REVISTA PRESEI 31.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Secretele unui tânăr antreprenor de succes: „Să faci business în România este un joc de noroc“.
Business24.ro.
  1. Intreprinderile legate – un nou “motiv” de restituire a fondurilor europene.
  2. Un studiu din Franta arata ca Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabila marca auto.
  3. Dupa Budapesta, nici in Slovenia nu poti sa circuli cu masini din clasele de poluare 0-4.
Agerpres.ro.
  1. INS: Rata șomajului a scăzut la 5,5%, în luna decembrie; numărul șomerilor a ajuns la 507.000.
Digi24.ro.

 6. „Made in România” se vinde bine online.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Secretele unui tânăr antreprenor de succes: „Să faci business în România este un joc de noroc“

În primul an de facultate şi-a deschis o mică afacere în sablatul geamurilor, iar apoi a început să importe uşi din Cehia şi Polonia. Lucrând foarte mult pe şantier, a decis să investească în domeniul construcţiilor, iar în mijlocul crizei a oprit activitatea şi a investit capitalul în organizarea evenimentelor. Aşa a fost creat brandul „Presidential Ballroom“.

După 9 ani, Dan Ciocea s-a decis să investească în retehnologizarea unei fabrici de zahăr din Galaţi, urmând a fi singurul producător din Europa care scoate pe piaţă sirop de sorg zaharat.   „Adevărul“: Cum aţi ştiut că antreprenoriatul vă este potrivit?  

Dan Ciocea: Bunicul meu era comerciant şi, stând lângă el, am învăţat  să fac bani de mic. Am primit o educaţie foarte bună de la familia mea, învătând să am nişte valori şi principii foarte solide, asta ajutându-mă foarte mult când am intrat într-o lume care îmi era oarecum necunoascută. Cred că bunicul şi tatăl meu mi-au pus undiţa în mână, iar de pescuit am învăţat singur, riscând foarte mult, având foarte mult curaj şi determinare.  

Ce părere au avut părinţii cu privire la decizia de a deveni antreprenor?  

Mama nu a fost de acord, şi-ar fi dorit să mă angajez, iar tatăl meu nici atât, pentru că ştie ce implică o viaţă de antreprenor şi câte sacrificii trebuie să faci, mai ales pe plan personal. Le-a fost teamă pentru mine, dar au avut încredere că voi reuşi.   

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii care vor să devină antreprenori?   Să aibă determinare şi mult curaj. România nu are o clasă de business, generaţia mea încercând să aplice un alt sistem şi alte principii. Astăzi ştim să vorbim engleză şi cunoaştem metodele financiare de lucru aplicate în afară, dar păcat că instituţiile statului nu promovează companiile româneşti în afara ţării. Piaţa de la noi este foarte mică, fiind greu să creşti o afacere aici. Să faci business în România este un joc de noroc, dacă sunt pregătiţi să-şi asume riscurile, eu le urez mult succes.  

De anul trecut, în România, s-a înfiinţat şi o facultate de antreprenoriat. Ce părere aveţi despre acest lucru?  

O facultate de business nu te învaţă cum să relaţionezi cu oamenii, cum să iei decizii sau cum să te comporţi cu angajaţii. Acestea sunt lucruri pe care le trăieşti pe propria piele. O şcoală de business ar trebui să te înveţe, de exemplu, cum să relaţionezi cu un partener de afaceri străin. Pentru că noi asta nu ştim, nimeni nu ne-a învăţat. Nu ne-au lăsat să ieşim din ţară mult timp şi când am ieşit n-am ştiut elementele tehnice care sunt folosite în lumea afacerilor la nivel global.

Avem nevoie de experienţă, pentru că noi nu evem o cultură a afacerilor. Generaţia părinţilor noştri, care au creat afaceri după Revoluţie, au avut o cultură a oamenilor care muncesc, nu a oamenilor care fac business. Dacă ne-ar invita şi pe noi, cei din mediul de afaceri, să ne spunem punctul de vedere sau să luăm tineri care să stea lângă noi, în practică, cred că ar ajuta.  

