REVISTA PRESEI 27.02.2017

REVISTA PRESEI 27.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. România, ţara recordurilor paradoxale: „De la campioana creşterii la campioana deficitului”.
  2. Cum au evoluat preţurile locuinţelor în ultimii şapte ani: 2015, anul care a marcat revenirea pieţei.
  3. Legea pentru supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar, din nou pe linia de plutire.
  4. Ministrul Muncii confirmă că salariul minim al bugetarilor va creşte la 1.750 de lei.
  5. Aşteptările analiştilor CFA privind condiţiile de afaceri din România s-au înrăutăţit puternic în ianuarie.
Agerpres.ro.
  1. Minea (Romalimenta): România este o piață în care se cumpără produse ieftine; consumatorul trebuie educat să respingă produsele slabe calitativ.
Wall-street.ro.
  1. Un tanar dintr-un sat din Cluj a lansat un produs unic in tara: este tinut in saramura de la o fantana si la maturat in Salina Turda.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România, ţara recordurilor paradoxale: „De la campioana creşterii la campioana deficitului”

Recordul atins de ţara noastră, anul trecut, prin cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, va fi compensat anul acesta prin „cea mai mare contraperformanţă în materie de derapaj bugetar”, este de părere consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Potrivit lui, România este ţara recordurilor paradoxale, trecând de la campioana creşterii la campioana deficitului.

„După ce România a înregistrat, în 2016, cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, nici nu s-a răcit prea bine această performanţă europeană pentru că, iată, tot de la nivel european, vin semnalele unui alt record, de astă dată cea mai mare contraperformanţă în materie de derapaj bugetar”, scrie Marinescu într-un articol pe blogul său.

Creşterea economică a atins în 2016 un maxim post-criză de 4,9%, alimentată de cererea internă ridicată, generată de politicile fiscale pro-ciclice, se arată în raportul de ţară publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană (CE). Cu toate acestea, CE estimează că România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice. Proiectul de buget pe anul 2017 al Guvernului este configurat pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce deficitul este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Cosmin Marinescu este de părere că „este simptomatic modul în care, prin politicile fiscal-bugetare prociclice din ultimii 2 ani, România experimentează cel mai abrupt derapaj bugetar şi trece în pole-position în UE în materie de fragilizare a situaţiei fiscal-bugetare”. „Bineînţeles, este vorba de un record paradoxal, acela de a face deficite înalte pe fondul celor mai mari rate de creştere economică, spune el.

Apeluri la prudenţă

Marinescu susţine că este extrem de important apelul la prudenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară, precizând că acesta a fost formulat, preventiv şi cât se poate de apăsat, în primul rând în plan intern, de către Preşedinţia României, instituţii de specialitate şi analiştii economici. Consilierul a declarat, în 2015, că este de la sine înţeles faptul că România are nevoie de relaxare fiscală, însă „este foarte importantă etapizarea adecvată, pentru a nu vulnerabiliza cadrul fiscal-bugetar”.

Marinescu a mai precizat, într-un interviu recent, că „Jos impozitele, sus cheltuielile” pare să fi fost „cuvântul de ordine al politicilor economice”, însă performanţa economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor şi impozitelor. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat la mijlocul acestei luni Legea bugetului de stat pe 2017, care stabilea nivelul deficitului bugetar, deşi a criticat din nou modul în care Guvernul a prevăzut veniturile şi cheltuielile, cerând „trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate şi responsabilitate”.

De asemenea, fostul director de şcoală şi profesor de matematică Ştefan Vlaston susţine, pe Blogurile Adevărul, că „estimările proiectului de buget sunt utopice, dacă nu chiar fantasmagorice, şi ne-ar putea duce într-o criză similară celei din 2010”. Şi Consiliul Fiscal sugerează, în raportul privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.

De asemenea, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, a anunţat că a fost trimisă Guvernului României o scrisoare din partea Comisiei Europene, semnalându-se îngrijorarea privind depăşirea limitei de 3% în cazul deficitului bugetar al României pentru 2017 şi în perspectiva lui 2018. Cu toate acestea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a dat asigurări că deficitul bugetar va fi menţinut în limita impusă de 3%. Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat de asemenea că există „destule pârghii să menţinem acest buget fără să avem derapaje de la ţinta de deficit”. 

Responsabilitate economică minimă

Cosmin Marinescu mai arată că problema este că dacă deficitele apar spontan, „adesea peste noapte, ca o avalanşă izvorâtă din abundenţa promisiunilor electorale”, reversarea trendului şi consolidarea finanţelor publice însemnă timp, înseamnă costuri şi eforturi de ajustare de-a lungul mai multor ani. El menţionează că dacă în plan privat responsabilitatea economică este individuală, în plan guvernamental, ea pare a tinde către minima rezistenţă, pentru că guvernele sunt stimulate, din punct de vedere electoral, să ofere beneficii în prezent şi să transfere costurile în viitor. „Astfel, datoria publică se rostogoleşte în viitor, de la un guvern la altul şi de la o generaţie la alta”, explică Marinescu.

2. Cum au evoluat preţurile locuinţelor în ultimii şapte ani: 2015, anul care a marcat revenirea pieţei

Anul 2015 a fost cel când piaţa imobiliară a ieşit într-un final din criză, iar preţurile locuinţelor au căpătat un trend ascendent, după cel puţin cinci ani de scăderi majore, arată un nou indice al institutului european de statistică Eurostat. Această tendinţă continuă şi în acest an, după ce locuinţele s-au scumpit semnificativ şi în 2016.

Indicele preţurilor locuinţelor (HPI), nou indice al Eurostat, măsoară inflaţia pe piaţa imobiliară rezidenţială. HPI surprinde variaţiile de preţ ale proprietăţilor rezidenţiale achiziţionate (apartamente, case), atât noi, cât şi existente. Numai tranzacţiile pe piaţă sunt considerate, iar locuinţele construite de proprietarul unui teren sunt, prin urmare, excluse.

Componenta de teren a proprietăţii rezidenţiale este inclusă. Indicele HPI naţional este produs de către Institutele Naţionale de Statistică, în timp ce agregatele europene sunt calculate de Eurostat. HPI arată că 2015 a fost momentul de ruptură pentru piaţa imobiliară de după criza financiară. Dacă până în acel an, preţurile locuinţelor scădeau puternic, cu valori chiar de două cifre, 2015 a reprezentat anul în care băncile au început într-un final să acorde credite majore şi în care au avut loc tranzacţii semnificative pe piaţa imobiliară.

De asemenea, 2015 a reprezentat şi un an în care sectorul construcţiilor a crescut puternic, cu 10,4% faţă de anul precedent, impulsionat de sectorul clădirilor rezidenţiale. Potrivit indicelui Eurostat, care analizează perioada 2010-2015, anii 2010 şi 2011 au avut parte de cele mai mari scăderi din intervalul menţionat. Preţurile locuinţelor au scăzut cu 7,5% în 2010, atât pentru locuinţele noi (-6,8%), cât şi pentru cele existente (-7,7%).

Maximul declinului a fost în 2011, când preţurile locuinţelor au înregistrat căderi de 12,3%, conduse de scăderea preţurilor  locuinţelor existente (-13,8%). Abia la patru ani de la criză, în anul 2012, tendinţa a început să se mai domolească, iar preţurile s-au mişcorat cu numai 5,1%, conduse tot de preţurile la locuinţele existente (-6,5%). În anul 2013, scăderea s-a micşorat până la 0,3%, însă de această dată locuinţele noi au condus declinul, cu o micşorare de 4,8%, dar nici în 2014 piaţa nu şi-a revenit, fiind înregistrată o scădere de 2%.

Abia în 2015, odată cu relansarea creditării şi a sectorului construcţiilor, piaţa imobiliară şi-a mai revenit, bilanţul anului fiind unul pozitiv: o creştere de 2,9%. În 2016, trendul de creştere a continuat, pe fondul consumerismului impulsionat de măriri de venituri, iar el este estimat a se menţine şi în 2017, în luna ianuarie fiind înregistrată de asemenea o traiectorie ascendentă în toată ţara, atât pentru apartamentele noi, cât şi pentru cele vechi.

3. Legea pentru supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar, din nou pe linia de plutire

Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional a primit raport favorabil de la comisia de specialitate din Camera Deputaţilor şi mai are de trecut doar câţiva paşi pentru a intra în vigoare, potrivit profit.ro.

Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestei legi, pe motiv că încalcă Constituţia instituind recomandări obligatorii pentru Guvern, deşi textul a fost apărat de Banca Naţională a României, care avea un rol primordial în noua instituţie. Şeful statului sublinia că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.

Actul normativ menţionat prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional – Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a votat raportul de adoptare a Legii, cu amendamente, astfel că următorul pas este votul în plenul Camerei, urmată de promulgare şi publicarea în Monitorul Oficial, scrie profit.ro.

Puteri mai mici pentru Comitet şi BNR Forma curentă a proiectului de lege taie din puterile iniţiale ale Comitetului, dar şi din anvergura BNR, după mai multe critici ale Preşedinţiei, potrivit sursei citate. Fiecare instituţie (ASF, Guvernul şi Preşedinţia) va avea trei membri în Comitet, preşedintele fiind guvernatorul BNR, însă el nu va mai avea vot decisiv în cazul în care situaţia voturilor e egală, aşa cum se preciza anterior.

Senatul a mai introdus şi un nou Comitet ştiinţific consultativ în cadrul Comitetului, care va fi alcătuit din reprezentanţi ai mediului academic şi universitar. Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor introdus un amendament prin care Comitetul va trebui să publice, în termen de 3 zile, pe site-ul propriu, un comunicat de presă privind recomandările şi avertizările emise.

Excepţie fac cazurile în care emiterea recomandărilor şi avertizărilor este condiţionată de proceduri anterioare de notificare şi aprobare din partea instituţiilor şi autorităţilor europene.

Comitetul poate publica şi recomandările şi avertizările – care, presupunem, vor conţine mai multe date decât comunicatele – în cazul în care consideră că nu sunt repercusiuni la adresa stabilităţii financiare.

4. Ministrul Muncii confirmă că salariul minim al bugetarilor va creşte la 1.750 de lei

Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a transmis că angajaţii din sectorul public vor avea un salariu minim de 1.750 de lei, începând de anul acesta sau de la aplicarea legii unitare a salarizării.

Ministrul confirmă astfel un proiect al legii salarizării bugetarilor prezentat de Profit.ro, potrivit căruia Guvernul va introduce un salariu minim în sectorul public descuplat de cel aplicat în sectorul privat. La privat salariul minim va rămâne la nivelul de 1.450 de lei. Într-un interviu acordat Agerpres, Lia Olguţa Vasilescu a precizat că se porneşte de la o bază salarială de 1.750 de lei. Începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării.

„De ce am făcut acest lucru, pentru că la ora actuală, cele mai mici salarii din zona publică locală sunt cele până în 4.000 de lei şi sunt foarte multe clase care aici chiar erau încălecate una peste cealaltă.

Astfel, o persoană care are o vechime de 15 ani, de exemplu, şi este inginer câştigă un salariu de 2.000 de lei şi se poate întâmpla ca, în aceeaşi instituţie, o altă persoană să fie cu un salariu de 4.000 de lei în aceleaşi condiţii, iar noi trebuie să evităm toate lucrurile acestea, bineînţeles, pornind de la o bază salarială minimă. În al doilea rând mai este un lucru pe care nu îl înţeleg sindicatele. Când eşti bugetar porneşti de la un salariu fix, pe care îl ai în legea unică a salarizării.

Nu ai posibilitatea să îţi negociezi salariul cu angajatorul, aşa cum se întâmplă în mediul privat”, a declarat ministrul. Masa salarială de la care porneşte legea va fi de 32 de miliarde lei, bani prevăzuţi până în 2020, potrivit Olguţei Vasilescu.

„Adică noi trebuie să ne încadrăm, cu toate creşterile salariale pe care le facem, până în anul 2020, cu ceea ce este acum în plată, la care să se adauge încă 32 de miliarde. De exemplu Legea doamnei Rovana Plumb pornea de la 42 de miliarde, dar pentru 5 ani, nu pentru 3 ani, cât este această lege, iar Legea Pîslaru, a Guvernului tehnocrat, pornea pe 5 ani, de la 19 miliarde, deci este foarte clar că această ultimă variantă va fi cea mai benefică pentru mediul bugetar”, a spus ea.

Potrivit proiectului obţinut de profit.ro, cel mai mic salariu brut din sectorul public ar urma să fie 1.750 lei chiar din ianuarie 2018, iar bugetarii să beneficieze ulterior, până în 2020 inclusiv, de o creştere medie salarială de circa 56%, incluzând creşterile deja promise în sectorul preuniversitar, sănătate şi cultură. Întrebată dacă nu vor exista venituri pentru a acoperi legea, Olguţa Vasilescu a precizat că „nu există aşa ceva”.

„În primul rând aş vrea să va spun că aceste creşteri se fac gradual, până în anul 2020, şi toate aceste creşteri salariale sunt deja bugetate în intermediul acestei anvelope salariale de 32 de miliarde şi sunt bani existenţi”, a declarat ministrul Muncii.

Conform proiectului, între 1.750 de lei şi 4.000 de lei vor fi creşteri substanţiale, între 4.000 de lei şi 7.000 lei vor fi acordate creşteri doar pentru a putea menţine încadrarea în ierarhie, iar pentru salarii de peste 7.000 de lei vor fi creşteri foarte mici (de maximum 3%) sau deloc, conform datelor draftului Legii salarizării unitare în sistemul bugetar.

Vechiul proiect, redactat de Guvernul Cioloş, stabilea că salariile bugetarilor vor creşte în etape până în 2022, iar raportul dintre remuneraţia minimă şi cea maximă va fi de 1 la 13, cu sporuri în limita a 30%. Cel mai mic salariu era de 1.625 lei (nu de 1.750 de lei cât este pregătit acum), iar salariul cel mai mare era de 21.540 lei.

5. Aşteptările analiştilor CFA privind condiţiile de afaceri din România s-au înrăutăţit puternic în ianuarie

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizaţiei, a scăzut în ianuarie şi arată o înrăutăţire accentuată a aşteptărilor privind condiţiile de afaceri din România, 46% dintre cei chestionaţi aşteaptându-se la o deteriorare a condiţiilor de afaceri.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut în ianuarie cu 6,4 puncte faţă de luna precedentă, la 54,9 puncte, nivel minim din septembrie 2016, ca urmare a anticipăriii unor condiţii semnificativ mai slabe în următorul an şi a percepţiei înrăutăţite asupra situaţiei economice actuale, arată datele publicate de CFA.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, lansat în 2011, măsoară anticipaţiile analiştilor finaniari privind activitatea economică în România pentru următoarele 12 luni. Scăderea indicatorului de încredere macroeconomică a fost determinată mai ales de evoluţia indicatorului percepţiei situaţiei actuale, care a coborât în luna ianuarie cu 11,4 puncte, până la 63,6 puncte, cel mai scăzut nivel din februarie 2016. În plus, indicatorul care măsoară anticipaţiile privind  evoluţia economică din următorul an a scăzut cu 4 puncte, până la 50,5 puncte, nivel minim din septembrie 2016.

Sondajul arată o înrăutăţire accentuată a aşteptărilor privind condiţiile de afaceri din România, indicatorul coborând în ianuarie la -33%, de la -21% în decembrie, în condiţiile în care 46% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor de afaceri. 

Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească), fiind calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, şi la anticipaţiile, pentru o perioadă de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie.

Sondajul evaluează şi anticipaţiile pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului. Analiştii membri ai CFA estimează, în medie, un nivel al inflaţiei de 1,5% pentru intervalul februarie 2017 – februarie 2018, similar cu cel din intervalul anterior. În luna ianuarie, rata anuală a inflaţiei a urcat de +0,1%, revenind pe plus după mai mult de un an şi jumătate de valori negative. 

Pentru evoluţia cursului de schimb euro/leu, analiştii estimează un nivel de 4,50 lei/euro peste şase luni şi 4,51 lei/euro pentru următorul an, cu 1 ban peste nivelul estimat în sondajul precedent. 

În privinţa situaţiei economice pe plan mondial în următorul an, 60,9% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la condiţii economice normale, în timp ce 26,1% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o situaţie proastă, iar doar 13% se aşteaptă la o situaţie bună.

Sondajul este realizat in ultima săptămână a fiecărei luni în rândul membrilor CFA România şi candidaţilor pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA. CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizaţia având peste 180 de membri.

Agerpres.ro

6. Minea (Romalimenta): România este o piață în care se cumpără produse ieftine; consumatorul trebuie educat să respingă produsele slabe calitativ

România este considerată o piață de mâna a doua, în care se cumpără produse ieftine, însă cel care trebuie să respingă alimentele slabe calitativ este consumatorul, deoarece producătorul oferă ceea ce cere piața, susține președintele Federației Romalimenta, Sorin Minea, în contextul informațiilor apărute în ultima perioadă privind „standardele duble” folosite de producătorii din industria alimentară.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum 5 ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, a declarat pentru AGERPRES președintele Romalimenta.

Recent, ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, a anunțat că țara sa va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași mărci care comercializează produse mai bune în Occident. Prin această inițiativă, autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive din est, acestea fiind considerate „coșul de gunoi al Europei”.

În opinia președintelui Romalimenta, informațiile care au apărut în această perioadă legate de controalele pe care le va face Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) privind „standardele duble” folosite de producătorii din industria alimentară sunt de fapt „niște neînțelegeri flagrante”.

„În primul rând sunt niște neînțelegeri flagrante, pentru că de calitatea produselor se ocupă ANSVSA și nu ANPC. Și nu există nicio încălcare a legislației. Există doar afirmația că în țările din estul Europei produsele sunt mai slabe calitativ decât cele din vest. Dacă ar exista afirmația că pe aceleași tipuri de produse și cu aceleași ingrediente, în țările din est se înlocuiesc ingredientele și nu sunt trecute pe etichetă, într-adevăr ar fi vorba de fraudă. Dar, dacă eu fac produsul șuncă de Praga pentru România cu 3 lei și fac șuncă de Praga pentru Germania cu 30 de lei, dar scriu pe eticheta din România că este cu injectare cu glutamat și pe cea din Germania că nu e, nu am făcut nicio inegalitate. Dacă piața românească se complace în a cumpăra cele mai ieftine produse, calitatea va fi cea mai de jos. Piața este cea care cere astfel de produse. Eu dacă aș vinde caviar și nimeni nu ar cumpăra, aș da faliment. Restul este subiectiv, că este mai dulce într-o tară și mai acră în alta….”, afirmă Minea.

Acesta a explicat că producătorii mari nu fac produse similare în toate țările unde își vând produsele, deoarece gusturile diferă de la o țara la alta, chiar dacă este vorba de unul și același produs.

„Firmele mari, Coca Cola de exemplu, nu face același produs în America și în Europa, pentru că gusturile diferă. Cafeaua nu are același gust în Germania ca și în România, din același motiv, dar s-ar putea ca produsul din România să fie mai ieftin, deci mai slab calitativ, iar producătorii vin cu argumentul că acest lucru îi cere piața. 

(…) Repet, singurul care poate să facă control și să spună: ‘nu mai vreau astfel produse’ este consumatorul, dar și să nu le mai cumpere. Eu le spun consumatorilor de ani de zile să nu mai cumpere produse ieftine, să nu mai alerge după promoții, să nu mai cumpere cu kilogramele ci cu suta de grame”, a subliniat șeful Federației din industria alimentară autohtonă.

Potrivit sursei citate, consumatorul român trebuie educat să consume alimente de calitate, iar responsabilitatea în acest sens revine Ministerului Sănătății, dar și ANPC. În opinia președintelui Romalimenta, consumatorul român trebuie să își pună întrebarea de ce există pe piață 10 prețuri diferite pentru parizer sau pentru șunca de Praga, respectiv „de ce unul e ieftin și altul este așa de scump?”.

„Vă dau un exemplu. Mă uitam la o emisiune acum câteva zile, unde se făcea jambon de Paris sau șunca de Praga din România și arăta cum se face și cum arată după ce feliază produsul. Era o fractură, era despărțită carnea în mijloc, iar reporterul întreba ce este cu acea gaură în mijloc și ce zice consumatorul. Și răspunsul a fost: consumatorul este educat și știe că apare această gaură în mijloc pentru că nu am injectat carnea și nu am malaxat-o. Deci carnea este bună. Problema mea este că ori de câte ori apare fractura, carnea mi se returnează pentru că am greșit rețeta. În aceste context, cine trebuie să educe și consumatorul român? Cred că Ministerul Sănătății și ANPC”, a explicat Sorin Minea. 

Nu în ultimul rând, șeful Romalimenta a adăugat că în România, diferența de preț între produsele de calitate medie și cele premium este neglijabilă, în timp ce „în toată lumea este de cinci ori mai mare”, iar acest lucru oferă unor producători posibilitatea să scoată profit.

„Mai este pe piață și o șmecherie românească: scumpesc produsele și spun că sunt de calitate premium. De fapt, scumpesc doar ca să scoată un profit, pentru că diferența între mediu și premium în România este neglijabilă, în timp ce în toată lumea este de cinci ori mai mare. Mie mi se cere să fac șuncă de Praga la un anumit preț, dar eu spun că nu pot, pentru că ar trebui să-i schimb rețeta. Mi se spune că este preferat produsul meu de către client, dar la prețul altui producător. Ce să zic? Să nu mai mănânce, pentru că eu nu pot să fac produse bune la preț de știfturi…”, a adăugat Minea.

Directorul general al ANPC, Paul Anghel, a confirmat constituirea unei comisii mixte care va analiza modul în care vor fi realizate verificările unor produse și categorii de produse alimentare, însă responsabilitatea ANPC este doar pe partea de etichetare și de practici comerciale incorecte.

„Vom demara lucrările în grupul de lucru constituit cu MADR și ANSVSA, pe palierul de competență al fiecărei instituții în parte, să vedem exact cum se poate proceda în această situație. Responsabilitatea noastră este de a verifica din punct de vedere al etichetării și din punct de vedere al practicilor comerciale incorecte”, a declarat Paul Anghel. pentru AGERPRES.

Totodată, reprezentanții ANSVSA au transmis printr-un comunicat de presă că autoritățile române vor solicita date suplimentare privind posibila practică a dublului standard al produselor, atât de la Comisia Europeană, cât și de la marile rețele comerciale, argumentând că acționează în contextul măsurilor dispuse de autoritățile competente din Ungaria, Cehia și Slovacia, de verificare a unei posibile diferențe de calitate a produselor comercializate pe piața est-europenă și cea vestică.

Liderii din patru state ale Europei Centrale (Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia) se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a solicita Uniunii Europene să acționeze împotriva marilor companii alimentare care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în statele mai sărace, a transmis vineri Reuters.

Asociațiile pentru protecția consumatorilor și Guvernele din aceste țări s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale și de Est (CEE) decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania și Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentelor, Vytenis Andriukaitis, a afirmat joi că reglementările comunitare nu conțin dispoziții conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiție pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub același brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-și adapteze produsele la gustul național sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamații la organizațiile de protecție a consumatorilor și să ceară o calitate uniformă indiferent de țara în care sunt comercializate produsele.

Potrivit Eurostat, pe ansamblu, prețul produselor alimentare este cu 25% mai mic în Cehia decât în țara vecină, Germania. Această situație se datorează, printre altele, costurilor și standardele de viață locale mai mici.

Wall-street.ro

7. Un tanar dintr-un sat din Cluj a lansat un produs unic in tara: este tinut in saramura de la o fantana si la maturat in Salina Turda

Olivian Bogdan, un tanar antreprenor dintr-un sat de langa Cluj, a lansat pe piata o gama de specialitati din carne de porc crud-uscate. Produsul, denumit Salinate, este unic in tara prin modul de preparare: este tinut initial intr-o saramura de la o fantana si apoi la maturat in Salina Turda. Iata unde poate fi gasit si ce planuri are cu el.

Olivian Bogdan este din satul Mihai Viteazu din judetul Cluj, unde parintii sai au fondat compania, in 1992, CIA Aboliv producatoare de carne si preparate din carne. In urma cu doi ani, insa, familia Bogdan a decis sa lanseze un produs premium si unic in tara prin modul de preparare. Asa a aparut acum Salinate, singurul produs traditional pe baza de carne atestat la nivelul judetului Cluj.

Produsele – impartite in patru sortimente: ceafa, cotlet, pulpa si piept de porc – sunt facute din carne de porci din rasele Bazna si Marele Alb, crescuti in gospodariile satenilor din zona Turda.

Salinatele, produse in cantitate limitata

Dupa procesare, produsele stau timp de 25 de zile intr-o saramura naturala provenita de la o fantana din satul Micesti, iar ulterior sunt adapostite inca 25 de zile pentru maturat intr-o galerie din Salina Turda. Astfel, produsele isi iau gustul sarat si din aerul din salina.

„Am ales acest spatiu pentru ca a fost masurat din punct de vedere al umiditatii si temperaturii timp de un an de zile in care am constatat ca fluctuatiile de temperatura si umiditate sunt foarte mici ceea ce este foarte bine pentru produsele maturate. Spatiul este inchiriat de 2 ani, timp de 1 an s-au facut teste si amenajari. Aceasta este a doua sarja. Capacitatea este de 400 de kg/luna, deci este foarte, foarte mica”, spune Olivian Bogdan, directorul CIA Aboliv, companie controlata de antreprenorul Bogdan Ilie Daniel.

Compania a investit in total 100.000 de euro in producerea si lansarea produsului Salinate. Cum Salinatele sunt produse in cantitati mici, acestea se vor regasi momentan in cele patru magazine proprii ale familiei Bogdan (3 in Cluj si 1 in Turda), in automatele din Salina Turda, dar urmeaza sa apara in lantul Mega Image.

„Avem semnat un contract cu Mega Image. O sa incepem cu magazinele lor premium din Bucuresti si speram cat de repede si cu cele din Cluj-Napoca. Vor fi in doar 20 de magazine in Bucuresti. 60% din productia lunara o sa fie in Mega Image, de la sfarsitul lunii februarie”, spune Olivian Bogdan.

Astfel, la o productie de 400 kg pe luna, Salinatele pot aduce o cifra de afaceri de 100.000 euro in primul an, ceea ce reprezinta sub 2% din business-ul CIA Aboliv, cu afaceri de 15 milioane de euro.

Produsele nu se vor regasi si in restaurante, insa familia Bogdan doreste sa le introduca in mall-urile clujene Vivo si Iulius Mall. „Si pe langa asta vrem sa vorbim si cu cei de la aeroport. Exclusiv piata interna”, conchide Olivian Bogdan.

El spera ca produsul sa fie inregistrat la nivel european. De asemenea, tanarul antreprenorul vrea sa infiinteze o asociatie a crescatorilor de porci din zona care sa furnizeze carne pentru fabrica CIA Aboliv.

CIA Aboliv este unul dintre cei mai mari furnizori de produse private labels din Romania, cu o o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, 350 de angajati si o capacitate de productie de 80 de tone/zi. In fabrica modernizata de la Mihai Viteazu se produc peste 200 de sortimente din toata gama de preparate din carne, iar calitatea acestora permite prezenta atat in marile retele de supermarketuri, cat si pe piata traditionala. Produsele sunt comercializate sub doua marci inregistrate, Brio si Apetit.

Unitatea este certificata conform sistemelor HACCP, ISO 22000-2005 si IFS FOOD si detine autorizatie sanitar-veterinara pentru schimburi intracomunitate.

REVISTA PRESEI 23.02.2017

REVISTA PRESEI 23.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Creditele acordate populaţiei şi firmelor au scăzut cu 0,9% în ianuarie.
  2. Alexandru Petrescu trece de la Ministerul Economiei la IMM-uri. Ce obiective îşi asumă.
  3. Doar 38% roşii româneşti pe rafturile retailerilor, anul trecut.
  4. Fondurile pentru dezvoltarea fermelor zootehnice au fost epuizate mai devreme.
  5. Comisia Europeană: România este ţara cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci din UE.
  6. Comisia Europeană anticipează în România un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2017 şi de 3,9% în 2018.
Agerpres.ro.
  1. Românilor le place să meargă la cumpărături, dar 35% resimt mai mult ca alți europeni presiunea timpului (analiză).

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Creditele acordate populaţiei şi firmelor au scăzut cu 0,9% în ianuarie

Creditele neguvernamentale acordat de instituţiile de credit au scăzut în luna ianuarie 2017 cu 0,9 la sută faţă de luna decembrie 2016, până la nivelul de 218,007 miliarde lei, arată datele transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Faţă de ianuarie 2016, creditul neguvernamental a înregistrat la 31 ianuarie 2017 o creştere de 0,9 la sută (0,8 la sută în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2016, pe seama majorării cu 13,8 la sută a componentei în lei (13,7 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 12,5 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,9 la sută). Creditul în lei s-a redus în ianuarie 2017 cu 0,6 la sută faţă de luna precedentă, dar a urcat cu 13,8% faţă de ianuarie 2016.

Pentru populaţie, creditele în lei s-au majorat cu 0,4% în ianuarie faţă de decembrie, iar creşterea de la an la an a fost de peste 25%. Pentru persoanele juridice, creditele acordate în lei s-au diminuat cu 1,7% în ianuarie faţă de decembrie, iar de la an la an ele au crescut cu aproape 3%.

Creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,5 la sută), în ianuarie 2017 faţă de decembrie, iar scăderea a fost mai accentuată de la an la an, în ianuarie 2017 scăzând cu 12,5% faţă de ianuarie 2016. Scăderea a fost condusă de creditele în valută acordate populaţiei, care au coborât cu 1,5% în ianuarie faţă de decembrie şi cu 15,6% în ianuarie 2017 faţă de ianuarie 2016.

Pentru persoanele juridice, scăderea a fost de 1,2% în ianuarie faţă de decembrie şi de 9,2% de la an la an, pentru luna ianuarie..

Creditul guvernamental a crescut în luna ianuarie 2017 cu 1,3 la sută faţă de luna decembrie 2016, până la 94485,9 milioane lei. La 31 ianuarie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 6,6 la sută (6,6 la sută în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2016.

2. Alexandru Petrescu trece de la Ministerul Economiei la IMM-uri. Ce obiective îşi asumă

Alexandru Petrescu a fost mutat, miercuri, din funcţia de ministru al Economiei în cea de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

„În urma consultării cu premierul Sorin Grindeanu am decis să preiau portofoliul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, un portofoliu congruent celui pe care l-am deţinut până-n prezent.

Decizia are ca fundament momentul extrem de important pentru startul şi funcţionarea unor proiecte de anvergură naţionala pentru  economia românească,  pe care le-am analizat în detaliu, atât prin perspectiva de ministru interimar pentru acest portofoliu, dar mai  ales în urma  întâlnirilor pe care le-am avut cu importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc, investitori străini, reprezentanţi ai ambasadelor, oficiali ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare internaţionale”, a declarat Alexandru Petrescu.

Priorităţile în noul mandat vor fi, potrivit lui, identificarea şi implementarea rapidă a soluţiilor la provocări majore ale mediului de afaceri românesc (populat în proporţie de 99% de IMM-uri), care ţin de accesul dificil la finanţare pentru activitatea curentă şi investiţii, un cadru legislativ şi fiscal impredictibil şi advers business-ului, dificultatea de a pătrunde pe pieţe externe.

„Programul Startup-Nation, Legea prevenţiei, reconstrucţia reţelei de comerţ exterior, esenţială pentru promovarea intereselor economice ale României în afara graniţelor, consolidarea capitalului autohton în economie  şi crearea premiselor optime pentru atragerea de investiţii străine sunt doar câteva dintre instrumentele pe care le voi dezvolta pentru a-mi atinge obiectivele asumate”, a declarat Petrescu.

El a deţinut postul de ministru al Economiei doar 2 luni de mandat. Rezultatele sale ţin, potrivit ministerului, de îmbunătăţirea cadrului legislativ şi adoptarea unor măsuri/ implementarea unor proiecte cu impact  în domenii cheie din economie: resurse minerale, industria de apărare, proprietate intelectuală,  protecţia consumatorului,  guvernanţa corporativă, dar şi de construirea unor instrumente de finanţare durabilă a proiectelor viabile economic în sectoare strategice prin valorificarea eficientă a activelor companiilor de stat – Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, Fondul Naţional de Dezvoltare.

„Ţin să menţionez că am bugetat toate măsurile din Programul de Guvernare, am implementat proiectele de etapă conform graficului de implementare aferent Programului din domeniul Economiei şi am creat cadrul necesar pentru toate celelalte măsuri asumate de Guvern. Sunt determinat să rămân un partener deschis şi constructiv pentru mediul de afaceri, un integrator de soluţii, menţinându-mi abordarea managerială în gestionarea problematicii complexe a business-ului românesc”, a precizat Petrescu.

