REVISTA PRESEI 27.02.2017

REVISTA PRESEI 27.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. România, ţara recordurilor paradoxale: „De la campioana creşterii la campioana deficitului”.
  2. Cum au evoluat preţurile locuinţelor în ultimii şapte ani: 2015, anul care a marcat revenirea pieţei.
  3. Legea pentru supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar, din nou pe linia de plutire.
  4. Ministrul Muncii confirmă că salariul minim al bugetarilor va creşte la 1.750 de lei.
  5. Aşteptările analiştilor CFA privind condiţiile de afaceri din România s-au înrăutăţit puternic în ianuarie.
Agerpres.ro.
  1. Minea (Romalimenta): România este o piață în care se cumpără produse ieftine; consumatorul trebuie educat să respingă produsele slabe calitativ.
Wall-street.ro.
  1. Un tanar dintr-un sat din Cluj a lansat un produs unic in tara: este tinut in saramura de la o fantana si la maturat in Salina Turda.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România, ţara recordurilor paradoxale: „De la campioana creşterii la campioana deficitului”

Recordul atins de ţara noastră, anul trecut, prin cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, va fi compensat anul acesta prin „cea mai mare contraperformanţă în materie de derapaj bugetar”, este de părere consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Potrivit lui, România este ţara recordurilor paradoxale, trecând de la campioana creşterii la campioana deficitului.

„După ce România a înregistrat, în 2016, cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, nici nu s-a răcit prea bine această performanţă europeană pentru că, iată, tot de la nivel european, vin semnalele unui alt record, de astă dată cea mai mare contraperformanţă în materie de derapaj bugetar”, scrie Marinescu într-un articol pe blogul său.

Creşterea economică a atins în 2016 un maxim post-criză de 4,9%, alimentată de cererea internă ridicată, generată de politicile fiscale pro-ciclice, se arată în raportul de ţară publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană (CE). Cu toate acestea, CE estimează că România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice. Proiectul de buget pe anul 2017 al Guvernului este configurat pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce deficitul este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Cosmin Marinescu este de părere că „este simptomatic modul în care, prin politicile fiscal-bugetare prociclice din ultimii 2 ani, România experimentează cel mai abrupt derapaj bugetar şi trece în pole-position în UE în materie de fragilizare a situaţiei fiscal-bugetare”. „Bineînţeles, este vorba de un record paradoxal, acela de a face deficite înalte pe fondul celor mai mari rate de creştere economică, spune el.

Apeluri la prudenţă

Marinescu susţine că este extrem de important apelul la prudenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară, precizând că acesta a fost formulat, preventiv şi cât se poate de apăsat, în primul rând în plan intern, de către Preşedinţia României, instituţii de specialitate şi analiştii economici. Consilierul a declarat, în 2015, că este de la sine înţeles faptul că România are nevoie de relaxare fiscală, însă „este foarte importantă etapizarea adecvată, pentru a nu vulnerabiliza cadrul fiscal-bugetar”.

Marinescu a mai precizat, într-un interviu recent, că „Jos impozitele, sus cheltuielile” pare să fi fost „cuvântul de ordine al politicilor economice”, însă performanţa economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor şi impozitelor. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat la mijlocul acestei luni Legea bugetului de stat pe 2017, care stabilea nivelul deficitului bugetar, deşi a criticat din nou modul în care Guvernul a prevăzut veniturile şi cheltuielile, cerând „trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate şi responsabilitate”.

De asemenea, fostul director de şcoală şi profesor de matematică Ştefan Vlaston susţine, pe Blogurile Adevărul, că „estimările proiectului de buget sunt utopice, dacă nu chiar fantasmagorice, şi ne-ar putea duce într-o criză similară celei din 2010”. Şi Consiliul Fiscal sugerează, în raportul privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.

De asemenea, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, a anunţat că a fost trimisă Guvernului României o scrisoare din partea Comisiei Europene, semnalându-se îngrijorarea privind depăşirea limitei de 3% în cazul deficitului bugetar al României pentru 2017 şi în perspectiva lui 2018. Cu toate acestea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a dat asigurări că deficitul bugetar va fi menţinut în limita impusă de 3%. Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat de asemenea că există „destule pârghii să menţinem acest buget fără să avem derapaje de la ţinta de deficit”. 

