REVISTA PRESEI din 19.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Ziare.com, Business24.ro. 

  1. Ministrul Finantelor: Nu avem nevoie de niciun imprumut, avem bani. Cu FMI discutam din curtoazie

Stiripesurse.ro. 

  1. Guvernul Grindeanu, TREI VEȘTI BUNE pentru micro-întreprinzători 

Wall-street.ro. 

  1. Bucurestenii se apropie de polonezi in privinta puterii de cumparare. 
  2. CBRE: Peste 400.000 mp de spatii de birouri au fost tranzactionati pe piata din Bucuresti in 2016
  3. Doi romani vor sa rezolve o problema a transporturilor: cine se afla in spatele Cargoroll 

Agerpres.ro. 

  1. Bulgaria, Irlanda și România, singurele țări din Uniunea Europeană cu inflație anuală negativă în decembrie 
  2. MFP: Loteria bonurilor fiscale continuă și în 2017; prima extragere este programată în data de 22 ianuarie 

 8.  ANOFM: România avea o rată a șomajului de 4,75%, la sfârșitul lunii noiembrie

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Ziare.com, Business24.ro

1.   Ministrul Finantelor: Nu avem nevoie de niciun imprumut, avem bani. Cu FMI discutam din curtoazie

Romania nu va lua niciun imprumut de la institutiile financiare internationale, statul avand rezervele necesare in Trezorerie, a declarat sambata, la Antena 3, ministrul Finantelor Publice, Viorel Stefan.

“In privinta strategiei de finantare a datoriei publice nu se intampla nimic spectaculos, nimic nou. Exista rezervele necesare in Trezorerie pentru a avea acoperita buna functionare. Nu exista perspectiva cresterii deficitului, care sa genereze o sarcina pe serviciul public in perioada urmatoare”, a spus ministrul.

El a aratat ca dupa finalizarea bugetului, ministerul va analiza modul in care va putea optimiza sistemul de finantare, astfel incat sa se reflecte intr-o scadere a cheltuielilor cu dobanzile.

“Am avut o prima evaluare a finantarii serviciului public, dar dupa ce terminam etapa cu bugetul ne vom apleca mai mult pe aceasta chestiune, cum vom optimiza acest sistem, astfel incat sa se reflecte intr-o scadere de sarcina pe cheltuilelile cu dobanzile in bugetul nostru. Trendul este bun, dobanzile sunt in scadere. Cu FMI nu avem nicio obligatie, ne vom manifesta in temeiul obligatiilor pe care le avem in calitate de membru. Va veni saptamana viitoare o echipa a FMI cu care vom discuta in termeni de curtoazie, nicio altfel de discutie”, a completat Viorel Stefan.

2016 a fost primul an cand Romania nu a mai fost sub monitorizarea FMI si a Comisiei Europene, in cadrul unui acord de imprumut.

In perioada 2009-2015, Romania a incheiat trei acorduri de imprumut cu FMI si UE, care au servit ca o ancora pentru politicile guvernamentale in domeniul bugetului, privatizarii companiilor de stat si economiei.

Ultimul acord a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri, dupa o intelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnata in 2009 si incheiata in 2011. Programul din 2009 a avut o valoare totala de 20 de milliarde euro, din care 5 miliarde euro proveneau de la Comisia Europeana.

Stiripesurse.ro

2. Guvernul Grindeanu, TREI VEȘTI BUNE pentru micro-întreprinzători

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, dă trei vești bune micro-întreprinzătorilor. Într-un interviu la Antena 3, Florin Jianu a spus că începând din acest an mediul de afaceri va fi scutit de plata mai multor impozite.

„În primul rând, facem referire la scăderea impozitării pe venit de la 2 la 1% pentru micro-întreprinderi și creșterea pragului de la 100 de mii la 500 de mii. De ce este foarte bună această măsură? Se constată de la Registrul Comerțului că foarte mulți întreprinzători, după ce depășeau acea limită de 100 de mii de euro, închideau firmele și-și deschideau o altă firmă. Acest prag de la 100 de mii la 500 de mii micșorează birocrația pentru întreprinzători și scade de la 2% la 1% impozitarea. (…)

A doua măsură este că vom începe de la 1 mai un program foarte ambițios „România Start-up Nation”, un program care va susține 10 mii de start up uri anual. Deja am discutat cu Ministerul de Finanțe și avem în buget acești bani. Fiecare întreprinzător va primi 50 de mii de euro pe baza unui plan de afaceri. (…)

A treia măsură se referă la activitățile de cercetare, dezvoltare, inovare, pentru că noi considerăm că noua paradigmă economică trebuie să susțină cercetarea, dezvoltarea, inovarea. Timp de 10 ani de zile firmele din acest sector vor fi scutite de plata impozitului pe profit.”, a declarat Florin Jianu, în emisiunea „Previziuni”, la Antena3.