3. Doar 38% roşii româneşti pe rafturile retailerilor, anul trecut

Rafturile supermarketurilor au găzduit anul trecut o proporţie mai mare a produselor româneşti, însă roşiile, unul dintre cele mai căutate produse, s-a regăsit numai în proporție de 38% din producţie românească, potrivit studiului Retailer Scorecard.

În ceea ce priveşte legumele şi fructele româneşti, la nivelul pieței se observă o tendință de creștere de la an la an: față de anul 2014 când procentul de legume și fructe românești disponibile era de 55%, în 2016 a crescut la 61% din oferta magazinelor. În momentul efectuării studiului, pe rafturi se găseau fructe românești în proporție de 42%, iar legume românești în proporție de 65%, potrivit raportului. Dintre acestea, unele dintre cel mai căutate, roșiile, sunt doar în proporție de 38% românești, majoritatea retailerilor oferind produse de import.

Dintre fructele de sezon, doar 16% din strugurii disponibili pe rafturile retailerilor sunt de proveniență locală. De asemenea, a crescut numărul retailerilor ce oferă legume și fructe românești cu certificare ecologică, ajungând de la 0 în 2014, la 3 în 2015 şi la 5 în studiul din 2016. Agricultura românească poate fi promovată însă mai mult în piaţa de retail, acest demers fiind susţinut şi de legislaţia în vigoare.

Începând cu martie 2016, se prevede ca pentru anumite produse alimentare – cum ar fi carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate şi produse de panificaţie, retailerii să comercializeze produse provenite din lanțul scurt în proporție de 51% conform legii 150/2016 a comerțului alimentar. În plus, recomandările primite de la Comisia Europeana privind această legislaţie îndeamnă către o mai mare transparenţă.

„Conform punctelor de vedere centralizate de comisie, legea ar trebui modificată cu precizări mai clare privind materia primă care stă la baza produselor, cu prevederi privind trasbilitatea produselor şi etichetarea acestora sau cu reglementări privind inspecţia agro-alimentară a produselor din import”, potrivit Comisiei.

Primii 11 retaileri din România oferă peşte şi fructe de mare din surse sustenabile Este primul an când produsele din pește certificat Marine Stewardship Council (MSC) se regăsesc pe rafturile tuturor celor 11 retaileri, însă în procente foarte diferite de la un magazin la altul și pe categorie de produs analizată: pește conservă, congelat, fructe de mare.

Este un salt uriaş în ultimii ani, dacă luăm în considerare faptul că în primul studiu din 2012 doar trei retaileri aveau pe raft produse MSC. În plus, 5 din 7 retaileri au confirmat că există o politică ce încurajează achiziția produselor din pește cu certificare MSC: Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image și Selgros. Acest progres este deosebit de important în contextul în care Uniunea Europeană este cel mai mare importator de peşte din lume, dar peste 90% din stocurile de peşte sunt deja supraexploatate sau exploatate la capacitate maximă​.

Consumatorii pot avea un impact pozitiv alegând produse din peşte şi fructe de mare din surse sustenabile, cum sunt cele certificate MSC. Sustenabilitatea în cazul produselor din peşte şi fructe de mare înseamnă că produsul este trasabil (ştim de unde provine), pescăria sau producătorul manifestă grijă faţă de habitatele marine şi speciile pe cale de dispariţie şi nu pescuieşte o cantitate mai mare decât capacitatea de refacere a stocurilor.  Politici mai bune pentru produsele din hârtie.

În ceea ce priveşte produsele din lemn şi hârtie certificată Forest Stewardship Council (FSC), un retailer a obținut anul acesta un scor aproape de maxim (Auchan), următorii cinci (LIdl, Carrefour, Mega Image, Kaufland si Selgros) în jur de 60%, iar restul se situează sub jumătate din scorul maxim posibil.

În plus, trei retaileri (Lidl, Mega Image și Selgros) au în politica de achiziţii criteriul produselor din hârtie reciclată și/sau certificată FSC. Patru respondenţi (Lidl, Mega Image, Selgros și Carrefour) au menţionat că politica de achiziţii hârtie și lemn prevede excluderea explicită a produselor provenite din surse necunoscute, controversate ori ilegale.

Raportul Retailer Scorecard analizează performanţa de mediu a principalilor 11 retaileri alimentari din România, iar ediţia de anul acesta ce analizează anul 2016 demonstrează că trendul spre sustenabilitate continuă cu paşi fermi.

Retailer Scorecard urmăreşte performanţa de mediu a retailerilor prin politicile de sustenabilitate implementate şi produsele certificate disponibile la raft. Sectoarele-cheie analizate sunt: politici de mediu, peşte şi fructe de mare, produse din hârtie, detergenţi, produse lactate, ouă, legume şi fructe.

Evaluarea este realizată pe baza unui chestionar completat de reprezentanţii fiecărei companii şi a unei fişe de observaţie, completată în teren de reprezentanţii WWF. Astfel, în 2016, cinci retaileri au obţinut scoruri de peste 50% (Auchan, Mega Image, Lidl, Kaufland şi Selgros), spre deosebire de doar un retailer în ediţia anterioară (Kaufland). Este rândul consumatorilor să ceară şi să aleagă produse sustenabile, fie că e vorba despre peşte, produse din hârtie, detergenţi, produse lactate, ouă sau legume şi fructe.

4. Fondurile pentru dezvoltarea fermelor zootehnice au fost epuizate mai devreme

Fondurile nerambursabile disponibile pentru investiţii în dezvoltarea fermelor zootehnice au fost solicitate integral înainte de termenul limită al sesiunii, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Fondurile sunt alocate pentru sectorul zootehnic, prin submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, iar termenul limită pentru solicitarea lor era 28 februarie.

Potrivit AFIR, de la deschiderea sesiunii în data de 15 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare prin submăsura (sM) 4.1, componenta sector zootehnic, 201 de proiecte de investiţii, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 150 milioane de euro. AFIR precizează că a primit solicitări de finanţare în limita plafonului de depunere a proiectelor (150.000.000 de euro), respectiv 200% faţă de suma alocată pentru cea de-a doua sesiune aferentă acestei submăsuri din 2016 şi continuată în 2017.

După încheierea evaluării de către experţii AFIR, proiectele vor fi selectate în funcţie de punctajul obţinut la criteriile de selecţie de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecţia proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 75 milioane de euro.

5. Comisia Europeană: România este ţara cu cele mai mari inegalităţi între bogaţi şi săraci din UE

Nivelul de sărăcie al românilor este în scădere, dar inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, cel mai mare raport din UE, potrivit raportului de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie sunt tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele de etnie romă şi populaţia rurală. Totuşi, CE subliniază că au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte reducerea riscului de sărăcie în ultimii ani. ”A fost făcut un progres substanţial în reducerea populaţiei aflate în risc de săracie sau de excluziune socială în atingerea ţintei de 580.000 de persoane.

În termeni absoluţi, 1,68 milioane persoane au ieşit din zona de risc între 2008 şi 2015”, se arată în raport. Inegalitatea la nivelul veniturilor a crescut începând cu 2012, având o puternică accelerare în 2015. Potrivit unui grafic publicat în raport, România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, fiind urmată de Lituania, Bulgaria şi Spania.

Statele care înregistrează un produs intern brut (PIB) per capita mai mic au, de regulă, o inegalitate mai mare a veniturilor, însă această tendinţă explică doar parţial situaţia din România, potrivit CE.

Nivelul ridicat de inegalitate este cauzat şi de efectele redistributive în scădere ale sistemului de taxe şi este accentuat de diferenţele mari existente între mediul rural şi cel urban. În comparaţie cu zonele urbane, de două ori mai mulţi oameni din zonele rurale trăiesc în comunităţi izolate şi se confruntă cu probleme legate de locuinţă şi de găsirea unui loc de muncă. Procentul oamenilor care trăiesc în case de o calitate foarte slabă şi îşi cheltuiesc peste 40% din venituri pe întreţinerea casei este unul dintre cele mai mari din UE. Reprezentanţii CE avertizează că impactul sistemului de taxare asupra reducerii inegalităţii veniturilor este relativ scăzut.

Astfel, diferenţa dintre inegalitatea veniturilor brute şi a celor nete, după plata taxelor şi beneficiilor, este relativ scăzută. Gradul de progresivitate al taxelor aplicate veniturilor este relativ scăzut, contribuind la actuala situaţie. 

Mai mult, Guvernul a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute la plata contribuţiilor sociale şi de sănătate, iar contribuţiile la sănătate pentru pensionari au fost eliminate. În acest context al inegalităţii sociale, România se va confrunta şi cu scăderea populaţiei în vârstă de muncă (20-64 ani) cu 4% până în 2020, în condiţiile în care populaţia ţării a scăzut cu 6% din 2007 până în prezent.

”Ţinând cont de estimarea privind continuarea emigrării tinerilor şi de numărul limitat de persoane care se întorc, ţara riscă să piardă şi mai mult din resursa de muncă.

Aceasta poate afecta creşterea productivităţii şi convergenţa veniturilor şi poate afecta asupra creşterii economice potenţiale”, se arată în raport. În acelaşi timp, CE avertizează că există un mare potenţial nefolosit al forţei de muncă, în condiţiile în care inactivitatea rămâne una dintre cele mai mari din UE.

6. Comisia Europeană anticipează în România un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2017 şi de 3,9% în 2018

România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, iar în 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice, se arată în raportul de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană.

În raport se arată că politica fiscală a României a devenit pro-ciclică în 2016, procesul de consolidare fiind inversat, ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar. În 2016, România a înregistrat un deficit bugetar de 2,8% din PIB.

Deficitul structural va urca la rândul său de la sub 1% din PIB în 2015 la circa 4% în 2017, peste obiectivul pe termen mediu. De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB va creşte, dar va fi totuşi sub limita de 60% din PIB acceptată în Uniunea Europeană. Creşterea economică a atins în 2016 un maxim post-criză de 4,9%, alimentată de cererea internă ridicată, generată de politicile fiscale pro-ciclice.

Comisia a confirmat totodată estimările unei creşteri economice de 4,4% în 2017 şi de 3,7% în 2018, publicate în raportul de primăvară. În raport se mai arată că deficitul de cont curent s-a amplificat în 2016 şi va continua să o facă, alimentat de creşterea importurilor, pe fondul cererii interne ridicate. Consumul privat a continuat să crească anul trecut, susţinut de majorările de salarii şi reducerea taxelor indirecte.

În timp ce investiţiile private au fost susţine de nivelul scăzut al dobânzilor şi de încrederea investitorilor, investiţiile publice au scăzut în 2016, din cauza accesării scăzute a fondurilor europene. Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.

Agerpres.ro

7. Românilor le place să meargă la cumpărături, dar 35% resimt mai mult ca alți europeni presiunea timpului (analiză)

Est-europenilor le place să meargă la cumpărături, acest fapt fiind cel mai pregnant în România, unde nouă din zece cumpărători sunt de acord cu această afirmație, conform unei analize realizată de o companie de cercetare a pieței, remisă joi AGERPRES.

În Cehia, Slovacia și Austria, șapte respondenți din zece consideră mersul la cumpărături plăcut, în vreme ce în Bulgaria doar jumătate dintre cumpărători afirmă același lucru.

În România, cumpărătorii resimt mai mult presiunea timpului la cumpărături decât în alte țări. În general, oamenii nu au un sentiment puternic că se află sub presiunea timpului atunci când merg la cumpărături. Austria și Cehia sunt țările în care acest sentiment este cel mai puțin perceput. Prin contrast cu acestea, în România, aproximativ 35% din cumpărători resimt această presiune atunci când fac achizițiile zilnice. Acest lucru poate fi influențat și de o dezvoltare sub potențial pentru comerțul modern de proximitate, comparativ cu Austria de exemplu.

Listele de cumpărături sunt în continuare importante, dar mai puțin folosite în România, comparativ cu Bulgaria, conform studiului GfK ‘Panelul de gospodării’. Una dintre modalitățile convenabile de a face cumpărăturile mai ușoare este pregătirea unei liste de cumpărături pe care majoritatea oamenilor o au cu ei în magazin. Cumpărătorii bulgari o folosesc cel mai mult (aproape 70%). În România, 5 din 10 cumpărători își organizează cumpărăturile cu ajutorul unei liste, dar numărul acestora scade de la un an la altul.

În România și Bulgaria, cumpărătorii se încadrează în bugetul alocat, iar cumpărăturile de impuls sunt mai rare. Cea mai mare parte dintre cumpărătorii români și bulgari declară, de asemenea, că în achizițiile de zi cu zi reușesc să se încadreze în bugetul planificat. La polul opus, se află cumpărătorii din Cehia și Austria.

Deși listele de cumpărături își pierd din importanță, românii se așteaptă să nu depășească bugetul în magazin. La modul ideal, cumpărătorii români preferă să cumpere totul dintr-un singur magazin, dar căutarea unui preț mai bun îi face să viziteze mai multe magazine.

Chiar dacă majoritatea consumatorilor declară că le place să meargă la shopping în magazine care au totul sub un singur acoperiș, comportamentul lor de cumpărare și luarea deciziilor sunt influențate și de preț.

În România, 72% dintre cumpărători sunt dispuși să își facă achizițiile din mai multe magazine dacă aceasta îi ajută să obțină un preț mai mic sau oferte mai convenabile.

În concluzie, românii au așteptări ridicate de la oferta de produse a magazinelor, încercând totodată să își optimizeze cumpărăturile. Partea bună este că românii încă mai găsesc plăcere în actul de cumpărare, ceea ce face mediul de business mai deschis și oportunitățile mai ușor de concretizat.

Studiul GfK „Panelul de gospodării” are la bază informații obținute prin monitorizarea continuă a consumului casnic din România, pentru toate categoriile de produse de larg consum, pe un eșantion de 3.000 gospodării, reprezentativ la nivel național.

REVISTA PRESEI 22.02.2017

REVISTA PRESEI 22.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Veşti bune: românii nu mai depind de programul operatorilor când trimit bani internaţional!
  2. Trei sferturi din angajatorii români găsesc cu dificultate personal calificat.
  3. Mai puţin de 10% din companiile româneşti din IT au asigurare de răspundere profesională.
Digi24.ro.
  1. Reguli noi pentru fermierii români.
Euractiv.ro.
  1. Omul cu laserele de la proteste: Un grup vrea să răstoarne legislația care oprește hoțiile de lemn.
Businessmagazin.ro.
  1. De ce este bună România pentru teste: ţara care poate ucide sau propulsa un produs.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Veşti bune: românii nu mai depind de programul operatorilor când trimit bani internaţional!

Ai alergat vreodată să prinzi deschis la bancă sau la vreun ghişeu? Ţi-ai luat liber în pauza de masă să mergi să trimiţi bani acasă sau ai plecat mai devreme de la serviciu?

Dacă atunci când vrei să trimiţi bani acasă sau internaţional depinzi de programul de lucru al funcţionarilor, trebuie să ştii că TransferGo tocmai a lansat o nouă opţiune de transfer de bani prin care ai banii cu prioritate la destinaţie: a doua zi dimineaţa! Fără să mai alergi pe drumuri ca să-i trimiţi, fără să mai consumi din timpul pauzei de masă.

Compania numeşte cea mai nouă opţiune de transfer de bani Expres şi garantează livrarea a doua zi lucrătoare de la 10am, pentru rezervările efectuate între 17:30 şi 7 dimineaţa. TransferGo vine în ajutorul celor care lucrează în schimburi şi la ore neobişnuite sau a celor care nu pot să îşi ia o pauză pentru a face transferul. 

Opţiunea nouă oferă posibilitatea ca aceştia să trimită bani care ajung la destinaţie în ziua următoare, iar livrarea garantată înainte de ora 10 este perfectă pentru transferuri urgente. Livrarea expres este un mare plus faţă de opţiunile disponibile pe piaţă pentru cei plecaţi la muncă în străinătate care trimit bani deoarece permite ca transferurile să fie făcute în afara orelor de lucru ale băncilor şi furnizorilor obişnuiţi.

Deşi au lansat transferul de bani în timp real de anul trecut, TransferGo îşi continuă misiunea de a oferi muncitorilor migranţi şi mai multă flexibilitate pentru transferuri internaţionale de bani rapide, uşoare şi ieftine „Vrem să oferim oamenilor care lucrează în străinătate posibilitatea de a trimite bani acasă şi internaţional în modul cel mai uşor pentru ei.”, a spus Guste Sadaunykaite, managerul de Comunicare la TransferGo.

„Toate serviciile noastre sunt mai avantajoase decât ale băncilor sau alte servicii cash. Anul trecut am introdus transferuri de bani aproape în timp real, care au fost întâmpinate cu o cerere mare. Această nouă opţiune va oferi clienţilor noştri mai multe alternative şi mai multă flexibilitate în privinţa momentului în care se primesc banii, iar în felul acesta le oferim chiar mai mult control asupra finanţelor lor şi a transferului.

„Opţiunea de livrare Expres este acum disponibilă pentru transferuri peste tot în Europa şi costă doar £2.99 indiferent de suma trimisă, iar cursul valutar este unul excelent. Pentru cei care nu sunt presaţi de timp, transferul standard este de doar 0.99 comision fix de transfer.

TransferGo este o companie FinTech cu sediul în Londra (Canary Wharf, Level39) fondată de către antreprenori la rândul lor plecaţi de acasă în străinătate, companie care a transformat vieţile a zeci de mii de imigranţi din Marea Britanie, oferind un serviciu de transfer de bani sigur, în timp real şi la preţuri foarte mici.

În doar patru ani, TransferGo i-a ajutat pe aceştia să economiseasca peste 3 milioane de lire şi şi-a extins oferta de transfer internaţional de bani ieftin, rapid şi sigur în mai mult de 45 de ţări din întreaga lume.

2. Trei sferturi din angajatorii români găsesc cu dificultate personal calificat

România are al treilea cel mai mare deficit de forţă de muncă calificată din lume. Aproape trei sferturi din angajatorii români nu găsesc personal calificat, potrivit studiului „2016-2017 Talent Shortage Survey” emis de ManpowerGroup.

În topul ţărilor cu personal subcalificat, România este situată pe locul trei, cu un procent de 72%, după Japonia, cu 86%, şi Taiwan, cu 73%.  Urmează Hong Kong (69%), Turcia (66%), Bulgaria (62%), Argentina (59%), Grecia (59%), Ungaria (57%) şi Israel (56%). La nivel mondial, 40% dintre angajatori găsesc dificilă recrutarea de personal calificat.

Aflate în această dificultate, 53% dintre companii recurg la programe de training şi dezvoltare personală a propriilor angajaţi.  În ţările din Europa însă, criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări. 

La polul opus, se află China cu doar 10% dintre angajatori care nu pot umple poziţiile cu personal calificat. Printre profesiile care suferă cea mai mare lipsă a resurselor umane se găsesc: muncitorii calificaţi, conducătorii auto, inginerii, reprezentanţii de vânzări, tehnicienii şi IT-iştii.

Cea mai mare cauză pentru care angajatorii nu pot umple poziţiile deschise este identificată de ManpowerGroup ca fiind lipsa de aplicanţi. Aceasta este urmată de lipsa competenţelor tehnice, lipsa experienţei, oferta salarială prea mică şi la final, lipsa abilităţilor personale.

3. Mai puţin de 10% din companiile româneşti din IT au asigurare de răspundere profesională

În România există peste 14.000 de companii de dezvoltare şi consultanţă IT şi mai puţin de 10% din acestea au vreo asigurare de răspundere profesională, deşi aceasta este o cerinţă standard de la potenţialii clienţi străini, estimează CertAsig.

„Estimăm că mai puţin de 10% din aceste 14.000 companii IT au vreo asigurare de răspundere profesională (…) În cazul în care doresc să se extindă la nivel internaţional şi să concureze pentru proiecte mai substanţiale şi mai profitabile, companiile de IT din România vor trebui pur şi simplu să fie pregătite şi asigurate corespunzător”, spune James Grindley, CEO CertAsig. 

Asigurare de răspundere profesională Potrivit companiei, există peste 14.000 de companii de dezvoltare şi consultanţă IT în România şi ele generează împreună o cifră de afaceri de peste 4 miliarde euro şi angajează mai mult de 75.000 de profesionişti.

Consultanţii şi dezvoltatorii IT sunt din ce în ce mai expuşi la consecinţe legale din partea clienţilor nemulţumiţi. În cazul unor defecţiuni de sisteme, al unor pierderi de date sau probleme de securitate IT, dezvoltatorii IT pot fi obligaţi să plătească despăgubiri semnificative clienţilor nemulţumiţi, în plus faţă de pierderile de venituri.

Produsele de asigurare specializate pentru companiile IT acoperă mai multe potenţiale riscuri, cum ar fi neglijenţa accidentală generatoare de pierderi financiare pentru clientul consultantului, costuri ale potenţialelor compensaţii plătibile clienţilor (în cazul activităţii sau consilierii neglijente), rambursarea tarifelor achitate de clienţi sau riscul neachitării facturilor restante, costuri cu apărarea juridică etc.

Asigurarea poate fi extinsă pentru a acoperi inclusiv agenţi legali sau sub-contractori ai consultantului IT asigurat. Acest tip de asigurare este unul dintre cele trei tipuri de produse de asigurare specializate pe care companiile din România le vor descoperi în 2017. Asigurarea de parcuri eoliene

Un altul îl reprezintă asigurarea de parcuri eoliene. Parcurile eoliene sunt o industrie în creştere în România, reprezentând în prezent aproximativ 6% din producţia totală de energie din România (conform datelor  centralizate de Transelectrica). Parcurile eoliene sunt expuse la multe tipuri de riscuri de daune materiale, deja bine acoperite de către produsele specializate de asigurări de proprietăţi şi asigurări tehnice.

„Pe măsură ce energia regenerabilă continuă să ia amploare, creşte şi riscul financiar reprezentat de volatilitatea inerentă a resurselor pe care se bazează acest domeniu”, au mai spus reprezentanţii companiei. Asigurarea pentru păduri şi masă lemnoasă

Una dintre cele mai controversate industrii din România, cea a exploatărilor forestiere, aduce încă semne de întrebare, cu privire la interesul companiilor din acest domeniu în a-şi asigura activitatea, dar mai ales cu privire la concretizarea acestei intenţii. „Am remarcat o creştere semnificativă a interesului din partea proprietarilor şi companiilor de silvicultură şi exploatarea lemnului, dar rata de penetrare a asigurărilor forestiere rămâne surprinzător de scăzută”, adaugă James Grindley.

„Pe piaţa asigurărilor corporate, vedem 2017 ca pe un an cu un grad mai mare de maturizare pentru companii, care înţeleg din ce în ce mai bine faptul că asigurarea potrivită îi poate avantaja în afaceri:  pe lângă protecţia faţă de diverse riscuri, produsele de asigurare specializate ajută companiile să fie mai competitive şi să îndelinească standardele cerute de clienţii lor, mai precizează James Grindley.

Digi24.ro

4. Reguli noi pentru fermierii români

Guvernul va limita achiziţia de teren agricol pentru fermierii români. Aceştia vor putea cumpăra cel mult 250 de hectare cu garanţie de la stat, un sfert din cele o mie de hectare, cât era până acum, potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii.

Statul va garanta însă 80% din valoarea creditului pentru cumprarea pământului, faţă de 50%, vechea prevedere. Proiectul este deja lansat în dezbatere publică, însă se va aproba doar după decizia Comisiei Europene.

Euractiv.ro

5. Omul cu laserele de la proteste: Un grup vrea să răstoarne legislația care oprește hoțiile de lemn

Bogdan Micu, în emisiunea realizată de Lucian Mândruță, avertizează că are loc o mișcare întreagă, coordonată de câțiva „lobby”-iști, plătiți de firmele mari din industrie, care încearcă să oprească aceste legi.

Vor să scoată tot, spune Micu.

Bogdan Micu: Adevărul e că, în timp ce noi suntem aici, are loc o mișcare întreagă, coordonată de câțiva „lobby”-iști, plătiți de firmele mari din industrie, care încearcă să oprească aceste legi. Vor să scoată tot.

Lucian Mândruță: Pentru că ei nu mai pot să fure…

Bogdan Micu: Asta e o problemă de securitate națională. Nu e vorba de câțiva oameni, sau de un minister, este vorba de avuția țării și o problemă de mediu, iar pe ei nu îi interesează decât veniturile lor proprii. 

E un tip, Tobescu îl cheamă, care și-a făcut o politică deschisă din a opri acest lucru și vrea să oprească două legi majore, OUG 51[2016], care îi permite polițistului, pentru prima oară în istoria noastră, să-i ia mașina. Și chestia asta i-a lovit foarte tare, nimeni nu mai iese cu lemn furat și a doua, woodtracking, sistemul care face trasabilitatea.  

Suntem unici în lume

Declarațiile lui Bogdan Micu în emisiunea realizată de Lucian Mândruță – pe larg.

Businessmagazin.ro

6. De ce este bună România pentru teste: ţara care poate ucide sau propulsa un produs

Cele 18 milioane de locuitori ai României şi apetitul lor pentru noutăţi sunt un motiv solid pentru ca inovaţii din cele mai variate domenii să fie testate pe plan local, fie ele iaurturi, modele de magazine, ţigări electronice, modele de management sau inovaţii de producţie.

Mai mult de atât, nu doar multinaţionalele testează pe piaţă noutăţile, ci sunt şi companii româneşti – încă puţine – care dau tonul în domeniile lor de activitate. În urmă cu şase ani, Business Magazin povestea că România nu mai este doar un loc în care sunt replicate şabloanele de pe alte meleaguri, ci şi unul din care inovaţiile îşi sapă o matcă tot mai vizibilă. Cele care sunt validate iau apoi calea străinătăţii. Ţara nu mai exportă doar lohn, ci şi idei, procese, produse inovatoare.

3,43 miliarde lei este valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România, arată datele oficiale. E mult? E puţin? Faţă de alte ţări, chiar din regiune, suma nu este mare: în Ungaria, de pildă, 1,4% din PIB sunt cheltuieli pentru cercetare, iar în Cehia ponderea urcă spre 2%.

Chiar dacă datele de la Institutul Naţional de Statistică indică o încetinire a inovaţiei pe plan local, în ce priveşte numărul de noutăţi, sunt modele şi idei româneşti care câştigă consumatori şi care joacă roluri hotărâtoare în evoluţia companiilor, fie ele filiale de multinaţionale sau firme autohtone. Liderul pieţei de ţigarete în România, British American Tobacco, a ales România pentru a lansa în premieră mondială dispozitivul iFuse, realizat în urma unor investiţii de 600 de milioane de euro; piaţa locală este, desigur, doar primul pas. Spălătoria Kromatic din Braşov aplică tehnologia RFID, iar modelul său, validat deopotrivă de cifra de afaceri, profitabilitate şi premii internaţionale, inspiră alte companii din întreaga lume. Saint-Gobain a inventat pe plan local o unitate de reciclare a gipsului; linia tehnologică a fost dezvoltată împreună cu un furnizor din Baia Mare, iar modelul este replicat în fabrici ale grupului din ţări ca Brazilia, Malaezia sau Vietnam.

Indiferent care este domeniul în care se nasc inovaţiile – comerţ, produse, servicii sau sănătate, un lucru este clar. „Laboratorul” cu cei peste 18 de milioane de locuitori ai României este un atu, care are o mare greutate.

În primăvara anului trecut, British American Tobacco anunţa că lansează în România, în premieră mondială, Kent glo iFUSE, un produs hibrid, care combină tutunul cu tehnologia electronică de ultimă generaţie. Conform reprezentanţilor BAT, este un produs cu conţinut de nicotină şi aromă de tutun, dar cu riscuri reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru că tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiind eliminate fumul, scrumul şi mirosurile asociate fumatului.

BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla până în 2020, la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China. La momentul lansării, Gemma Webb, general manager al British American Tobacco România, declara: „Suntem foarte încântaţi că România a fost aleasă ca prima ţară din lume pentru lansarea glo iFUSE. Acest demers subliniază încă o dată dorinţa BAT de a continua investiţiile sale în România şi în dezvoltarea de noi tehnologii, fiind susţinut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela mărcii Kent”. BAT a investit peste 600 milioane de euro în ultimii ani pentru dezvoltarea acestor produse în laboratoarele sale de cercetare din Anglia.

BAT a testat produsul glo iFUSE pe piaţa din România încă din noiembrie 2015, ţara fiind aleasă pentru importanţa pe care o are în businessul BAT la nivel mondial; cota de piaţă deţinută de Kent în aprilie 2016 se plasa la 26%, conform reprezentanţilor companiei. Din luna aprilie a anului trecut, glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods sunt vândute în sute de magazine din Bucureşti – dispozitivul costă 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu două capsule) este 30 lei.

glo iFUSE este un produs hibrid creat să funcţioneze cu capsule Kent Neopods ce conţin tutun şi lichid, având gust şi aromă de tutun. Capsulele Kent Neopods au trei componente: un element de încălzire, un compartiment cu lichid şi unul cu tutun. Elementul de încălzire procesează şi transformă lichidul cu conţinut de nicotină în vapori; aceştia traversează secţiunea cu tutun, eliberând vapori cu arome de tutun.

REVISTA PRESEI 21.02.2017

REVISTA PRESEI 21.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Băncile de pe piaţa românească au încheiat anul 2016 cu profituri de aproape un miliard de euro
Agerpres.ro.
  1. România a exportat îmbrăcăminte și accesorii de 2,4 miliarde euro, în primele 10 luni din 2016
  2. Dacia, locul trei în topul celor mai fiabile mărci auto din Marea Britanie.
  3. Ministrul Turismului: Ne gândim la un fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate
  4. Mircea-Titus Dobre: MasterPlanul pentru investiții în turism va fi legiferat până la 1 iulie; românii trebuie să redescopere România.
  5. Ministerul Comunicațiilor: Interogările ANAF pentru domeniile ‘.ro’ trebuie să fie realizate numai în situații fundamentate.
Digi24.ro.
  1. România, în topul energiei verde publicat de Banca Mondială.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Băncile de pe piaţa românească au încheiat anul 2016 cu profituri de aproape un miliard de euro

Cele 37 de bănci active pe piaţa românească au încheiat anul 2016 cu active nete de 393,9 miliarde lei (86,7 miliarde euro) şi profituri totale cumulate de 4,33 miliarde lei (954 milioane de euro), pe fondul reducerii creditelor neperformante, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, la 31 decembrie 2016, rata medie a creditelor neperformante la nivelul întregului sector bancar a coborât la 9,46%, de la 10% în septembrie 2016 şi 13,51% în decembrie 2015. În schimb, rata solvabilităţii la nivelul sectorului bancar a coborât uşor la finalul anului trecut, la 18,33%, de la 18,76% în septembrie 2016, dar rămâne semnificativ peste nivelul minim solicitat de normele bancare, de 8%, arată datele publicate de BNR.

Activele băncilor din România au crescut cu 4,4% anul trecut, de la 377,2 miliarde lei la finalul lui 2015, însă profitabilitatea s-a redus. Astfel, în 2015, băncile au obţinut un profit cumulat de 4,68 miliarde lei, corespunzător unui randament al activelor (profit raportat la activele totale) de 1,24%, comparativ cu 1,10% – profit de 4,33 miliarde lei – în 2016. La finalul anului trecut, pe piaţa românească operau 37 de bănci, din care opt au statut de sucursale ale unor bănci cu sediul în alte state membre ale Uniunii Europene.

Agerpres.ro

2. România a exportat îmbrăcăminte și accesorii de 2,4 miliarde euro, în primele 10 luni din 2016

România a exportat, în primele zece luni din 2016, îmbrăcăminte și accesorii în sumă de 2,41 miliarde euro, o valoare cu 1,2% mai mare față de cea din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Importurile de îmbrăcăminte și accesorii s-au cifrat la 1,13 miliarde euro, fiind cu 25,7% mai mari comparativ cu cele din perioada ianuarie — octombrie 2015, înregistrându-se astfel un excedent de 1,27 miliarde euro pe acest segment.

Conform datelor Ministerului Economiei, valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele 10 luni ale anului 2016, a depășit 103,43 miliarde euro, în creștere cu 5,3% față de primele zece luni din 2015, exportul înregistrând o creștere la 47,767 miliarde euro (+4,1%), iar importul o creștere la 55,67 miliarde euro (+6,4%).

În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României a crescut cu 23,2%, de la nivelul de—6,414 miliarde euro (la 31 octombrie 2015), la—7,904 miliarde euro (la 31 octombrie 2016).

3. Dacia, locul trei în topul celor mai fiabile mărci auto din Marea Britanie

Lista celor mai fiabile mărci de automobile din Marea Britanie este dominată de producătorii japonezi, o surpriză fiind însă clasarea pe locul trei a mărcii Dacia, ceea ce dovedește că reducerea costurilor nu înseamnă și diminuarea fiabilității, potrivit unui articol apărut în publicația Auto Express.