Responsabilitate economică minimă

Cosmin Marinescu mai arată că problema este că dacă deficitele apar spontan, „adesea peste noapte, ca o avalanşă izvorâtă din abundenţa promisiunilor electorale”, reversarea trendului şi consolidarea finanţelor publice însemnă timp, înseamnă costuri şi eforturi de ajustare de-a lungul mai multor ani. El menţionează că dacă în plan privat responsabilitatea economică este individuală, în plan guvernamental, ea pare a tinde către minima rezistenţă, pentru că guvernele sunt stimulate, din punct de vedere electoral, să ofere beneficii în prezent şi să transfere costurile în viitor. „Astfel, datoria publică se rostogoleşte în viitor, de la un guvern la altul şi de la o generaţie la alta”, explică Marinescu.

2. Cum au evoluat preţurile locuinţelor în ultimii şapte ani: 2015, anul care a marcat revenirea pieţei

Anul 2015 a fost cel când piaţa imobiliară a ieşit într-un final din criză, iar preţurile locuinţelor au căpătat un trend ascendent, după cel puţin cinci ani de scăderi majore, arată un nou indice al institutului european de statistică Eurostat. Această tendinţă continuă şi în acest an, după ce locuinţele s-au scumpit semnificativ şi în 2016.

Indicele preţurilor locuinţelor (HPI), nou indice al Eurostat, măsoară inflaţia pe piaţa imobiliară rezidenţială. HPI surprinde variaţiile de preţ ale proprietăţilor rezidenţiale achiziţionate (apartamente, case), atât noi, cât şi existente. Numai tranzacţiile pe piaţă sunt considerate, iar locuinţele construite de proprietarul unui teren sunt, prin urmare, excluse.

Componenta de teren a proprietăţii rezidenţiale este inclusă. Indicele HPI naţional este produs de către Institutele Naţionale de Statistică, în timp ce agregatele europene sunt calculate de Eurostat. HPI arată că 2015 a fost momentul de ruptură pentru piaţa imobiliară de după criza financiară. Dacă până în acel an, preţurile locuinţelor scădeau puternic, cu valori chiar de două cifre, 2015 a reprezentat anul în care băncile au început într-un final să acorde credite majore şi în care au avut loc tranzacţii semnificative pe piaţa imobiliară.

De asemenea, 2015 a reprezentat şi un an în care sectorul construcţiilor a crescut puternic, cu 10,4% faţă de anul precedent, impulsionat de sectorul clădirilor rezidenţiale. Potrivit indicelui Eurostat, care analizează perioada 2010-2015, anii 2010 şi 2011 au avut parte de cele mai mari scăderi din intervalul menţionat. Preţurile locuinţelor au scăzut cu 7,5% în 2010, atât pentru locuinţele noi (-6,8%), cât şi pentru cele existente (-7,7%).

Maximul declinului a fost în 2011, când preţurile locuinţelor au înregistrat căderi de 12,3%, conduse de scăderea preţurilor  locuinţelor existente (-13,8%). Abia la patru ani de la criză, în anul 2012, tendinţa a început să se mai domolească, iar preţurile s-au mişcorat cu numai 5,1%, conduse tot de preţurile la locuinţele existente (-6,5%). În anul 2013, scăderea s-a micşorat până la 0,3%, însă de această dată locuinţele noi au condus declinul, cu o micşorare de 4,8%, dar nici în 2014 piaţa nu şi-a revenit, fiind înregistrată o scădere de 2%.

Abia în 2015, odată cu relansarea creditării şi a sectorului construcţiilor, piaţa imobiliară şi-a mai revenit, bilanţul anului fiind unul pozitiv: o creştere de 2,9%. În 2016, trendul de creştere a continuat, pe fondul consumerismului impulsionat de măriri de venituri, iar el este estimat a se menţine şi în 2017, în luna ianuarie fiind înregistrată de asemenea o traiectorie ascendentă în toată ţara, atât pentru apartamentele noi, cât şi pentru cele vechi.