Care sunt afacerile de care vă ocupaţi acum?  

La ora actuală suntem pe trei paliere. Primul, cel care ne-a propulsat în lumea afacerilor şi a companiilor de succes din Bucureşti, este cel al organizării de evenimente. Suntem cei mai mari de pe piaţă, având 14 saloane în Bucureşti. Al doilea este cel al construcţiilor, încă de anul trecut începând să facem investiţii în piaţa imobiliară. Iar al treilea palier este producţia zahărului. Am achiziţionat de la un grup de firme americano-român una dintre puţinele fabrici din România care nu au fost tăiate. Vom produce sirop din sorg zaharat, produs folosit atât în industria farmaceutică şi alimentară, dar şi în uz casnic, fiind un înlocuitor mult mai sănătos al zahărului. Este un produs natural, nerafinat, care conţine 96% zaharoză.

Business24.ro

2. Intreprinderile legate – un nou “motiv” de restituire a fondurilor europene

In prima parte a articolului am explicat care sunt cele trei tipuri de intreprinderi – autonome, partenere sau legate – definite de Legea 346/2004 si cum se face corecta incadrare a unei intreprinderi in categoria IMM-urilor.

Daca aplicarea textelor de lege referitoare la intreprinderile autonome si cele partenere nu a pus mari probleme in practica, dispozitiile legale referitoare la “intreprinderi legate” au generat nesfarsite dezbateri, cele mai multe finalizate, din pacate pentru beneficiarii fondurilor europene, cu rezilierea contractelor de finantare, pe motiv ca nu a fost respectat criteriul incadrarii in categoria IMM-urilor.

In cele ce urmeaza, vom trece in revista principalele greseli in interpretarea si aplicarea prevederilor legale referitoare la IMM-uri (inclusiv in ceea ce priveste notiunea de “intreprinderi legate”), facute de autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene.

* Greseala potrivit careia pe parcursul derularii contractului de finantare beneficiarii cofinantarii din FEADR ar avea obligatia mentinerii statutului existent la data depunerii cererii de finantare

O situatie des intalnita in practica a fost aceea ca, pe parcursul perioadei de finantare, beneficiarii si-au schimbat statutul din microintreprindere in intreprindere mica sau chiar mijlocie, fie ca urmare a stabilirii unei legaturi de tip “afiliat” sau “legat” cu o alta intreprindere, fie ca urmare a dezvoltarii activitatii, cu consecinta depasirii pragurilor valorice stabilite de Legea 346/2004 pentru microintreprinderi.

In multe situatii, autoritatile au considerat ca aceasta reprezinta o neregula, constand in nerespectarea criteriului de eligibilitate privind incadrarea in categoria microintreprinderilor, si aceasta cu toate ca sprijinul financiar nerambursabil a fost acordat tocmai in scopul de a ajuta la dezvoltarea activitatii beneficiarilor si nu de a actiona ca o piedica in calea acesteia.

In realitate, trecerea intr-o categorie superioara de intreprindere este permisa de lege, iar cheltuielile pentru finantare raman eligibile pe toata perioada derularii proiectului si in perioada de monitorizare (a se vedea in acest sens, dispozitiile art. 8 alin. 3 din HG 224/2008).

* Greseala potrivit careia daca un beneficiar este legat de o alta intreprindere, in mod automat si-a pierdut statutul de microintreprindere

In multe situatii, datorita unor interpretari diferite ale notiunii de “intreprinderi legate”, in formularul atasat cererii de finantare, denumit “Declaratia privind incadrarea intreprinderii in categoria IMM”, solicitantii au bifat ca sunt intreprindere “autonoma”

Ulterior, cu ocazia unor controale din partea autoritatilor, acestea au ajuns la concluzia ca, in realitate, beneficiarii erau “legati” de alte intreprinderi si ca, in consecinta, nu mai indeplinesc statutul de microintreprindere (in cazul masurilor care vizau aceasta categorie de IMM-uri).