În fiecare an, 50.000 de automobiliști din Marea Britanie participă la un sondaj derulat de Driver Power fiind rugați să dea note automobilelor lor în funcție de diferiți factori, inclusiv fiabilitatea. Rezultatele sondajelor se bazează pe declarațiile automobiliștilor astfel că pot apărea nume surpriză dar sondajul oferă un indiciu cu privire la constructorii auto care se bucură de aprecierea automobiliștilor.

Mărcile japoneze domină primele zece poziții, Lexus, Toyota, Honda, Mazda, Suzuki și Subaru fiind incluse. Dacia ocupă locul al treilea, după Lexus. „Simplicitatea și calitatea componentelor mecanice Renault par să fie la baza succesului produselor Dacia”, apreciază jurnaliștii de la Auto Express.

Cea mai mare surpriză o constituie faptul că marca Tesla este considerată cea mai fiabilă marcă de automobil, în pofida faptului că producătorul american produce un număr relativ mic de automobile. În schimb, pe ultimele poziții ale celor mai fiabile mărci de autoturisme se regăsesc Mini, Jeep, Land Rover, Volkswagen și Nissan.

În 2016, Dacia a vândut peste 584.000 de vehicule în total și a atins un nou record pe piețele externe, cu mai mult de 545.000 de unități comercializate. Europa domină în clasamentul pe regiuni, circa trei sferturi din mașinile vândute de Dacia în 2016 fiind înmatriculate în țările Vechiului Continent. Cu peste 112.000 de unități, ceea ce reprezintă cea mai bună performanță înregistrată până în prezent, Franța este prima destinație de export a Dacia. Spania ocupă a doua treaptă a podiumului, cu vânzări de 54.543 unități și o cotă de piață de 4,13%. Italia se situează pe poziția a treia, cu peste 52.000 de unități, urmată de Germania, unde au fost vândute anul trecut aproape 51.000 de vehicule marca Dacia. În Marea Britanie, Dacia a vândut anul trecut 26.562 unități, ceea ce situează Regatul Unit pe locul șapte în clasamentul piețelor externe ale mărcii.

4. Ministrul Turismului: Ne gândim la un fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate

Găsirea celor mai bune soluții de garantare care să asigure că turiștii nu își vor pierde banii în caz de insolvență sau faliment al agențiilor de turism reprezintă o prioritate în mandatul ministrului Turismului, Mircea-Titus Dobre.

„Avem o directivă europeană pe care trebuia să o punem în aplicare de câțiva ani buni. La ora actuală, au fost foarte multe discuții. Că vorbim de fond de garantare, că vorbim de cont fiduciar, că vorbim despre depozit bancar, poliță de asigurate etc. Eu, ca reprezentant al unei instituții publice centrale trebuie să mă gândesc la cetățean și să spun așa: ca să mă asigur și să fiu 100% sigur că cetățeanul este protejat când își cumpără un pachet early booking cu 3, 6 luni înainte, acesta trebuie să aibă o garanție în cazul în care compania intră chiar și în insolvabilitate, nu numai în insolvență sau în faliment cum se vorbește în directiva europeană”, a declarat luni, la Digi24, ministrul Turismului.

Acesta a precizat că, deși există amenzi „usturătoare” pentru agențiile care intră în insolvabilitate, consumatorul nu rezolvă nimic pentru că, deși dă compania în judecată, polița de asigurare de maximum 50.000 de dolari nu este suficientă.

„Ne gândim foarte clar, ca minister, să se realizeze de către asociațiile patronale, agenții, un fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate din partea Ministerului Turismului, a MFP (Ministerul Finanțelor — n.r.), iar restul din zona privată. Statul doar să aibă un control, să știe că nu se face altceva cu acești bani. În primul an de la înființarea fondului, nimeni nu trebuie să se atingă de bani. În al doilea an, 25% din bani ar putea fi folosiți în alte investiții. În anul trei, 50%, în anul patru 75%”, a spus Dobre.

Ministrul a subliniat că a cerut de la MFP să i se dea cifrele de afaceri ale agențiilor și veniturile realizate în ultimii 4, 5 ani, pentru a stabili un procentaj.

5. Mircea-Titus Dobre: MasterPlanul pentru investiții în turism va fi legiferat până la 1 iulie; românii trebuie să redescopere România

Ministerul turismului a inițiat un MasterPlan pentru investiții în domeniu, care va fi legiferat până la 1 iulie 2017, a declarat luni, la Digi24, ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre.

„Turismul trebuie să fie o ramură prioritară, românii trebuie să redescopere România. Multe obiective turistice nu sunt puse în valoare. De aceea am inițiat și un MasterPlan pentru investiții în turism. Până la 1 iulie 2017 vom legifera acest MasterPlan. Este proiectul nostru. Nu vorbim de acel MasterPlan pentru 2007-2026 care de fapt nu există pentru că nu a fost legiferat printr-o Hotărâre de Guvern. La ora actuală, avem un buget de 25 milioane de lei pentru finalizarea unor investiții. Este vorba de trei domenii schiabile, un centru balneo la Borsec și un centru de fizioterapie la Govora’, a spus Dobre.

El a apreciat că aceste investiții se pot finaliza repede și a precizat că, după organizarea Ministerului Turismului, va merge personal să monitorizeze fiecare investiție începută pentru a vedea ce se mai poate finaliza.

„Legea Turismului trebuie să fie, de asemenea, finalizată până la 1 iulie 2017, astfel ca de la 1 ianuarie 2018 să intre în vigoare. Legea trebuie discutată cu tot ceea ce înseamnă organizații de profil, profesionale. Preiau draftul făcut în ultimii ani de guvernare PSD și care trebuie doar completat. Am avut deja o discuție cu reprezentanți ai federațiilor și asociațiilor de profil”, a mai spus Mircea-Titus Dobre.

6. Ministerul Comunicațiilor: Interogările ANAF pentru domeniile ‘.ro’ trebuie să fie realizate numai în situații fundamentate

Interogările de date pe care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) le va solicita despre deținătorii de domenii ‘.ro’ trebuie să fie realizate numai pentru situații temeinic fundamentate, în conformitate cu legislația în vigoare, a afirmat ministrul Comunicațiilor, Augustin Jianu, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la sfârșitul săptămânii trecute cu președintele Fiscului, Bogdan-Nicolae Stan.

„Este esențial să ne asigurăm că interogările nu pot fi făcute decât pentru situații temeinic fundamentate, în conformitate cu legislația în vigoare. Premisele de la care pornește proiectul sunt corecte. Combaterea evaziunii fiscale, împreună cu interoperabilitatea, sunt deziderate naționale prin care urmărim să ne aliniem standardelor europene. Această inițiativă va scurta semnificativ timpul de interacțiune dintre ANAF și ICI, automatizând o parte importantă a procesului de combatere al fraudei fiscale. Acesta este un pas important dintr-un proces mult mai amplu, care vizează interoperabilitatea la nivel național”, a spus Jianu, conform unui comunicat postat pe site-ul ministerului.

La rândul rău, șeful ANAF, Bogdan-Nicolae Stan a menționat că ideea nu este nouă, singura modificare fiind aceea că transferul de informație se va face în mod digital și nu în format tipărit pe hârtie.

„Ideea nu este nouă. Accesul la aceste date se putea face și până acum, în baza Legii 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală. Diferența este că transferul de informație se va face în mod digital și nu în format tipărit pe hârtie. Nevoia încheierii unui Protocol între ANAF și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică derivă din amplificarea numărului tranzacțiilor din mediul online. Evaziunea și frauda fiscală în domeniul comerțului online au atins cote fără precedent. Pentru a combate acest fenomen, Fiscul are nevoie să acceseze datele de identificare ale deținătorilor domeniilor de internet cu extensia ‘.ro’. Subliniem că interogările de date vor fi făcute exclusiv pentru cazurile în care există suspiciuni, în sensul neînregistrării, nedeclarării și neplății obligațiilor fiscale, interogările fiind fundamentate de analize de risc temeinice, în conformitate cu Codul de Procedură Fiscală. Valorificarea datelor obținute în urma acestui Protocol se va face exclusiv în cadrul activităților de control fiscal sau a inspecțiilor fiscale”, a explicat Nicolae-Stan.

Protocolul de colaborare privind schimbul de informații dintre ANAF și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) se referă la o aplicație tehnică de interoperabilitate care aduce cu sine eficientizarea activității ANAF împreună cu optimizarea resurselor implicate în interacțiunea dintre ANAF și operatorii economici.

Potrivit MCSI, având în vedere prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, ANAF și-a asumat obligația de a prezenta în mod deschis intenția de a acționa în domeniul creșterii colectării și a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, proiectul fiind supus spre dezbatere publică. Comparativ cu activitatea de până în prezent, contribuția proiectului este aceea că elimină solicitările redactate pe suport fizic (hârtie). Proiectul respectă legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, în data de 14 februarie, că va semna cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică București (ICI) un protocol de colaborare în vederea schimbului de informații.

În acest context, ICI București va pune la dispoziția Agenției datele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin privind colectarea veniturilor și prevenirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale. Astfel, protocolul va avea ca obiect colaborarea părților în vederea transmiterii datelor de identificare din baza de date a ICI București ale deținătorilor domeniilor cu extensia „.ro”, înregistrate în serviciul RoTLD.

Fiscul precizează că furnizarea datelor de către ICI București se va realiza cu respectarea legislației în vigoare, iar Direcția Generală Tehnologia Informației din cadrul ANAF va asigura aplicația informatică de interogare domeniu/vizualizare răspuns, în scopul obținerii de informații despre proprietarul/proprietarii unui domeniu sau a unei liste de domenii de internet din România.

Compartimentul de specialitate, RoTLD, din cadrul ICI București, va dezvolta un serviciu web prin care se vor transmite informațiile, conform procedurii comune de lucru, iar proiectele de acte normative, inițiate de ANAF, sunt lansate în dezbatere publică și au fost publicate pe site-ul www.anaf.ro.

Digi24.ro

7. România, în topul energiei verde publicat de Banca Mondială

Potrivit unui raport publicat de Banca Mondială, România se află pe un loc fruntaș în topul RISE(topul indicatorilor pentru energie sustenabilă) publicat de instituție.

Rezultatele obținute de fiecare țară în raportul Regulatory Indicators for Sustainable Energy(RISE) reprezintă o imagine de moment a politicilor din domeniul energiei, organizate în trei categorii: accesul la energie, eficiența energetică și energie regenerabilă. Potrivit Băncii Mondiale, România ocupă locul 7 cu 87 de puncte (100 de puncte la accesul la energie, 86 de puncte la eficiența energetică și 74 de puncte la energie regenerabilă).

Danemarca este țara care a obținut cel mai bun scor în topul RISE, 94 de puncte, urmată de Canada și SUA cu câte 91 de puncte și Olanda cu 90 de puncte.

La polul opus găsim Somalia, cu doar 5 puncte, Haiti, cu 11 puncte și Mauritania cu 13 puncte.

REVISTA PRESEI 20.02.2017

REVISTA PRESEI 20.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

  1. Analiză KPMG: Bugetul României pe 2017 e ca „mersul pe sârmă”.
  2. Una din cinci companii va acorda angajatelor tichete sau carduri cadou de 8 Martie.

Agerpres.ro.

  1. România a exportat fier și oțel de 1,424 miliarde euro, în primele 10 luni din 2016.
  2. Târgul de Turism al României: Românii au cumpărat mii de vacanțe cu reduceri de 40-50%; România, Grecia, Bulgaria și Spania, cele mai vândute destinații.

Digi24.ro.

  1. Situaţie îngrijorătoare pentru mediul de afaceri: Doar 39 dintre firmele înfiinţate în 1990 mai există.
  2. Ungaria acuză: Marile companii vând produse mai proaste în Est la preţuri ca în Vest.
  3. Reguli noi pentru fermierii români.

Avocatnet.ro.

  1. De joi, micro și IMM pot cere finanțare pentru dezvoltarea afacerii. Cum completezi cererea?

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Analiză KPMG: Bugetul României pe 2017 e ca „mersul pe sârmă”

Bugetul conturat de Guvern pentru anul 2017 ridică îngrijorări cu privire la îndeplinirea rezultatelor propuse, context în care analiştii firmei de consultanţă şi audit KPMG oferă o imagine mai amplă asupra implicaţiilor pe care le au măsurile bugetare propuse la nivelul mediului de afaceri şi societăţii.

Dincolo de a fi una dintre cele mai importante sarcini ale Executivului, bugetul de stat este de asemenea o oportunitate pentru numeroase discuţii. Analiştii KPMG au analizat, într-un raport intitulat „Walking a thin line – 2017 Romanian budget” (Mersul pe sârmă – Bugetul României în 2017), câteva dintre cele mai importante proiecţii ale Guvernului pentru anul 2017, cu scopul oferirii unei imagini de ansamblu a implicaţiilor relevante care au un impact asupra mediului de afaceri şi cetăţenilor.

Bugetul din acest an trasat de Guvern a fost privit cu suspiciuni de analiştii economici, însuşi preşedintele Klaus Iohannis declarând, atunci când a promulgat Legea bugetului de stat, că este „problematic şi riscant”, veniturile fiind supraapreciate, iar cheltuielile fiind prevăzute în sume foarte mari.

Potrivit analiştilor KPMG, bugetul este un exerciţiu de planificare şi el este construit pe estimări, sunt făcute predicţii, iar posibilitatea să apară schimbări este destul de mare. Analiza KPMG a fost realizată pe baza proiecţiilor bugetare pentru perioada 2017-2020, şi dezvăluie mai multe concluzii. Creşterea economică, bazată pe consum Dezvoltarea proiectată a economiei în perioada analizată se bazează pe consum.

Cu toate acestea, creşterea economică pe termen lung bazată numai pe consum nu creează premisele pentru dezvoltare sustenabilă şi durabilă, deoarece acest tip de creştere economică poate dura numai atât cât consumul continuă. Mai multe măsuri bugetare vor ajuta la creşterea consumului.

Printre acestea se regăsesc: creşterea salariului minim brut la 1.450 de lei/lună, creşterea cu 15% a salariilor pentru personalul angajat în sectoarele sănătate şi educaţie, creşterea cu 20% a salariilor bugetarilor din administraţia publică, creşterea punctului de pensie la 1.000 de lei, începând cu 1 iulie 2017, exceptarea de la plata taxelor a pensiilor egale cu sau sub valoarea de 2.000 de lei, creşterea alocaţiei sociale pentru pensionare la 520 de lei, începând cu 1 martie 2017. Stimulente fiscale pentru anumite sectoare ale economiei

O măsură a noului Guvern este scutirea de taxe pentru profitul reinvestit, iar aceasta susţine companiile cu profit fiscal care reinvestesc profitul în echipament tehnologic.  

Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru 10 ani, începând cu 2017, pentru firmele cu activităţi în sectorul cercetare-dezvoltare şi inovare este o altă măsură. O altă măsură este reducerea cotei de impozitare de la 3% la 1% pentru microîntreprinderile care obţin tipurile de venituri prevăzute de lege, până la echivalentul a 500.000 de euro, şi care au cel puţin un anagajat. Aceasta este de aşteptat să încurajeze micii investitori care îşi construiesc afaceri proprii.

Costul muncii va creşte

Cu toate acestea, costul muncii va creşte, atât în sectorul privat, datorită majorării salariului minim brut, cât şi în instituţiile publice, datorită majorării salariilor pentru angajaţii din educaţie şi sănătate şi pentru bugetarii din administraţia publică. Din cauza măririi salariilor pentru funcţionarii publici, KPMG se aşteaptă la o creştere a calităţii serviciilor publice oferite de instituţiile locale, precum şi o schimbare în atitudinea şi mentalitatea funcţionarilor publici, care sunt aşteptaţi să arate un angajament mai mare în a-şi face datoria pentru binele comunităţii. Fondurile europene şi investiţiile publice

Rata creşterii veniturilor bugetului general consolidat de 10,41% este depăşită în mod semnificativ de rata medie de creştere a veniturilor asigurate de fondurile primite de la Uniunea Europeană, de 47,06%.

Această proiecţie pare a fi extrem de optimistă şi credibilitatea sa poate fi pusă la îndoială, luând în considerare rata medie anuală de absorbţie a fondurilor europene din perioada 2014-2016, care a fost mult mai scăzută decât a fost estimat, potrivit analiştilor KPMG. În contextul argumentelor de mai sus, KPMG concluzionează că bugetul pe anul 2017 este construit pe previziuni economice solide, dar şi pe elemente descrise mai puţin amănunţit. Aceasta are potenţialul de a ridica îngrijorări cu privire la soliditatea premiselor pe care au fost făcute previziunile. Cu toate acestea, bugetul este un exerciţiu de planificare, iar planurile pot fi revizuite.

„Creşterea economică fiind în mod obişnuit principalul obiectiv al fiecărei administraţii, avem încredere că Guvernul va promova şi implementa instrumente fiscale sustenabile, că va lansa politici economice echilibrate, pentru a diminua riscurile recurente, precum creşterea deficitului bugetar”, arată analiştii.

Potrivit lor, ca întotdeauna, vor exista învingători şi vor fi domenii mai puţin favorizate în termeni de impact bugetar. Provocarea reală, însă, şi de asemenea un aspect de monitorizat în următoarele luni este că dacă rezultatele propuse nu vor fi îndeplinite, vor fi generate costuri pentru două componente de bază ale unei economii solide, respectiv mediul de afaceri şi societatea în general.

2. Una din cinci companii va acorda angajatelor tichete sau carduri cadou de 8 Martie

Anul acesta aproximativ una din cinci companii va acorda angajatelor tichete sau carduri cadou de 8 Martie, conform estimărilor Edenred România.

Aceste beneficii sunt scutite de impozite şi de taxe sociale salariale şi patronale, în limita sumei de 150 lei pentru fiecare angajată. În 2016, peste 200.000 de angajate au primit din partea companiilor angajatoare, de 8 Martie, tichete şi carduri cadou emise de Edenred. „În acest an, estimăm o creştere cu 20% a numărului de companii care vor acorda salariatelor tichete şi carduri cadou de 8 Martie.

În general, companiile mari şi foarte mari au majorat încă de anul trecut valoarea şi frecvenţa beneficiilor pentru salariaţi, astfel că în 2017 tendinţa de a acorda tichete sau carduri cadou se accentuează în segmentul firmelor de dimensiuni mici şi medii.

Orientarea clienţilor noştri este spre adoptarea soluţiilor digitale atât pentru tichetele de masă, cât şi pentru tichetele cadou”, spune Dana Sîntejudean, director general adjunct al Edenred România. În 2016, cele mai multe angajate care au primit tichete sau carduri cadou de 8 Martie lucrează în companii din Bucureşti, Cluj şi Constanţa.

Mai mult de 50% din volumul total al tichetelor şi cardurilor cadou acordate de 8 Martie angajatelor în 2016 a fost în aceste judeţe. În ceea ce priveşte preferinţele angajatelor, cele mai multe au ales să-şi cheltuiască tichetele şi cardurile cadou în retail-ul modern.

Pe lângă marile supermarketuri şi hypermarketuri, cele mai multe angajate şi-au îndreptat preferinţele către cadouri din domeniile farma, moda, electronice, decoraţiuni/ bricolaj, accesorii şi sport.

„Tichetele cadou sunt în continuare majoritare ca pondere, dar cardurile cadou au o evoluţie foarte bună, de la an la an tot mai multe companii optează pentru soluţii digitale. Până în 2020, grupul Edenred estimează că 80% dintre soluţiile dedicate beneficiilor extrasalariale vor fi pe suport digital”, potrivit Edenred.

Agerpres.ro

3. România a exportat fier și oțel de 1,424 miliarde euro, în primele 10 luni din 2016

România a exportat, în primele zece luni din 2016, fier și oțel în sumă de 1,424 miliarde euro, o valoare cu 13,3% mai mică față de cea din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Importurile de fier și oțel s-au cifrat la 2,054 miliarde euro, fiind cu 8,9% mai mici comparativ cu cele din perioada ianuarie — octombrie 2015, înregistrându-se astfel un deficit de 630 milioane euro pe acest segment.

Conform datelor Ministerului Economiei, valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele 10 luni ale anului 2016, a fost de peste 103,43 miliarde euro, în creștere cu 5,3% față de primele zece luni ale anului 2015, exportul înregistrând o creștere la 47,767 miliarde euro (+4,1%), iar importul o creștere la 55,67 miliarde euro (+6,4%). În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României a crescut cu 23,2%, de la nivelul de—6,414 miliarde euro (la 31 octombrie 2015), la—7,904 miliarde euro (la 31 octombrie 2016).

4. Târgul de Turism al României: Românii au cumpărat mii de vacanțe cu reduceri de 40-50%; România, Grecia, Bulgaria și Spania, cele mai vândute destinații

Sute de români au luat, joi dimineață, startul în cursa pentru vacanțe cu reduceri de până la 50%, iar aleile de la Romexpo, locul în care se desfășoară Târgul de Turism al României (TTR), s-au animat cu mult înainte de ora oficială de deschidere.

Reprezentanții industriei de hospitality apreciază că până duminică după-amiază, la închiderea ediției, numărul vizitatorilor va trece de 200.000. Potrivit acestora, pentru cei care doresc să aibă mai multe opțiuni pentru vacanțe și călătorii acum este cel mai bun moment din an să rezerve.

Peste 250 de agenții de turism și tour-operatori din 14 țări (Austria, Bulgaria, Egipt, Croația, Federația Rusă, Grecia, Israel, Moldova, Palestina, Polonia, Republica Dominicană, România, Turcia și Ungaria) au încercat să atragă cât mai mulți cumpărători în standurile lor, oferind prețuri cu reduceri speciale pentru vacanțe exotice, croaziere de lux, sejururi pe litoralul românesc și în Delta Dunării, mini-vacanțe de Paște, 1 Mai, pachete city break și chartere pentru destinații din Spania, Turcia și Grecia. Majoritatea agențiilor de turism au oferit, pe durata târgului, reduceri suplimentare față de cele de early booking, de 5-10%, reduceri care vor fi valabile inclusiv luni, în agențiile de turism.

Majoritatea românilor interesați de vacanțe cu prețuri mai bune nu au vrut să rateze nici spectacolul târgului. Între o baclava, o dobrogeană, sau o felie de cozonac ca pe vremea bunicii, stropite cu spor cu câte un pahar cu vin sau un cocteil, după dărnicia expozantului, vizitatorii s-au oprit la standuri, unii pentru a studia ofertele, alții pentru a beneficia „pe încredere” de cea mai bună ofertă. Iar cei din urmă spun că aleg fie să meargă cu agenții cu care deja au mai călătorit, în care au încredere, fie cu cele recomandate de prieteni.

„Românii își rezervă tot mai din timp vacanțele, avem din ce în ce mai multe rezervări early booking în ultimii ani. Ca urmare, ianuarie și februarie au devenit luni de vârf ale vânzărilor de vacanțe, impulsionate de discounturile consistente, de până la 45% și de posibilitatea de a alege dintre cele mai bune oferte existente pe piață. Avem o creștere de peste 30% a vânzărilor în perioada de early booking față de anul trecut. Sunt multe hoteluri din destinații interne și externe care deja sunt în stop sale pentru perioadele de vârf de sezon (20 iunie-10 iulie și 20 august-10 septembrie”, spune Cosmin Marinof, director național de vânzări TUI TravelCenter/Eurolines.

Mai mult de jumătate dintre cei care ajung la târgul de turism al României vor chilipiruri, vacanțe de vară cu avionul în străinătate pentru șapte nopți, care să se încadreze în tarife sub 300 de euro de persoană, adică mai mici cu până la 50% decât în mod curent, spun reprezentanții Christian Tours. Ceilalți sunt fie seniori, care caută circuite cu autocarul în Europa sau pelerinaje, fie turiști care vin, efectiv, doar pentru a compara prețurile.

„Din experiența ultimilor ani am constatat că cei care obișnuiesc să viziteze târgurile de turism sunt mari amatori de oferte speciale și chilipiruri, încercând să cumpere, cu această ocazie, vacanțe reduse cu până la 50%. Așa se explică, an de an, aglomerația de la stand. Noi știm ce caută de regulă turiștii și venim în întâmpinarea acestora cu oferte speciale de acest tip. Ca o noutate a acestui început de an, observăm o creștere a apetitului românilor pentru destinații din Spania — Mallorca, Tenerife, Gran Canaria sau Costa Brava”, spune Marius Pandel, CEO Christian Tour. 

Cu toate acestea, cea mai cumpărată destinație este, și în acest an, România, conform celor de la TUI TravelCenter.

Turismul românesc poate depăși anul acesta destinațiile „la modă” precum Bulgaria și Grecia, fiind cu siguranță anul în care România este gata să demonstreze că oferă servicii turistice la același nivel, chiar și superior, față de țările vecine rivale în ale turismului.

„După sezonul turistic 2016, în care România a înregistrat cel mai mare număr de turiști din ultimii 10 ani, atingând cifra de 4,8 milioane de turiști, anul acesta se anunță unul cu foarte multe noutăți la nivel de confort, dar și de transport către stațiuni turistice, prin lansarea unor curse charter, în special către litoralul românesc”, potrivit lui Adrian Voican, managerul agenției de turism Bibi Touring.

Acesta ne-a precizat că prețul mediu per persoana este de 750 lei per sejur. Două treimi din vânzările pe early booking sunt pentru familii cu copii.

„Mamaia rămâne stațiunea nr 1, dar în ușoară scădere față de 2016, cele mai mari creșteri înregistrându-le în acest an Saturn, Cap Aurora, Mangalia și Eforie Nord. Destinațiile balneo cresc foarte mult și, în special, Băile Felix, poate și datorită plusului pe care îl aduce aeroportul Oradea”, a declarat Voican, pentru AGERPRES.

Pentru cei care își duc copiii mici pentru prima dată într-o vacanță, Lucia Morariu, CEO Eximtur, recomandă stațiunile românești, cu atât mai mult cu cât serviciile all inclusive de pe litoralul nostru s-au îmbunătățit mult, la fel ca și programele de animație. De altfel, compania oferă la standul său un catalog special cu „Orașe în România”, în care recomandă hoteluri pentru evenimente personale sau ale companiilor. Tot de aici se mai pot cumpăra bilete de avion pentru zborurile interne spre Constanța din București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Timișoara. Cei interesați, pot consulta un catalog dedicat litoralului românesc în care sunt trecute separat hotelurile cu all inclusive. 

Turoperatorii atrag atenția că există deja, pe litoralul românesc, hoteluri care au „stop sales”, nu neapărat pe vârf de sezon, cât mai ales la sfârșit de iunie, pe parcursul a 7-10 zile.

„Vânzările early booking vor fi cu circa 25% mai mari decât anul trecut. Turiștii care vor însă să beneficieze de early booking trebuie să se grăbească din două motive: fie nu mai sunt camere deja pe unele hoteluri și pe anumite perioade, fie unele hoteluri și-au limitat numărul de camere alocate pe early booking, iar solicitările care depășesc acel număr de camere vor fi tratate ca rezervări normale, fără reducerea de early booking. Cele mai căutate stațiuni sunt Mamaia, Eforie, Venus”, a precizat pentru AGERPRES, Aurelian Marin, președintele agenției Paradis Vacanțe de Vis.

Acesta a apreciat că cel mai bine sunt vândute sunt pachetele de 6 nopți.

„Întrucât, începând cu acest sezon, avem zboruri către litoral din Cluj, Timișoara, Iași și Oradea vom avea o creștere a cererii pentru sejururi de 7 nopți care să se încadreze pe aceste zboruri”, a mai spus Aurelian Marin.

Standul Asociației Litoral — Delta Dunării (ALDD) a atras, și la această ediție, mii de vizitatori care au asistat la patru zile de show-uri și experiențe inedite. ALDD a promovat diferit și distinct două branduri turistice de forță — Mamaia Style și Vama Veche, printre cocteiluri, muzică și dansuri tradiționale.

„Cel mai mare succes pe care l-am prezentat a fost introducerea zborurilor interne între Constanța și patru orașe din țară, precum și conectarea cu orașe europene pe care le considerăm cu potențial de emitere de turiști către litoral și Delta Dunării. Am primit la târg, la stand, vizita a mii de oameni și așteptăm peste două milioane de turiști în acest sezon pe litoralul românesc și în Delta Dunării”, a spus Corina Martin, președintele ALDD.

De altfel, chiar ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre a precizat, încă de la deschiderea TTR că „fiecare zonă, fiecare țară are particularitățile ei, dar, vorbind despre atuurile litoralului românesc, cred că acestea țin de Delta Dunării, zonă unică în Europa. Este un mare avantaj față de competitorii din zonă”. 

Consiliul Județean Arad a lansat, la TTR, programul „City Break în Arad”, care propune trasee turistice scurte în municipiu și în județ pentru cei pasionați de turismul cultural, gastronomic, agroturism, ecoturism. De asemenea, a fost lansat programul „Sărbătorile Pascale în Podgoria Aradului”, care include degustări de vinuri și prezentarea circuitului Drumul Vinului, cu cramele istorice din județ.

Municipiul Sibiu s-a prezentat la TTR cu un stand propriu în care și-a promovat ofertele turistice, dar și agenda principalelor evenimente culturale din oraș, iar Hunedoara promovează, printre altele, Țara Hațegului, Geoparcul Dinozaurilor, Cetatea Deva și Castelul Corvinilor.

„Sub sloganul „Hunedoara — Milioane de ani de povești și legende” vom face o trecere în revistă a milioane de ani de evoluție. Vom începe cu zona Țării Hațegului și Geoparcul Dinozaurilor și vom continua cu perioada dacică — în care vom regăsi brățările dacice și celebra matriță dacică, după care vor urma Cetatea Deva și Castelul Corvinilor”, a declarat pentru AGERPRES, directorul Agenției de Dezvoltare Economico-Socială (ADEH) a județului Hunedoara, Radu Barb.

Dan Carpov, consilier la Consiliul Județean Maramureș, ne-a declarat, la rândul său: „Maramureșul este una dintre principalele atracții atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini. Oferim la târg pachete de 1 Mai și Paște, care pleacă de la 300 lei de persoană. Cred că turiștii nu trebuie să vină în Maramureș cu idei preconcepute. La noi, totul este puțin altfel. Începând cu oamenii. Avem deja investiții noi în structuri de cazare, ceea ce spune multe despre cum ne dezvoltăm ca destinație turistică”.

Primăria orașului Mangalia a prezentat publicului interesat prin materiale informative și manifestări conexe, potențialul turistic al stațiunilor din zona de sud a litoralului Mării Negre: Saturn, Venus, Jupiter, Cap-Aurora, Neptun și Olimp. 

Patronatul Firmelor din Turism „Ion Movilă” — Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol împreună cu Primăria Orașului Eforie, au venit hotărâți să arate românilor că își pot alege o vacanță relaxantă, la standarde înalte de calitate în aceste stațiuni, profitând de ofertele speciale ale celor mai importanți hotelieri din zonă, pachete turistice pentru Sărbătorile Pascale 2017 și 1 Mai, vacanțe de relaxare, wellness și spa, tabere școlare și, nu în ultimul rând, vacanțe de vară la prețuri speciale.

Ca la fiecare ediție a târgului de turism, standul Bucovinei a fost un punct de atracție pentru iubitorii de vacanțe autohtone, tradiții, ospitalitate și bucate alese. Vizitatorii au fost atrași de „Tabere în familie”, un produs turistic care apropie familiile cu copii de autenticitatea vieții în satele Bucovinei. Astfel, pentru 3.000 de lei, o familie cu doi copii poate petrece o săptămână învățând de la localnici tainele olăritului, ale vieții la stână, împletiturilor tradiționale sau gastronomiei. Tabăra se adresează familiilor care își doresc să intre în atmosfera tradițiilor românești, să descopere dansul, spectacolele, muzica și teatrul, poveștile și dragostea cititului, gătitul sănătos în aer liber, sportul, prietenia și principiile unei vieți sănătoase și armonioase.

Bucovina, loc plin de tradiție, încărcat cu multă spiritualitate, a prezentat la standul său o versiune îmbunătățită a aplicației VisitBucovina. Aplicația poate fi descărcată de pe GooglePlay și oferă informații cu privire la obiectivele turistice, posibilități de cazare, evenimente, restaurante și baruri, dar și cultură și timp liber.

În ceea ce privește destinațiile externe, Grecia, Spania și Bulgaria înregistrează cele mai mari vânzări pe early booking.

Egiptul a revenit în oferta turoperatorilor importanți, iar românii au umplut deja multe chartere pentru vacanța de Paște.

„Reluăm vacanțele în Egipt, la Skarm El sheik, din aprilie, după aproape doi ani de întrerupere. De altfel, charterul organizat de Paște este deja ocupat 100%. Pachetul e de 7 nopți pentru Skarm El sheik este oferit la prețuri începând cu 490 euro/persoană la hotel de patru stele. Oferim, de asemenea, circuite în China, în Singapore, precum și în două dintre cele mai îndrăgite destinații — Lisabona & Madeira. Pentru cei care care își planifică vacanțele din timp, îi anunțăm că vom organiza, în premieră Revelionul la Maccao”, spune Dan Goicea, deputy general manager Cocktail Holidays.