3. Legea pentru supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar, din nou pe linia de plutire

Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional a primit raport favorabil de la comisia de specialitate din Camera Deputaţilor şi mai are de trecut doar câţiva paşi pentru a intra în vigoare, potrivit profit.ro.

Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestei legi, pe motiv că încalcă Constituţia instituind recomandări obligatorii pentru Guvern, deşi textul a fost apărat de Banca Naţională a României, care avea un rol primordial în noua instituţie. Şeful statului sublinia că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.

Actul normativ menţionat prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional – Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a votat raportul de adoptare a Legii, cu amendamente, astfel că următorul pas este votul în plenul Camerei, urmată de promulgare şi publicarea în Monitorul Oficial, scrie profit.ro.

Puteri mai mici pentru Comitet şi BNR Forma curentă a proiectului de lege taie din puterile iniţiale ale Comitetului, dar şi din anvergura BNR, după mai multe critici ale Preşedinţiei, potrivit sursei citate. Fiecare instituţie (ASF, Guvernul şi Preşedinţia) va avea trei membri în Comitet, preşedintele fiind guvernatorul BNR, însă el nu va mai avea vot decisiv în cazul în care situaţia voturilor e egală, aşa cum se preciza anterior.

Senatul a mai introdus şi un nou Comitet ştiinţific consultativ în cadrul Comitetului, care va fi alcătuit din reprezentanţi ai mediului academic şi universitar. Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor introdus un amendament prin care Comitetul va trebui să publice, în termen de 3 zile, pe site-ul propriu, un comunicat de presă privind recomandările şi avertizările emise.

Excepţie fac cazurile în care emiterea recomandărilor şi avertizărilor este condiţionată de proceduri anterioare de notificare şi aprobare din partea instituţiilor şi autorităţilor europene.

Comitetul poate publica şi recomandările şi avertizările – care, presupunem, vor conţine mai multe date decât comunicatele – în cazul în care consideră că nu sunt repercusiuni la adresa stabilităţii financiare.

4. Ministrul Muncii confirmă că salariul minim al bugetarilor va creşte la 1.750 de lei

Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a transmis că angajaţii din sectorul public vor avea un salariu minim de 1.750 de lei, începând de anul acesta sau de la aplicarea legii unitare a salarizării.

Ministrul confirmă astfel un proiect al legii salarizării bugetarilor prezentat de Profit.ro, potrivit căruia Guvernul va introduce un salariu minim în sectorul public descuplat de cel aplicat în sectorul privat. La privat salariul minim va rămâne la nivelul de 1.450 de lei. Într-un interviu acordat Agerpres, Lia Olguţa Vasilescu a precizat că se porneşte de la o bază salarială de 1.750 de lei. Începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării.

„De ce am făcut acest lucru, pentru că la ora actuală, cele mai mici salarii din zona publică locală sunt cele până în 4.000 de lei şi sunt foarte multe clase care aici chiar erau încălecate una peste cealaltă.

Astfel, o persoană care are o vechime de 15 ani, de exemplu, şi este inginer câştigă un salariu de 2.000 de lei şi se poate întâmpla ca, în aceeaşi instituţie, o altă persoană să fie cu un salariu de 4.000 de lei în aceleaşi condiţii, iar noi trebuie să evităm toate lucrurile acestea, bineînţeles, pornind de la o bază salarială minimă. În al doilea rând mai este un lucru pe care nu îl înţeleg sindicatele. Când eşti bugetar porneşti de la un salariu fix, pe care îl ai în legea unică a salarizării.

Nu ai posibilitatea să îţi negociezi salariul cu angajatorul, aşa cum se întâmplă în mediul privat”, a declarat ministrul. Masa salarială de la care porneşte legea va fi de 32 de miliarde lei, bani prevăzuţi până în 2020, potrivit Olguţei Vasilescu.