Aceasta reprezinta o aplicare gresita a legii, in conditiile in care verificarea existentei legaturilor dintre intreprinderi, in vederea incadrarii acestora in una din cele trei categorii – autonome, partenere sau legate – se face pentru a stabili in ce masura o anumita intreprindere are statut de microintreprindere, indiferent daca este autonoma, partenera sau legata de alta intreprindere.

Altfel spus, o intreprindere isi poate pastra statutul de microintreprindere chiar daca este legata de o alta intreprindere sau chiar de zece alte intreprinderi, atat timp cat datele cumulate ale intreprinderilor nu depasesc pragurile valorice stabilite de art. 3 si 4 din Legea 346/2004.

* Greseala potrivit careia daca doua intreprinderi au acelasi administrator, acestea sunt intreprinderi legate

Probabil ca aceasta este una dintre cele mai des intalnite greseli facute de autoritati in aplicarea prevederilor legale referitoare la intreprinderile legate, motiv pentru care vom face cateva clarificari privind cazurile in care legea stabileste ca o intreprindere este “afiliata” / “legata” de o alta intreprindere.

Astfel, pentru ca doua intreprinderi sa fie considerate “legate”, in sensul art. 3 alin. 3 din Recomandarea CE 361/2003, asa cum a fost acesta transpus in legislatia nationala prin art. 44 din Legea 346/2004, este necesar ca intre acestea sa existe oricare dintre urmatoarele relatii:

  1. a) o intreprindere detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau ale asociatilor altei intreprinderi- cu alte cuvinte, prima ipoteza in care doua intreprinderi sunt legate este cea in care una dintre intreprinderi este asociat/actionar majoritar al celeilalte.

Subliniem faptul ca, prin “intreprindere”, in sensul Legii 346/2006, nu se intelege persoana fizica, titulara a intreprinderii, ci orice forma de organizare a unei activitati economice, autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca activitati de productie, comert sau prestari de servicii, in scopul obtinerii de venituri, in conditii de concurenta, respectiv societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, societati cooperative, persoane fizice autorizate, intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale si intreprinderile familiale, autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoare, care desfasoara activitati economice.

Prin urmare, ceea ce conteaza in identificarea a doua intreprinderi ca fiind legate este ca una sa fie asociat/actionar majoritar al celeilalte, iar nu sa aiba un asociat/actionar majoritar comun.

  1. b) O intreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organului de administratie, de conducere sau de supraveghere al altei intreprinderi- din nou, relatia avuta in vedere de lege se refera la intreprindere si nu la persoana fizica si vizeaza dreptul de a numi sau de a revoca organele executive ale unei intreprinderi, de catre o alta intreprindere.
  2. c) O intreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra altei intreprinderi in temeiul unui contract incheiat cu intreprinderea in cauza sau in temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia- desi, aparent, aceasta ipoteza este clara si presupune, in mod necesar, existenta unei clauze contractuale prin care o intreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra altei intreprinderi, in practica s-a retinut, in mod nelegal, ca orice administrator al unei intreprinderi exercita o influenta dominanta asupra acesteia, prin simpla indeplinire a atributiilor conferite de Legea 31/1990;
  3. d) O intreprindere, care este actionar sau asociat al altei interprinderi, controleaza singura, in temeiul unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati ai intreprinderii in cauza, majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intreprinderii in cauza- ipoteza este similara cu cea de la litera a) de mai sus, cu diferenta ca, in acest caz, una dintre intreprinderi este asociat al celeilalte, fara a avea insa majoritatea actiunilor/partilor sociale, astfel ca, in aceasta ipoteza, controlul se realizeaza in temeiul unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati.
  4. e)In fine, ultima ipoteza avuta in vedere de cel de-al patrulea paragraf al art. 3 alin. 3 din Recomandarea CE 361/2003 (corespunzator celui de-al patrulea paragraf al art. 44 din Legea 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii) se refera la “intreprinderile intre care exista oricare dintre aceste relatii (n.n. literele a-d de mai sus) prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care actioneaza in mod concertat sunt, de asemenea, considerate intreprinderi afiliate daca isi desfasoara activitatile sau o parte din activitati pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente”.