Acesta apreciază că, deși românii vânează cele mai bune oferte, se lasă ușor păcăliți de marketingul majorității agențiilor de turism care nu afișează prețul total cu taxe, ci numai prețul de pornire, iar la final constată că au plătit, de fapt, chiar cu 10% mai mult.

Cu un grad de internaționalizare de 33%, prezența internațională de la TTR s-a impus, mai ales prin standurile oficiale ale Turciei, Greciei și Israelului.

Digi24.ro

5. Situaţie îngrijorătoare pentru mediul de afaceri: Doar 39 dintre firmele înfiinţate în 1990 mai există

Doar două din zece companii, înfiinţate acum mai mult de 17 ani, mai sunt active şi astăzi. Jumătate din companiile nou înfiinţate mor, potrivit statisticilor, în mai puţin de 5 ani. Este o situaţie îngrijorătoare pentru mediul românesc de afaceri, atrag atenţia specialiştii.

Cristian Pandel a deschis în urmă cu 20 de ani o agenţie de turism. Era, pe atunci, un student la Drept cu mare pasiune pentru călătorii. A început afacerea cu un capital de 300 de dolari, într-un spaţiu la demisol pe care l-a aranjat împreună cu câţiva prieteni. A lucrat zi şi noapte la visul lui, şi nu de puţine ori a împărţit fluturaşi la metrou ca să găsească noi clienţi.

Cristian Pandel, antreprenor: „Să fii antreprenor în România nu este un lucru uşor. Primii cinci ani nici nu puteam să plătim chiria. Undeva la 10 ani, încă eram o agenţie foarte mică. Trebuie să sapi, exact ca un miner, şi să cauţi filonul de aur. În momentul în care l-ai găsit, începi să creşti”.

Astăzi deţine una dintre cele mai mari agenţii de turism din ţară, a cărei cifră de afaceri a fost în 2015 de aproape 250 de milioane de lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Peste 250.000 de români călătoresc annual prin compania sa, care s-a extins în 10 ţări.

Cristian Pandel, antreprenor: „Suntem unii dintre cei care plătesc cele mai multe taxe din domeniul nostru către statul român şi avem peste 400 de angajaţi”.

Însă puţini antreprenori au avut răbdarea şi tenacitatea lui Cristian. Doar 0,25 la sută dintre firmele care au rezistat până astăzi au capital românesc.

Mai puţin de 20.000 de firme înfiinţate înainte de anul 2000 au rezistat până în prezent. Companiile româneşti au, în medie, o durată de viaţă de 10 ani, o cifră de afaceri de 4 milioane de lei şi 20 de angajaţi.

Specialiştii spun că evoluţia este îngrijorătoare.

Iancu Guda, preşedinte AAFBR: „Anul 1990, cel mai reprezentativ pentru economia de piaţă românească, a înregistrat aproximativ 6000 de companii înregistrate în anul respectiv, din care doar 39 mai sunt astăzi în viaţă. Jumătate din ele nu au nicio activitate”.

Există mai multe motive, spun specialiştii. Taxele mari pe salarii, dar şi faptul că românii fac afaceri în interes personal. Conform datelor, patru din zece firme active sunt înfiinţate după 2011.

6. Ungaria acuză: Marile companii vând produse mai proaste în Est la preţuri ca în Vest

Autorităţile ungare susţin că marile companii obişnuiesc să comercializeze produse de o calitate inferioară pe piaţa din estul Europei, chiar dacă este utilizat acelaşi brand şi preţ ca în ţările din vestul Europei, informează Agerpres.

Oficiul Naţional pentru Siguranţa Alimentelordin Ungaria a analizat un număr de 24 de produse alimentare comercializate prin supermarketurile Lidl şi Aldi. În urma analizei, s-a constatat că versiunea locală a napolitanelor Manner este mai puţin crocantă decât cea vândută în supermarketurile din Austria. De asemenea, analiza a identificat o altă diferenţă de calitate în ceea ce priveşte crema tartinabilă Nutella, care este mai puţin dulce în Ungaria decât în Austria.

„Personal, am fost consternat când am citit acest raport. Cred că vorbim de cel mai mare scandal din ultimele zile”, a declarat şeful cabinetului lui Viktor Orban, Janos Lazar. Acesta a susţinut că Guvernul va lansa o evaluare pe scară largă a produselor comercializate în ţară.

Ungaria nu este singura ţară îngrijorată de calitatea inferioară a produselor comercializate în ţările din fostul bloc comunist din centrul şi estul Europei. Autorităţiile slovace au anunţat săptămâna trecută că au descoperit diferenţe de gust, compoziţie şi aspect în aproape zece produse alimentare vândute local, prin comparaţie cu aceleaşi produse din Germania şi Austria. Administraţia Sanitară Veterinară şi pentru Alimente a dezvăluit că aproape jumătate dinntre alimentele testate au o compoziţie cu mult diferită faţă de produsele vândute de acelaşi brand în ţările din vestul Europei. „Clienţii se aşteaptă la aceeaşi calitatea de la acelaşi brand, oricare ar fi ţara de producţie sau comercializare”, a declarat ministrul slovac al Agriculturii, Gabriela Matecna.

Inspectorii au testat 22 de produse alimentare care se găsesc atât în supermarketurile din Slovacia (în special în Bratislava), cât şi în Austria (în localităţile de graniţă Kittsee şi Hainburh). Printre alimentele testate au existat lactate, produse din carne sau peşte, ciocolată, brânză, băuturi şi produse de patiserie. Inspectorii au analizat atât ambalajul, informaţiile despre compoziţie şi gramajul, cât şi culoarea, gustul şi mirosul. „Până la jumătate din produse s-au remarcat prin diferenţe semnificative ale calităţii”, a declarat Matecna. În acest sens, produsele alimentare comercializate local conţineau mai puţină carne şi mai multă grăsime, îndulcitori şi conservanţi decât în Austria. De asemenea, aveau gramaje mai mici în Slovacia, dar aceleaşi preţuri ca în Austria.

Asociaţia Consumatorilor din Slovacia a întreprins teste similare în 2011, atunci când au fost analizate o serie de produse ambalate din Germania, Austria, Cehias, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Acele teste au confirmat că mai multe companii multinaţionale comercializează produse de o calitate diferită, dar sub acelaşi brand, în anumite ţări din UE. De asemenea, inspectorii au descoperit că era păstrată calitatea doar în cazul ciocolatei Milka.

Comisia Europeană a susţinut anterior că aceste acuzaţii sunt lipsite de orice fundament, iar companiile multinaţionale sunt libere să adapteze calitatea produselor în funcţie de piaţa de comercializare.

7. Reguli noi pentru fermierii români

Guvernul va limita achiziţia de teren agricol pentru fermierii români. Aceştia vor putea cumpăra cel mult 250 de hectare cu garanţie de la stat, un sfert din cele o mie de hectare, cât era până acum, potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii.

Statul va garanta însă 80% din valoarea creditului pentru cumprarea pământului, faţă de 50%, vechea prevedere. Proiectul este deja lansat în dezbatere publică, însă se va aproba doar după decizia Comisiei Europene.

Avocatnet.ro

8. De joi, micro și IMM pot cere finanțare pentru dezvoltarea afacerii. Cum completezi cererea?

Începând de joi, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) vor putea solicita o finanțare de până la un milion de euro, iar înscrierile se vor face online. Cererea de finanțare este documentul care detaliază investiția propusă pentru finanțare și va fi completată electronic. Secțiunile cererii de finanțare vor trebui completate cât mai detaliat, respectând câteva indicații prezentate în acest articol.

În data de 23 februarie 2017, de la ora 12:00, va începe depunerea proiectelor în cadrul unei măsuri dedicate microîntreprinderilor și IMM-urilor. Mai exact, este vorba de Programul Operațional Regional – operațiunea 2.2 (POR 2.2). Solicitanții eligibili vor putea depune cereri de finanțare pentru un ajutor nerambursabil cuprins între 200.000 de euro și un milion de euro.

Solicitanții eligibili sunt microîntreprinderile și IMM-urile care au cel puțin un exercițiu financiar încheiat și trei angajați la data ultimului bilanț contabil. 

Ajutorul de până la un milion de euro va fi acordat pentru extinderea, modernizarea sau demararea unei afaceri. Sprijinul nerambursabil este de cel mult 70% pentru investiția de bază (construcții, utilaje, echipamente, dotări, active necorporale etc.) și până la 90% pentru impelemntarea unor standarde privind managementul calității.

Proiectele pot fi implementate în mediul urban de către toți solicitanții eligibili menționați mai sus, dar și în mediul rural de către întreprinderile mijlocii. 

După completarea planului de afaceri și obținerea documentelor suport necesare, solicitantul de fonduri nerambursabile va trebui să-și creeze un cont în aplicația MySmis și să completeze online cererea de finanțare.

Ce pași urmezi la crearea unui cont online și la pregătirea documentelor

  1. Crearea unui cont de utilizator și conectarea la aplicația MySmis

Crearea unui cont de utilizator presupune introducerea unor date de identificare ale persoanei fizice, reprezentant legal al societății sau împuternicit să depună cererea de finanțare. În această secțiune se vor solicita informații privind:

  • datele de identificare (nume, prenume, actul de identitate);
  • datele de corepondență (adresa de domiciliu, date de contact);
  • datele de autentificare (alegerea unei parole pentru accesul în aplicație).

Datele alese în această secțiune vor fi folosite pentru autentificarea în sistem de fiecare dată când se vor completa secțiuni ale cererii de finanțare, până la depunerea proiectului.

  1. Crearea unei entități juridice în aplicația MySmis

Pentru crearea unei entități juridice este nevoie de identificarea electronică a utilizatorului, acest lucru făcându-se prin încărcarea în sistem a unui document privind certificatul utilizat la semnarea digitală a documentelor.

După identificarea electronică se poate crea contul entității juridice, completând datele solicitate. Începând din acest moment este posibilă semnarea electronică a documentelor aferente pentru reprezentantul legal sau împuternicitul desemnat pentru acea entitate.

  1. Semnarea digitală a documentelor

Documentele necesare înscrierii proiectului sunt amintite în ghidul solicitantului aferent acestei măsuri. Documentele se vor scana individual și se va aplica o semnătură electronică pe fiecare document astfel creat. Doar documentele cu semnătură electronică pot fi încărcate în sistem.

Completarea cererii online de finanțare, pas cu pas

Completarea electronică a cererii de finanțare presupune completarea, după parcurgerea pașilor amintiți mai sus, a unor secțiuni distincte. Cele mai importante dintre ele sunt reluate mai jos.

  1. Date privind solicitantul de fonduri europene

Această secțiune cuprinde informații privind solicitantul de fonduri europene, respectiv microîntreprinderea sau IMM-ul ce aplică proiectul pentru finanțare.

Se vor oferi informații despre identificarea organizației, respectiv denumirea, codul unic de înregistrare și numărul de înregistrare la registrul comerțului. În aceeași manieră vor fi prezentate date despre reprezentantul legal și sediul social al întreprinderii. Alte informații cerute în această secțiune:

  • datele privind contul bancar al societății;
  • informații privind finanțările obținute anterior.

După completarea fiecărei secțiuni se apasă butonul “salvează”, iar utilizatorul poate completa următoarele informații necesare din cererea de finanțare.

  1. Stabilirea responsabilului de proiect și a persoanei de contact

În această secțiune se oferă informații despre responsabilul de proiect și persoana de contact.

Persoana de contact este persoana desemnată de solicitant să menţină contactul cu Autoritatea de Management și Organismul Intermediar în procesul de evaluare şi selecţie a cererii de finanţare. Persoana de contact poate fi aceeași cu reprezentantul legal sau managerul de proiect.

  1. Capacitatea solicitantului de a implementa, în bune condiții, proiectul

În această etapă, se vor completa informații solicitate despre capacitatea solicitantului de a implementa proiectul. Astfel, se vor indica sursele necesare pentru cofinanțare.

Sunt necesare, în această secțiune, informații despre capacitatea administrativă a solicitantului, respectiv documentele și procedurile existente în cadrul întreprinderii care pot demonstra buna derulare a activităților în implementarea proiectului, precum: documente de înființare, informații despre asociați, existența unor mecanisme instituționale și organigrama propusă pentru implementarea și derularea proiectului.

De asemenea, solicitantul va prezenta informații privind capacitatea sa financiară, pentru a demonstra că este în măsură să garanteze lichiditățile necesare pentru o finanțare adecvată a proiectului, până la o decontare ulterioară a cheltuielilor eligibile.

  1. Localizarea proiectului

Localizarea proiectului solicita informații privind locul de implementare propus, care este, în multe situații, diferit față de sediul social al solicitantului.

  1. Obiectivele proiectului

Se va prezenta obiectivul general al proiectului și felul în care acesta contribuie la îndeplinirea obiectivului propus al măsurii de finanțare.

De asemenea, vor fi prezentate obiectivele specifice (într-un număr de cel mult cinci) ale proiectului. Această secțiune trebuie să fie corelată cu planul de afaceri, iar orice diferență între obiectivele stabilite în cele două documente (cerere de finanțare și plan de afaceri) va duce la depunctarea sau respingerea proiectului.

Obiectivele specifice trebuie să fie formulate clar, cuantificate și în strânsă corelare cu activităţile şi rezultatele prevăzute a fi obținute. Este necesar ca obiectivele specifice ale proiectului să fie formulate SMART, adică să fie specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante și încadrate în timp.

  1. Contextul în care proiectul este propus spre finanțare

Contextul proiectului se referă la informații privind activitatea solicitantului la momentul redactării planului de afaceri și la mediul în care proiectul se derulează. Se vor indica, dacă este cazul, informații privind complementaritatea cu alte proiecte finanțate din fonduri europene și din alte surse, dar și felul în care proiectul se încadrează în anumite strategii de dezvoltare naționale, regionale și locale.

  1. Grupul-țintă vizat de proiect

Se vor indica grupurile și entităţile care vor beneficia, dar și cele care sunt vizate de rezultatele proiectului, într-un mod direct sau indirect.

În această secțiune se vor prezenta informații despre descrierea grupurilor țintă și cuantificarea lor, prezentându-se întotdeauna și datele statistice folosite. Este recomandat ca această secțiune să prezinte informații suficiente despre impactul pozitiv al proiectului asupra grupului țintă, atunci când implementarea va fi încheiată.

  1. Sustenabilitatea proiectului

În această secțiune se prezintă modul în care proiectul se va susține, atunci când ajutorul financiar va înceta. Sunt solicitate informații despre veniturile estimate, sursa de proveniență și predictibilitatea acestor date. Este important să se demonstreze faptul că solicitantul va asigura operarea, dar și întreținerea investiției după finalizare.

  1. Riscurile identificate pentru proiectul propus

Identificarea riscurilor este un proces important în cadrul oricărui proiect, indiferent de sursa de finanțare vizată. Totuși, simpla identificare a riscurilor nu este suficientă, iar ea trebuie să fie întotdeauna însoțită de măsuri propuse pentru corectarea efectelor negative pe care societatea și proiectul le-ar suferi, dacă riscul se va produce.

Nu întotdeauna este posibilă elimirea completă a riscurilor, astfel că societatea trebuie să își formuleze o strategie pentru externalizarea riscurilor, atunci când acest lucru este posibil (de exemplu, cu ajutorul contractelor de asigurare), dar și o strategie pentru gestionarea internă a acestora (atunci când experiența echipei de proiect este relevantă). Riscurile pot proveni atât din mediul intern al societății (sociale, tehnologice, financiare etc.), cât și din mediul extern (aspecte legislative, concurență, etc).

  1. Principii orizontale

În această secțiune se vor prezenta informații privind următoarele principii orizontale:

  • egalitatea de șanse, asigurându-se nediscriminarea, accesul persoanelor cu dizabilități;
  • dezvoltarea durabilă, cu oferirea informațiilor privind respectarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor.
  1. Descrierea investiției

Se vor oferi informații despre investiția vizată, echipamentele propuse spre achiziție, gradul în care acestea sunt compatibile cu fluxul tehnologic exploatat în prezent de către întreprindere, minimizarea pierderilor tehnologice, gradul de utilizare a capacității de producție, impactul unor potențiale defecțiuni asupra liniei de producție în ansamblul său, măsurile de pregătire profesională a persoalului existent și cel nou pentru utilizarea noilor tehnologii.

  1. Planul de achiziții al proiectului

Se vor oferi informații privind achizițiile preconizate a fi realizate după momentul aprobării proiectului, în vederea implementării în bune condiții a planului de afaceri. Se vor prezenta informații privind perioada estimată a organizării procedurilor de achiziție, valoarea achiziției și procedura aleasă, data estimată pentru semnarea contractului. Planul de achiziții trebuie să fie corelat cu bugetul proiectului și diagrama Gantt a activităților.

  1. Resursele umane implicate

Această secțiune necesită informații privind persoanele implicate în implementarea proiectului, indicându-se rolul, funcția, principalele atribuții, dar și fișa postului sau CV-ul propus. Planul de resurse umane trebuie să propună funcțiile necesare implementării proiectului, asigurându-se acoperirea următoarelor activități:

  • aspectele juridice ale proiectului, privind contractele încheiate pe perioada de implementare;
  • aspectele financiare ale proiectului, privind plățile către furnizori, solicitarea de decontare a ajutorului financiar nerambursabil;
  • activitățile de conducere, coordonare ale proiectului specifice managerului de proiect;
  • aspectele tehnice ale investiției privind caracteristicile tehnice ale utilajelor propuse spre achiziție și includerea lor optimă în fluxul de producție deja existent.
  1. Resursele materiale implicate

În această secțiune se vor descrie resursele materiale necesare unei implementări optime a proiectului. Se vor detalia atât resursele existente ce vor fi puse la dispoziția proiectului, cât și resursele materiale propuse spre achiziție și pe care întrerinderea le va achiziționa în cazul în care proiectul va fi aprobat, iar planul de afaceri va fi implementat. Resursele materiale trebuie să fie corelate cu diagrama Gantt a activităților, asigurând implementarea optimă a sarcinilor fiecărui membru al echipei de proiect.

  1. Activități previzionate

Se vor enumera activitățile ce urmează a fi derulate, în vederea obținerii rezultatelor previzionate, cu precizarea termenelor estimate. Astfel, fiecare activitate introdusă în aplicație va fi corespunzătoare unui rezultat definit anterior în apel. În funcție de apel, activitățile vor putea avea una sau mai multe subactivități.

  1. Bugetul proiectului

Bugetul proiectul va cuprinde cheltuielile estimate pentru implementarea completă a planului de afaceri. Bugetul va fi estimat prin însumarea tuturor valorilor atribuite activităților și subactivităților din planul de activități. Pentru estimarea corectă a bugetului, trebuie să fie obținute oferte financiare și tehnice adecvate nevoilor și capacității societății.

Un buget de proiect va include cheltuieli cu:

  • realizarea construcțiilor;
  • achiziția echipamentelor, utilajelor;
  • achiziția de IT și software;
  • consultanța și proiectarea;
  • organizarea procedurilor de achiziție;
  • comunicarea și publicitatea în cadrul proiectului;
  • auditul financiar al proiectului.

Un buget de proiect trebuie să prezinte, de asemenea, informații privind sursele de finanțare a cheltuielilor:

  • ajutorul financiar nerambursabil;
  • contribuția proprie pentru valoarea eligibilă;
  • acoperirea în întregime a valorii neeligibile din surse proprii și, eventual, credit bancar.

Indicații detaliate privind completarea bugetului proiectului au fost expuse în cadrul acestui articol.

  1. După completarea tuturor secțiunilor cererii de finanțare, utilizatorul aplicației MySmis are la dispoziție două acțiuni:

Vizualizarea proiectului

În acest pas, solicitantul își poate vizualiza cererea de finanțare așa cum va fi transmisă pentru evaluarea conformității și eligibilității. În cazul în care anumite secțiuni ale cererii de finanțare nu sunt suficient detaliate, solicitantul poate reveni cu explicații și completări.

Transmiterea proiectului

Transmiterea proiectului este ultimul pas pe care solicitantul îl va face în cadrul aplicației MySmis. Această activitate presupune blocarea posibilității de editare în continuare a cererii de finanțare.

Cererea de finanțare va fi generată în format PDF și va putea fi semnată electronic, precum celelalte documente suport. După încărcarea cererii de finanțare și confirmare transmiterii proiectului pentru evaluare, solicitantul nu va mai putea reveni asupra editării niciunui aspect dintre cele enunțate mai sus.

Proiectul va fi transmis pentru evaluare și va fi atribuit echipei de evaluatori. Ulterior, în cadrul acestui proces, solicitantului i se pot adresa solicitări de clarificări, în cazul în care explicațiile oferite nu sunt suficient de detaliate.

REVISTA PRESEI 17.02.2017

REVISTA PRESEI 17.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. România ar putea deveni independentă energetic până la finalul deceniului
  2. Marius Dobre: Vrem să dublăm ponderea turismului în PIB în următorii 2-3 ani
  3. Producătorii de legume şi fructe afectaţi de embargoul rus vor primi sprijin financiar
Digi24.ro.
  1. Ecuaţia unei noi cheltuieli: 1.450 de lei x 1,2 milioane de personae.
  2. Afacerile care nu au simţit criza şi nici anii grei de după.
  3. Prețurile și-au reluat creșterea, începând cu ianuarie.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România ar putea deveni independentă energetic până la finalul deceniului

Sfârşitul acestui deceniu ar putea aduce independenţa energetică a României, zăcămintele uriaşe de gaze naturale descoperite de marile companii urmând să intre în producţie în anii următori.

Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră i-ar putea reda României independenţa energetică până la finalul deceniului. Trei giganţi energetici au descoperit în ultimii ani mai multe zăcăminte de gaze naturale în perimetrul românesc al mării şi estimează că producţia va fi demarată în curând. Securitatea energetică a României presupune diminuarea riscului de dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom, iar exploatarea resurselor locale, deşi implică pe termen lung epuizarea acestora, poate asigura măcar în următoarea perioadă o producţie care să asigure consumul intern şi să îi ofere ţării noastre un atu în regiune prin asumarea poziţiei de exportator. Zăcăminte de 100 de miliarde metri cubi             

Trei companii energetice au anunţat în ultimii ani că au descoperit în perimetrul românesc al Mării Negre zăcăminte de gaze naturale, iar acum derulează operaţiuni de verificare a viabilităţii explorării. În cel mai optimist scenariu, aceste zăcăminte trec de 100 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Cea mai mare descoperire de gaze din sectorul românesc al Mării Negre a fost semnalată de consorţiul format din grupul american Exxon şi compania OMV Petrom. Acesta a anunţat în 2012 descoperirea unui zăcământ evaluat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaz în blocul Neptun.

Unii experţi în energie au afirmat însă că zăcământul Exxon ar putea depăşi 100 de miliarde de metri cubi. Cea de-a doua companie care a confirmat că a descoperit zăcăminte în porţiunea românească a Mării Negre este Lukoil.

Compania a anunţat că zăcământul de gaze Lira din perimetrul Trident din Marea Neagră, pe care l-a concesionat de la autorităţile române într-un consorţiu alături de firma americană PanAtlantic şi de Romgaz, are în jur de 32 miliarde metri cubi de gaze.

De asemenea, joi, compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) a transmis că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, al treilea zăcământ ca mărime din sectorul românesc.

Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Carlyle International Energy Partners, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale. Black Sea Oil & Gas este, de fapt, fosta companie Midia Resources SRL, filiala locală a Sterling Resources. Producţia va începe în 2019 Pentru OMV Petrom, proiectul de exploatare a gazelor naturale, numit Neptun Deep, este unul dintre cei mai importanţi piloni de creştere în România.

„Dacă dezvoltarea comercială se va dovedi a fi viabilă, decizia finală de investiţie este aşteptată în 2018, iar prima producţie ar putea demara în 2021-2022”, se arată în Strategia actualizată 2021+, publicată joi de companie, potrivit News.ro. OMV Petrom şi-a planificat investiţii totale de circa un miliard de euro pe an în perioada 2017-2021. Lukoil a transmis, în aprilie anul trecut, că cercetările din zona Trident vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, în baza contractului de concesiune existent, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni pentru a confirma existenţa acestor rezerve. Compania continuă să realizeze investiţii în explorare, însă nu a oferit o dată la care ar putea începe producţia. Black Sea Oil and Gas a fost însă cea mai optimistă şi a transmis joi că punerea în producţie a zăcămintelor se va realiza în anul 2019, iar investiţiile ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, potrivit lui Mark Beacom, directorul general al companiei, scrie Agerpres. Consum intern acoperit şi export

Dacă estimările Petrom şi Exxon cu privire la cantitatea de gaze naturale ce va fi extrasă se dovedesc a fi realiste, o astfel de cantitate ar fi suficient de mare cât să acopere consumul de gaz al României între 3 şi 6 ani. Black Sea Oil and Gas estimează, de asemenea, că proiectul derulat de ei va produce aproximativ 10% din consumul României timp de cinci ani. Potrivit lui Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), în primul an, producţia companiei va fi de 1 miliard metri cubi gaze, urmând să crească ulterior în următorii ani până la 4 miliarde metri cubi/an. Există, de asemenea, şi varianta exportului, iar rezervele descoperite în România ar fi de ajuns cât să reducă dependenţa Europei de gazul rusesc. Miercuri, Niculae Havrileţ a declarat că de anul viitor România va deveni exportator de gaze.

”Începând cu anul viitor, la 1 iulie, România va deveni şi exportator”, a declarat miercuri Havrileţ, prezent la un eveniment. De asemenea, la finalul anului trecut, la Budapesta, a fost semnat contractul de finanţare al conductei BRUA care ar urma să transporte până în Austria inclusiv gazul care ar putea fi extras din Marea Neagră. Importuri mai ieftine Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare că anul trecut preţul gazelor naturale extrase din sol românesc a fost mai mare decât al celor importate, iar România a preferat aşadar importurile de gaze.

Preţul gazelor româneşti a fost influenţat de taxele plătite de producători către bugetul de stat, după ce Guvernul a pretins un impozit pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei. Aşadar, producătorii nu au putut micşora preţul, în timp ce pe pieţele internaţionale ele au continuat să scadă, iar pentru România a fost mai rentabil să importe. Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Naţionale de Statistică şi citate de Agerpres, în primele zece luni ale anului 2016, am adus în ţară de opt ori mai multe gaze decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Importurile masive de gaze au ca efect şi scăderea producţiei interne de gaze, iar foarte multe investiţii au fost anulate atât în 2015, cât şi în 2016. O schimbare ar putea interveni însă de la 1 aprilie 2017, când Guvernul nu va mai putea impune preţuri de vânzare a gazelor naturale, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Executiv în luna octombrie. Acest lucru înseamnă liberalizarea preţului la care producătorii interni livrează gazele.

2. Marius Dobre: Vrem să dublăm ponderea turismului în PIB în următorii 2-3 ani

Ministrul Turismului Mircea-Titus Dobre a declarat joi, la Târgul de Turism al României, că vrea să dubleze ponderea turismului în Produsul Intern Brut, în următorii doi-trei ani.

Târgul de Turism al României, ediţia primăvară, are loc în perioada 16-19 februarie. La ceremonia de deschidere a târgului care a avut loc joi au fost prezenţi ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre, şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.  În deschiderea ceremoniei, preşedintele Camerei de Comerţ şi-a exprimat susţinerea pentru iniţiativa ministrului Dobre reintrată în vigoare la începutul anului 2017 de a aplica un impozit diferenţiat afacerilor cu valoare turistică. 

Luând cuvântul, Dobre a mulţumit tuturor celor care au promovat turismul românesc atât pe plan intern, cât şi extern, exprimându-şi dorinţa de a creşte ponderea din Produsul Intern Brut a sectorului turistic care acum ocupă direct 1,3% şi indirect 6%.

„Trebuie să realizăm lucruri împreună şi asta putem să o facem doar printr-o colaborare pe un timp îndelungat. Vreau să mulţumesc celor care au investit în turism, care au avut curajul să investească în turism, pentru că a fost un domeniu căruia statul nu i-a dat prea mare importanţă.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care au riscat şi au promovat turismul românesc şi în interior şi în exterior. Mă refer la tot ce înseamnă promovare, inclusiv la cea făcută de agenţiile de turism şi nu numai.

Doresc de la dumneavoastră o colaborare deschisă bazată pe respect reciproc”, a declarat joi ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre, la deschiderea oficială a Târgului de Turism al României (TTR) de la Romexpo, citat de Agerpres. 

La târg, s-au prezentat peste 250 de agenţii de turism şi tour-operatori din 14 ţări – Austria, Bulgaria, Croaţia, Egipt, Federaţia Rusă, Grecia, Israel, Moldova, Palestina, Polonia, Republica Dominicană, România, Turcia şi Ungaria.

Aceştia au prezentat oferte early-booking, last minute, pachete turistice pentru litoralul românesc, grecesc sau bulgăresc, dar şi destinaţii exotice însoţite de city-breakuri şi oferte pentru petrecerea Sărbătorilor Pascale. Zonele turistice din România au fost reprezentate la standuri de Consilii Judeţene.

Târgul de Turism al României din acest an se bucură şi de faptul că 2017 a fost declarat de Organizaţia Naţiunilor Unite drept „Anul Internaţional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare”. Desfăşurarea târgului are loc în Pavilioanele C1-C5 ale Romexpo, iar biletul de intrare costă 10 lei, cu un tarif de acces în parcare în valoare de 3 lei/oră.

3. Producătorii de legume şi fructe afectaţi de embargoul rus vor primi sprijin financiar

Producătorii agricoli de legume şi fructe din România afectaţi de embargoul impus de Rusia vor primi sprijin financiar cu caracter temporar din partea Guvernului.

Guvernul a alocat în şedinţa de joi 5,5 milioane de lei pentru sprijinirea temporară a producătorilor de legume şi fructe, ceea ce va permite beneficiarilor să-şi recupereze o parte din pierderile suferite ca urmare a crizei cauzate de embargoul impus de Rusia. Valoarea maximă a sprijinului financiar care se acordă organizaţiilor de producători din sectorul fructelor şi legumelor, precum şi producătorilor care nu sunt membri ai acestor organizaţii este de 5,5 milioane lei şi se asigură ca sprijin aferent Fondului European de Garantare Agricolă, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Sprijinul financiar acordat acoperă activităţile desfăşurate în perioada dintre data de 1 iulie 2016 şi până la atingerea cantităţii de maximum 3.000 tone. Sprijinul financiar extraordinar se acordă organizaţiilor de producători din sectorul fructelor şi legumelor recunoscute potrivit prevederilor europene în domeniu, precum şi producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători recunoscute.

Agenţia de plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură efectuează plăţile până la data de 30 septembrie 2017. Interdicţia impusă de guvernul rus importului de legume şi fructe din Uniunea Europeană la data de 7 august 2014 a condus la perturbarea pieţei legumelor şi fructelor din UE, prin scăderea semnificativă a preţurilor acestora, ca urmare a supraofertei cauzată de faptul că nu s-au identificat alte debuşee de export. Situaţia creată a avut implicaţii majore asupra sectorului fructelor şi legumelor din România, deoarece pentru cantităţi însemnate de fructe şi legume nu a existat posibilitatea valorificării imediate şi nici o depozitare corespunzătoare din cauza capacităţii reduse de depozitare de care dispune România.

Deoarece există în continuare ameninţarea de perturbare a pieţei de legume-fructe, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei din 10 iunie 2016 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume, prin care se prelungeşte aplicarea unor măsuri excepţionale de despăgubire a producătorilor.

Digi24.ro

4. Ecuaţia unei noi cheltuieli: 1.450 de lei x 1,2 milioane de personae

În bugetul întins la limita limitei îşi face loc cu coatele încă o cheltuială. De personal. Ministrul Turismului anunţă că de la 1 iulie toţi bugetarii vor primi câte un voucher de vacanţă în valoare de 1.450 de lei.

Pentru cei din taxele cărora se vor subvenţiona aceste concedii, facem un calcul. 1.450 de lei ori 1,2 milioane de bugetari înseamnă 1,74 de miliarde de lei. Impactul bugetar net va fi ceva mai mic fiindcă la stat se întorc 16%, cota cu care se impozitează această formă de premiere a angajaţilor. Deci minusul la buget va fi de 1,46 de miliarde de lei.

Vor mai fi şi efecte de runda a doua, pentru că se încurajează consumul de servicii, care sunt taxate şi ele de stat, deci se mai întorc nişte bani. Dar, chiar şi aşa, o cheltuială în plus aruncată precum cireaşa de pe tort peste un buget cu cheltuieli deja mari şi venituri îndoielnice, ridică multe semne de întrebare.