„Adică noi trebuie să ne încadrăm, cu toate creşterile salariale pe care le facem, până în anul 2020, cu ceea ce este acum în plată, la care să se adauge încă 32 de miliarde. De exemplu Legea doamnei Rovana Plumb pornea de la 42 de miliarde, dar pentru 5 ani, nu pentru 3 ani, cât este această lege, iar Legea Pîslaru, a Guvernului tehnocrat, pornea pe 5 ani, de la 19 miliarde, deci este foarte clar că această ultimă variantă va fi cea mai benefică pentru mediul bugetar”, a spus ea.

Potrivit proiectului obţinut de profit.ro, cel mai mic salariu brut din sectorul public ar urma să fie 1.750 lei chiar din ianuarie 2018, iar bugetarii să beneficieze ulterior, până în 2020 inclusiv, de o creştere medie salarială de circa 56%, incluzând creşterile deja promise în sectorul preuniversitar, sănătate şi cultură. Întrebată dacă nu vor exista venituri pentru a acoperi legea, Olguţa Vasilescu a precizat că „nu există aşa ceva”.

„În primul rând aş vrea să va spun că aceste creşteri se fac gradual, până în anul 2020, şi toate aceste creşteri salariale sunt deja bugetate în intermediul acestei anvelope salariale de 32 de miliarde şi sunt bani existenţi”, a declarat ministrul Muncii.

Conform proiectului, între 1.750 de lei şi 4.000 de lei vor fi creşteri substanţiale, între 4.000 de lei şi 7.000 lei vor fi acordate creşteri doar pentru a putea menţine încadrarea în ierarhie, iar pentru salarii de peste 7.000 de lei vor fi creşteri foarte mici (de maximum 3%) sau deloc, conform datelor draftului Legii salarizării unitare în sistemul bugetar.

Vechiul proiect, redactat de Guvernul Cioloş, stabilea că salariile bugetarilor vor creşte în etape până în 2022, iar raportul dintre remuneraţia minimă şi cea maximă va fi de 1 la 13, cu sporuri în limita a 30%. Cel mai mic salariu era de 1.625 lei (nu de 1.750 de lei cât este pregătit acum), iar salariul cel mai mare era de 21.540 lei.

5. Aşteptările analiştilor CFA privind condiţiile de afaceri din România s-au înrăutăţit puternic în ianuarie

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizaţiei, a scăzut în ianuarie şi arată o înrăutăţire accentuată a aşteptărilor privind condiţiile de afaceri din România, 46% dintre cei chestionaţi aşteaptându-se la o deteriorare a condiţiilor de afaceri.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut în ianuarie cu 6,4 puncte faţă de luna precedentă, la 54,9 puncte, nivel minim din septembrie 2016, ca urmare a anticipăriii unor condiţii semnificativ mai slabe în următorul an şi a percepţiei înrăutăţite asupra situaţiei economice actuale, arată datele publicate de CFA.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, lansat în 2011, măsoară anticipaţiile analiştilor finaniari privind activitatea economică în România pentru următoarele 12 luni. Scăderea indicatorului de încredere macroeconomică a fost determinată mai ales de evoluţia indicatorului percepţiei situaţiei actuale, care a coborât în luna ianuarie cu 11,4 puncte, până la 63,6 puncte, cel mai scăzut nivel din februarie 2016. În plus, indicatorul care măsoară anticipaţiile privind  evoluţia economică din următorul an a scăzut cu 4 puncte, până la 50,5 puncte, nivel minim din septembrie 2016.

Sondajul arată o înrăutăţire accentuată a aşteptărilor privind condiţiile de afaceri din România, indicatorul coborând în ianuarie la -33%, de la -21% în decembrie, în condiţiile în care 46% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor de afaceri. 

Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească), fiind calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, şi la anticipaţiile, pentru o perioadă de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie.

Sondajul evaluează şi anticipaţiile pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului. Analiştii membri ai CFA estimează, în medie, un nivel al inflaţiei de 1,5% pentru intervalul februarie 2017 – februarie 2018, similar cu cel din intervalul anterior. În luna ianuarie, rata anuală a inflaţiei a urcat de +0,1%, revenind pe plus după mai mult de un an şi jumătate de valori negative. 

