REVISTA PRESEI 18.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Agerpres.ro. 

  1. Florin Jianu: Aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene. 

Capital.ro. 

  1. Florin Jianu: Toți partenerii ne cer o bancă pentru IMM-uri. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. 

Romaniatv.net 

  1. Florin Jianu: Aş vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de ţară în preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. 

Adevarul.ro. 

  1. Premierul Grindeanu a prezentat primele cifre privind bugetul pe 2017. Ce spun analiştii eonomici
  2. Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 12% în 2016, ajungând la 4.181 de euro pe cap de locuitor 

Digi24.ro, News.ro. 

  1. Guvernul se va împrumuta echivalentul a 15 miliarde euro în 2017.

 7. Vânzări record pentru Dacia la nivel mondial

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Agerpres.ro

1. Florin Jianu: Aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va lansa în luna mai Programul “România Start-up național”, “cel mai ambițios și cel mai puternic program realizat de după Revoluția din 1989” și își propune să impună antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul de resort, Florin Jianu.

Acesta a subliniat că prioritățile ministerului nou înființat vor fi cele ale mediului de afaceri și a atras atenția că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari ce realizează activități de internaționalizare.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri susține că Programul de export va fi finanțat “corespunzător”, în timp ce banca pentru IMM-uri, “o necesitate pentru toți partenerii”, va fi înființată în trimestrul al treilea al acestui an.

Jianu a mai vorbit în interviu despre atragerea investițiilor străine în economie, dar în egală măsură și pe cele ale întreprinzătorilor autohtoni, precum și despre programul de susținere a școlilor profesionale pentru dezvoltarea unor meserii “atât de necesare pe piața forței de muncă”.

AGERPRES: Care sunt prioritățile noului minister și care sunt țintele pentru acest an? 
Florin Jianu: Prioritățile ministerului sunt, de fapt, prioritățile mediului de afaceri. Încă din prima zi de instalare, am spus că nu eu impun agenda publică, ci mediul de afaceri ne impune nouă agenda. Noi trebuie să răspundem nevoilor acestora și să avem ca obiective rezolvarea problemelor mediului de afaceri. Dacă vorbim de capitolele mari cu care vom lucra, vorbim de debirocratizare, de finanțare, vorbim de forță de muncă și vorbim de educație antreprenorială. Acestea sunt marile capitole pe care le vom aborda.

AGERPRES: Ca minister nou-înființat, cum vă faceți echipa, cu ce oameni? Veți prelua o parte dintre cei care au lucrat înainte la Ministerul Economiei? 

Florin Jianu: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a preluat de la Ministerul Economiei direcțiile privind mediul de afaceri, întreprinderile mici și mijlocii, comerțul, aici însemnând de fapt comerțul exterior, dar și zona de atragere de investiții. Acestea sunt cele trei direcții de activitate principale ale ministerului nostru. Aparatul propriu o să aibă în jur de 355 de persoane, aproximativ 215 — 220, preluate de la Ministerul Economiei, și adăugăm noile direcții suport. Sigur, ca în orice început, lucrurile trebuie reglate, dar sunt chestiuni care nu vor afecta activitatea noastră externă, după cum s-a văzut deja în primele trei ședințe de Guvern. Activitatea noastră a fost intensă și ritmul o să rămână același.

AGERPRES: Vorbeați în “Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri” lansat anul trecut ca președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, de un parteneriat public privat cu ministerul nou creat. Care ar fi principalele domenii la care vă gândiți acum ca ministru? 

Florin Jianu: Primul act administrativ semnat de mine ca ministru a fost constituirea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat. În Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat avem un număr de peste 50 de organizații ale mediului de afaceri. În organigramă, acest comitet consultativ se află imediat sub poziția de ministru, așa încât toate actele normative, toate acțiunile noastre vor fi decise în cadrul acestui comitet. Întâlnirile Comitetului consultativ vor avea o frecvență lunară.

Pe de altă parte, redeschidem Institutul de Comerț Exterior ca parteneriat public-privat, un upgrade a ceea ce înseamnă Consiliul pentru Export în acest moment, o eficientizare și a activității, dar și a componentelor acestui institut. În toate activitățile noastre ne vom ghida după ce înseamnă agenda mediului de afaceri.

AGERPRES: În agenda mediului de afaceri care va fi proporția, cum veți înclina balanța între IMM-uri și corporațiile mari? 