Pe de altă parte, e drept că bugetarilor li s-au promis vouchere de ceva timp şi au tot fost amânaţi din lipsă de bani. Legea tichetelor de vacanţă e în picioare de doi ani de zile şi prevede că oamenii pot primi vouchere de până la şase salarii minime pe economie. Cu o primă din asta ajungea bugetarul să stea la Mamaia. Acum nu mai sunt în discuţie şase tichete, ci unul singur.

Legea e în vigoare din 2015, dar nu a fost folosită. Pentru mediul privat acordarea de tichete de vacanţă este opţională iar companiile, care au grijă de banii lor, nu prea folosesc acest sistem. E un cost suplimentar.

Statul are de unde. Sau cel puţin dă impresia că are de unde fiindcă iniţial părea să aibă cu totul altă opinie. În prima variantă de buget acordarea de orice fel de tichete pentru angajaţii statului era amânată. Însă promisiunea de a împărţi tichete de vacanţă a fost repetată iar şi iar în campanie de PSD şi până la urmă s-a insistat ca bugetarii să primească acest beneficiu chiar dacă Guvernul nu stă tocmai confortabil în tabloul bugetar. Deja cheltuielile de personal ale statului vor fi anul asta de 63,8 miliarde de lei. Şi mai cresc o dată cu voucherele, poate încă o dată pe viitor cu alte beneficii sau noi majorări salariale. Fiindcă nu pare deloc să mergem spre limitarea acestui gen de costuri, ci în direcţia opusă. Şi mai trebuie să spunem că pe lângă majorări salariale, în program mai avem şi majorarea numărului de angajaţi la stat. Deci factura creşte şi pe partea asta.

Acum, dincolo de problemele de aritmetică bugetară, rămâne o problemă de principiu. În ce măsură e în regulă să iei bani de la sectorul privat şi să-i verşi în sectorul de stat în condiţiile în care deja la stat sunt salarii mai mari decât în privat.

Cu atenţia asta exagerată la o anumită categorie socială există un risc major de a nu vedea ansamblul. Cu avalanşa de majorări, din 2015 şi ceva mai ponderate în 2016, majorări care nu se opresc nici în 2017, diferenţa va creşte. Chiar foarte mult. Proiecţiile făcute de comisia de prognoză arată că se produce o ruptură majoră între ritmul de creştere al lefurilor în sectorul public versus privat. De pildă în acest an salariile în sistemul bugetar vor creşte cu aproape 17%, în timp ce în sectorul concurenţial vor urca cu mai puţin de 10%. E denumit sectorul concurenţial pentru că sunt incluse şi companiile de stat. Dar până la urmă şi acolo e vorba de proprietatea privată a statului, deci cumva e în zona în care o denumim generic proprietatea privată. Iar la sectorul bugetar avem un asterix- nu sunt incluse salariile celor din apărare, ordine publică şi singuranţă naţională, deci sunt excluse din statistică cele din MAPN; MAI, SRI, SIE si ce mai e pe acolo. Şi după cum ştiţi remuneratiile nu sunt tocmai mici in acea zonă. Dacă ar fi incluse şi astea sare media de nu ne mai vedem.

Dar şi pe datele astea, cu excepţiile de rigoare, vedem ce diferenţă exista. Estimările pentru final de 2017, arată că salariile de la stat vor fi cu 24% mai mari decât cele din privat. Şi în toţi anii următori diferenţa va urca. În 2018 se va duce la 26%. Apoi în 2019 va fi un maxim când salariul mediu de la stat va fi cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat.

Acolo unde se fac banii, oamenii sunt mai prost plătiţi decât acolo unde sunt distribuţi banii. Iar problema este că acest sistem cu două viteze de majorare, cei care beneficiază de mai puţin, privaţii, mai sunt loviţi şi din altă direcţie. Pentru că ceilalţi primesc mai mulţi bani, au disponibil mai mare, cu el alimentează consumul, care apoi se vede în preţuri mărite pe baza cererii crescute. Şi practic indexarea aia de salariu, mai mică decât a bugetarilor, mai este şi erodată şi de preţuri.

Ni s-a tot spus că e nevoie de majorarea salariilor bugetarilor pentru că sunt o grămadă de oameni în administraţia locală plătiţi mizer cu salariul minim pe economie. Oamenii au dreptul la o plată decentă, dar poate că nu avem nevoie de 1.300 de primării în ţara asta. Ne-am descurca şi cu câteva sute mai puţin şi cu funcţionari mai bine plătiţi. Dar mai puţini şi mai eficienţi.

5. Afacerile care nu au simţit criza şi nici anii grei de după

Pariu câştigător pentru casele de pariuri. Nu au simţit criza, nu au simţit anii grei de după. Încasările lor au crescut de mai bine de patru ori din 2010 încoace, iar dimensiunile reţelelor şi ale profitului au explodat. Dacă în urmă cu şapte ani, românii cheltuiau 350 de milioane de lei la pariuri, în 2016 au dat mai bine de un miliard şi jumătate de lei.

Potrivit GfK, sunt 2,7 milioane de români care joacă la pariuri, la păcănele sau la loto măcar o dată pe an. Aşa că mai-marii pieţei nu duc lipsă de cerere. Total Bet are acum aproape o mie de agenţii de pariuri, iar alţi şase jucători mai au şi ei peste 200 de puncte de lucru fiecare. Asociaţia Patronatelor Operatorilor de Pariuri din România subliniază însă că de la firmele din acest domeniu bugetul de stat primeşte anual 120 de milioane de euro.

Pariu câştigător pentru casele de pariuri. Nu au simţit criza, nu au simţit anii grei de după. Încasările lor au crescut de mai bine de patru ori din 2010 încoace, iar dimensiunile reţelelor şi ale profitului au explodat. Dacă în urmă cu şapte ani, românii cheltuiau 350 de milioane de lei la pariuri, în 2016 au dat mai bine de un miliard şi jumătate de lei.

O analiză a companiei de informaţii financiare KeysFin scoate la lumină dinamica ameţitoare a acestor business-uri. Cifra de afaceri le-a crescut cu 70% în 2011 faţă de anul anterior, după care au urmat alte avansuri anuale spectaculoase – de 40% în 2012, de 30% în 2013, şi de 35% în 2014. Nu multe domenii se pot lăuda cu aşa o dezvoltare. Puţine sunt şi la fel de atractive. Între 2010 şi 2014 numărul companiilor de pariuri s-a dublat. Iar numărul angajaţilor lor s-a cvadruplat.

Dezvoltarea accelerată însă pare să se fi încheiat. Acum, în jurul cifrei de afaceri de 1,5 miliarde de lei, jocul se schimbă. Jucătorii nu mai pariază pe extinderea agresivă. Sunt deja aproximativ cinci mii de agenţii de pariuri în ţară şi multe altele online. Aşa că miza nu mai e cota de piaţă ca înainte, ci profitul. În 2015 şi-au atins recordul de 173 de milioane de lei. La o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, asta înseamnă că firmele din industria pariurilor au avut o marjă de profit de 12 procente. Prin comparaţie, companiile aeriene merg în medie cu marje de 1%, iar magazinele de bricolaj, cu 2%.

Nu înseamnă însă că industria pariurilor stă pe roze. Ba chiar, alături de industria energiei, a fost anul trecut unul dintre domeniile cu cele mai răsunătoare insolvenţe. Din top 100 cele mai mari firme care au intrat în insolvenţă anul trecut, şapte au fost companii de pariuri, arată Ziarul Financiar pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Şi asta fiindcă au început să joace din ce în ce mai riscant, explică analiştii. Odată ce piaţa s-a aglomerat, multe companii au încercat să atragă clienţi mergând cu cote tot mai riscante, iar când încep să piardă bani, clienţii evită să mai parieze acolo de teama că nu îşi vor mai primi premiul în caz de câştigă.

6. Prețurile și-au reluat creșterea, începând cu ianuarie

Rata anuală a inflației a reintrat în teritoriu pozitiv în prima lună a acestui an, în condițiile în care prețurile de consum au crescut cu 0,1% comparativ cu luna ianuarie 2016.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,12%, în timp ce mărfurile nealimentare au scăzut cu 0,24%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie 2017 tarifele serviciilor au scăzut cu 1,08%.

Rata anuală a inflației în ultima lună a anului trecut a fost de minus 0,5% comparativ cu luna decembrie 2015. „În luna ianuarie 2017, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu ianuarie 2016, este de 27,6% iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0% – 2,5% dețin o pondere de 60,6%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 11,8%”, precizează INS.

Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de 0,2%, la finalul lunii martie, cu un interval de incertitudine de 0,5% în sus sau în jos, reiese din datele instituției. Pentru acest an prognoza de inflație a BNR este de 1,7%.

REVISTA PRESEI 16.02.2017

REVISTA PRESEI 16.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 

  1. Consiliul de Afaceri Americano-Român vrea să elaboreze un Plan de Acţiuni pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterate. 

Business24.ro, Ziare.com.. 

  1. Riscurile Romaniei din perspectiva investitorilor straini 
  2. Record negativ pentru mediul de afaceri: Domeniul in care am avut cel mai slab an din ultimii 18

Digi24.ro. 

  1. Contract uriaş pentru uzina Roman din Braşov. 
  2. ANAF: Sistemul informatic s-ar putea bloca. 

Wall-street.ro. 

  6. Antreprenoarea care vrea sa duca baletul la nivelul antrenamentului de fitness  

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Consiliul de Afaceri Americano-Român vrea să elaboreze un Plan de Acţiuni pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterate

Preşedintele American – Romanian Business Council (AMRO), Eric Stewart, a declarat miercuri că organizaţia are intenţia de a elabora un Plan de Acţiuni prin care se intenţionează generarea unei dinamici mai accentuate a relaţiilor bilaterale comerciale şi investiţionale.

Eric Stewart şi ministrul Economiei Alexandru Petrescu au avut astăzi o discuţie referitoare la modul în care politicile economice promovate de Guvern pot influenţa investiţiile companiilor din cadrul AMRO în România. Preşedintele AMRO a prezentat, în cadrul discuţiei, o serie de idei concrete de stimulare a dialogului economic bilateral (summit de afaceri în România, misiuni economice, roadshow economic şi comercial) dar şi intentia organizaţiei de a elabora un Plan de Acţiuni, care să conţină viziunea mediului american de afaceri cu privire la necesitatea şi oportunităţile de dezvoltare a relaţiilor economice româno-americane.

„Consolidarea Parteneriatului strategic cu SUA, reprezintă un obiectiv guvernamental fundamental pentru perioada 2017—2020, iar întâlnirea de astăzi ne poate da o dimensiune  economică viitoare a colaborării bilaterale, în perspectiva atragerii unui volum crescut de investiţii americane în România. Este nevoie de o abordare pragmatică, cu focus pe business, deoarece cei mai buni ambasadori economici sunt investitorii ce promovează poveştile de succes.

De aceea, trebuie să asigurăm un mediu cât mai propice pe acest segment”, a precizat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Eric Stewart a fost primit şi de ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, care a salutat activitatea şi rolul important al AMRO în promovarea României ca destinaţie atractivă pentru companiile americane, precum şi în stimularea investiţiilor şi schimburilor comerciale bilaterale.

Totodată, a apreciat sprijinul acordat de Consiliu unor iniţiative comune la nivel guvernamental, care au contribuit la îmbunătăţirea climatului investiţional din ţara noastră. Şeful diplomaţiei române a subliniat angajamentul noului Executiv pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea dimensiunii economice, prin asigurarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, având la bază un cadru legislativ simplificat şi transparent.

A reiterat interesul Guvernului pentru o prezenţă economică americană consolidată în România. Eric Stewart a mulţumit şefului diplomaţiei române pentru sprijinul constant pe care Ministerul Afacerilor Externe l-a acordat iniţiativelor Consiliului, în mod special în derularea dialogului cu instituţiile guvernamentale româneşti.

A salutat progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte măsurile dedicate îmbunătăţirii mediului de afaceri, fapt care contribuie la creşterea interesului companiilor americane de a dezvolta în continuare investiţii pe termen lung în România. A menţionat, în acest context, organizarea unei noi misiuni AMRO de promovare economică la Bucureşti, la sfârşitul lunii martie 2017 şi a confirmat disponibilitatea organizaţiei de a continua dialogul de substanţă cu autorităţile române pentru a identifica cele mai bune modalităţi de a stimula relaţiile bilaterale şi prezenţa companiilor americane în România.  

American – Romanian Business Council (AMRO), este o organizaţie non-profit cu sediul la Washington, care promovează relaţiile economice dintre SUA şi România. Asociaţia a luat fiinţă la 25 ianuarie 2012, la iniţiativa lui Eric Stewart, cu sprijinul iniţial a 10 companii americane, provenind din diverse domenii de afaceri, cum ar fi: energie, agricultură, industria de apărare, industria farmaceutică, industria prelucrătoare, infrastructură de stocare, asigurări.

În februarie 2017, AMRO are înregistrat un număr de 20 companii membre, respectiv: ADM, Amgen,  American International Forest Products, Amerocap LLC, Cargill, Coca-Cola Company, Eli Lilly, ExxonMobil, Johnson & Johnson, Lockheed Martin, MetLife, Parsons, Pfizer, Philip Morris 

Business24.ro, Ziare.com

2. Riscurile Romaniei din perspectiva investitorilor straini

Datele economice fundamentale urmarite de analistii marilor grupuri financiare internationale sunt, inca, pana intr-atat de favorabile Romaniei, incat aceasta a fost denumita „tigrul Europei de Est”, intr-o analiza a bancii germane de investitii Berenberg.

Analiza a fost prezentata de Carsten Hesee, strategul Berenberg, specializat in pietele de capital ale economiilor emergente din Europa, la o conferinta organizata de Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu concursul BNR.

Intre timp, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a sesizat mai multe riscuri, in Raportul asupra inflatiei, publicat joi: daca nu sunt bine controlate, riscurile ar putea conduce chiar pana la reducerea ratingurilor favorabile, de care beneficiaza Romania in prezent, iar increderea in atractivitatea Romaniei va fi greu de recastigat, odata ce va fi pierduta.

O comparatie a analizei Berenberg cu avertismentele BNR releva ce anume i-ar determina pe investitorii straini sa-si ajusteze defavorabil opiniile privind Romania.

Cresterea economica

Analiza Berenberg se bazeaza pe o estimare a cresterii economice in 2017 de 4,4%. Aceasta este una dintre cele mai optimiste facute de altcineva decat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), care a calculat un avans de 5,2%, exact acela pe care Guvernul si-a construit bugetul.

Optimismul Guvernului se poate dovedi o capcana la care s-a expus de buna voie in cazul cel mai probabil ca estimarea sa nu se va adeveri. Deja restul lumii se asteapta la o crestere (mult) mai mica de 5,2%.

Comisia Europeana estimeaza o crestere economica de 3,9% in 2017 si un deficit bugetar de 3,2%, potrivit prognozei de toamna. Fondul Monetar International a prognozat o crestere de 3,8%, iar Banca Mondiala de 3,7%, ca si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Erste Group se opreste la o crestere PIB de 4,3% in 2017 si de 2,8% in 2018, iar Economist Intelligence Unit (EIU) la 3,6%.

Nici chiar BNR nu a ajuns la o estimare de 5%, ci se asteapta la o crestere economica intre 4% si 5% pe 2017.

Guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a tinut sa precizeze ca diferenta fata de prognoza CNP provine dintr-o modelare macroeconomica diferita si ca prognoza institutiei sale nu ar avea relevanta „cu constructia bugetara”.

Romania este in continuare campioana cresterii economice in Europa, cu o medie anuala de 3,6% din anul 2000 incoace, in vreme ce media UE este de 1,2%, potrivit Berenberg.

Bugetul si riscurile

Berenberg remarca forta cu care Romania si-a revenit din criza declansata in 2008, reducandu-si deficitul bugetar de la 5,6% din PIB in 2008, la 2,6% in 2015 si 2,41% in 2016.

Totodata, Romania a progresat considerabil si in privinta cotatiilor CDS (credit default swap, instrumente de asigurare impotriva riscului de default – intrare in incetare de plati a unei tari), la care investitorii straini se uita cu multa atentie: de la mai mult de 700 de puncte in 2009, la mai putin de 100 puncte in prezent.

3. Record negativ pentru mediul de afaceri: Domeniul in care am avut cel mai slab an din ultimii 18

Romania a inregistrat, in 2016, cel mai slab an din ultimii 18 in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

Astfel, anul trecut au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015.

Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in 2007, cand au aparut peste 15.000 de astfel de firme noi. La polul opus, cele mai putine au fost in 1995, respectiv 3.400.

Valoarea totala a capitalului social al celor 5.348 firme se ridica la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015.

In perioada 1991 – 2016, au fost infiintate 209.814 de societati cu participare straina la capital, valoarea totala a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Datele pana in 2015 arata ca predomina firmele din constructii (pondere de 27,2%), industrie (25,9%) si servicii profesionale (19,3%). Cele mai multe astfel de societati au fost infiintate in Bucuresti, respectiv 92.072, cu o valoare totala a capitalului social de 21,9 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societatilor olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, in aproximativ 4.919 firme.

Digi24.ro

4.   Contract uriaş pentru uzina Roman din Braşov

Contract de 12 milioane de euro din Taiwan pentru fabrica de camioane din Braşov. Uzina Roman, aflată în insolvenţă de câţiva ani, a încheiat, recent, un contract cu o companie pentru livrarea a aproape 100 de maşini de mare tonaj. Chiar dacă uzina mai are doar 300 de muncitori, faţă de 26.000 la începutul anilor 90, are şanse mari să îşi revină, mai ales că a început să producă pentru Armata Română și este în tratative şi cu cea din Pakistan.

Din comanda totală de 94 de camioane pentru Taiwan au fost construite şi sunt gata de livrare numai două. Abia după încasarea avansului, muncitorii vor onora întreg contractul. Valoarea totală a tranzacţiei este de 12 milioane de euro, dar va mai dura până când banii vor ajunge în conturile companiei aflate în insolvenţă. Reprezentanţii Roman Braşov speră că soarta uzinei se va schimba în bine.

Carol Rugacs, director de producţie, administrator special Roman SA: „Lucrurile încep să meargă, mai trebuie rezolvate o serie de probleme în legislaţie că există nişte probleme”.

Muncitorii care au mai rămas în fabrică sunt bucuroşi că au de lucru, mai ales că uzina are un contract şi cu armata română şi este în tratative cu cea din Pakistan.

Dumitru Croitoru, angajat: „Acum merg banii altfel, salariile plătite la timp, deci contează şi chestia asta”.

Marian Aldea, angajat: „A fost o perioadă foarte grea, dar acum au început să mişte lucrurile. Cam de un an de zile”.

Georgel Florea, muncitor: „Suntem mulţumiţi şi cu salariile, vrem să fim şi mai mulţumiţi şi cu locul de muncă, să fie asigurat”.

Roman Braşov a câştigat recent o licitaţie cu Ministerul Apărării Naţionale pentru fabricarea a 23 de camioane militare. Valoarea acestora se ridică la două milioane de lei. Înainte de ’89, 33.000 de autocamione ieşeau în fiecare an de pe porţile fabricii. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. Dacă va fi perfectat şi contractul cu armata din Pakistan, administratorul special al uzinei nu exclude varianta de a se face noi angajări.

5. ANAF: Sistemul informatic s-ar putea bloca

Fiscul avertizează că lipsa investiţiilor în sistemul informatic ar putea duce la blocarea activităţii instituţiei. Situaţia s-ar putea agrava în perioadele de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plăţi a impozitelor atunci când s-ar putea opri parţial sau chiar total sistemul şi chiar s-ar putea pierde date.

Sistemul informatic al ANAF funcționează în prezent la o capacitate de 99%, cu mult peste recomandarile tehnice de maximum 70%. Conducerea ANAF atenţionează că din 2012 nu s-au mai făcut investiţii importante în infrastructura tehnică a Fiscului.

Probleme sunt şi la Unitatea de Imprimerie Rapidă a Fiscului pentru că s-a întârziat achiziționărea serviciilor de mentenanță, întreținere și reparații. Din acest motiv expedierea somaţiilor şi executărilor se face cu întârziere, ceea ce poate afecta încasările bugetare. ANAF a trimis o informare despre această situaţie premierului şi ministrului Finanţelor.

Wall-street.ro

6. Antreprenoarea care vrea sa duca baletul la nivelul antrenamentului de fitness

Adelina Neferu aduce o combinatie interesanta pe piata antreprenorilor din Romania – a facut balet 10 ani, a terminat Facultatea de Management Economic, are doua mastere, a construit un site de reduceri (Deals360), pe care l-a vandut dupa 3 ani. Recent, a lansat un studio de baleti atat pentru adulti amatori, cat si pentru copiii care doresc sa faca performanta.

Adelina Neferu are 30 de ani si, in 2015, a deschis “Dance Room”, prin care a dorit sa creeze un spatiu care “sa aduca la lumina artistul din fiecare”, povesteste Adelina.

“La farmecul studioului se adauga si situarea sa speciala in peisajul urban bucurestean, apreciata de cei mai multi cursanti care se bucura de privelistea plina de inspiratie oferita de Ateneul Roman si uneori chiar de acordurile orchestrelor care se pregatesc sa iasa pe scena”.

Tanara a creat cateva discipline noi, care se adreseaza celor ce isi doresc sa foloseasca antrenamentul de balet in primul rand in scop de fitness.

“In program aveam initial doar Cursuri de Balet Clasic, Yoga si Dans Contemporan, dupa care am introdus Programul „Ballet Stretch and Tone Workouts” conceput de Dance Room cu ajutorul Eugeniei, colega mea – Balerina in cadrul Teatrului de Opereta si Musical „Ion Dacian” si una dintre persoanele care mi-au fost alaturi in tot acest proiect”.

“Prin acest program ne-am dublat numarul de cursanti, el are la baza trei antrenamente ce includ baletul clasic in special si se adreseaza adultilor ce indragesc baletul si cauta o forma de antrenament diferita avand ca scop imbunatatirea posturii, a flexibilitatii, tonifierea si alungirea musculaturii – ideale pentru corpul unei femei: 1.Burn Fat Ballet – combina baletul clasic cu exercitii de gimnastica, stretching, cardio si pilates, se axeaza in special pe scaderea in greutate; 2.Ballet Fit Ball – include exercitii de balet specifice excutate cu ajutorul mingii de stabilitate si a benzilor elastice; 3.Barre Ballet – include exercitii specifice de balet, gimnastica si pilates executate la bara orizontala. Mai tarziu am introdus si Air Yoga – o practica fusion entuziasmanta, cu elemente de yoga, pilates si gimnastica acrobatica”, exemplifica antreprenoarea.

Ea a atras circa 320 de cursanti pana in prezent.

Investitia initiala a fost de circa 38.000 de euro, urmand ca pana in 2018 sa recupereze aceasta suma.

Provocari

Cea mai mare provocare a fost reprezentata de aspectele fiscale, statul si birocratia inca pun piedici mari dezvoltarii mediului antreprenorial in Romania, puncteaza Adelina Neferu.

“Apoi a urmat construirea unui brand – element care joaca un rol cheie in succesul oricarui business. O alta provocare a fost stabilirea publicului tinta, trebuie sa iti identifici corect publicul tinta si sa iti setezi strategiile de marketing corespunzator – asa am reusit sa sa ma pozitionez in piata”, spune tanara.

I s-au pus mai multe bariere, insa, treptat, au fost depasite. “Este foarte important intr-un business sa iti placa ceea ce faci si sa te dedici cu adevarat. Din punctul meu de vedere nimic nu este imposibil atunci cand iti doresti cu adevarat. In 2017 cea mai mare provocare este sa vii cu ceva nou constant in ceea ce priveste oferta disponibila, sa aduci servicii interesante, de buna calitate, avand in vedere competitivitatea”.

Dance Room colaboreaza in prezent cu 4 instructori. Sunt profesori acreditati de balet, dans contemporan, Yoga, Hatha Yoga sau Air Yoga unii studiind in Rusia, SUA sau Europa de Nord.

Abonamentele lunare variaza intre 250 si 320 de lei.

In viitorul apropiat si mediu, Dance Room va introduce programe de nutritie si noi cursuri adresate atat adultilor cat si copiilor, bazate atat pe miscare cat si pe dezvoltare personala si au in plan sa lansez o linie proprie de imbracaminte sport special creata pentru yoga si balet.

“Pana in 2018 am in plan sa mai deschid un studio in Bucuresti si poate ma extind si in alte orase in urmatorii ani”.

Urmare a acestor planuri, Adelina estimeaza o dublare a numarului de cursanti.

REVISTA PRESEI 15.02.2017

REVISTA PRESEI 15.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

A. Apariții în presă ale CNIPMMR.

B. Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Adevarulfinanciar.ro, Ziaruldeiasi.ro, Portal-ro.com, Ultimele-stiri.eu, News.ournet.ro, Infoziare.ro, Sursadestiri.ro, Ziarelive.ro, Indexstiri.ro, Palo.ro.

  1. CNIPMMR: Eliminarea Formularului 088 nu a remediat problemele.
Capital.ro, Pescurt.ro, Portal.ro.
  1. A dispărut formularul 088, dar nu s-a schimbat mai nimic privind obținerea codului de TVA
Startupcafe.ro.
  1. Florin Jianu: Formularul 088 s-a eliminat doar ca sintagma, dar in esenta procedura TVA nu s-a modificat. Consiliul IMM cere introducerea unei declaratii online. 4
Bursa.ro, Stiri.astazi.ro. 6
  1. „Procedura TVA nu s-a modificat, chiar dacă a fost eliminat Formularul 088”. 6
Ziare.com.. 7
  1. Cum a inteles guvernul sa lupte cu birocratia: A eliminat doar numele Formularului 088, procedurile sunt la fel 7
Jurnalbihorean.ro.
  1. IMM-urile acuză birocraţia.
9am.ro.
  1. Guvernul a eliminat doar numele Formularului 088, procedurile sunt aceleasi

Evz.ro, Stiri-zilnic.ro, Ziareonline.com , Ziar.com, Stiri.discard.ro, Presaonline.ro.

  1. Investitori: Formularul 088 a fost eliminat, dar înregistrarea în scop de TVA a rămas la fel de GREOAIE
Nmedia.ro.
  1. A disparut formularul 088, dar nu s-a schimbat mai nimic privind obtinerea codului de TVA
Digi24.ro. 
  1. Birocrația excesivă descurajează antreprenorii din România.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Zf.ro.
  1. Florin Jianu, fost ministru pentru IMM şi antreprenoriat: Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială, iar tinerii cu idei trebuie ţinuţi în ţară.
Adevarul.ro.
  1. Rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie peste zero, revenind în teritoriu pozitiv după 19 luni de valori negative 
  2. Giganţii elicopterelor se bat pe România. 
  3. România a avut cea mai mare creştere economică din Europa în ultimul trimestru din 2016
  4. Lipsa de lucrări în infrastructură a tras în jos piaţa construcţiilor, anul trecut 
  5. Economia României a crescut cu 4,8% în 2016, după un avans de 4,7% în ultimul trimestru

17. Transporturile, cel mai mare deficit în absorbţia fondurilor europene.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Adevarulfinanciar.ro, Ziaruldeiasi.ro, Portal-ro.com, Ultimele-stiri.eu, News.ournet.ro, Infoziare.ro, Sursadestiri.ro, Ziarelive.ro, Indexstiri.ro, Palo.ro

1. CNIPMMR: Eliminarea Formularului 088 nu a remediat problemele

Eliminarea Formularului 088, necesar înregistrării firmelor în scopuri TVA, nu a rezolvat problemele de fond pentru această procedură, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele onorific al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Nicolescu a adus în atenţie faptul că, până la eliminarea lui din 1 februarie, formularul a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici. 

Cu toate acestea, el a explicat că felul în care s-a încercat rezolvarea dificultăţii create de Formularul 088 nu a făcut decât să îi schimbe titulatura, dar a lăsat procedurile problematice neschimbate.  Fostul ministru al Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, care a susţinut pe 12 ianuarie o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088, a fost şi el prezent, împărtăşind criticile lui Nicolescu. 

Cu această ocazie, Liviu Rogojinaru, noul preşedinte al CNIPMMR, a reliefat iniţiativa sa pentru simplificarea procedurilor în scop de TVA susţinând alternativa declaraţiei „pe proprie răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”.

Jianu a mers mai departe cu criticile la adresa formalităţillor ANAF spunând că:

1) nu există o listă standardizată cu documente necesare antreprenorilor în funcţie de categoriile de risc;

2) nu există transparenţă cu privire la procesul de evaluare ANAF;

3) nu există un termen definit în care se poate primi codul TVA. Formularul 088 a avut parte de o recepţie critică din partea mediului privat din cauza complexităţii sale exagerate. Dintre cele 12 zile necesare înfiinţării unei afaceri în România, 7 zile erau necesare doar înregistrării în scopri TVA, potrivit Doing Business 2017.

Acelaşi raport arată că în lipsa formalităţilor pentru TVA, România ar urca în clasamentul dificultăţii înfiinţării unei firme, de pe locul 62 până la locul 34.

Capital.ro, Pescurt.ro, Portal.ro

2. A dispărut formularul 088, dar nu s-a schimbat mai nimic privind obținerea codului de TVA

Formular 088 a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici, reprezentând un chestionar de centralizare a unor informaţii incluse deja în alte formulare sau baze de date deţinute de autorităţile publice centrale, potrivit reprezentanţilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Raportul Doing Business 2017, menţionează că înfiinţarea unei societăţi a devenit mult mai dificilă din cauza timpului necesar pentru înregistrarea în scopuri de TVA.1, respectiv Formularul 088.

 Potrivit Doing Business înfiinţarea unei afaceri în România este estimată la 12 zile, din care 7 zile erau necesare pentru înregistrarea în scopul de TVA, în lipsa acestor formalităţi pentru TVA, România situându-se pe locul 34 la capitolul înfiinţarea unei companii, faţă de locul 62 menţionat în raport, pe baza legislaţiei în vigoare la 1 iunie 2016 şi care a fost avută în vedere pentru anul 2017.

În urma solicitărilor repetate ale întreprinzătorilor, în special ale IMM-urilor, în şedinţa de guvern din 12.01.2017, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a susţinut o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, începând cu data de 01 februarie 2017.

Astfel, prin Ordinul nr. 605/2017, intrat în vigoare la 01 februarie 2017, a fost stabilită procedura privind înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor supuse înmatriculării la registrul comerţului, precum şi procedura de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice ce implică operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, precum şi criteriile pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA.

Din analiza comparativă a celor două acte normative, respectiv Ordinul nr. 2393/2016, care reglementa Formularul 088 şi Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedură, rezultă că nu s-au efectuat modificări de fond, procedura rămânâd practic identică, constatându-se doar eliminarea formală a denumirii “Formularul 088”.

Prin urmare, CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei „Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online, deoarece societăţile care depăşesc plafonul de scutire a plăţii T.V.A. de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată.

Startupcafe.ro

3. Florin Jianu: Formularul 088 s-a eliminat doar ca sintagma, dar in esenta procedura TVA nu s-a modificat. Consiliul IMM cere introducerea unei declaratii online

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, care a demisionat recent din Guvernul Grindeanu, critica si actuala procedura de inregistrare a firelor in scoprui de TVA, aratand ca de fapt ANAF nu a modificat nimic esential, eliminand doar sintagma „formularul 088”. Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPIMMR) solicita introducerea unei simple decalarii pe proprie raspundere a antreprenorilor, care sa fie depusa online, pentru a primi codul de TVA. 

„Nu putem sa bifam o actiune si sa spunem ca am modificat formularul 088, cand el in esenta nu a fost modificat” – a spus Jianu, marti, intr-o conferinta organizata de Consiliul national al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPIMMR). 

„Au eliminat sintagma (formularul 088 – n.r.)”, a mai spus el. 

Florin Jianu a adus urmatoarele critici noii proceduri instituite de ANAF pentru acordarea codului de TVA:

  • „In primul rand, nu este posibil ca absolut toate firmele din Romania sa aiba un risc. In acest moment avem trei categorii de riscuri: risc cazut, mediu si mare, deci nimeni nu exista in Romania fara sa aiba un risc, nu exista un risc zero. Or, nu putem pleca de la aceasta premisa in zona economica”.
  • „Nu se spune in acel ordin care anume documente trebuie sa pregatesti daca intri in categoria de risc mediu. Sa ti se spuna de la inceput: exista un standard de documente, X, Y, Z, adica ANAF poate sa-ti ceara absolut ce doument il considera util pentru el. Ganditi-va ca va cere documente personale, extrasul de cont personal sau al asociatului sau alte astfeld e inormatii care nu ar trebui slicitate sau ar trebui macar sa fie incluse in acest ordin, pentru ca omul sa stie ce sa pregateasca”.
  • „Nu exista o transparentizare a criteriilor dupa care se face o transparentizare a criteriului intentiei si capacitatii persoanelor de a desfasura activitati economice. Ar trebui spuse foarte clar care sunt aceste tipuri de criterii pe care le indeplniesti sau nu si cum realizezi indeplinirea acestor criterii”
  • „Nu este un termen-limita stabilit in ordin, care sa-i spuna: in termen de 3 zile primesti sau nu primesti codul de TVA. Astfel deschizi o paleta foarte larga a paletei de timp si inregistrarea firmelor in scopuri de TVA coboara Romania aproape 30 de locuri in Raportul global Doing Business, privind usurinta cu care se pot face afaceri”.