Wall-street.ro

3.   Bucurestenii se apropie de polonezi in privinta puterii de cumparare

Locuitorii din Bucuresti au o putere de cumparare de 6.288 euro per cap de locuitor, cu 50% peste media pe tara. Aceasta cifra ii plaseaza pe bucuresterni la aproximativ acelasi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 in Europa), arata un studiu GfK.

Cu o putere medie de cumparare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, Romania ramane pe locul 33 in clasamentul european, la fel ca in 2015. Venitul inregistrat de Romania reprezinta aproximativ o treime din media europeana. In comparatie cu 2015, Romania a crescut cu aproape 12% puterea nominala de cumparare pe cap de locuitor.

Judetele aflate in top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumparare peste media nationala, toate celelalte 32 situandu-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judetul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plaseaza Alba pe locul 11 in clasament.

Judetul Vaslui ocupa ultimul loc intre cele 42 de judete din Romania. Puterea de cumparare a locuitorilor sai este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe tara si la aproximativ acelasi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (pozitia 35, respectiv 36 in Europa).

La nivel european, cea mai mare putere medie de cumparare o gasim in Liechtenstein, Elvetia si Luxemburg, in timp ce cea mai slaba se inregistreaza in Belarus, Moldova si Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumparare a locuitorilor Liechtenstein-ului.

Conform studiului GfK, un total de aproximativ 9.180 miliarde de euro este suma disponibila consumatorilor europeni in 2016 pentru cheltuieli si economisire. Acest lucru corespunde unei puteri medii de cumparare pe locuitor de 13.672 de euro pentru cele 42 de tari analizate, ceea ce reprezinta o crestere nominala de aproximativ 0,3%. Cresterea scazuta a puterii de cumparare medie la nivel european se datoreaza in principal efectelor cursului de schimb si stagnarii ratelor de crestere in unele dintre cele mai mari tari. Cu toate acestea, multe tari au rate de crestere de peste 5 procente, inclusiv Islanda, Bulgaria, Romania, Estonia, Cehia, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Malta, Slovacia, Luxemburg si Letonia.

4. CBRE: Peste 400.000 mp de spatii de birouri au fost tranzactionati pe piata din Bucuresti in 2016

Peste 400.000 mp de spatii de birouri au fost tranzactionati pe piata din Bucuresti pe parcursul anului 2016, arata datele companiei de consultanta imobiliara CBRE.

Peste 200 de tranactii de inchirieri de birouri s-au realizat pe parcursul anului trecut, ce au totalizat circa 412.000 mp, un record pentru piata imobiliara locala, dupa cum reiese din raportul specialistilor imobiliari.

Conform datelor CBRE, 71% din cererea totala de spatii de birouri a fost pentru inchirieri in cladiri de clasa A, in timp ce 69% din cererea totala este reprezentata de cererea neta de spatii de birouri, excluzand renegocierile.

Din totalul spatiilor de birouri tranzactionate de catre CBRE, 47,5% au fost tranzactii de tipul pre-lease, 30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea noua sau extinderea de spatii.

“Cererile noi si extinderile de spatii de birouri realizate de catre CBRE au adus 1.800 de noi locuri de munca”, a declarat Razvan Iorgu, managing director CBRE Romania.

Zonele care au atras cele mai multe cereri in Bucuresti sunt zona de Vest – 36% si Pipera – 25% din cererea totala. Anul 2016 a inregistrat si cea mai mare tranzactie imobiliara, respectiv 47.500 de mp de spatii de birouri, tranzactie in care CBRE a reprezentat chiriasul.

CBRE este una dintre cele mai importante companii de consultanta prezente pe piata din Romania, sector de activitate pe care care se mai regasesc nume precum JLL, Colliers, DTZ Echinox, Knight Frank sau ESOP.