Aceasta ipoteza vizeaza, intr-adevar, persoana fizica sau persoanele fizice prin intermediul carora se pot stabili relatiile de la lit. a-d ale art. 44 din Legea 346/2004, insa aplicarea acestui text de lege presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: sa existe legaturile respective, sa existe dovezi ca persoanele fizice actioneaza in mod concertat (ceea ce presupune existenta si dovedirea unei intentii) iar intreprinderile sa activeze pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente.

De altfel, paragraful patru al art. 3 alin. 3 din Recomandarea CE 361/2003 a facut obiectul interpretarii, care este obligatorie pentru statele membre UE, de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in Hotararea HaTeFo.

In concret, in litigiul care a generat decizia de trimitere, cele doua societati, HaTeFo si X, au fost considerate ca fiind legate/afiliate nu pentru ca aveau asociati si administratori comuni, ci pentru ca intre acestea existau o serie de legaturi juridice si comerciale atat de stranse, incat era evident ca HaTeFo nu este o intreprindere independenta, in conditiile in care toate comenzile HaTeFo au fost aduse de societatea X, un reprezentant al X asigura conducerea tehnica a HaTeFO, aceasta din urma utilizand, pentru necesitatile activitatii sale, unul dintre conturile bancare ale X.

Prin urmare, din Decizia Curtii reiese ca unele intreprinderi pot fi considerate “afiliate”, atunci cand rezulta din analiza raporturilor atat juridice, cat si economice stabilite intre intreprinderi ca ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care actioneaza in mod concertat, o entitate economica unica.

* Greseala potrivit careia daca doua intreprinderi au acelasi obiect de activitate, conform clasificarii CAEN, acestea activeaza pe aceeasi piata relevanta

Aceasta trecere in revista a principalelor greseli in aplicarea prevederilor legale referitoare la “intreprinderi legate” nu putea sa omita una din erorile cele mai flagrante intalnite in practica fondurilor europene: semnul egalitatii intre obiectul principal de activitate al beneficiarului si piata relevanta pe care acesta isi desfasoara activitatea.

Desigur ca identificarea corecta a “pietei relevante” poate fi un subiect in sine pentru un articol de specialitate, insa pentru scopul prezentei analize ne vom limita la a arata ca atat notiunea de piata relevanta, cat si cea de piata adiacenta sunt definite de legislatia comunitara, tocmai pentru a nu permite autoritatilor nationale sa faca propriile interpretari subiective.

Astfel, in considerentul 12 al Recomandarii CE 2003/361/CE privind IMM-urile se arata urmatoarele:

“Pentru a se asigura ca vor beneficia de avantajele care rezulta pentru IMM-uri din diferitele reglementari sau masuri adoptate in favoarea lor numai acele intreprinderi care intr-adevar au nevoie de acestea, trebuie sa se tina seama de asemenea, daca este cazul, de relatiile care exista intre intreprinderi prin intermediul persoanelor fizice. Pentru limitarea la strictul necesar a examinarii acestor situatii, trebuie sa se restranga luarea in considerare a acestor relatii la societatile care desfasoara activitati pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente – facandu-se referire, acolo unde este cazul, la definitia data de Comisie pietei relevante care a facut obiectul Comunicarii Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei”.

Or, potrivit Comunicarii Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei nr. 97/C 372/03, piata relevanta in cadrul careia trebuie evaluata o anumita problema de concurenta se determina prin combinarea pietei produsului si a pietei geografice, si nu prin analiza simplista a obiectului de activitate al intreprinderilor, asa cum, din pacate, au procedat in numeroase cazuri autoritatile cu atributii in gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, potrivit Recomandarii CE 2003/361/CE privind IMM-urile, se considera piata adiacenta, piata unui produs sau a unui serviciu care se situeaza direct in amonte sau in aval de piata in cauza.

Asa fiind, avand in vedere definitiile de mai sus, pentru ca autoritatile sa ajunga la concluzia ca doi beneficiari functioneaza pe aceeasi piata relevanta a produsului sau pe piete adiacente, trebuie sa faca o analiza a pietei produselor, combinata cu piata geografica, si sa constate ca, pe piata geografica relevanta, produsele unui beneficiar sunt interschimbabile sau substituibile cu cele ale celuilalt beneficiar, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizarii careia acestea ii sunt destinate.