In context, Jianu a spus ca i-a transmis observatiile sale ministrului Finantelor, Viorel Stefan, discutand si cu acsta personal in data de 31 ianuarie 2017, inainte de demisia din functia de ministru pentru Antreprenoriat. 

„Nu pot sa spun cum s-a ajuns aici, pentru noi am avut un rerezentant in mod constant in gruul de lucru privind aceasta simplificare a formularului 088, care a sustinut exact ceea ce am sustinut si eu. In al doilea rand, pe langa faptul ca am trimis la Ministerul de Finante, i-am dat si in mana materialul dl. ministru Viorel Stefan, si dansul s-a aratat contrariat, sa vedem ce se va intampla”, a mai aratat Florin Jianu. 

Reamintim ca ANAF a emis un ordin prin care sustine ca a eliminat formularul 088, pe care il depuneau societatile pentru inregistrarea in scopuri de TVA, insa, asa cum a aratat deja StartupCafe, procedura in sine a ramas la fel de greoaie.

Consiliul IMM cere introducerea unei simple declaratii pe proprie raspundere, online

In acest context, CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei „Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online. 

Consiliul arata ca firmele care depăşesc plafonul de scutire a plăţii T.V.A. de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, iar parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nu se justifica.

De asemenea, CNIPMMR solicită prezentarea unei analize comparative din partea ANAF, după un semestru de aplicarea a noului Ordin nr. 605/2017, în care să fie comunicate efectele noii proceduri de înregistrarea în scop de TVA (număr de solcitări, număr cereri respinse, număr anulări din oficiu), în scopul analizării modalităţii de îmbunătăţire a relaţiei mediului de afaceri cu administraţia publică. 

Presedintele de oanoare al Consiliului IMM , Ovidiu Nicolescu, s-a declarat dezamagit de lipsa unor modificari reale in procedura acordarii codului de TVA, pe care a caracterizat-o cu formula caragialiana „sa se schimbe, dar sa nu se modifice nimic”. 

„Am fost foate bucurosi cand presedintele PSD a a anuntat, in parlament, chiar din prima zi, ca va modifica Formularul 088. (…) Din pacate, partea de satisacte s-a oprit aici, pentru ca, ca rezultat al acestor promisiuni, a aparut Ordinul ANAF 605/2017, intrat in vigoare de la 1 februarie, orin care re-reglementeaza modul de inregistrare a frmelor pentru plata TVA, in mod teoretic” a aratat Nicolescu. 

Specialistii consiliului au facut o analiza comparativa a ceea ce cuprinde Ordinul 605/2017 si ce cuprindea vechiul Ordin 2.393/2016 care a introdus controversatul formular 088, rezultand ca „practic ele sunt identice”.

Bursa.ro, Stiri.astazi.ro

4. „Procedura TVA nu s-a modificat, chiar dacă a fost eliminat Formularul 088”

Ovidiu Nicolaescu, CNIPMMR: „N-am ajuns nici la jumătatea nivelului investiţiilor străine din 2009”

Florin Jianu, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, care a demisionat după şedinţa în care a fost aprobată ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului penal (OUG 13), a criticat, ieri, procedura de înregistrare a firmelor cu scopul plăţii TVA, arătând că ANAF nu a modificat nimic, ci doar a eliminat sintagma „Formularul 088”.

Fostul ministru a susţinut, în şedinţa de guvern din 12 ianuarie, o notă prin care a propus eliminarea Formularului 088 „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, începând cu 1 februarie 2017.

Potrivit reprezentanţilor Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Formularul 088 a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici. Informaţiile necesare pentru completarea acestuia sunt deja incluse în alte formulare sau baze de date deţinute de autorităţile publice centrale.

Florin Jianu a declarat, referindu-se la procedurile instituite de ANAF pentru acordarea codului de TVA: „În primul rând, nu este posibil ca absolut toate firmele din România să aibă un risc. În acest moment avem trei categorii de riscuri: risc scăzut, mediu şi mare, deci nimeni nu există în România fără să aibă un risc, nu există risc zero. Ori, nu putem pleca de la această premisă în zona economică”.

Fostul ministru a subliniat că ordinul ANAF nu precizează care sunt documentele ce trebuie pregătite dacă o firma intră în categoria de risc mediu, şi a susţinut că ar trebui să existe un standard de documente pe care ANAF să îl poată cere. „Gândiţi-vă că vă cere documente personale, extrasul de cont personal sau al asociatului sau alte astfel de informaţii care nu ar trebui solicitate sau ar trebui măcar să fie incluse în acest ordin, pentru ca omul să ştie ce să pregătească”, a adăugat Jianu. 

Consiliul arată că firmele care depăşesc plafonul de scutire a plăţii TVA de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, iar parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nu se justifică.

Consiliul cere ANAF prezentarea unei analize comparative, după un semestru, în care să fie comunicate efectele noii proceduri de înregistrarea în scop de TVA.

Florin Jianu a mai prezentat acţiunile în curs de realizare pe care le avea pe agenda sa în timpul mandatului de ministru. 

Printre acestea se regăseşte Legea prevenţiei, prin care se previne aplicarea automată a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, acordându-se un termen contribuabilului, în care acesta va corecta neregulile constatate şi va conforma dispoziţiile legale. 

Reprezentanţii CNIPMMR au subliniat exemplele de neaplicare a legii prevenţiei, printre care se numără: utilizarea muncii nedeclarate (munca la negru), angajarea unui salariat sub salariul minim garantat în plată, punerea în pericol a sănătăţii şi a vieţii consumatorilor, întârzierea în luarea deciziei de impunere ce determină un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale reale privind executarea obligaţiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege, dar şi în cazul în care urmează să se ia măsuri de executare silită.

Domeniile unde se aplică legea sunt: relaţia cu autorităţile fiscale (2 legi – 63 fapte), relaţii industriale (8 legi – 39 fapte) şi legislaţia referitoare la Protecţia Consumatorilor (2 legi – 6 fapte).

Printre acţiunile în curs de desfăşurare se află înfiinţarea departamentului de debirocratizare, demararea procedurilor privind aprobarea programelor de finanţare naţionale astfel încât acestea să devină operaţionale de la 1 martie 2017, regândirea schemelor de ajutor de stat 807/2014, 332/2014 şi 937/2016, conform Programului de Guvernare şi alocării echilibrate pentru investiţiile atât sub pragul de zece milioane de euro, cât şi peste acest prag. 

Pe de altă parte, Ovidiu Nicolaescu, preşedintele de oanoare al CNIPMMR, a afirmat că ţara noastră nu a ajuns, în prezent, nici la jumătatea nivelului investiţiilor străine din 2009.

„Am fost plecat o săptămână în străinatate, m-am uitat în fiecare zi la BBC, la CNN, la Paris 24, şi într-o săptămână, patru subiecte au fost: Trump, România, Siria şi poliţistul din Franţa care a violat un tânăr. Astea au fost subiectele care au umplut ecranul la cele mai mari canale de ştiri din lume. Vă daţi seama ce influenţă au asupra investitorilor străini? Pentru că domnul Jianu arăta că în ultimii ani au crescut investiţiile străine, e adevărat, dar n-am ajuns nici la jumătatea investiţiilor străine care erau în Romania în 2009”.

Ziare.com

5. Cum a inteles guvernul sa lupte cu birocratia: A eliminat doar numele Formularului 088, procedurile sunt la fel

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) sustine ca, desi Formularul 088 a fost eliminat, procedurile de inregistrare in scop de TVA au ramas aceleasi. Consiliul cere ANAF prezentarea unei analize comparative, dupa un semestru, in care sa fie comunicate efectele noii proceduri de inregistrarea in scop de TVA.

In urma solicitarilor repetate ale intreprinzatorilor, in special ale IMM-urilor, in sedinta de guvern din 12 ianuarie, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Florin Jianu, a sustinut o nota prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 „Declaratie pe propria raspundere pentru evaluarea intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA”, incepand cu 1 februarie 2017.

Reprezentantii CNIPMMR s-au plans ca Formularul 088 a crescut in mod nejustificat birocratia pentru microintreprinderi si intreprinderile mici, reprezentand un chestionar de centralizare a unor informatii incluse deja in alte formulare sau baze de date detinute de autoritatile publice centrale.

„Au eliminat sintagma. Cum s-a ajuns aici? Nu pot sa spun, pentru ca noi am avut in mod constant un reprezentant in grupul de lucru privind aceasta simplificare a formularului 088, care a sustinut exact ce am sustinut si eu”, a declarat fostul ministru al Mediului de Afaceri, Florin Jianu, in cadrul unei conferinte de presa la sediul CNIPMMR.

Acesta afirma ca i-a inmanat noul document ministrului Finantelor, Viorel Stefan, care s-a aratat contrariat de acest lucru.

„Din analiza comparativa a celor doua acte normative, respectiv Ordinul nr. 2393/2016, care reglementa Formularul 088, si Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedura, rezulta ca nu s-au efectuat modificari de fond, procedura ramanad practic identica, constatandu-se doar eliminarea formala a denumirii Formularul 088”, spun reprezentantii CNIPMMR.

CNIPMMR solicita simplificarea procedurilor de inregistrare in scop de TVA si reia propunerea ca aceasta sa fie efectuata pe baza unei declaratii pe propria raspundere privind intentia contribuabilului de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA.

Declaratia ar urma sa se completeze electronic si sa se depuna online, deoarece societatile care depasesc plafonul de scutire a platii TVA de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept platitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA nefiind justificata.

Prin Ordinul nr. 605/2017, intrat in vigoare la 1 februarie 2017, a fost stabilita procedura privind inregistrarea in scopuri de TVA a societatilor supuse inmatricularii la registrul comertului, precum si procedura de anulare, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de TVA a persoanelor impozabile care nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitati economice ce implica operatiuni in sfera de aplicare a TVA, precum si criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA.

Jurnalbihorean.ro

6. IMM-urile acuză birocraţia

Formularului 088 nu a fost eliminat, i s-a schimbat doar denumirea, dar este la fel de birocratic.

Formularul 088 – „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” – a fost înlocuit, de la 1 februarie 2017, cu Ordinul nr. 605/2017. Dar, ca în scrierile lui Caragiale, „să se modifice primesc, dar să nu se schimbe nimic”, noul act normativ nu aduce reducerea birocraţiei pentru IMM-uri, conţinând aceleaşi dispoziţii ca formularul 088. Doar denumirea a fost schimbată.

Doar denumirea

„Din analiza comparativă a celor două acte normative, respectiv Ordinul nr. 2.393/2016, care reglementa Formularul 088, şi Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedură, rezultă că nu s-au efectuat modificări de fond, procedura rămânând practic identică, constatându-se doar eliminarea formală a denumirii «Formularul 088»”, acuză Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei „Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online.

„Societăţile care depăşesc plafonul de scutire a plăţii TVA de 220.000 lei, stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată”, spun patronatele. De asemenea, CNIPMMR solicită prezentarea unei analize comparative din partea ANAF, după un semestru de aplicarea a noului Ordin nr. 605/2017, în care să fie comunicate efectele noii proceduri de înregistrare în scop de TVA (număr de solicitări, număr de cereri respinse, număr de anulări din oficiu), în scopul analizării modalităţii de îmbunătăţire a relaţiei mediului de afaceri cu administraţia publică.

9am.ro

7. Guvernul a eliminat doar numele Formularului 088, procedurile sunt aceleasi

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) sustine ca, desi Formularul 088 a fost eliminat, procedurile de inregistrare in scop de TVA au ramas aceleasi. Consiliul cere ANAF prezentarea unei analize comparative, dupa un semestru, in care sa fie comunicate efectele noii proceduri de inregistrarea in scop de TVA.

In urma solicitarilor repetate ale intreprinzatorilor, in special ale IMM-urilor, in sedinta de guvern din 12 ianuarie, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Florin Jianu, a sustinut o nota prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 „Declaratie pe propria raspundere pentru evaluarea intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA”, incepand cu 1 februarie 2017.

Reprezentantii CNIPMMR s-au plans ca Formularul 088 a crescut in mod nejustificat birocratia pentru microintreprinderi si intreprinderile mici, reprezentand un chestionar de centralizare a unor informatii incluse deja in alte formulare sau baze de date detinute de autoritatile publice centrale.

„Au eliminat sintagma. Cum s-a ajuns aici? Nu pot sa spun, pentru ca noi am avut in mod constant un reprezentant in grupul de lucru privind aceasta simplificare a formularului 088, care a sustinut exact ce am sustinut si eu”, a declarat fostul ministru al Mediului de Afaceri, Florin Jianu, in cadrul unei conferinte de presa la sediul CNIPMMR, citat de Ziare.com. 

„Din analiza comparativa a celor doua acte normative, respectiv Ordinul nr. 2393/2016, care reglementa Formularul 088, si Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedura, rezulta ca nu s-au efectuat modificari de fond, procedura ramanad practic identica, constatandu-se doar eliminarea formala a denumirii Formularul 088”, spun reprezentantii CNIPMMR.

CNIPMMR solicita simplificarea procedurilor de inregistrare in scop de TVA si reia propunerea ca aceasta sa fie efectuata pe baza unei declaratii pe propria raspundere privind intentia contribuabilului de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA.

Evz.ro, Stiri-zilnic.ro, Ziareonline.com , Ziar.com, Stiri.discard.ro, Presaonline.ro

8. Investitori: Formularul 088 a fost eliminat, dar înregistrarea în scop de TVA a rămas la fel de GREOAIE

Menţinerea cerinţelor din Formularul 088, privind înregistrarea unei firme în scopuri de TVA, într-o altă formulă scade atractivitatea României în atragerea de investiţii, a apreciat astăzi preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, într-o conferinţă de specialitate. 

“Solicităm simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi propunem ca aceasta să fie efectuată pe baza unei Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA, care să se completeze electronic şi să se depună online. Firmele care depăşesc plafonul de scutire a plăţii TVA, de 220.000 lei, stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată”, a spus Ovidiu Nicolescu, citat de Agerpres. 

În şedinţa de guvern din 12 ianuarie 2017, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a susţinut o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 “Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, începând cu data de 1 februarie 2017. 

“’Există opt componente, atât în ordinul din februarie 2017, cât şi în cel care a fost valabil în 2016 care sunt practic identice”, a precizat preşedintele de onoare al CNIPMMR. Ovidiu Nicolescu a precizat că Raportul Doing Business 2017 menţionează că înfiinţarea unei societăţi a devenit mult mai dificilă din cauza timpului necesar pentru înregistrarea în scopuri de TVA, respectiv Formularul 088. 

Potrivit Doing Business înfiinţarea unei afaceri în România este estimată la 12 zile, din care 7 zile erau necesare pentru înregistrarea în scopul de TVA, în lipsa acestor formalităţi pentru TVA, România situându-se pe locul 34 la capitolul înfiinţarea unei companii, faţă de locul 62 menţionat în raport, pe baza legislaţie în vigoare la 1 iunie 2016 şi care a fost avută în vedere pentru anul 2017.

Nmedia.ro

9. A disparut formularul 088, dar nu s-a schimbat mai nimic privind obtinerea codului de TVA

Formular 088 a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici, reprezentând un chestionar de centralizare a unor informaţii incluse deja în alte formulare sau baze de date deţinute de autorităţile publice centrale, potrivit reprezentanţilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMM).

Raportul Doing Business 2017, menţionează că înfiinţarea unei societăţi a devenit mult mai dificilă din cauza timpului necesar pentru înregistrarea în scopuri de TVA.1, respectiv Formularul 088.

Potrivit Doing Business înfiinţarea unei afaceri în România este estimată la 12 zile, din care 7 zile erau necesare pentru înregistrarea în scopul de TVA, în lipsa acestor formalităţi pentru TVA, România situându-se pe locul 34 la capitolul înfiinţarea unei companii, faţă de locul 62 menţionat în raport, pe baza legislaţiei în vigoare la 1 iunie 2016 şi care a fost avută în vedere pentru anul 2017.

În urma solicitărilor repetate ale întreprinzătorilor, în special ale IMM-urilor, în şedinţa de guvern din 12.01.2017, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a susţinut o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, începând cu data de 01 februarie 2017.

Astfel, prin Ordinul nr. 605/2017, intrat în vigoare la 01 februarie 2017, a fost stabilită procedura privind înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor supuse înmatriculării la registrul comerţului, precum şi procedura de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice ce implică operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, precum şi criteriile pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA.

Din analiza comparativă a celor două acte normative, respectiv Ordinul nr. 2393/2016, care reglementa Formularul 088 şi Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedură, rezultă că nu s-au efectuat modificări de fond, procedura rămânâd practic identică, constatându-se doar eliminarea formală a denumirii “Formularul 088”.

Prin urmare, CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei „Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online, deoarece societăţile care depăşesc plafonul de scutire a plăţii T.V.A. de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată.

Digi24.ro

10. Birocrația excesivă descurajează antreprenorii din România

Românii se gândesc, de două ori, înainte să-şi deschidă o firmă. Iar asta se vede şi în statistici. Anul trecut, au fost deschise cu puţin peste 100 de mii de firme noi, cu aproape o treime mai puţine, decât în 2008, un an de vârf al economiei româneşti. Şi străinii au înfiinţat mai puţine firme în România. 2016 a fost, de fapt, cel mai slab, din ultimii 16 ani, din acest punct de vedere. Iar specialiştii spun că motivele ţin în primul rând de birocraţia excesivă, relatează Digi24.

Cosmin are 25 de ani şi este pasionat de gastronomie. Aşa că s-a gândit să-şi deschidă o patiserie. A făcut un plan de afaceri, iar pe 10 decembrie 2016 s-a dus la Registrul Comerţului pentru a-şi înfiinţa o firmă. Mai are însă de aşteptat încă aproape o lună pentru a-şi vedea visul împlinit.

„Sunt foarte multe acte, sunt foarte multe autorizaţii de obţinut şi plus, că baza online este destul de prost pregătită şi nu ştim cu ce să venim pregătiţi, ne plimbăm de la un ghişeu la altul. Asta susţine toată economia românească, fără antreprenoriat nu am putea să rezistăm”, afirmă Cosmin Sandu, antreprenor.

Nu toţi cei care doresc să devină antreprenori sunt la fel de entuziaşti. Unii renunţă din cauza birocraţiei. Iar asta se vede şi în statistici. Anul trecut, au fost înfiinţate 106 mii de firme noi, cu 7.200 mai puţine decât în 2015.

Specialiştii spun că antreprenorii sunt descurajaţi mai ales de formularul 088, care a crescut birocraţia.

„Timpul de înregistrare a unei firme să ajungă la 12 zile, faţă de perioada anterioară care era de 5 zile, şI potrivit Doing Bussiness, România ca urmare a acestei îmbunătăţiri, în ghilimele, a trecut de pe locul 34 pe locul 62 în lume privind dificultatea înregistrării unei firme”, spune Ovidiu Nicolescu, preşedinte onorific CNIPMMR.

Sunt şi români care spun că lucrurile s-au simplificat totuşi în ultima perioadă.

„Procedura s-a simplificat mult în ultimul timp. Ghişeul unic cu modalitatea de lucru expers este o altă noutate foarte eficientă, care a fluidizat foarte mult traficul şi timpii de aşteptare, care erau uriaşi”, spune Augustin Moga, avocat specializat în înfiinţarea companiilor.

Nici străinii nu au mai deschis firme în România în ultimul an. Au apărut doar 5438 de firme cu capital străin în 2016, faţă de peste 5800, anul precedent. 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Zf.ro

11. Florin Jianu, fost ministru pentru IMM şi antreprenoriat: Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială, iar tinerii cu idei trebuie ţinuţi în ţară

Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială, iar tinerii cu idei trebuie ţinuţi în ţară. Doar că ei acum pleacă acum din cauza birocraţiei, a corupţiei şi a im­po­si­­bi­lităţii de a-şi pune în aplicare i­deile, a spus la ZF Live Florin Jianu, fost mi­nistru pentru IMM  şi antre­pre­no­riat.

El şi-a dat demisia din guvernul Grindeanu pe 2 februarie, după aprobarea ordonanţei de urgenţă 13/2017, motivul masivelor proteste de stradă din ultimele două săptămani. 

În perioada în care s-a aflat la conducerea ministerului, Florin Jianu, fost ministru şi în cabinetul Ponta, a lansat o serie de programe pentru susţinerea IMM-urilor şi a start-up-urilor.          

Programul de susţinere a start-up-urilor, Start-up Nation-Romania, ar tre­bui să devină operaţional de la 1 mai, an­­tre­­prenorii avand posibilitatea de a a­pli­­ca pentru un grant de maximum 200.000 lei, respectiv 100% din inves­ti­ţie.

„Acest program are la bază modele deja lansate în alte ţări. Ideea este să finanţăm 10.000 de start-up-uri în acest an, dar chiar dacă nu ajungem la acest număr tot este un început. Şomajul în randul tinerilor este ridicat, apoape 25%, chiar pe o zonă care ar trebui să fie motorul economiei. Este un cost pentru economie, este o debalansare, vorbim de oameni energici, tineri, care îşi pot asuma un risc.” El a pre­cizat că nu a fost de acord cu finanţarea integrală a start-up-ului prin acest program, dar pană la urmă a echilibrat această pre­ve­de­re cu obligaţia de a crea două locuri de muncă prin investiţie: „Pot fi locuri de muncă ocupate de cei care au făcut com­pania, este flexibil”.

Programul dis­pu­ne de 1,2 mld. lei fonduri de la minis­ter şi 500 mil. lei fon­duri europene. Moda­litatea de acce­sare a fondurilor pre­su­pune com­ple­tarea unui plan de afa­ceri pe site, pentru că fiecare antre­prenor primeşte un punctaj.

Chiar dacă sunt domenii care vor beneficia de punctaje mai mari, gen IT&C sau design, pro­gramul nu este gandit să limiteze acce­sul la finan­ţa­re al altor tipuri de firme, avand în ve­de­re că zona rurală presupune altfel de afaceri. 

În perioada în care a condus ministerul pentru IMM-uri, Jianu a propus ca programul să stabilească un parteneriat cu o bancă sau mai multe pentru a facilita accesul rapid la bani: „Prin fonduri europene ar trebui ca antreprenorul să facă întai dovada cheltuielilor şi apoi este compensat. Dar nu poţi cere unui tanăr să cheltuiască 200.000 de lei de la el”. În varianta propusă de Jianu, ministerul transferă fondurile către bancă, iar aceasta acoperă cheltuielile antrepre­norilor pe baza facturilor prezentate de aceştia.

Fiecare întreprinzător este moni­torizat pentru o perioadă de trei ani şi trebuie să menţină activitatea prevă­zută în planul de afaceri şi locurile de muncă pentru a primi finanţare.

În paralel, Consiliul Consultativ al Antreprenoriatului, organism care include 50 de asociaţii de profil, poate veni cu propuneri de îmbunătăţire a acestui program, pe măsură ce el se derulează, dar şi a altor programe de finanţare. „În premieră, programul stipulează ce nu ai voie să faci, nu ce ai voie, aşa cum apare în alte programe, o situaţie care limitează ideile antrepre­no­rilor”. 

În prezent, statistica arată că în Romania sunt cu 50% mai multe firme care se închid decat cele se deschid, un indicator foarte grav. În plus, Romania este sub media europeană la numărul de firme înfiinţate la 1.000 de locuitori.

„Sunt ţări mult mai mici cu un număr egal de firme ca la noi. Polonezii au zis în anii ’90 că cine vrea să facă firmă o poate face gratuit şi a fost un boom, care a dus la dezvoltarea rapidă a acelei pieţe.”

Un alt program propus de Florin Jianu vizează susţinerea exporturilor şi internaţionalizarea firmelor romaneşti, în condiţiile în care doar 4,6% din IMM au activităţi de internaţionalizare, media europeană fiind de 10%. Internaţionalizarea nu presupune neapărat activităţi de export, ci şi stabilirea unor relaţii cu parteneri externi, deschiderea de sucursale, finanţarea acoperind şi  participarea la targuri, plata chiriei într-un hub, gen Sillicon Valley, includerea într-o misiune economică, dar şi crearea unui site sau aplicaţii pentru piaţa externă sau participarea la cursuri de profil, legate de activitatea principală a firmei. 

Grantul oferit antreprenorilor prin acest program se ridică la 50.000 lei, reprezentand 90% din investiţie.

„Sunt cam 500 de companii vizate şi fondurile totale sunt de 18 milioane lei. Am vrut să schimb şi accesul la targuri, să nu mai fie organizată participarea de către ministere. Să anunţăm bugetul anual la minister şi sa facem un site pe care organizaţiile şi firmele se pot înscrie şi primesc punctaj pe baza căruia participă la targ.”

În afară de aceste programe există şi posibilitatea de a finanţa activitatea din comerţ, cu un maxim de 200.000 lei.

Toate aceste programe sunt prezentate pe siteul www.aippimm.ro.

În ceea ce priveşte decizia de a părăsi guvernul Grindeanu, după aprobarea Ordonanţei 13, Florin Jianu a spus că a fost o chestiune de principii şi de etică, dar nu înseamnă că se retrage şi din activitatea economică sau din domeniul în care activează de peste 10 de ani.

În plus, el susţine în continuare că Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială.

„Ordonanţa 13 a decredibilizat foarte mult guvernul, de aici şi decizia mea. Astfel de lucruri nu trebuie să existe pe agenda publică niciodată. A decredibilizat orice acţiune ulterioară a guvernului. Zona economică, de politici publice, guvernamentale se bazează pe încredere, pe percepţie, pe credibilitate, şi să pierzi asta într-o lună de guvernare deja pune o pecete asupra viitorului guvernului. Tot ecosistemul mediului de afaceri este afectat. Sunt rezervat că guvernul Grindeanu poate recaştiga încrederea. Odată pierdută încrederea, e greu să mai revii”, a mai spus Jianu.

În opinia lui, Romania trebuie să se ocupe acum de atragerea şi utilizarea fondurilor europene, ” nu de năzbatii”. 

În plus, Florin Jianu consideră că mediul de afaceri trebuie să joace rolul de mediator în situaţia creată pe plan politic şi să arate că impactul economic se reflectă asupra întregii societăţi: „Cand ai sute de mii de oameni în stradă trebuie să îţi pui un semn de întrebare”.

Adevarul.ro

12. Rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie peste zero, revenind în teritoriu pozitiv după 19 luni de valori negative

      Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a început anul 2017 la nivelul de 0,05%, nivel care marchează revenirea în teritoriu pozitiv pentru prima dată după mai 2015, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele INS arată că preţurile de consum au scăzut în luna ianuarie, în medie, cu 0,19% comparativ cu luna decembrie 2016, însă nivelul pozitiv al ratei anuale a inflaţiei este explicat printr-un efect de bază. Astfel, în ianuarie 2016, comparativ cu ianuarie 2017, preţurile de consum au scăzut mai mult, după reducerea TVA de la 24% la 20%.

În ianuarie 2017, doar alimentele s-au scumpit, cu 0,9%, în medie, faţă de luna decembrie, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,9%, iar preţurile serviciilor – cu 0,4% faţă de luna precedentă, în medie. 

De la 1 ianuarie 2017, cota generală a TVA s-a redus de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost eliminată, ceea ce a redus preţul la pompă cu circa 40 de bani pe litrul de benzină şi motorină.

Comparativ cu ianuarie 2016, preţurile alimentelor au crescut în prima lună a acestui an cu 1,12%, mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,24%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1,08%. Ianuarie 2017 este prima lună care nu mai include efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016. 

Faţă de luna decembrie 2016, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în prima lună a acestui an, la alte legume în afară de cartofi şi fasole (7,3%), cartofi (4,7%), fructe proaspete (4,4%) şi citrice (1,5%). La polul opus, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în ianuarie la bilete CFR, cu 5,7%, energie electrică (2,8%), combustibili (2,5%), telefon (1,1%) şi gaze (0,8%), celelalte preţuri având fluctuaţii mult mai mici. 

La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative. 

13. Giganţii elicopterelor se bat pe România

Francezii de la Airbus şi americanii de la Bell Helicopter concurează pentru piaţa elicopterelor din România. Nevoia tot mai acută a ţării noastre de a înlocui flota de elicoptere Puma învechite a atras atenţia producătorilor francezi şi americani, care se luptă să obţină un contract cu Guvernul.

În timp ce Airbus aşteaptă doar un semn favorabil din partea autorităţilor române pentru a produce primul aparat de zbor chiar în fabrica din Ghimbav, ţel care poate fi atins cel mai devreme la finalul anului viitor, Bell Helicopter vrea să folosească piese produse la Braşov pentru a livra elicoptere Viper. Atât reprezentanţii Airbus, cât şi cei ai Bell au avut luna aceasta întâlniri cu oficialii români. Producătorul francez Airbus Helicopters a anunţat că principala sa ambiţie este să transfere activitatea din fabrica din Marignane, Franţa, în cea recent inaugurată din Ghimbav, Braşov, pentru ca aceasta din urmă să devină singura sursă de elicoptere H215. De asemenea, compania a transmis că intenţionează să realizeze un întreg ciclu industrial în fabrica din România pentru producţia acestui elicopter. Mai bine zis, compania intenţionează să construiască primul elicopter românesc în fabrica de la Ghimbav chiar la finalul anului 2018, cel mai devreme, în funcţie de comenzile pe care le primeşte. Principala ţintă a sa este obţinerea unui contract cu Guvernul pentru înlocuirea flotei româneşti de elicoptere.

România să conducă prin exemplu          

Reprezentanţii Airbus au declarat că intenţionează să creeze în România un cluster de furnizori pentru fabrica de elicoptere de la Ghimbav, dar producţia nu poate începe decât după ce compania va primi o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producţie.          

Olivier Michalon, Senior Vice President Europe Airbus Helicopters, şi-a exprimat interesul pentru un contract cu statul român. El a declarat însă că acesta nu este o condiţie pentru începerea producţiei în Ghimbav, dar este important ca România să conducă prin exemplu. „Atunci când vrei să exporţi un produs, un elicopter, una dintre primele reacţii ale celui care prospectează este să se întrebe dacă ţara care îl fabrică îl şi cumpără. Şi este adevărat că argumentul pentru a cumpăra H215 va fi puternic dacă România ar lua decizia de a fi client de lansare al H215”, a spus el. Ambiţia companiei este ca România să devină centrul de excelenţă pentru elicopterul H215 şi să îl exporte la nivel mondial, planificând să aibă afaceri pe toate cele 5 continente. „În termeni mai simpli, un H215 fabricat în România poate fi vândut oriunde în lume şi poate fi văzut drept un elicopter românesc”, a declarat Michalon. El a precizat că este în interesul naţional să fie dezvoltată industria aerospaţială românească, iar dacă România nu este interesată să coopereze pentru dezvoltarea acesteia, atunci există o problemă. „Nu trebuie să avem un contract pentru elicoptere cu România sau cu altcineva, ci trebuie să avem destulă încredere că România va conduce ca exemplu”, a precizat Michalon.

15 elicoptere pe an Potrivit reprezentanţilor Airbus, producţia de la Ghimbav nu ar viza în mod exclusiv elicoptere militare, ei putând construi atât acest tip de aparat de zbor cât şi elicoptere civile sau de salvare. Fabrica va avea capacitatea să producă 15 elicoptere pe an. „Dacă ne uităm la o perioadă de 30 de ani, vorbim de 450 de elicoptere. Nu pare mult, dar în realitate este, mai ales în cazul unor elicoptere de această dimensiune şi capacitate”, a explicat Michalon. Estimările sale privind nevoia din România, dacă se doreşte modernizarea întregii flote militare şi civile, este de 50 de elicoptere. El a precizat că pentru România se poate realiza un contract de 5 elicoptere pe an, iar restul de 10 din producţia anuală vor merge către export.

„Sperăm că România va lua decizia să cumpere H215. Din piaţa internaţională avem numere, avem targeturi, negociem în prezent cu mai multe ţări, de unde avem oferte şi contracte directe. Există comenzi de H215 şi depinzând de când vom lansa proiectul aici, câteva dintre ele vor intra în linia de producţie din România”, a declarat reprezentantul Airbus.

Varianta militară Reprezentanţii Airbus estimează că pentru 60-70 de milioane de euro se pot realiza circa 3 elicoptere militare H215. Acesta nu este un preţ final, deoarece depinde de configuraţie. Un astfel de elicopter poate fi chiar mai ieftin de 20 de milioane de euro, în funcţie de scopul acestuia, însă preţul poate fi chiar dublat din cauza unor echipamente specifice. Bell vrea să livreze elicoptere Viper Americanii de la Bell vin cu o variantă mai puţin atractivă pentru economia românească.

