMRO), Eric Stewart, a declarat miercuri că organizaţia are intenţia de a elabora un Plan de Acţiuni prin care se intenţionează generarea unei dinamici mai accentuate a relaţiilor bilaterale comerciale şi investiţionale.

Eric Stewart şi ministrul Economiei Alexandru Petrescu au avut astăzi o discuţie referitoare la modul în care politicile economice promovate de Guvern pot influenţa investiţiile companiilor din cadrul AMRO în România. Preşedintele AMRO a prezentat, în cadrul discuţiei, o serie de idei concrete de stimulare a dialogului economic bilateral (summit de afaceri în România, misiuni economice, roadshow economic şi comercial) dar şi intentia organizaţiei de a elabora un Plan de Acţiuni, care să conţină viziunea mediului american de afaceri cu privire la necesitatea şi oportunităţile de dezvoltare a relaţiilor economice româno-americane.

„Consolidarea Parteneriatului strategic cu SUA, reprezintă un obiectiv guvernamental fundamental pentru perioada 2017—2020, iar întâlnirea de astăzi ne poate da o dimensiune  economică viitoare a colaborării bilaterale, în perspectiva atragerii unui volum crescut de investiţii americane în România. Este nevoie de o abordare pragmatică, cu focus pe business, deoarece cei mai buni ambasadori economici sunt investitorii ce promovează poveştile de succes.

De aceea, trebuie să asigurăm un mediu cât mai propice pe acest segment”, a precizat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Eric Stewart a fost primit şi de ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, care a salutat activitatea şi rolul important al AMRO în promovarea României ca destinaţie atractivă pentru companiile americane, precum şi în stimularea investiţiilor şi schimburilor comerciale bilaterale.

Totodată, a apreciat sprijinul acordat de Consiliu unor iniţiative comune la nivel guvernamental, care au contribuit la îmbunătăţirea climatului investiţional din ţara noastră. Şeful diplomaţiei române a subliniat angajamentul noului Executiv pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea dimensiunii economice, prin asigurarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, având la bază un cadru legislativ simplificat şi transparent.

A reiterat interesul Guvernului pentru o prezenţă economică americană consolidată în România. Eric Stewart a mulţumit şefului diplomaţiei române pentru sprijinul constant pe care Ministerul Afacerilor Externe l-a acordat iniţiativelor Consiliului, în mod special în derularea dialogului cu instituţiile guvernamentale româneşti.

A salutat progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte măsurile dedicate îmbunătăţirii mediului de afaceri, fapt care contribuie la creşterea interesului companiilor americane de a dezvolta în continuare investiţii pe termen lung în România. A menţionat, în acest context, organizarea unei noi misiuni AMRO de promovare economică la Bucureşti, la sfârşitul lunii martie 2017 şi a confirmat disponibilitatea organizaţiei de a continua dialogul de substanţă cu autorităţile române pentru a identifica cele mai bune modalităţi de a stimula relaţiile bilaterale şi prezenţa companiilor americane în România.  

American – Romanian Business Council (AMRO), este o organizaţie non-profit cu sediul la Washington, care promovează relaţiile economice dintre SUA şi România. Asociaţia a luat fiinţă la 25 ianuarie 2012, la iniţiativa lui Eric Stewart, cu sprijinul iniţial a 10 companii americane, provenind din diverse domenii de afaceri, cum ar fi: energie, agricultură, industria de apărare, industria farmaceutică, industria prelucrătoare, infrastructură de stocare, asigurări.

În februarie 2017, AMRO are înregistrat un număr de 20 companii membre, respectiv: ADM, Amgen,  American International Forest Products, Amerocap LLC, Cargill, Coca-Cola Company, Eli Lilly, ExxonMobil, Johnson & Johnson, Lockheed Martin, MetLife, Parsons, Pfizer, Philip Morris 

Business24.ro, Ziare.com

2. Riscurile Romaniei din perspectiva investitorilor straini

Datele economice fundamentale urmarite de analistii marilor grupuri financiare internationale sunt, inca, pana intr-atat de favorabile Romaniei, incat aceasta a fost denumita „tigrul Europei de Est”, intr-o analiza a bancii germane de investitii Berenberg.