Fata de cele ce preced rezulta ca intelegerea si interpretarea corecta a diverselor situatii care pot fi considerate cazuri de “intreprinderi legate” reprezinta activitati ce ar trebui efectuate prin cercetarea temeinica a notiunilor juridice incidente precum si a actelor si a faptelor juridice care pot sau nu conduce la astfel de concluzii, in scopul evitarii abuzurilor.

3. Un studiu din Franta arata ca Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabila marca auto

Automobilele low-cost, in frunte cu Dacia, au cele mai scazute costuri de utilizare, potrivit unei cercetari publicate de presa franceza.

In fiecare luna, automobilistii consacra, in medie, 15% din bugetul lor masinii personale, arata un studiu citat de Le Figaro.

Studiul efectuat de l’Argus include costurile de utilizare pe kilometru a 1.500 de modele comercializate in Franta, iar Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabila marca.

Pe primul loc intre marcile ieftine de automobile s-a plasat Dacia Sandero. Costul pe kilometru a scazut in 2017 de la 0,53 de euro/kilometru la 0,47 de euro pe kilometru.

Modelele Suzuki Celerio si Dacia Logan se afla de asemenea pe primele locuri ale clasamentului. Unul dintre motive este si nivelul scazut al costurilor creditelor pentru achizitionarea de vehicule. In plus, aceste masini consuma putin, iar preturile la pompa au ramas relativ scazute in 2016.

La polul opus se afla automobilul BMW Serie 5 Gran Turismo, cu cele mai scumpe costuri de utilizare. Pentru 15.000 de kilometri parcursi, acest model costa 5,02 euro/kilometru in primul an de utilizare. Acest fapt se explica prin costul ridicat de achizitie la categoria sa si consumul mare de carburant al motorului, combinate cu costul scazut de revanzare.

O alta concluzie a studiului este ca vehiculele cu motorizare pe benzina revin in preferintele cumparatorilor, in detrimentul celor diesel. Vehiculele diesel au reprezentat 52,1% din totalul vanzarilor auto franceze din 2016, dar au scazut cu 5,1%.

Motivul este scandalul manipularii testelor de poluare ale automobilelor diesel, dar si perfectionarea motoarelor pe benzina, care se apropie de performantele celor diesel, se arata in studiu.

Vanzarile de autoturisme noi Dacia la nivel mondial au crescut cu 6,1% in 2016, la un nivel record de 542.542 de unitati, arata datele publicate de proprietarul marcii, grupul francez Renault.

4. Dupa Budapesta, nici in Slovenia nu poti sa circuli cu masini din clasele de poluare 0-4

Autovehiculele de transport marfa si masinile incadrate in clase de poluare sub 4 nu vor putea circula in aceasta saptamana in unele regiuni din Slovenia.

Ministerul Afacerilor Externe informeaza cetatenii romani care se afla, tranziteaza sau calatoresc pe teritoriul Republicii Slovenia ca Agentia Nationala de Mediu a avertizat asupra nivelului ridicat de poluare cu pulberi in suspensie (PM10) inregistrat in vaile si bazinele raurilor interioare ale tarii, fiind afectate localitatile: Maribor, Celje, Murska Sobota, Trbovlje si Zagorje.

Autoritatile locale au decis limitarea temporara a traficului rutier in aceste localitati, zilnic intre orele 6.00 si 22.00 in perioada 25-29 ianuarie, fiind restrictionata circulatia tuturor autovehiculelor de transport marfa, dar si a autoturismelor incadrate intr-o clasa de poluare inferioara clasei 4.

Cetatenii romani afectati de aceste restrictii pot solicita asistenta consulara la numerele de telefon ale Ambasadei Romaniei la Ljubljana: +38615058294 si +38615057335, apelurile fiind redirectionate catre Centrul de Contact si Suport al Cetatenilor Romani din Strainatate (CCSCRS) si preluate de catre operatorii Call Center in regim de permanenta.