Pentru evoluţia cursului de schimb euro/leu, analiştii estimează un nivel de 4,50 lei/euro peste şase luni şi 4,51 lei/euro pentru următorul an, cu 1 ban peste nivelul estimat în sondajul precedent. 

În privinţa situaţiei economice pe plan mondial în următorul an, 60,9% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la condiţii economice normale, în timp ce 26,1% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o situaţie proastă, iar doar 13% se aşteaptă la o situaţie bună.

Sondajul este realizat in ultima săptămână a fiecărei luni în rândul membrilor CFA România şi candidaţilor pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizaţia având peste 180 de membri.

Agerpres.ro

6. Minea (Romalimenta): România este o piață în care se cumpără produse ieftine; consumatorul trebuie educat să respingă produsele slabe calitativ

România este considerată o piață de mâna a doua, în care se cumpără produse ieftine, însă cel care trebuie să respingă alimentele slabe calitativ este consumatorul, deoarece producătorul oferă ceea ce cere piața, susține președintele Federației Romalimenta, Sorin Minea, în contextul informațiilor apărute în ultima perioadă privind „standardele duble” folosite de producătorii din industria alimentară.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum 5 ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, a declarat pentru AGERPRES președintele Romalimenta.

Recent, ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, a anunțat că țara sa va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași mărci care comercializează produse mai bune în Occident. Prin această inițiativă, autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive din est, acestea fiind considerate „coșul de gunoi al Europei”.

În opinia președintelui Romalimenta, informațiile care au apărut în această perioadă legate de controalele pe care le va face Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) privind „standardele duble” folosite de producătorii din industria alimentară sunt de fapt „niște neînțelegeri flagrante”.

„În primul rând sunt niște neînțelegeri flagrante, pentru că de calitatea produselor se ocupă ANSVSA și nu ANPC. Și nu există nicio încălcare a legislației. Există doar afirmația că în țările din estul Europei produsele sunt mai slabe calitativ decât cele din vest. Dacă ar exista afirmația că pe aceleași tipuri de produse și cu aceleași ingrediente, în țările din est se înlocuiesc ingredientele și nu sunt trecute pe etichetă, într-adevăr ar fi vorba de fraudă. Dar, dacă eu fac produsul șuncă de Praga pentru România cu 3 lei și fac șuncă de Praga pentru Germania cu 30 de lei, dar scriu pe eticheta din România că este cu injectare cu glutamat și pe cea din Germania că nu e, nu am făcut nicio inegalitate. Dacă piața românească se complace în a cumpăra cele mai ieftine produse, calitatea va fi cea mai de jos. Piața este cea care cere astfel de produse. Eu dacă aș vinde caviar și nimeni nu ar cumpăra, aș da faliment. Restul este subiectiv, că este mai dulce într-o tară și mai acră în alta….”, afirmă Minea.

Acesta a explicat că producătorii mari nu fac produse similare în toate țările unde își vând produsele, deoarece gusturile diferă de la o țara la alta, chiar dacă este vorba de unul și același produs.

„Firmele mari, Coca Cola de exemplu, nu face același produs în America și în Europa, pentru că gusturile diferă. Cafeaua nu are același gust în Germania ca și în România, din același motiv, dar s-ar putea ca produsul din România să fie mai ieftin, deci mai slab calitativ, iar producătorii vin cu argumentul că acest lucru îi cere piața. 

(…) Repet, singurul care poate să facă control și să spună: ‘nu mai vreau astfel produse’ este consumatorul, dar și să nu le mai cumpere. Eu le spun consumatorilor de ani de zile să nu mai cumpere produse ieftine, să nu mai alerge după promoții, să nu mai cumpere cu kilogramele ci cu suta de grame”, a subliniat șeful Federației din industria alimentară autohtonă.

Potrivit sursei citate, consumatorul român trebuie educat să consume alimente de calitate, iar responsabilitatea în acest sens revine Ministerului Sănătății, dar și ANPC. În opinia președintelui Romalimenta, consumatorul român trebuie să își pună întrebarea de ce există pe piață 10 prețuri diferite pentru parizer sau pentru șunca de Praga, respectiv „de ce unul e ieftin și altul este așa de scump?”.