Analiza a fost prezentata de Carsten Hesee, strategul Berenberg, specializat in pietele de capital ale economiilor emergente din Europa, la o conferinta organizata de Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu concursul BNR.

Intre timp, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a sesizat mai multe riscuri, in Raportul asupra inflatiei, publicat joi: daca nu sunt bine controlate, riscurile ar putea conduce chiar pana la reducerea ratingurilor favorabile, de care beneficiaza Romania in prezent, iar increderea in atractivitatea Romaniei va fi greu de recastigat, odata ce va fi pierduta.

O comparatie a analizei Berenberg cu avertismentele BNR releva ce anume i-ar determina pe investitorii straini sa-si ajusteze defavorabil opiniile privind Romania.

Cresterea economica

Analiza Berenberg se bazeaza pe o estimare a cresterii economice in 2017 de 4,4%. Aceasta este una dintre cele mai optimiste facute de altcineva decat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), care a calculat un avans de 5,2%, exact acela pe care Guvernul si-a construit bugetul.

Optimismul Guvernului se poate dovedi o capcana la care s-a expus de buna voie in cazul cel mai probabil ca estimarea sa nu se va adeveri. Deja restul lumii se asteapta la o crestere (mult) mai mica de 5,2%.

Comisia Europeana estimeaza o crestere economica de 3,9% in 2017 si un deficit bugetar de 3,2%, potrivit prognozei de toamna. Fondul Monetar International a prognozat o crestere de 3,8%, iar Banca Mondiala de 3,7%, ca si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Erste Group se opreste la o crestere PIB de 4,3% in 2017 si de 2,8% in 2018, iar Economist Intelligence Unit (EIU) la 3,6%.

Nici chiar BNR nu a ajuns la o estimare de 5%, ci se asteapta la o crestere economica intre 4% si 5% pe 2017.

Guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a tinut sa precizeze ca diferenta fata de prognoza CNP provine dintr-o modelare macroeconomica diferita si ca prognoza institutiei sale nu ar avea relevanta „cu constructia bugetara”.

Romania este in continuare campioana cresterii economice in Europa, cu o medie anuala de 3,6% din anul 2000 incoace, in vreme ce media UE este de 1,2%, potrivit Berenberg.

Bugetul si riscurile

Berenberg remarca forta cu care Romania si-a revenit din criza declansata in 2008, reducandu-si deficitul bugetar de la 5,6% din PIB in 2008, la 2,6% in 2015 si 2,41% in 2016.

Totodata, Romania a progresat considerabil si in privinta cotatiilor CDS (credit default swap, instrumente de asigurare impotriva riscului de default – intrare in incetare de plati a unei tari), la care investitorii straini se uita cu multa atentie: de la mai mult de 700 de puncte in 2009, la mai putin de 100 puncte in prezent.

3. Record negativ pentru mediul de afaceri: Domeniul in care am avut cel mai slab an din ultimii 18

Romania a inregistrat, in 2016, cel mai slab an din ultimii 18 in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

Astfel, anul trecut au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015.

Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in 2007, cand au aparut peste 15.000 de astfel de firme noi. La polul opus, cele mai putine au fost in 1995, respectiv 3.400.

Valoarea totala a capitalului social al celor 5.348 firme se ridica la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015.

In perioada 1991 – 2016, au fost infiintate 209.814 de societati cu participare straina la capital, valoarea totala a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Datele pana in 2015 arata ca predomina firmele din constructii (pondere de 27,2%), industrie (25,9%) si servicii profesionale (19,3%). Cele mai multe astfel de societati au fost infiintate in Bucuresti, respectiv 92.072, cu o valoare totala a capitalului social de 21,9 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societatilor olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, in aproximativ 4.919 firme.