Aceştia vor să fabrice în România doar anumite părţi ale elicopterelor Viper pe care apoi România să le importe de la producătorul american. La finalul anului trecut, Bell a anunţat încheierea unui memorandum cu IAR Ghimbav în vederea unei colaborări, care ameninţă poziţia Airbus. Ei nu au condiţionat însă explicit colaborarea cu IAR de achiziţia aparatului de zbor de către armata română, însă au precizat că elicopterul ar fi un candidat puternic pentru acoperirea nevoilor de tehnică militară. Tehnologie veche de 45 de ani Flota României de elicoptere este formată din aparate de zbor vechi de peste 45 de ani, ale căror motoare sunt slabe şi depăşite. Armata a modernizat 25 dintre acestea în perioada 1999-2005. IAR Ghimbav a primit recent 69,5 milioane de euro de la Ministerul Apărării Naţionale pe care îi va folosi în modernizarea unor elicoptere IAR 330 L Puma din dotarea Statului Major al Forţelor Aeriene.

Cu toate acestea, Airbus susţine că reparaţia nu este o soluţie, deoarece unele dintre piese sunt fie greu de găsit, altele fie nu se mai fabrică. Vârsta elicopterelor de peste 45 de ani are un impact asupra preţului acestor piese, dacă trebuie refabricate, dar şi asupra întârzierilor în livrarea elicopterelor care pot apărea din cauza căutării acestor piese de schimb. „Repararea acestor elicoptere vechi nu poate fi decât un plan pe termen scurt şi nu este incompatibilă ieşirea acestor aparate din scenă cu intrarea celor noi”, transmit reprezentanţii Airbus.

14. România a avut cea mai mare creştere economică din Europa în ultimul trimestru din 2016

România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o creştere economică de 4,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. România este astfel lider la creştere economică între statele europene, potrivit datelor publicate de institutul european de statistică Eurostat.

Prin comparaţie, în trimestrul IV 2015, creşterea economică în România era de numai 3,8% faţă de trimestrul IV 2014, iar România se situa atunci pe locul trei european în funcţie de avans. România a condus, aşadar, la creştere economică, cu 4,8%, iar cea de-a doua mare creştere în termeni anuali a înregistrat-o Bulgaria cu 3,4% şi Polonia, cu 3,1.

În schimb, cele mai mici valori ale avansului economic s-au înregistrat în Finlanda şi în Grecia, de 0,3%, dar şi în Belgia, Franţa şi Italia, de 1,1%. Comparativ cu trimestrul precedent, economia României a crescut cu 1,3%, în aceeaşi măsură cu cea a Luxemburg, iar un nivel mai mare a fost înregistrat doar de Polonia, cu 1,7%.

Produsul intern brut al zonei euro a crescut cu 0,4% în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut faţă de precedentele trei luni, în timp ce în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene avansul a fost de 0,5%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, PIB-ul zonei euro a avansat în trimestrul IV 2016 cu 1,7%, iar cel al Uniunii Europene cu 1,8%.

Datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) sunt similare cu cele ale Eurostat. Potrivit INS, Economia românească a crescut în trimestrul al patrulea al anului trecut cu 4,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, iar în ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al patrulea a fost de 1,3%.

15. Lipsa de lucrări în infrastructură a tras în jos piaţa construcţiilor, anul trecut

Lucrările de construcţii au scăzut semnificativ anul trecut comparativ cu 2015, afectate în principal de lipsa de lucrări în infrastructură, o compensare aducând însă construcţiile de locuinţe, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 4,8%, în 2016 faţă de 2015, construcţiile inginereşti fiind în declin, cu 11,2%. Creşteri au fost însă la clădirile rezidenţiale (de locuinţe) cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale (hoteluri, restaurante, magazine, hale industriale etc.) cu 1,1%. „Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%”, se arată în comunicatul INS. În comparaţie, în 2015 lucrările de construcţii au crescut cu 10,4% faţă de anul precedent. În decembrie anul trecut comparativ cu aceeaşi lună a lui 2015, construcţiile au scăzut semnificativ cu 27,7%, în principal datorită condiţiilor nefavorabile de iarnă.

Faţă de tot anul, în decembrie a existat o creştere a construcţiilor inginereşti cu 15,9%, dar şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%.

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 16,1%. Potrivit statisticilor INS, pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41,0%, lucrările de construcţii noi cu 33,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,5%.

16. Economia României a crescut cu 4,8% în 2016, după un avans de 4,7% în ultimul trimestru

Economia românească a crescut în trimestrul al patrulea al anului trecut cu 4,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, astfel că avansul pe întregul an 2016 a fost de 4,8%, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata de creştere a economiei este uşor sub cea estimată de Comisia Europeană, de 4,9%, dar în linie cu ultima estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).  

Creşterea economică din 2016 este cea mai mare înregistrată de România după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.   Datele publicate marţi arată o accelerare a creşterii economice în ultimul trimestru din 2016 faţă de trimestrul al treilea, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,3%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.   În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 4,8% în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 4,4% în trimestrul III, de 5,8% în trimestrul II şi de 4,1% în primul trimestru al anului trecut.  

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al patrulea a fost de 1,3%, după +0,5% în trimestrul III, +1,5% în trimestrul II şi +1,3% în primul trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.   INS a revizuit în scădere, de la 1,5% la 1,3%, creşterea economică din trimestrul I 2016, şi de la 0,6% la 0,5% rata de creştere din trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrele anterioare.   

Trimestrul IV din 2016 a fost al şaselea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.   Analiştii se aşteaptau la o acelerare a creşterii economice în ultimul trimestru din 2016, după rezultatele sub estimări din trimestrul al treilea.  

INS  nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii martie.   În trimestrul al treilea, două sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.   Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,1% faţă de trimestrul al treilea din 2015, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au urcat cu 7,8%.  

În primele nouă luni din 2016, economia a crescut cu 4,9%, pe seria brută, şi cu 4,8% pe serie ajustată la variaţiile sezoniere. Valoarea PIB a fost de 532,9 miliarde lei (circa 118 miliarde euro), indicau datele preliminare ale INS.  

Economia a fost susţinută în 2016 în principal de consum. Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avansat cu 5,3% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.   Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimul an şi jumătate.   Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educaţiei.   În plus, de la 1 mai 2016, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 lei la 1.250 lei.   Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.   De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în 2016.  

Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.

17. Transporturile, cel mai mare deficit în absorbţia fondurilor europene

Programul Operaţional Sectorial Transport a realizat cel mai mare deficit din absorbţia fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, România pierzând aproape un miliard de euro din alocare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) privind stadiul absorbţiei la 31 ianuarie 2017.

Din cele 4,28 miliarde euro alocate pentru acest program, numai 3,31 miliarde euro au fost cheltuite. Pe locul al doilea ca sumă pierdută se situează Programul Operaţional Sectorial Mediu, care a lăsat nefolosite fonduri de 946,6 milioane euro, iar prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane s-au pierdut 852,1 milioane euro. Şi la Programul Operaţional Regional au fost nealocate 593,1 milioane euro.

Ca urmare, România a pierdut în total 3,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate pentru Programele Operaţionale 2007 – 2013 din acest cadru financiar.

Absorbţia fondurilor europene a ajuns aşadar la 31 ianuarie 2017 la 82,93%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât la ultima raportare din noiembrie. Rata de absorbţie efectivă (sume rambursate de CE) însă este de numai 79,23%, în creştere cu 1,15 puncte procentuale.

 

REVISTRA PRESEI 13.02.2017

REVISTRA PRESEI 13.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. România a instalat anul trecut un număr dublu de turbine eoliene. Vântul, a doua sursă de electricitate a UE.
  2. Achiziţia unei locuinţe pentru închiriere, mai rentabilă decât un depozit bancar
  3. Eurostat: România este pe penultimul loc în UE în funcţie de nivelul salariului minim.
Ziare.com, Business24.ro.
  1. Ce ar insemna pentru Romania daca UE ar introduce un salariu minim obligatoriu.
Avocatnet.ro.
  1. De ce poate pierde firma ta o finanțare de la stat, deși (aparent) ai respectat regulile de acordare
Agerpres.ro.
  1. Angajatorii britanici îngrijorați că muncitorii din UE vor pleca în acest an.
  2. 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate.
Digi24.ro.

  8. Economia retrogradată. De la ”echilibrată”, aceasta ajunge ”relativ” și ”cvasiechilibrată”

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România a instalat anul trecut un număr dublu de turbine eoliene. Vântul, a doua sursă de electricitate a UE

Capacităţile noi de energie instalate în România anul trecut s-au dublat faţă de 2015, iar în UE energia eoliană a ajuns a doua sursă de electricitate, devansând cărbunele, potrivit datelor furnizate de Wind Europe.

În anul 2016, 13,9 GW de energie eoliană au fost instalaţi în Europa, dintre care 12,5 GW în Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă o scădere de 3% faţă de 2015. Cu o capacitate totală instalată de 153,7 GW, energia eoliană depăşeşte cărbunele, devenind a doua formă, după capacitate, de generare de energie din Europa.

Cu aproape 300 TWh generaţi în 2016, capacităţile eoliene au acoperit 10,4% din cererea de electricitate a UE. În 2016, 27,5 miliarde de euro au fost investiţi pentru a finanţa dezvoltarea energiei eoliene, ceea ce reprezintă cu 5% mai mult decât suma alocată în 2015.

26 de noi turbine

În cadrul delor 12,5 GW, România a adus un aport de numai 0,4% în totalul capacităţilor noi de energie instalate în anul 2016, cu 52 MW. Aceasta reprezintă un număr de 26 de noi turbine eoliene, cu o capacitate de 2 MW fiecare, dar dublu faţă de capacitatea instalată anul trecut, de numai 23 MW. România a ajuns, aşadar, la o capacitate totală instalată de 3.028 MW la finalul lui 2016, faţă de 2.976 în 2015.

Potrivit datelor Wind Europe, energia eoliană furnizează 12,5% din totalul energiei produse în România, pe al şaptelea loc în Europa. Cea mai mare pondere a energiei eoliene se regăseşte în Danemarca, unde vântul produce 36,8% din totalul energiei.

Conform datelor Transelectrica, raportate la 11 ianuarie, media zilnică de producţie de energie electrică în România a fost de 9.595 MW, maximul fiind de 11.017 MW. Eolienele au furnizat astfel o cincime din producţia ţării. Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă poate livra 1.400 MW (20% din necesarul de energie al ţării în condiţii climaterice obişnuite, după statistica Nuclearelectrica). Dezvoltarea energiei eoliene a fost stopată                                                 

Sectorul energiei eoliene din România a înregistrat un adevărat boom în perioada 2010-2013, ca urmare a schemei generoase de subvenţionare introdusă de către statul român, prin facturile plătite de către consumatori. Însă începând din 2013, Guvernul a schimbat legislaţia în domeniu, la presiunea celorlalţi producători de energie şi a marilor consumatori, care se plângeau că înregistrează pierderi din cauza subvenţiilor prea mari pentru energia verde.

Expertul de mediu Traian Petrescu din Constanţa, evaluator principal şi consultant pentru parcuri eoliene, consideră că exploatarea turbinelor de producere a energiei este o afacere profitabilă, dar în toată lumea aceasta este stimulată prin acordarea unor subvenţii directe sau printr-un sistem de emitere certificate verzi.

”În România, schema de sprijin a fost extrem de generoasă, ceea ce a dus la o dezvoltare explozivă a parcurilor eoliene şi la producerea de energie verde – foarte apreciată în întreaga lume. Dar în 2013, ministrul Niţă de la Energie din Guvernul Ponta a dus o luptă împotriva acestui gen de energie, dezinformând opinia publică privitor la creşterea facturii de energie şi a redus foarte mult schema de sprijin a acestor investiţii. În ţări ca Germania, Olanda, Danemarca, America, China s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea acestui gen de energie, în timp ce în România a fost stopată. Sperăm ca noul Guvern să redeschidă România pentru producţia de energie verde pe bază de vânt“, a declarat el.

2. Achiziţia unei locuinţe pentru închiriere, mai rentabilă decât un depozit bancar

Pe fondul tendinţei de stabilizare a preţurilor la locuinţe, piaţa rezidenţială a revenit în ultimii ani în topul preferinţelor celor interesaţi de diferite variante de plasament al capitalului. Chiar dacă este supusă unei sensibilităţi fireşti la contextul economico-financiar, cererea pe acest segment de piaţă rămâne una puternică, susţine Imobiliare.ro.

„În România, investiţiile în domeniul imobiliar sunt o variantă foarte bună de plasare a capitalului, oferind un randament superior dobânzilor bancare şi un risc mai mic decât investiţiile pe burse. Alegerea unui imobil nou aduce, pe lângă păstrarea în timp a valorii proprietăţii, beneficii suplimentare: finisaje şi dotări noi, cheltuieli de întreţinere mai mici, o atractivitate mai mare pentru chiriaşi şi consecutiv un nivel mai ridicat al chiriei faţă de imobilele mai vechi”, a declarat Emanuel Poştoacă, Managing Partner Nordis, potrivit Imobiliare.ro.

Dr. Radu Zilişteanu, profesor de economie, a confirmat că există o rentabilitate mai mare din achiziţionarea unui imobil în scop investiţional faţă de un depozit bancar, însă consideră investiţiile pe bursă chiar mai profitabile.

„O investiţie imobiliară poate conduce la randamente mai bune decât o dobândă bancară, adică poate să conducă la câştiguri nete de 6-7% pe an, pe când depozitul bancar nu”, a declarat Zilişteanu. Potrivit unui studiu derulat recent de platforma Imobiliare.ro, numărul cumpărătorilor interesaţi de o achiziţie în scop investiţional (în vederea închirierii) reprezentau, în luna decembrie a anului trecut, o pondere de 13,9% din totalul celor cu o nevoie imobiliară activă – în scădere de la un nivel de 21% în perioada similară a anului precedent.

Acest declin poate fi pus pe seama instabilităţii legislative din 2016, ce a provocat schimbări importante în domeniul creditării, potrivit sursei citate. Însă conform datelor agenţiei imobiliare Nordis, segmentul de piaţă adresat cumpărătorilor cu venituri mai mari este mai puţin afectat de aceste suişuri şi coborâşuri. Nordis, cu activitate în zona de centru-nord a Capitalei, arată că circa 20-25% din totalul apartamentelor din ansamblurile rezidenţiale livrate (sau aflate în curs de livrare) anul trecut, pe segmentele de piaţă mediu-plus şi premium, au fost cumpărate pentru închiriere.

3. Eurostat: România este pe penultimul loc în UE în funcţie de nivelul salariului minim

România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în funcţie de salariul minim brut pe economie, de doar 275 de euro pe lună, un nivel mai scăzut fiind în Bulgaria (235 euro), în timp ce cel mai ridicat este în Luxemburg, de 1.999 de euro, potrivit datelor valabile la 1 ianuarie 2017, publicate vineri de biroul european de statistică Eurostat.

În total, un număr de 22 de state membre ale UE au salarii minime pe economie, iar ţările în care nu există sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Salarii minime de sub 500 de euro pe lună mai sunt în statele estice Letonia şi Lituania (380 de euro), Cehia (407 euro), Ungaria (412 euro), Croaţia (433 euro), Slovacia (435 euro), Polonia (453 euro) şi Estonia (470 euro).

În alte cinci state din sudul Europei salariile minime sunt cuprinse între 500 şi 1000 de euro pe lună, respectiv Portugalia (650 euro), Grecia (684 euro), Malta (736 euro), Slovenia (805 euro) şi Spania (826 euro). Restul de şapte state, din vestul şi nordul Europei, au salarii minime care depăşesc cu mult 1.000 de euro pe lună: Marea Britanie (1.397 euro), Franţa (1480 euro), Germania (1498 euro), Belgia (1532 euro), Olanda (1552 euro), Irlanda (1.563 euro) şi Luxemburg (1.999 euro).

Datele arată că cel mai ridicat salariu minim din UE este de aproximativ de nouă ori mai mare decât cel mai scăzut. Calculat în funcţie de standardul puterii de cumpărare (PPS), care exclude preţurile, diferenţa se reduce la 1 la 3, cu uşoare creşteri în statele cu preţuri mai mici şi uşoare scăderi în cele cu preţuri mai mari. Astfel, salaiul minim din Bulgaria este de aproximativ 501 PPS, iar în Luxemburg de 1.659 PPS. Comparativ cu 2008, salariile minime au crescut în toate statele cu excepţia Greciei, unde a avut loc o scădere de 14%. În intervalul 2008-2017, salariile minime s-au dublat în Bulgaria (+109%) şi România (+99%).

Creşteri semnificative au mai avut loc în Slovacia (+80%), Estonia (+69%), Letonia (+65%) şi Lituania (+64%). În România, salariul minim brut pe ţară a crescut de la 1 februarie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, de această majorare beneficiind aproximativ 2,1 milioane de angajaţi, dintre care peste 30.000 lucrează în sectorul bugetar.

Ziare.com, Business24.ro

4. Ce ar insemna pentru Romania daca UE ar introduce un salariu minim obligatoriu

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat de curand pentru introducerea unui salariu minim pentru angajatii din zona euro, respectiv un venit minim garantat pentru cei care nu au un loc de munca. Ulterior, masurile ar urma sa fie extinse si in restul statelor membre UE. Dar ce ar insemna acest lucru pentru Romania?

„Cred ca trebuie peste tot in Europa, in toate tarile membre, incepand cu zona euro, un salariu social minim. Orice munca merita un salariu. Acelasi lucru si pentru venitul minim de insertie/venitul minim garantat”, a declarat seful Executivului european, la finalul lunii trecute, in cadrul unei conferinte organizate la Bruxelles.

Situatia actuala din UE si din Romania

Adevarul este ca exista cateva discrepante importante pe aceasta tema in randul statelor membre. In primul rand, nu toate tarile UE au un salariu minim.

Potrivit datelor Eurostat, in prezent sase state UE nu obliga companiile sa plateasca angajatii cu cel putin o anumita suma. E vorba de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda si Suedia. De asemenea, alte tari, precum Germania, au adoptat de curand aceasta masura.

Pe de alta parte, nivelul salariului minim brut pe economie difera enorm de la o tara la alta.

In Romania, incepand de la 1 februarie, acesta a ajuns la 1.450 de lei, adica aproape 330 de euro, ceea ce inseamna ca suntem in topul statelor UE cu cel mai mic nivel al salariului minim, peste Bulgaria, dar sub alte tari foste comuniste si (evident) cele bogate.

Un raport publicat spre finalul anului trecut de Ministerul Muncii arata situatia din blocul comunitar.

Astfel, la vecinii din sud salariul minim ajunge la 214,75 de euro, dar noi suntem depasiti de celelalte state membre din regiune, inclusiv de lituanieni (350 de euro) si de unguri (351 de euro). La polul opus, cel mai mare salariu minim brut pe economie se inregistreaza in Luxemburg (1.922 de euro), statul liliputan fiind urmat de Irlanda (1.546 de euro).

Cat despre Romania, salariul minim brut pe economie a avut parte de un avans de 16% in februarie 2017, de aceasta majorare beneficiind aproximativ 2,1 milioane de angajati, dintre care peste 30.000 lucreaza in sectorul bugetar. Iar daca comparam cu valoarea din 2008 (500 de lei), constatam ca am inregistrat cea mai rapida ascensiune din UE, potrivit datelor Ministerului Muncii.

Problema este ca, in tara noastra, cresterea salariului minim, care determina cresterea costurilor, nu favorizeaza cresterea productivitatii, ci scaderea sa, deoarece angajatorul vrea sa reduca din cheltuieli prin reducerea personalului.

De asemenea, in luna octombrie 2016, numarul de contracte de munca active raportate de Inspectia Muncii era de 6.260.755, din care contracte de munca la norma intreaga 5.154.145, iar cele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (cam 25% din totalul contractelor active).

1 din 4 angajati romani e platit cu salariul minim: Cei mai multi lucreaza ca soferi de tir si agenti de paza

Ce ar insemna un salariu minim la nivelul UE

Pentru a afla ce ar insemna un salariu minim stabilit la nivelul UE, Ziare.com a stat de vorba cu Catalin Micu, managing associate la casa de avocatura Zamfirescu Racoti & Partners.

„Afirmatiile presedintelui Comisiei Europene privind introducerea unor sume minime garantate in plata pentru recompensarea muncii in statele membre UE sunt la aceasta data doar manifestari de intentie. Implementarea unor astfel de masuri comporta discutii ample la nivelul forumurilor europene datorita diferentelor relevante de reglementare a raporturilor de munca in statele europene.

Materia muncii pastreaza inca o amprenta locala evidenta, chiar daca sunt institutii precum cea a detasarii lucratorilor in care uniformizarea reglementarilor a prins contur”, ne-a explicat avocatul.

Mai mult, el atrage atentia ca politica remunerarii muncii face parte inca din sfera atributelor de reglementare lasate la latitudinea statelor si ca, cel mai probabil, vor fi state care vor face o opozitie sustinuta politicii de uniformizare a venitului minim, in principal statele in care politica de remunerare a muncii face parte din sfera masurilor de atragere a investitiilor.

„Introducerea remuneratiei minime are un impact major pentru statele devenite membre ale Uniunii Europene in ultimii 20 de ani, cum este si cazul Romaniei, care inregistreaza cele mai mici salarii minime garantate in plata la nivelul Uniunii Europene. Este greu de crezut ca statele vest-europene vor fi afectate, din moment ce acolo remuneratia minima a ajuns deja la cote rezonabile si e greu de imaginat ca la nivelul Uniunii Europene se poate impune o remuneratie minima mai mare decat cea existenta in statele cu o economie dezvoltata.

Se poate aprecia ca masura expusa de catre presedintele Comisiei Europene vizeaza si limitarea migratiei fortei de munca in spatiul european”, a punctat avocatul.

Cum se va implementa salariul minim la nivelul intregii UE

Am vrut sa mai aflam cum s-ar putea introduce un salariu minim in toata UE si ce se va intampla daca nivelul stabilit va fi mai mare sau mic decat cel inregistrat in tara noastra.

„Cat priveste mecanismul juridic prin care s-ar putea introduce sistemul de reglementari in materia venitului minim garantat in plata pentru munca, posibil sa se recurga la varianta adoptarii unei directive care va necesita transpunere in legislatia interna a statelor membre, creandu-se astfel un nivel de flexibilitate in implementare la nivelul fiecarui stat.

Este greu de imaginat ca se va recurge la varianta emiterii unui regulament european – act cu aplicare directa in statele membre – deoarece ar trebui armonizate interesele statelor Uniunii printr-un astfel de document”, a mentionat avocatul.

Avertisment

Dar lucrurile nu sunt atat de roz pe cat ar putea parea, caci cresterea remuneratiei minime a muncii in Romania, atat prin actul de vointa a statului roman exprimat in legislatia interna actuala, cat si printr-o reglementare europeana (cand va fi aceasta adoptata), poate avea un efect invers decat cel vizat, daca nu este sustinuta de factorul economic durabil.

Astfel, un salt rapid al salariului minim poate genera o crestere semnificativa a costului afacerii, in special in acele domenii in care costul cu resursa umana constituie un procent major din costul total al business-ului, ceea ce poate conduce la adoptarea unei masuri de relocare a afacerii catre regiuni in care costul cu forta de munca este mic (de exemplu, nordul Africii, sudul Asiei etc.), potrivit avocatului.

„Un exemplu in acest sens este dat de grupul Renault care a decis ‘mutarea’ progresiva a productiei de automobile Dacia de la Mioveni la Tanger (Maroc). Bineinteles, un astfel de rezultat care potenteaza factorul saracie in Romania poate fi evitat de statul roman daca adopta si implementeaza, odata cu majorarea venitului minim, masuri care genereaza un cadru economic favorabil durabil (de ex: dezvoltarea infrastructurii, facilitati fiscale, mentinerea stabilitatii legislative, mentinerea unui nivel ridicat de securitate statala etc.) „, a incheiat Catalin Micu.

Avocatnet.ro

5. De ce poate pierde firma ta o finanțare de la stat, deși (aparent) ai respectat regulile de acordare

Chiar dacă respecți în întregime ghidul solicitantului, există multe alte situații pentru care proiectul tău poate fi respins. Pentru a-și spori șansele de finanțare, unii beneficiari își ascund situația reală, obținând astfel un avantaj nemeritat în cadrul procesului de evaluare. Această situație este cunoscută drept creare de condiții artificiale. În articolul de față îți prezentăm câteva cazuri în care finanțatorul poate decide, în urma unor controale suplimentare, respingerea proiectului sau întreruperea finanțării din cauza existenței condițiilor artificiale.

Condițiile artificiale sunt acele situații create în mod voluntar, de către solicitanții sau beneficiarii de fonduri europene, cu scopul de a ascunde situația reală ce nu i-ar îndreptăți să solicite sprijin financiar neramursabil. Se creează, în acest fel, un avantaj nemeritat la depunerea proiectului, dar și mai târziu în monitorizarea investiției.

Aceste situații pot interveni în următoarele momente:

  • în momentul depunerii proiectului și poate fi descoperită de către finanțator cu ocazia verificării cererii de finanțare și a documentelor atașate;
  • pe durata implementării proiectului și poate fi descoperită cu ocazia verificărilor făcute pentru procedura de achiziție sau la momentul solicitării încasării ajutorului financiar nerambursabil;
  • în etapa de monitorizare a investiției, pentru o durată de până la cinci ani de zile.

Deși nu sunt menționate în mod explicit în ghidul solicitiantului, aceste condiții decurg, de fapt, din experiența evaluatorilor acumulată în perioada 2007 – 2013, prin verificarea proiectelor depuse în cadrul  orizontului financiar anterior.

Dintre toate instituțiile implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este singura care a grupat aceste condiții artificiale într-un ghid destinat evitării situațiilor de acest tip de către solicitanți și beneficiari. Totuși, aceste criterii artificiale pot afecta orice proiect, astfel că ar trebui să fie cunoscute și evitate de către toți cei care își doresc să solicite sprijin financiar nerambursabil.

Crearea unor condiții artificiale poate avea un impact negativ major asupra obiectivelor programelor de finanțare sau a scopului urmărit de acestea. De aceea, evaluatorii sunt îndreptățiți să respingă finanțarea oricui încearcă să beneficieze în mod nemeritat de fonduri nerambursabile.

Programele prin intermediul cărora solicităm finanțare nerambursabilă stabilesc obiective sociale și economice la nivel macro-economic, precum:

  • crearea de locuri de muncă;
  • reducerea decalajelor existente între mediul urban și rural;
  • creșterea calității vieții;
  • sporirea productivității muncii la nivelul unor ramuri economice.

Dacă beneficiarii își creează condiții artificiale favorabile pe parcurul accesării fondurilor nerambursabile, riscul major este ca obiectivele amintite mai sus să nu poată fi atinse, cu repercursiuni negative asupra unor comunități, categorii de persoane defavorizate, ramuri economice și a mediului de afaceri în ansamblul său.

Simpla existență a acestor situații enumerate mai sus nu va conduce, în mod automat, la respingerea proiectului sau a finanțării nerambursabile. Prin urmare, aceste elemente nu constituie dovezi. Totuși, ele sunt considerate elemente de risc major, iar evaluatorii trebuie să le investigheze, dispunând controale suplimentare care să stabilească în mod clar situația reală.

Iată mai jos câteva exemple de indicatori care pot semnala existența unor condiții artificiale.

Condiții artificiale la momentul depunerii proiectului

  1. Acționariat comun care conduce către aceeași entitate economică cu sau fără personalitate juridică

Exemplu:

Doi asociați dețin împreună o societate comercială ce este considerată întreprindere mică, având între zece și 49 de angajați și o cifră de afaceri de până la zece milioane de euro. Unul dintre cei doi asociați va înființa o societate nouă cu asociat unic, pentru a putea depune o cerere de finanțare în cadrul unei sesiuni de primire a proiectelor destinată microîntreprinderilor.

Deși niciuna dintre cele două societăți comerciale nu este implicată în acționariatul celeilalte, situația poate fi interpretată ca reprezentând crearea unor condiții artificiale, întrucât prima societate nu îndeplinea condițiile de eligibilitate pentru respectivul apel de proiecte.

  1. Solicitantii care depun cereri de finanțare au asociați comuni cu cei ai altor beneficiari în cadrul aceleiași linii de finanțare și formează împreună un flux tehnologic.

Exemplu:

În cadrul unei linii de finanțare care acordă microîntreprinderilor din zona urbană un ajutor maxim de 200.000 de euro, nu ar fi posibilă obținerea unui ajutor mai mare decât această limită, dar nici includerea a două activități distincte în același proiect.

De aceea, solicitanții pot depune două cereri de finanțare prin intermediul a două microîntreprinderi, urmărind, de fapt, realizarea unui proiect de o valoare mai mare decât limita maximă a finanțării.

O societate poate alege să depună un proiect pentru modernizarea unei pensiuni turistice, iar altă societate își propune în același amplasament sau având locuri de implementare învecinate, crearea unei activități recreative. Se va crea, în acest fel, un complex turistic, a cărui finanțare nu ar fi fost posibilă conform prevederilor din ghidul solicitantului.

Condiții artificiale descoperite în implementarea proiectului

  1. Companiile își asigură reciproc cofinanțarea

Exemplu:

În etapa de implementare a unui proiect, beneficiarii sunt obligați să realizeze investiția (în întregime sau eșalonat)  din fonduri proprii, pentru a primi decontarea din partea finanțatorului. Atunci când cele două societăți nu dispun de resursele financiare necesare demarării proiectului, pot lua decizia de a transfera disponibilitățile bănești din contul unei societăți în contul celeilalte, pentru a implementa unul dintre cele două proiecte. Atunci când ajutorul financiar nerambursabil este încasat, se rambursează “împrumutul” și astfel își va implementa și cea de-a doua societate proiectul.

  1. Companiile presupus legate desfășoară afaceri identice sau complementare

Exemplu:

Acest fapt stârnește suspiciuni atunci când o societate ce a beneficiat de fonduri nerambursabile vinde întreaga sa producție unui singur client, pentru o perioadă îndelungată. Un alt element de suspiciune ar fi un eventual preț al tranzacției mult diminuat față de condițiile reale de piață.

  1. Crearea de locuri de muncă în cadrul societății beneficiare de fonduri nerambursabile, concomitent cu dispariția unor locuri de muncă în altă societate.

Exemplu:

Atunci când beneficiarul deține (direct sau prin intermediari) mai multe companii, iar una dintre ele a beneficiat de fonduri nerambusabile, fiind obligată să creeze locuri de muncă, el poate lua decizia de a concedia angajații dintr-o întreprindere și angajarea lor în firma beneficiară de sprijin nerambursabil. Într-un final, nu se creează locuri de muncă suplimentare, ceea ce poate afecta obiectivele asumate de către finanțator, respectiv acela de a sprijini crearea de locuri de muncă.

Condiții artificiale în etapa de monitorizare a proiectelor

Suspiciunile cu privire la existența unor condiții artificiale nu apar doar în etapa de pregătire a documentației sau în etapa de implementare, ci și în etapa de monitorizare a proiectelor.

După finalizarea proiectelor, beneficiarii fondurilor nerambursabile sunt obligați, pentru o perioadă de până la cinci ani de zile, să respecte o serie de reguli privind investiția finanțată:

  • să nu înstrăineze echipamentele achiziționate;
  • să nu schimbe locul de implementare al proiectului, fără acordul finanțatorului;
  • să nu înceteze activitatea finanțată în această perioadă;
  • să nu schimbe destinația echipamentelor achiziționate, utilizându-le într-o altă activitate;
  • să păstreze locurile de muncă existente în societate înainte de a primi finanțarea, dar și cele create ca urmare a implementării proiectului.

Totuși, în practică, sunt întâlnite multe alte situații care pot conduce la ideea că a fost creată doar aparența legalității.

Iată câteva exemple ce pot fi interpretate ca fiind condiții artificiale:

  1. Utilajele achizitionate prin proiect au un numar prea mare de ore de funcționare față de activitatea desfășurată conform contractelor încheiate de societate,

Exemplu:

Atunci când utilajele sunt prevăzute cu un calculator ce înregistrează numărul orelor de funcționare, este foarte ușor de verificat dacă societatea a înregistrat în mod corect veniturile obținute. Atunci când se observă o diferență mare, situația este percepută ca un semnal de alarmă cu privire la nefiscalizarea întregii activități a beneficiarului de fonduri nerambursabile.

  1. Facturi emise de beneficiar și neîncasate pe o perioadă mai mare de 90 de zile

Exemplu:

Dacă societatea emite facturi, dar nu urmărește încasarea lor, situația poate fi interpretată ca o favorizare a clientului, în detrimentul beneficiarului de fonduri nerambursabile. Evaluatorii vor urmări să stabilească dacă între cele două societăți sunt și alte legături care ar justifica acest comportament economic incorect, precum legături de acționariat, apartenența la un grup de firme, etc.