„Vă dau un exemplu. Mă uitam la o emisiune acum câteva zile, unde se făcea jambon de Paris sau șunca de Praga din România și arăta cum se face și cum arată după ce feliază produsul. Era o fractură, era despărțită carnea în mijloc, iar reporterul întreba ce este cu acea gaură în mijloc și ce zice consumatorul. Și răspunsul a fost: consumatorul este educat și știe că apare această gaură în mijloc pentru că nu am injectat carnea și nu am malaxat-o. Deci carnea este bună. Problema mea este că ori de câte ori apare fractura, carnea mi se returnează pentru că am greșit rețeta. În aceste context, cine trebuie să educe și consumatorul român? Cred că Ministerul Sănătății și ANPC”, a explicat Sorin Minea. 

Nu în ultimul rând, șeful Romalimenta a adăugat că în România, diferența de preț între produsele de calitate medie și cele premium este neglijabilă, în timp ce „în toată lumea este de cinci ori mai mare”, iar acest lucru oferă unor producători posibilitatea să scoată profit.

„Mai este pe piață și o șmecherie românească: scumpesc produsele și spun că sunt de calitate premium. De fapt, scumpesc doar ca să scoată un profit, pentru că diferența între mediu și premium în România este neglijabilă, în timp ce în toată lumea este de cinci ori mai mare. Mie mi se cere să fac șuncă de Praga la un anumit preț, dar eu spun că nu pot, pentru că ar trebui să-i schimb rețeta. Mi se spune că este preferat produsul meu de către client, dar la prețul altui producător. Ce să zic? Să nu mai mănânce, pentru că eu nu pot să fac produse bune la preț de știfturi…”, a adăugat Minea.

Directorul general al ANPC, Paul Anghel, a confirmat constituirea unei comisii mixte care va analiza modul în care vor fi realizate verificările unor produse și categorii de produse alimentare, însă responsabilitatea ANPC este doar pe partea de etichetare și de practici comerciale incorecte.

„Vom demara lucrările în grupul de lucru constituit cu MADR și ANSVSA, pe palierul de competență al fiecărei instituții în parte, să vedem exact cum se poate proceda în această situație. Responsabilitatea noastră este de a verifica din punct de vedere al etichetării și din punct de vedere al practicilor comerciale incorecte”, a declarat Paul Anghel. pentru AGERPRES.

Totodată, reprezentanții ANSVSA au transmis printr-un comunicat de presă că autoritățile române vor solicita date suplimentare privind posibila practică a dublului standard al produselor, atât de la Comisia Europeană, cât și de la marile rețele comerciale, argumentând că acționează în contextul măsurilor dispuse de autoritățile competente din Ungaria, Cehia și Slovacia, de verificare a unei posibile diferențe de calitate a produselor comercializate pe piața est-europenă și cea vestică.

Liderii din patru state ale Europei Centrale (Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia) se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a solicita Uniunii Europene să acționeze împotriva marilor companii alimentare care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în statele mai sărace, a transmis vineri Reuters.

Asociațiile pentru protecția consumatorilor și Guvernele din aceste țări s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale și de Est (CEE) decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania și Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentelor, Vytenis Andriukaitis, a afirmat joi că reglementările comunitare nu conțin dispoziții conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiție pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub același brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-și adapteze produsele la gustul național sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamații la organizațiile de protecție a consumatorilor și să ceară o calitate uniformă indiferent de țara în care sunt comercializate produsele.

Potrivit Eurostat, pe ansamblu, prețul produselor alimentare este cu 25% mai mic în Cehia decât în țara vecină, Germania. Această situație se datorează, printre altele, costurilor și standardele de viață locale mai mici.