De asemenea, cetatenii romani care se confrunta cu o situatie dificila, speciala, cu caracter de urgenta, au la dispozitie si telefonul de urgenta al Ambasadei: +38640980068.

Si Primaria Budapestei a interzis recent circulatia in Capitala Ungariei, intre orele 6.00 – 22.00, a vehiculelor care sunt incadrate in clasa de poluare 0,1,2,3,4 sau nu sunt incadrate in nicio clasa de poluare. Masura a intrat in vigoare luni.

Agerpres.ro

5. INS: Rata șomajului a scăzut la 5,5%, în luna decembrie; numărul șomerilor a ajuns la 507.000

Rata șomajului în România s-a situat la 5,5% în decembrie, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna anterioară, iar cei mai mulți șomeri au fost înregistrați în rândul femeilor, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

Potrivit sursei citate, în ultima lună a anului 2016, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 507.000 persoane, în scădere cu 17,69% față de aceeași perioadă din anul precedent, când se consemnaseră 616.000 de persoane aflate în șomaj.

De asemenea, comparativ cu noiembrie 2016, în decembrie, anul trecut, numărul șomerilor a scăzut cu 15,4%, de la 521.000 de persoane. 

Statistica INS relevă, totodată, că, pe sexe, rata șomajului pentru bărbați a depășit-o cu 1,8 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,3% în cazul persoanelor de sex masculin și 4,5% în cazul celor de sex feminin. 

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna decembrie 2016 (5,3% în cazul bărbaților și 3,4% în cel al femeilor). În plus, numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna decembrie, anul trecut.

Digi24.ro

6 „Made in România” se vinde bine online

Producătorii români îşi promovează şi vând marfa în mall-uri virtuale. Sunt site-uri dedicate afacerilor locale şi ONG-urilor care valorifică produse făcute de meştesugari. Apar tot mai multe astfel de iniţiative, proporţional cu interesul crescut al românilor pentru produse fabricate în România.

Sute de mici producători îşi vând produsele în mall-uri virtuale. Comisioanele sunt mai mici decât cele ale importatorilor sau chiar zero, dacă este vorba despre ONG-uri care îşi dedică activitatea unor cauze umanitare. Este cazul unei fundaţii din Ghimbav care produce de câţiva ani decoraţiuni handmade. Banii câştigaţi sunt folosiţi pentru întreţinerea celor 24 de copii pe care organizaţia îi are în grijă. Cei 3 angajaţi ai atelierului realizează genţi, mănuşi şi şorţuri de bucătărie.

Roxana Blaj, reprezentanta Fundaţiei Ghimbav: „Cei care apreciază handmade-ul iau un produs şi ştiu că au făcut o faptă bună şi asta contează pentru noi. Mergem foarte mult pe calitate, creaţia este a noastră, aceasta este o mănuşă de bucătărie în formă de bufniţă.”

Au apărut tot mai multe astfel de iniţiative, susţinute de comercianţii online. Trebuie îndeplinite însă si două condiţii: cifra de afaceri să nu depăşească 500.000 de lei anual iar produsele să fie româneşti.

Iulian Stanciu, proprietarul unui magazin online: „Produsele vor fi marcate peste tot. De asemenea, îi vom învăţa pe micii antreprenori să îşi dezvolte afacerea, le arătăm cum să vândă în online. Ne aşteptăm ca numărul lor să ajungă la 400, la sfârşitul anului.”

Alţi producători şi-au făcut propriul magazin online, în paralele cu cel real.

Reprezentanta unui magazin cu produse cosmetice naturale: „Clienţii sunt de toate vârstele. Pot testa produsele aici, sunt şi vârstnici. Nu se aşteaptă să fie în magazin săpunuri confecţionate manual, după metoda tradiţională.”

Producătorii mizează şi pe ascensiunea galopantă a comerţului online. Anul trecut, valoarea cumpărăturilor făcute de români pe net a depășit pragul de 1 miliard de euro, cu aproape 30% mai mult decât în 2015.

Print Friendly, PDF & Email