Digi24.ro

4.   Contract uriaş pentru uzina Roman din Braşov

Contract de 12 milioane de euro din Taiwan pentru fabrica de camioane din Braşov. Uzina Roman, aflată în insolvenţă de câţiva ani, a încheiat, recent, un contract cu o companie pentru livrarea a aproape 100 de maşini de mare tonaj. Chiar dacă uzina mai are doar 300 de muncitori, faţă de 26.000 la începutul anilor 90, are şanse mari să îşi revină, mai ales că a început să producă pentru Armata Română și este în tratative şi cu cea din Pakistan.

Din comanda totală de 94 de camioane pentru Taiwan au fost construite şi sunt gata de livrare numai două. Abia după încasarea avansului, muncitorii vor onora întreg contractul. Valoarea totală a tranzacţiei este de 12 milioane de euro, dar va mai dura până când banii vor ajunge în conturile companiei aflate în insolvenţă. Reprezentanţii Roman Braşov speră că soarta uzinei se va schimba în bine.

Carol Rugacs, director de producţie, administrator special Roman SA: „Lucrurile încep să meargă, mai trebuie rezolvate o serie de probleme în legislaţie că există nişte probleme”.

Muncitorii care au mai rămas în fabrică sunt bucuroşi că au de lucru, mai ales că uzina are un contract şi cu armata română şi este în tratative cu cea din Pakistan.

Dumitru Croitoru, angajat: „Acum merg banii altfel, salariile plătite la timp, deci contează şi chestia asta”.

Marian Aldea, angajat: „A fost o perioadă foarte grea, dar acum au început să mişte lucrurile. Cam de un an de zile”.

Georgel Florea, muncitor: „Suntem mulţumiţi şi cu salariile, vrem să fim şi mai mulţumiţi şi cu locul de muncă, să fie asigurat”.

Roman Braşov a câştigat recent o licitaţie cu Ministerul Apărării Naţionale pentru fabricarea a 23 de camioane militare. Valoarea acestora se ridică la două milioane de lei. Înainte de ’89, 33.000 de autocamione ieşeau în fiecare an de pe porţile fabricii. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. Dacă va fi perfectat şi contractul cu armata din Pakistan, administratorul special al uzinei nu exclude varianta de a se face noi angajări.

5. ANAF: Sistemul informatic s-ar putea bloca

Fiscul avertizează că lipsa investiţiilor în sistemul informatic ar putea duce la blocarea activităţii instituţiei. Situaţia s-ar putea agrava în perioadele de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plăţi a impozitelor atunci când s-ar putea opri parţial sau chiar total sistemul şi chiar s-ar putea pierde date.

Sistemul informatic al ANAF funcționează în prezent la o capacitate de 99%, cu mult peste recomandarile tehnice de maximum 70%. Conducerea ANAF atenţionează că din 2012 nu s-au mai făcut investiţii importante în infrastructura tehnică a Fiscului.

Probleme sunt şi la Unitatea de Imprimerie Rapidă a Fiscului pentru că s-a întârziat achiziționărea serviciilor de mentenanță, întreținere și reparații. Din acest motiv expedierea somaţiilor şi executărilor se face cu întârziere, ceea ce poate afecta încasările bugetare. ANAF a trimis o informare despre această situaţie premierului şi ministrului Finanţelor.

Wall-street.ro

6. Antreprenoarea care vrea sa duca baletul la nivelul antrenamentului de fitness

Adelina Neferu aduce o combinatie interesanta pe piata antreprenorilor din Romania – a facut balet 10 ani, a terminat Facultatea de Management Economic, are doua mastere, a construit un site de reduceri (Deals360), pe care l-a vandut dupa 3 ani. Recent, a lansat un studio de baleti atat pentru adulti amatori, cat si pentru copiii care doresc sa faca performanta.