  1. Contracte de vanzare-cumpărare a produselor au clauze dezavantajoase pentu beneficiar

Exemplu:

Atunci când societatea încheie contracte cu clauze dezavantajoase în raport cu partenerul său și evident nejustificate în raport cu condițile existente pe piață, evaluatorii vor urmări existența unei stări de dependență în care societatea beneficiară de fonduri nerambursabile se află față de partenerul său.

Aceste situații expuse mai sus nu reprezintă dovezi ale unei încercări de fraudare a fondurilor nerambursabile. Ele reprezintă doar indicatori ale unor situații aparent neconforme, care vor atrage verificări suplimentare. Astfel, finanțarea nerambursabilă poate fi retrasă doar dacă vor fi descoperite dovezi în sprijinul ideii de premeditare a acțiunilor de fraudare a fondurilor.

Agerpres.ro

6. Angajatorii britanici îngrijorați că muncitorii din UE vor pleca în acest an

Peste un sfert din angajatorii din Marea Britanie au declarat că muncitorii lor din alte state membre ale Uniunii Europene s-au gândit să părăsească firmele lor sau chiar să plece din Marea Britanie în 2017, după votul de anul trecut în favoarea Brexit, a anunțat luni o asociație profesională pentru resurse umane, informează Reuters.

Proporția crește la 43% în cazul angajatorilor din educație și la 49% în cazul angajatorilor din sectorul de sănătate, arată un studiu derulat în rândul a peste 1.000 de companii de către Chartered Institute of Personnel and Development.

Potrivit CIPD, piața muncii din Marea Britanie rămâne solidă dar decizia de a ieși din Uniunea Europeană ar putea forța companiile să își regândească strategiile pentru că vor trebui să se adapteze la o situație viitoare în care vor fi mai puțini muncitori din UE.

Premierul britanic Theresa May a promis un control sporit al imigrației după ce Marea Britanie va ieși din blocul comunitar, lucru care ar putea să se întâmple în 2019, chiar dacă asta va însemna pierderea accesului nerestricționat la piața unică europeană.

CIPD susține că cele mai recente date oficiale arată că angajatorii care se bazează foarte mult pe muncitorii migranți din UE au probleme în a acoperi locurile de muncă vacante: firmele din retail și vânzările engros, producție, sănătate, turism și servicii alimentare fiind responsabile pentru 45% din locurile de muncă vacante la finele lui 2016.

Gerwyn Davies, specialist pe piața muncii la CIPD, susține că datele oficiale arată și că numărul cetățenilor europeni din afara Marea Britanii care lucrează în această țară a crescut mai încet în perioada iulie-septembrie 2016 decât înainte de referendum. „Apar provocări semnificative de recrutare în sectoarele care în mod istoric s-au bazat pe mâna de lucru din afara Marii Britanii și care sunt deosebit de vulnerabile la perspectiva modificării politicii de imigrație a UE”, a spus Gerwyn Davies.

Semne privind deficitul de muncitori imigranți au apărut anul trecut în sectorul agricol din Marea Britanie imediat după referendumul din luna iunie din cauză că deprecierea lirei sterline a făcut țara o destinație mai puțin atractivă.

Premierul britanic Theresa May a anunțat că va activa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până la sfârșitul lunii martie, declanșând astfel oficial discuțiile pentru Brexit, estimate să dureze doi ani. Tot May a spus că Regatul Unit va ieși de pe piața unică a UE și că va discuta, în schimb, despre un acord de liber schimb cu blocul comunitar.

7. 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate

România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400.

Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 firme se ridică la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015.

În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro.

Datele până în 2015 arată că predomină firmele din construcții (pondere de 27,2%), industrie (25,9%) și servicii profesionale (19,3%). Cele mai multe astfel de societăți au fost înființate în București, respectiv 92.072, cu o valoare totală a capitalului social de 21,9 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.

Digi24.ro

8. Economia retrogradată. De la ”echilibrată”, aceasta ajunge ”relativ” și ”cvasiechilibrată”

Plasarea deficitului bugetar peste 3% ar putea conduce la  reevaluarea gradului de risc  asociat României, potrivit ultimului raport privind inflația realizat de Banca Națională.

Deşi în briefingul de presă prilejuit de lansarea ediţiei din februarie 2017 a Raportului privind inflaţia, Isărescu s-a ferit să facă orice comentarii legate de politicile Guvernului Grindeanu, Raportul publicat de banca centrală cuprinde câteva avertismente serioase la adresa Executivului, potrivit Hotnews.ro.

În plus, faţă de Raportul din noiembrie 2016, în actualul Raport apar câteva diferenţe de nuanţe. Balanţa riscurilor interne, din „echilibrată” devine „relativ  echilibrată”, execuţia bugetară este „cvasiechilibrată”, iar conduita viitoare a politicii fiscale devine factor de risc „relevant”. Mai mult, pentru întâia oară, Raportul BNR avertizează asupra riscului că agenţiile de rating sa re-evalueze gradul de risc asociat economiei, dacă deficitul bugetului va depăşi 3%.

Ce se arată în Raportul publicat de Banca Naţională

– Plasarea deficitului bugetar peste valoarea de referinţă de 3%, deteriorarea poziţiei externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne.

 – Redeschiderea deficitului de cont curent pe seama accelerării consumului şi a majorării deficitului bugetar reprezintă un factor de risc la adresa echilibrului macroeconomic, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei româneşti

– Evoluţia exporturilor este susţinută în fapt de un număr restrâns de ramuri, şi anume cele integrate în reţelele internaţionale de producţie, care au beneficiat de influxuri consistente de investiţii străine directe (componente auto, echipamente electrice). În acelaşi timp, industria uşoară, industria chimică şi metalurgia (sectoare care generează încă 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) oferă mai puţin suport exporturilor, în contextul concurentei din partea producătorilor asiatici, dar şi al unor constrângeri interne (presiune în creştere din partea costurilor salariale, restrângere a capacităţilor de producţie).

– Capacitatea industriei de a crea locuri de muncă în economie s-a diminuat, contribuţia sa la creşterea  numărului de salariaţi din economie scăzând de la circa 30%, în medie, în perioada 2014-2015 la doar 18% în prezent. În plus, extinderi consistente ale schemelor de personal se observă doar în ramurile producătoare de componente auto, în timp ce companiile care activează în alte sectoare industriale adoptă o politică de personal prudentă (industria alimentară, metalurgia) sau recurg chiar la disponibilizări (industria uşoară, prelucrarea ţiţeiului, industria extractivă, industria energetică).

REVISTA PRESEI 09.02.2017

REVISTA PRESEI 09.02.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 2

Adevarul.ro. 2

  1. Autorităţile de la Bucureşti, singurele optimiste privind creşterea economică
  2. Calendarul obligaţiilor fiscale. Ce declaraţii trebuie trimise la Fisc în anul 2017
  3. Bloomberg: 31% din greci nu au loc de muncă sau lucrează part-time, cea mai mare pondere din zona euro

Business24.ro

  1. Motivele pentru care romanii aleg sa isi deschida afaceri in Bulgaria

Agerpres.ro

  1. Salariul mediu net a crescut în decembrie cu 8,4% în ritm lunar, la 2.354 lei
  2. INS: Cifra de afaceri din industrie a crescut anul trecut cu 4,7%.
  3. Castelele și cetățile din România, promovate la expozițiile de turism din San Francisco și Los Angeles
  4. Iohannis: Mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței echilibrat, cu vocație în favoarea economiei de piață

 9. Firmele din România au cheltuit, în medie, 115 euro pentru training-ul unui angajat, anul trecut

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Autorităţile de la Bucureşti, singurele optimiste privind creşterea economică

În timp ce Guvernul estimează creştere economică de 5,2%, analiştii economici şi instituţiile financiare internaţionale trag semnale de alarmă că economia va frâna în acest an. Estimările făcute de Comisia Naţională de Prognoză sunt văzute drept nerealiste, existând suspiciunea că cifrele au fost umflate pentru ca bugetul din 2017 să fie adoptat.

Guvernul a plănuit un buget foarte optimist pentru acest an, adoptat pe repede înainte, fără dezbateri pe fond. Majoritatea amendamentelor aduse de opoziţie, în jur de 500, au fost respinse pe bandă rulantă.  Proiectul de buget pentru anul 2017 are la bază un Produs Intern Brut (PIB) estimat la 815,2 miliarde de lei, o creştere economică de 5,2%, care depăşeşte toate aşteptările, şi este încadrat în limita de deficit de 3% din PIB. Veniturile totale sunt estimate la  254,7 miliarde lei (31,2% din PIB) şi cheltuielile totale la 278,8 miliarde lei (34,2% din PIB), în creştere semnificativă faţă de nivelurile înregistrate în execuţia anului anterior.

Analiştiii şi instituţiile financiare internaţionale taie însă din avântul guvernului şi motivează că deşi ţara a fost ajutată de reducerea TVA şi de exporturi puternice de bunuri şi servicii către zona euro, ţinta de creştere economică de 5,2% din buget este nesustenabilă. Estimări reticente The Economist Intelligence Unit (EIU) estimează pentru România o încetinire a creşterii în anul 2017, după o estimare a creşterii PIB-ului real de 5% în 2016, motivând că „economia se confruntă cu restrângeri de capacitate”.

Divizia publicaţiei The Economist prognozează o creştere a PIB de 3,6% în anul 2017, în timp ce situează deficitul la 3,3%, pe metodologie ESA, potrivit lui Maximilien Lambertson, analist la EIU. „Ne aşteptăm ca PIB-ul real să îşi încetinească ritmul de creştere de la o estimare de 5% în 2016 la 3,6 în 2017. PSD va derula un program «anti-austeritate» care implică tăieri continue de taxe, creşterea salariilor din sectorul public şi creşterea salariului minim.

În 2017, prognozăm un deficit bugetar de 3,1% din PIB pe metodologie naţională (3,3% pe metodologia ESA din 2010), care depăşeşte limita UE. Acestea se vor produce pe fondul unor cheltuieli mai mari, venituri mai mici şi creştere economică mai înceată decât proiecţiile anterioare: estimăm un o rată mai mică de creştere a PIB (3,6%) decât guvernul (5,2) în anul 2017”. În toamnă, înainte de guvernarea PSD, Comisia Europeană a estimat o încetinire a avansului PIB real la 3,9% în 2017, şi o extindere a deficitului până la 2,6%.

Comisia arată că ritmul creşterii se va menţine moderat, deoarece o nouă rundă de stimulare fiscală este planificată pentru acest an, dar magnitudinea sa este considerabil mai mică decât a măsurilor implementate în 2016.

Totodată, deficitul este aşteptat să crească semnificativ în urma tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor.  Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat de asemenea, în octombrie, un avans al economiei României de 3,8% în acest an, însă cu numai 0,2 puncte mai mult decât anul trecut. Deficitul a fost estimat la 2,8%. Banca Mondială susţine însă că dezvoltarea puternică a României, ajutată de reducerea TVA, prociclică, se va stabiliza în 2017. Cu toate acestea, nici prognoza instituţiei nu atinge obiectivul stabilit în buget, Banca Mondială estimând o creştere economică de numai 3,7% în acest an. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a reiterat zilele trecute importanţa unei proiecţii bugetare balansate, concentrată pe creştere economică, precizând că atingerea ţintei de 5,2% de creştere economică, având în vedere respectarea deficitului bugetar maxim de 3%, necesită eforturi intensificate de a creşte capacitatea de colectare şi de a implementa temeinic planul investiţiillor propuse. 

Consiliul fiscal: bugetul este nerealist Consiliul Fiscal a sugerat, totodată, în raportul său privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din produsul intern brut (PIB) într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.

Instituţia consideră că bugetul pe 2017 este nerealist atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe cea de venituri, astfel că Guvernul va fi obligat să rectifice bugetul pe parcursul anului, în sensul reducerii cheltuielilor, pentru a se încadra în plafonul de 3% din PIB. Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, marţi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, acesta fiind trecut în timp record, după doar 13 ore de dezbateri în plen, împărţite în două zile. 

Ritmul de creştere, calculat la presiune politică La finalul lunii decembrie, în raportul de toamnă, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estima avansul PIB la 4,3% pentru anul 2017. La finele lunii ianuarie, însă, CNP a publicat un raport de iarnă unde a avansat o estimare de creştere pentru acest an de 5,2%, o diferenţă considerabilă a estimării de la lună la lună. Mişcarea CNP este bănuită a fi un mic ajutor pentru PSD, care nu ar fi găsit o justificare pentru a include în proiectul său de buget cifre atât de optimiste.

Indicii privind o ilegalitate Vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat, liberalul Florin Cîţu, a afirmat imediat după publicarea acestui raport că există indicii temeinice potrivit cărora CNP a comis o ilegalitate pentru ca PSD şi Liviu Dragnea să justifice întocmirea bugetului pe 2017.

Senatorul PNL a solicitat explicaţii publice de la preşedintele CNP, Ioan Ghizdeanu. Senatorul PNL a declarat că va cere o comisie de anchetă pentru a vedea ce s-a întâmplat şi, în funcţie de rezultatele comisiei de anchetă, urmează să se stabilească şi dacă va fi depusă o plângere penală.  Mircea Coşea, fondator al Comisiei de Prognoză, a declarat că ţine legătura cu instituţia şi cu angajaţii, care sunt profesionişti, şi că de această dată are mari dubii că au rezistat unei presiuni politice, pentru că „bugetul nu ieşea dacă nu urcau ritmul de creştere”. 

Mircea Coşea explică de ce o creştere economică de 5,2% este nerealistă: „Este imposibil să ai o creştere de 5,2% atât timp când toate condiţiile sunt împotriva acestei creşteri. Nu trebuie să mergem neapărat pe ideea prognozelor făcute de alţii, trebuie să ne uităm puţin la condiţiile interne ale României”.

Potrivit analistului, România pleacă de la o situaţie care este reprezentată printr-o creştere economică pe consum. Aceasta este o creştere economică nesustenabilă, momentană şi conjuncturală. 

2. Calendarul obligaţiilor fiscale. Ce declaraţii trebuie trimise la Fisc în anul 2017

Agenţia Naţională de Administrare Financiară (ANAF) a publicat luni calendarul obligaţiilor fiscale pentru anul 2017, respectiv termenele până la care se plăteşte impozitul pe venit şi se depun declaraţii, formulare şi alte menţiuni

Data de 25 a fiecărei luni este termenul la care contribuabililii trebuie să declare şi să plătească impozitele. Până pe 27 februarie, organizaţiile nonprofit şi contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură trebuie să declare şi să plătească impozaitul pe profit pe anul 2016 (Formularul 101).

Marţi, 28 februarie, persoanele juridice din străinătate care au deschis o reprezentanţă în România trebuie să depună Declaraţia anuală privind impozitul pe reprezentanţe. În data de 27 martie, plătitorii de impozit pe profit trebuie să declare şi să plătească impozitul pe profit pe anul 2016 (Formularul 101).

Tot în acea zi, se va realiza plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), aferentă trimestrului I 2017, de către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente. Până în data de 2 mai, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial trebuie să depună situaţiile financiare pentru anul 2016. Joi, 25 mai, persoanele fizice care au realizat în anul 2016 venituri din activităţi independente sau din chirii, dar şi din activităţi agricole sau transferul dreptului de proprietate trebuie să depună declaraţiile privind veniturile realizate (Formularul 200).

Contribuabilii care au realizat venituri din străinătate trebuie să depună Formularul 201. Tot până la această dată se va depune şi Formularul 230, prin care se stabileşte destinaţia redirecţionării sumei de 2% din impozitul pe profit. De asemenea, Societăţile comerciale trebuie să depună până la această dată situaţiile financiare pentru anul 2016.

Luni, 26 iunie, persoanele juridice străine cu reprezentanţă în România (multinaţionalele) trebuie să plătească impozitul pe reprezentanţă, tranşa I. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, chirii sau activităţi agricole terbuie să efectueze plăţile anticipate privind impozitul pe venit aferente trimestrului II 2017. În luna iulie, în data de 25, persoanele care obţin venituri din închirierea în scop turistic a proprietăţilor trebuie să efectueze plata anticipată a 50% din impozitul pentru venituri (prima rată).

A doua rată se va plăti în data de 27 noiembrie. Luni, 25 septembrie, are loc plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă trimestrului III 2017. În data de 25 octombrie, contribuabilii care obţin venituri din activităţi agricole trebuie să efectueze plata anticipată de 50% din impozitul pe venit (prima rată).

A doua rată va fi plătită în data 15 decembrie. În data de 21 decembrie, către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, chirii sau activităţi agricole trebuie să realizeze plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), aferentă trimestrului IV 2017, iar multinaţionalele trebuie să plătească impozitul pe reprezentanţă, tranşa a II-a.

3. Bloomberg: 31% din greci nu au loc de muncă sau lucrează part-time, cea mai mare pondere din zona euro

Aproximativ 31% din greci nu au un loc de muncă sau lucrează part-time, proporţia fiind cea mai mare din zona euro, la polul opus fiind Germania, cu puţin peste 9%, potrivit calculelor Bloomberg realizate în baza datelor Eurostat aferente trimestrului al treilea al anului 2016.

În această categorie sunt incluşi şomerii, persoanele care lucrează part-time din motive economice şi cele apte de muncă dar care nu încearcă activ să se angajeze.  

Ponderi ridicate ale oamenilor care fie nu lucrează fie au slujbe cu program parţial sunt înregistrate în Spania (peste 25% din populaţia activă), Italia şi Cipru (ambele cu aproape 25%).   Un număr de opt state din zona euro au ponderi cuprinse între 10% şi 15%, cele mai scăzute fiind în Germania, Lituania şi Slovenia.

Business24.ro

4. Motivele pentru care romanii aleg sa isi deschida afaceri in Bulgaria

Mediul de afaceri din Bulgaria creeaza de cativa ani numeroase oportunitati pentru antreprenorii straini. Vecinii nostri au inteles foarte bine cat de important este sa aduci banii altora in propria tara, iar pentru a-i convinge pe straini sa investeasca in tara lor, au creat un cadru fiscal foarte avantajos pentru antreprenori.

In comparatie cu tara noastra, unde continua sa persiste mentalitatea guvernantilor ca un om care investeste un ban intr-o afacere trebuie supra taxat si descurajat printr-un cadru legislativ instabil sa isi deschida o afacere, tara vecina a inteles ca, atunci cand e greu sa te dezvolti cu propriile resurse, e mai sanatos sa ii stimulezi pe cei cu bani sa creeze afaceri sanatoase in propria ta tara.

Singurul aspect care v-ar putea determina sa faceti un pas in spate inainte de a investi in tara vecina ar fi faptul ca nu cunoasteti limba si legislatia bulgara, dar pana si acum detaliu se poate rezolva fara probleme in ziua de azi deoarece puteti apela la o firma specializata care sa va ajute in acest sens.

Avocat Bulgaria Denislav Marinov este un bun exemplu care vine in ajutorul romanilor interesati sa isi deschida o afacere pe teritoriul bulgar.

Specialistul este vorbitor de limba romana, engleza si rusa, membru al Baroului Ruse, si ofera servicii juridice din domeniul comercial, administrativ, fiscal, precum si reprezentanta procesuala, intermediere si consultanta in domeniile mai sus amintite. Pe langa serviciile de consultanta si traducere, acesta va ajuta inclusiv cu inregistrarea de reprezentante comerciale. Mai mult decat atat, intervine in contactele si parteneriatul cu firme din strainatate si va informeaza despre seminare, targuri si burse din domeniul dumneavoastra de interes.

Se stie ca in tara vecina platiti cam jumatate pretul pe serviciile de contabilitate in comparatie cu aceleasi servicii oferite in Romania, iar cum firma mai sus amintita are o colaborare foarte buna cu o firma de contabilitate din Ruse, puteti obtine prin intermediul ei cea mai ieftina si buna contabilitate pentru firma pe care o deschideti pe teritoriul bulgar.

Evident ca, in cazul in care sunteti o firma mica, cu o cifra de afaceri sub 25.000 euro (50000 leva), puteti opta pentru a va face singuri contabilitatea primara, fara a mai apela la o firma de contabilitate, ceea ce in Romania nu mai este posibil de ani buni.

Insa motivele pentru care Bulgaria a reusit sa fie considerata un adevarat paradis fiscal se datoreaza faptului ca aici impozitul pe profit este de doar 10%, comparativ cu 16% cat e in Romania, impozitul pe dividente e de 5%, birocratia este incomparabil mai putin simtita fata de ceea ce intalnim in Romania.

Daca decideti sa deschideti o firma unde sa angajati muncitori bulgari, e bine sa stiti ca aici salariile sunt usor mai mici decat in Romania si ca pentru acestia veti plati mai putin pe asigurarile sociale decat in tara noastra. Administratorul unei firme in statul bulgar plateste aceste contributii doar daca are un contract de administrare.

Statul bulgar a decis sa solicite la infiintarea oricarei firme drept capital social o suma simbolica de doi leva (aceasta echivaland cu 1 euro), astfel orice persoana poate sa-si deschida propria afacere in Bulgaria.

Costul total de deschidere a unei firme neplatitoare de TVA (adica cu o cifra de afaceri sub 25.000 euro/ an) in Bulgaria nu depaseste 300 euro, cu tot cu comisionul platit intermediarului care va ajuta sa scapati de drumuri in tara vecina, de acte, traduceri de documente si tot ce e nevoie pentru ca un roman dornic sa investeasca in statul vecin sa nu trebuiasca decat sa se concentreze pe realizarea unui bun plan de afaceri.

Stim cu totii ca orice firma nu-si poate desfasura activitatea daca nu are un sediu, insa in Bulgaria pot coexista mai multe sedii de firme in acelasi spatiu, pe aceeasi adresa. De multe ori veti gasi firme care intermediaza deschiderea propriei afaceri in statul bulgar care o sa va ofere gratuit sediul de firma si se vor ocupa totodata si de primirea / furnizarea corespondentei.

Un alt avantaj este faptul ca atunci cand aveti o firma in Bulgaria, in calitate de persoana juridica puteti sa cumparati si inmatriculati mai multe masini doriti, iar cum orasul Ruse se afla la o distanta foarte mica de Bucuresti, adica la doar 76 km, puteti foarte usor sa profitati din plin de avantajele legislative ale tarii vecine si sa folositi fara probleme autovehiculele in Romania in interes propriu sau comercial.

Agerpres.ro

5. Salariul mediu net a crescut în decembrie cu 8,4% în ritm lunar, la 2.354 lei

Salariul mediu brut pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2016 față de luna anterioară, la 3.257 lei, iar salariul mediu net a ajuns la 2.354 lei, în urcare tot cu 8,4%, cel mai bine câștigând lucrătorii din domeniul fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, iar cel mai puțin cei din sectorul hoteluri și restaurante, reiese din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

„În luna decembrie 2016, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 3.257 lei, cu 8,4% mai mare decât în luna noiembrie 2016. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.354 lei, în creștere față de luna precedentă cu 182 lei (+8,4%)”, se menționează în comunicat.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (6.120 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.332 lei).

Conform datelor INS, în decembrie 2016, comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,4%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 112,0%. Indicele câștigului salarial real a fost de 108,1% pentru luna decembrie 2016 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 178,5%, cu 13,4 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2016.

În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare față de luna noiembrie 2016. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanțe sau sărbători, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete cadou), dar și realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de disponibilizările de personal cu câștiguri salariale mici din unele activități economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 36,3% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 30,0% și 32,0% în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), tranzacții imobiliare, depozitare și activități auxiliare pentru transport; între 17,5% și 24,0% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, colectarea și epurarea apelor uzate, transporturi pe apă, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicații, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; între 14,5% și 16,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio și activități de editare muzicala; activități de difuzare și transmitere de programe), activități de servicii anexe extracției, fabricarea substanțelor și a produselor chimice.

INS precizează că scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (-4,1%), respectiv în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (-2,7%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în sănătate și asistență socială (+20,2%), respectiv în administrație publică (+4,5%), urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice. În învățământ, câștigul salarial mediu net a scăzut (-4,9%), ca urmare a începerii vacanței școlare și reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.

6. INS: Cifra de afaceri din industrie a crescut anul trecut cu 4,7%

Cifra de afaceri din industrie a crescut anul trecut cu 4,7% comparativ cu 2015, datorită creșterii industriei prelucrătoare (+5,8%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), care menționează că industria extractivă a scăzut cu 27%.

Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de folosință îndelungată (+17,7%), industria bunurilor de capital (+10%), industria bunurilor de uz curent (+6%) și industria bunurilor intermediare (+0,7%). Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-10,7%).

În decembrie 2016, comparativ cu luna anterioară, cifra de afaceri din industrie, pe total, a scăzut cu 10,9%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-11,2%). Industria extractivă a crescut cu 1,5%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de folosință îndelungată (-20,5%), industria bunurilor intermediare (-20%), industria bunurilor de capital (-9,7%) și industria bunurilor de uz curent (-2,9%). Industria energetică a crescut cu 10,5%.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2015, anul trecut cifra de afaceri din industrie a crescut pe ansamblu cu 7,3%, ca urmare a creșterilor din industria prelucrătoare (+8,6%). Industria extractivă a scăzut cu 24,4%.

Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat industria energetică (+28,5%), industria bunurilor de capital (+9,7%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+9,5%), industria bunurilor de uz curent (+5%) și industria bunurilor intermediare (+2,1%).

7. Castelele și cetățile din România, promovate la expozițiile de turism din San Francisco și Los Angeles

România va fi prezentă la expozițiile pentru turism din seria ‘Travel and Adventure Show’, programate în perioada 10-12 februarie la San Francisco, respectiv 17-19 februarie 2017 în Los Angeles, cu un stand având ca temă ‘Castele și Cetăți din România’, a anunțat, miercuri, Ministerul Turismului.

Zonele și atracțiile turistice din România vor fi prezentate publicului american și reprezentanților mass-media din cel mai populat stat american, California, cu ocazia participării Ministerului Turismului la expozițiile pentru turism din seria ‘Travel and Adventure Show’ care sunt programate în perioada 10 — 12 februarie 2017 la San Francisco, respectiv 17 — 19 februarie 2017 la Los Angeles. Cei aproximativ 60.000 de vizitatori (…) vor avea posibilitatea să obțină materiale de promovare, să primească informații în legătură cu tururi, itinerarii și evenimente culturale care se vor desfășura în perioada 2017-2019 și să beneficieze de asistență pentru planificarea călătoriilor în România (…) Expozițiile pentru turism și călătorii din Statele Unite ale Americii și Canada se disting prin simplitate și pragmatism și se concentrează exclusiv asupra interacțiunii, a schimbului de informații, fără a acorda importanță ‘decorului’/construirii unor standuri mari și spectaculoase’, se menționează în comunicatul MT remis AGERPRES.

În plus, participanții la evenimentele ‘Travel and Adventure Show’ au posibilitatea să întâlnească celebrități din lumea turismului și a călătoriilor (realizatori de emisiuni de televiziune, autori de cărți și ghiduri de călătorie), să asiste la programe culturale, să participe la concursuri/trageri la sorți pentru premii și să facă rezervări pentru tururi și aranjamente de călătorie.

‘Deoarece potențialii turiști americani sunt fascinați de — iar mulți dintre ei asociază România cu — castele, standul României va prezența tema ‘Castele și Cetăți din România’. Suprafața standului României va fi (‘standard’) egală cu cea pe care majoritatea expozanților își vor prezența atracțiile și/sau ofertele. În sala de expoziții vor fi amenajate cinci zone (‘theater’) pentru prezentări și spectacole de divertisment: Travel Theater (pentru prezentări ale celebrităților americane din domeniul turismului și al călătoriilor), Taste of Travel (pentru prezentări și demonstrații culinare), Destination Theater (pentru prezentări ale produselor/destinațiilor turistice), Savy Traveler Theater (pentru prezentări ale unor turiști experimentați/interes special), Global Beats Stage (pentru spectacole culturale/de divertisment). Copii și tinerii vor putea să viziteze zona ‘mini-zoo’ (animale exotice), să facă exerciții de alpinism/cățărare și să învețe să se deplaseze — sau să se plimbe — cu noul mijloc de deplasare ?Segway”, notează ministerul de resort.

Costul unui bilet de intrare la expozițiile ‘Travel & Adventure Show’ din zonele metropolitane San Francisco/Bay Area și Los Angeles este de 15 dolari/zi/persoană sau 22 de dolari pentru un bilet valabil două zile. Tinerii cu vârstă de până la 16 ani și membrii activi ai forțelor armate americane, plus patru membri ai familiei lor, beneficiază de bilete gratuite.

Potrivit Ministerului Turismului, America de Nord reprezintă principala piață turistică extra-europeană a României, iar Statele Unite ale Americii sunt a cincea sursă de turiști internaționali (incoming) care ne vizitează țară. SUA se află pe primul loc din punctul de vedere al numărului de turiști și al cheltuielilor pentru turism și călătorii către destinații îndepărtate (‘long-haul’) și ocupă locul al doilea în clasamentul mondial al volumului de cheltuieli pentru turism internațional emițător (outgoing).

8. Iohannis: Mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței echilibrat, cu vocație în favoarea economiei de piață

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței puternic, echilibrat, cu viziune și vocație în favoarea economiei de piață.

„În democrație și în economia de piață, fiecare va fi respectat atunci când nimeni nu este personal favorizat, fie că ne referim la cetățean, ca reper al oricărei politici publice, fie că ne referim la mediul de afaceri, la investitori și întreprinzători, români sau străini. Mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței puternic, echilibrat, cu viziune și vocație în favoarea economiei de piață”, a declarat șeful statului, la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de către noii membri ai Consiliului Concurenței.

El a afirmat că prin numirea celor trei noi membri ai Consiliului Concurenței instituția își completează structura de conducere cu „forțe proaspete, care se vor pune în slujba politicii privind concurența, în slujba unui mediu de afaceri competitiv, pentru a proteja concurența și nu concurenții”, arătând că numai astfel economia de piață concurențială își va dezvălui pe deplin beneficiile.

Șeful statului a subliniat că România are nevoie de o economie de piață consolidată, în care rolul autorităților de reglementare este „deopotrivă constructiv și educativ, nu doar, sau neapărat, punitiv”. 

„Astăzi piețele sunt realități complexe, cu determinări instituționale aflate într-o continuă dinamică. Tocmai de aceea, înainte de a trata derapajele de la politica de concurență, trebuie să încercăm, totodată, să educăm și să prevenim. Pe lângă resurse, capital și forță de muncă, educația economică este poate cel mai important activ al unei economii competitive”, a adăugat Iohannis.

Președintele și-a exprimat speranța că structura de conducere a Consiliului Concurenței va fi completată, cât de curând, cu toate mandatele prevăzute de legea de funcționare, astfel încât instituția să aibă „toate motoarele turate” pentru îndeplinirea rolului său instituțional.

„Felicit Consiliul Concurenței și transmit încurajări și susținere pentru rolul complex pe care această instituție îl are de îndeplinit!”, a spus Klaus Iohannis. 

Elena Kleininger (vicepreședinte), Cosmin Belacurencu (consilier de concurență) și Dragoș Constantin Vasile (consilier de concurență) au depus jurământul de învestitură în funcții pentru un mandat de cinci ani la Consiliul Concurenței.

La ceremonie au participat mai mulți consilieri prezidențiali, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și membri ai Consiliului.

9. Firmele din România au cheltuit, în medie, 115 euro pentru training-ul unui angajat, anul trecut

Firmele din România au cheltuit, în medie, 115 euro pentru training-ul unui angajat, în creștere cu 5% față de anul 2015, reiese dintr-un comunicat de presă al unei companii care furnizează soluții de leadership și dezvoltare a resurselor umane.

În ceea ce privește programele de teambuilding, companiile au alocat circa 60 de euro per angajat (fără costurile de cazare).

„Cel mai solicitat program de training a fost cel de Presentation Skills, care are ca rezultate cunoașterea metodelor de generare, structurare și transmitere a informațiilor. Training-ul oferă și abilitatea de a corela conținutul cu tehnicile de prezentare (comunicare verbală, paraverbală și nonverbală). Foarte căutate au fost și programele de Stress Management, Conflict Management, Leadership sau Time Management”, a declarat Petru Păcuraru, managing partner și trainer HPDI.

Pentru dezvoltarea angajaților și crearea unor echipe cât mai omogene, companiile autohtone au apelat și la programe de teambuilding.

Potrivit lui Păcuraru, ‘vedeta’ teambuilding-urilor de anul trecut a fost ‘E-hunters’, un program hi-tech care își propune să dezvolte abilitățile strategice și cele de leadership, dar și devoalarea ‘secretelor’ muncii în echipă. Conform HPDI, în 2017, piața locală de teambuilding va ajunge la o valoare de circa 10 milioane de euro, în această sumă fiind incluse și costurile de cazare.