5. Doi romani vor sa rezolve o problema a transporturilor: cine se afla in spatele Cargoroll

Doi romani specialisti in digital si project management au lansat Cargoroll, platforma cu licitatii de transport care foloseste tehnologii de analiza de baze de date pentru a crea conexiuni optime intre expeditori si transportatori. Ce urmaresc fondatorii, cat au investit in proiect si ce asteptari ai, citeste in materialul de mai jos.

Fondatorii Cargoroll sunt Marius Patru si Silviu Dorobantu. Marius este interactive & creative developer si are peste 15 ani experienta in multiple tehnologii – mai mult, a castigat 4 premii Mobile Awards (dintre care doua chiar in 2016). Silviu are experienta din multinationale pe project management, product management si analiza de vanzari.

Prin intermediul proiectului, expeditorii si transportatorii economisesc timp, isi optimizeaza costurile si beneficiaza de oferte bune de transport marfa. Cargoroll este disponibila gratuit si ca aplicatie de mobile pentru Android si iOS.

Investitia si asteptari

Investitia de pana acum se ridica la peste 45.000 de euro. “Inscrierea si folosirea platformei sunt gratuite, se va plati un comision numai pentru licitatiile castigate – comision variabil in functie de activitatea pe platforma”, explica modelul de business cei doi antreprenori.

Fondatorii estimeaza ca peste 1.500 de companii vor deveni clienti fideli si vor folosi regulat platforma Cargoroll.

„In prezent, in Romania, nu exista o platforma si o aplicatie completa cu licitatii de transport care sa ofere avantaje reale atat pentru transportatori, cat si pentru expeditori”, a spus Silviu Dorobantu, co-fondator Cargoroll. „Tocmai de aceea, am conceput Cargoroll pentru a raspunde nevoilor de pe piata locala si a construi, in acelasi timp, o comunitate onorabila, unde respectul intre membri primeaza, iar datele de contact sunt verificate si confirmate”.

Cargoroll le ofera expeditorilor posibilitatea sa trimita orice, oriunde, oricui. Platforma cauta, filtreaza si selecteaza transportatorii cei mai potriviti pentru nevoile expeditorilor si ofera acestora diferite posibilitati. Expeditorii primesc notificari instant pentru a putea compara si alege varianta optima. Cargoroll include un sistem de note si evaluari care ofera expeditorilor mai multe detalii despre transportatori pentru a asigura servicii corecte si sigure. Accesul este gratuit atat prin platforma web, cat si prin aplicatiile de mobil destinate Android si iOS.

In acelasi timp, platforma Cargoroll ofera transportatorilor posibilitatea sa gaseasca o gama variata de marfa care necesita transport. Transportatorii pot optimiza platforma in functie de interesele lor, de la tipul si categoriile preferate de livrari, locatii de ridicare si predare de interes pana la tarile favorite in care activeaza afacerea lor. Acestia au acces gratuit pe platforma Cargoroll sau pe aplicatiile de Android sau iOS si pot participa oricand la licitatii deoarece primesc notificari instant in momentul in care apare o livrare din aria de interes. De asemenea, licitatiile de pe platforma sunt deschise si transportatorii au posibilitatea sa compare ofertele de la alti transportatori si sa-si modifice propria oferta in functie de competitie. Expeditorii primesc si ei note si evaluari, astfel incat transportatorii pot face alegerile cele mai potrivite privind potentialul partener de afaceri.

Agerpres.ro

6. Bulgaria, Irlanda și România, singurele țări din Uniunea Europeană cu inflație anuală negativă în decembrie

Rata anuală a inflației în zona euro și Uniunea Europeană (UE) s-a dublat în luna decembrie 2016, ajungând la 1,2% în cazul UE și la 1,1% în zona euro, de la 0,6% în noiembrie 2016, în timp ce în România creșterea prețurilor a rămas în teritoriul negativ, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit sursei citate, doar trei state membre au înregistrat o inflație anuală negativă în decembrie: Bulgaria (minus 0,5%), Irlanda (minus 0,2%) și România (minus 0,1%, față de minus 0,2% în noiembrie).

Cele mai mari rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Estonia (2,4%), Belgia (2,2%), Cehia și Letonia (ambele cu o inflație anuală de 2,1%). Comparativ cu luna noiembrie 2016, inflația anuală a scăzut într-un singur stat membru, a rămas stabilă în Irlanda și a crescut în 26 state, inclusiv în România.