Adelina Neferu are 30 de ani si, in 2015, a deschis “Dance Room”, prin care a dorit sa creeze un spatiu care “sa aduca la lumina artistul din fiecare”, povesteste Adelina.

“La farmecul studioului se adauga si situarea sa speciala in peisajul urban bucurestean, apreciata de cei mai multi cursanti care se bucura de privelistea plina de inspiratie oferita de Ateneul Roman si uneori chiar de acordurile orchestrelor care se pregatesc sa iasa pe scena”.

Tanara a creat cateva discipline noi, care se adreseaza celor ce isi doresc sa foloseasca antrenamentul de balet in primul rand in scop de fitness.

“In program aveam initial doar Cursuri de Balet Clasic, Yoga si Dans Contemporan, dupa care am introdus Programul „Ballet Stretch and Tone Workouts” conceput de Dance Room cu ajutorul Eugeniei, colega mea – Balerina in cadrul Teatrului de Opereta si Musical „Ion Dacian” si una dintre persoanele care mi-au fost alaturi in tot acest proiect”.

“Prin acest program ne-am dublat numarul de cursanti, el are la baza trei antrenamente ce includ baletul clasic in special si se adreseaza adultilor ce indragesc baletul si cauta o forma de antrenament diferita avand ca scop imbunatatirea posturii, a flexibilitatii, tonifierea si alungirea musculaturii – ideale pentru corpul unei femei: 1.Burn Fat Ballet – combina baletul clasic cu exercitii de gimnastica, stretching, cardio si pilates, se axeaza in special pe scaderea in greutate; 2.Ballet Fit Ball – include exercitii de balet specifice excutate cu ajutorul mingii de stabilitate si a benzilor elastice; 3.Barre Ballet – include exercitii specifice de balet, gimnastica si pilates executate la bara orizontala. Mai tarziu am introdus si Air Yoga – o practica fusion entuziasmanta, cu elemente de yoga, pilates si gimnastica acrobatica”, exemplifica antreprenoarea.

Ea a atras circa 320 de cursanti pana in prezent.

Investitia initiala a fost de circa 38.000 de euro, urmand ca pana in 2018 sa recupereze aceasta suma.

Provocari

Cea mai mare provocare a fost reprezentata de aspectele fiscale, statul si birocratia inca pun piedici mari dezvoltarii mediului antreprenorial in Romania, puncteaza Adelina Neferu.

“Apoi a urmat construirea unui brand – element care joaca un rol cheie in succesul oricarui business. O alta provocare a fost stabilirea publicului tinta, trebuie sa iti identifici corect publicul tinta si sa iti setezi strategiile de marketing corespunzator – asa am reusit sa sa ma pozitionez in piata”, spune tanara.

I s-au pus mai multe bariere, insa, treptat, au fost depasite. “Este foarte important intr-un business sa iti placa ceea ce faci si sa te dedici cu adevarat. Din punctul meu de vedere nimic nu este imposibil atunci cand iti doresti cu adevarat. In 2017 cea mai mare provocare este sa vii cu ceva nou constant in ceea ce priveste oferta disponibila, sa aduci servicii interesante, de buna calitate, avand in vedere competitivitatea”.

Dance Room colaboreaza in prezent cu 4 instructori. Sunt profesori acreditati de balet, dans contemporan, Yoga, Hatha Yoga sau Air Yoga unii studiind in Rusia, SUA sau Europa de Nord.

Abonamentele lunare variaza intre 250 si 320 de lei.

In viitorul apropiat si mediu, Dance Room va introduce programe de nutritie si noi cursuri adresate atat adultilor cat si copiilor, bazate atat pe miscare cat si pe dezvoltare personala si au in plan sa lansez o linie proprie de imbracaminte sport special creata pentru yoga si balet.

“Pana in 2018 am in plan sa mai deschid un studio in Bucuresti si poate ma extind si in alte orase in urmatorii ani”.

Urmare a acestor planuri, Adelina estimeaza o dublare a numarului de cursanti.

Print Friendly, PDF & Email