Wall-street.ro

7. Un tanar dintr-un sat din Cluj a lansat un produs unic in tara: este tinut in saramura de la o fantana si la maturat in Salina Turda

Olivian Bogdan, un tanar antreprenor dintr-un sat de langa Cluj, a lansat pe piata o gama de specialitati din carne de porc crud-uscate. Produsul, denumit Salinate, este unic in tara prin modul de preparare: este tinut initial intr-o saramura de la o fantana si apoi la maturat in Salina Turda. Iata unde poate fi gasit si ce planuri are cu el.

Olivian Bogdan este din satul Mihai Viteazu din judetul Cluj, unde parintii sai au fondat compania, in 1992, CIA Aboliv producatoare de carne si preparate din carne. In urma cu doi ani, insa, familia Bogdan a decis sa lanseze un produs premium si unic in tara prin modul de preparare. Asa a aparut acum Salinate, singurul produs traditional pe baza de carne atestat la nivelul judetului Cluj.

Produsele – impartite in patru sortimente: ceafa, cotlet, pulpa si piept de porc – sunt facute din carne de porci din rasele Bazna si Marele Alb, crescuti in gospodariile satenilor din zona Turda.

Salinatele, produse in cantitate limitata

Dupa procesare, produsele stau timp de 25 de zile intr-o saramura naturala provenita de la o fantana din satul Micesti, iar ulterior sunt adapostite inca 25 de zile pentru maturat intr-o galerie din Salina Turda. Astfel, produsele isi iau gustul sarat si din aerul din salina.

„Am ales acest spatiu pentru ca a fost masurat din punct de vedere al umiditatii si temperaturii timp de un an de zile in care am constatat ca fluctuatiile de temperatura si umiditate sunt foarte mici ceea ce este foarte bine pentru produsele maturate. Spatiul este inchiriat de 2 ani, timp de 1 an s-au facut teste si amenajari. Aceasta este a doua sarja. Capacitatea este de 400 de kg/luna, deci este foarte, foarte mica”, spune Olivian Bogdan, directorul CIA Aboliv, companie controlata de antreprenorul Bogdan Ilie Daniel.

Compania a investit in total 100.000 de euro in producerea si lansarea produsului Salinate. Cum Salinatele sunt produse in cantitati mici, acestea se vor regasi momentan in cele patru magazine proprii ale familiei Bogdan (3 in Cluj si 1 in Turda), in automatele din Salina Turda, dar urmeaza sa apara in lantul Mega Image.

„Avem semnat un contract cu Mega Image. O sa incepem cu magazinele lor premium din Bucuresti si speram cat de repede si cu cele din Cluj-Napoca. Vor fi in doar 20 de magazine in Bucuresti. 60% din productia lunara o sa fie in Mega Image, de la sfarsitul lunii februarie”, spune Olivian Bogdan.

Astfel, la o productie de 400 kg pe luna, Salinatele pot aduce o cifra de afaceri de 100.000 euro in primul an, ceea ce reprezinta sub 2% din business-ul CIA Aboliv, cu afaceri de 15 milioane de euro.

Produsele nu se vor regasi si in restaurante, insa familia Bogdan doreste sa le introduca in mall-urile clujene Vivo si Iulius Mall. „Si pe langa asta vrem sa vorbim si cu cei de la aeroport. Exclusiv piata interna”, conchide Olivian Bogdan.

El spera ca produsul sa fie inregistrat la nivel european. De asemenea, tanarul antreprenorul vrea sa infiinteze o asociatie a crescatorilor de porci din zona care sa furnizeze carne pentru fabrica CIA Aboliv.

CIA Aboliv este unul dintre cei mai mari furnizori de produse private labels din Romania, cu o o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, 350 de angajati si o capacitate de productie de 80 de tone/zi. In fabrica modernizata de la Mihai Viteazu se produc peste 200 de sortimente din toata gama de preparate din carne, iar calitatea acestora permite prezenta atat in marile retele de supermarketuri, cat si pe piata traditionala. Produsele sunt comercializate sub doua marci inregistrate, Brio si Apetit.

Unitatea este certificata conform sistemelor HACCP, ISO 22000-2005 si IFS FOOD si detine autorizatie sanitar-veterinara pentru schimburi intracomunitate.

Print Friendly, PDF & Email