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor l-au avut combustibilii pentru transport (0,21 puncte procentuale), legumele (creștere de 0,07 puncte procentuale) și combustibilii pentru încălzire ( 0,05 puncte procentuale). De cealaltă parte, cel mai semnificativ impact negativ asupra inflației a venit din partea gazelor naturale (minus 0,10 puncte procentuale), telecomunicații (minus 0,05 puncte procentuale) și produsele de îngrijire personală (minus 0,04 puncte procentuale).

În ceea ce privește România, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 0,5% în luna decembrie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), rata anuală a prețurilor de consum a fost de—0,1%.

La începutul acestei luni, guvernatorul Bănci Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că rata anuală a inflației va reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, însă nivelul va fi inferior celui estimat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

7.  MFP: Loteria bonurilor fiscale continuă și în 2017; prima extragere este programată în data de 22 ianuarie

Ministerul Finanțelor Publice continuă și în acest an Loteria bonurilor fiscale, prima extragere fiind programată în data de 22 ianuarie, iar ordinul prin care se stabilește fondul anual de premiere este în curs de aprobare, se arată într-un răspuns al MFP, la solicitarea AGERPRES.

“Ministerul Finanțelor Publice are în vedere continuarea organizării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale și în anul 2017, prima extragere fiind programată în data de 22 ianuarie 2017. Totodată, precizăm că, în prezent, este în curs de aprobare un ordin al ministrului Finanțelor Publice prin care se stabilește fondul anual de premiere pentru desfășurarea extragerilor Loteriei bonurilor fiscale aferente anului 2017”, se arată în răspunsul MFP.

Totodată, instituția precizează că Loteria bonurilor fiscale, ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale și încurajarea cumpărătorilor de a solicita bonurile fiscale în vederea fiscalizării veniturilor operatorilor economici, este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări prin Legea nr.166/2015.

“Menționăm că Loteria bonurilor fiscale este o măsură menită să contribuie pe termen lung la educarea cumpărătorilor, în calitatea lor de consumatori și de beneficiari ai serviciilor sociale finanțate de la bugetul de stat, în ceea ce privește îndeplinirea obligației de a solicita bonul fiscal”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit legislației în vigoare, plafonul anual de premii pentru Loterie este stabilit anual prin Ordin al ministrului Finanțelor Publice, iar extragerile au loc în prima duminică de după data de 15 a luni ulterioare celei pentru care are loc extragerea.

8. ANOFM: România avea o rată a șomajului de 4,75%, la sfârșitul lunii noiembrie

Rata șomajului înregistrată la nivel național era, la finele lunii noiembrie, de 4,75%, cu 0,01 puncte procentuale mai mică față de cea din luna octombrie 2016 și cu 0,13 puncte procentuale mai mică față de cea din luna noiembrie 2015, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), publicate miercuri.

Din totalul celor 416.673 șomeri înregistrați în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, 84.075 primeau indemnizație de șomaj.

Datele ANOFM relevă, totodată, că, în noiembrie 2016 comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a rămas la aceeași valoare ca în luna precedentă iar rata șomajului feminin a scăzut de la 4,36% în luna octombrie la 4,33%.

În funcție de mediul de rezidență, 121.854 șomeri erau din mediul urban și 294.819 din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 — 49 de ani (115.357 persoane), urmați de cei din grupa de vârstă 30 — 39 de ani (84.414), la polul opus aflându-se persoanele între 25 — 29 de ani (34.327).

Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional aveau ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (79,66%), în timp ce șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezentau 16,09%, iar cei cu studii universitare 4,24 %.

În luna noiembrie 2016, 16 județe și municipiul București au înregistrat reduceri ale ratei șomajului, cele mai mari scăderi fiind în: Bistrița Năsăud (cu 0,59 pp), Teleorman (cu 0,41 pp), Bihor (cu 0,24 pp), Arad (cu 0,24 pp), Vaslui (cu 0,20 pp), Prahova (cu 0,20 pp), Argeș (cu 0,18 pp), Maramureș (cu 0,15 pp), Dolj (cu 0,15 pp).

Nivelurile cele mai ridicate au fost atinse în județele Vaslui (11,46%), Teleorman (10,86%), Buzău (9,79%), Galați (9,40%), Dolj (9,35%), Mehedinți (9,01%), Olt (8,89%), Călărași (7,44%), Gorj (7,41%) și Ialomița (7,00%).

 

Print Friendly, PDF & Email