Florin Jianu: Mesajul pe care îl susțin public este de echilibru. Așa cum se regăsește și în programul de guvernare, va exista un program de ajutor de stat care va susține în proporții egale atât microîntreprinderile, cât și întreprinderile mici, dar și întreprinderile mari. Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro și va fi împărțit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero și un milion de euro, 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între un milion și zece milioane de euro și 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Sunt foarte importante atât investițiile străine, dar și investițiile întreprinzătorilor autohtoni. Bineînțeles, direcțiile pe care le-am menționat anterior, acelea de mediu de afaceri și IMM-uri, dar și atragerea de investiții vor fi în egală măsură abordate. Și nu uităm nici componenta de export, pentru că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari care realizează activități de internaționalizare. 

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu InvestRomânia și cu programul de export, din punct de vedere al alocărilor financiare și al măsurilor legislative pe care le aveți în vedere? 

Florin Jianu: Programul de export are mai multe componente. El va fi finanțat corespunzător, vom susține în continuare târgurile cu pavilion de țară, dar și misiunile economice. Ceea ce aducem în plus este un program de internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, un program care, pe modelul programelor naționale, va da posibilitatea directă întreprinzătorilor, pe baza unei aplicații transparente și simple, să meargă în nume propriu fie la un târg internațional fie la o misiune economică. În subsidiar ne propunem, legat de târguri și misiuni economice, ca firmele să-și poată dezvolta propriul brand, să facă un curs de susținere și dezvoltare a internaționalizării sau alte activități necesare pentru o întreprindere pentru a se internaționaliza. Ca de exemplu, un site propriu sau o aplicație online. Le vom da instrumente diverse.

AGERPRES: Una dintre nerealizările mandatului trecut, din lipsă de timp, a fost înființarea Băncii pentru IMM-uri, pe care v-ați dorit-o foarte mult ca un instrument de creștere economică. O veți pune în practică în acest mandat? 
Florin Jianu: Da. Este în Programul de guvernare. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. Ea este o necesitate pentru că toți partenerii, începând de la mediul privat, ne cer o bancă pentru IMM-uri, o bancă pentru dezvoltare. Comisia Europeană cere ca fiecare stat membru să aibă o astfel de bancă. Banca este necesară pentru a ne conecta la realitatea privind finanțările IMM-urilor, dar și realitatea înconjurătoare pentru că, de exemplu, bulgarii au, din decembrie 2015, o astfel de bancă de dezvoltare. Cred că toate aceste lucruri ne obligă să avem o astfel de bancă de dezvoltare care, de altfel, se află în Programul de guvernare.

AGERPRES: Ce intenții aveți în legătură cu Eximbank? Aveți prevăzută o majorare de capital? 
Florin Jianu: Trebuie să avem mai întâi discuțiile tehnice și să vedem dacă decizia luată va fi legată de CEC sau de Eximbank.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanțărilor pentru IMM-uri, care sunt schemele de ajutor și dacă v-ați gândit ca toate acestea să fie puse la un loc, să fie o autoritate care să gestioneze toate finanțările destinate IMM-urilor? 
Florin Jianu: Păstrăm programele naționale. Subliniez că vom deschide foarte repede toate aceste programe naționale pentru că aceasta a fost principala problemă a mediului de afaceri — durata de implementare. Nu conținutul programelor, care a fost foarte bun și foarte bine primit de mediul de afaceri, ci durata de implementare.

Trebuie să subliniez că vom lansa “Programul România Start-up național”, care este cel mai ambițios, cel mai puternic program realizat de după revoluția din 1989. Un program care va finanța 10.000 de start-up-uri anual, cu o sumă de până la 50.000 de euro. Această măsură este cuprinsă în Programul de guvernare. “România Start-up național” a fost prezentat în public. Este un program care va clasa România ca o țară extrem de atractivă pentru dezvoltarea de start-up-uri. Coroborez și cu alte măsuri de debirocratizare, cum ar fi acea deja celebră lege a celor 102 taxe. În această lege sunt 20 de taxe excluse de la Registrul Comerțului și oamenii trebuie să știe că, în acest moment, să îți faci o firmă în România este gratuit. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl ducem fiecărui cetățean român, dar nu numai. Acest mesaj trebuie dus și investitorilor tineri din țările din jurul României, care vor să vină în România să-și dezvolte o afacere. Avem posibilitatea de a deschide o firmă gratuit, impozitarea este una dintre cele mai atractive din regiune, iar când vom avea și programul “România Start-up național” vom avem aproape toate coordonatele de dezvoltare a unei afaceri. De la 1 mai pornim deja acest program. Programul “România Start-up național” va funcționa, cu siguranță, pe întreg mandatul acestui guvern, adică timp de 4 ani. Vrem, de altfel, să-l cuprindem și în Codul economic al României și sunt sigur că toate celelalte partide politice și actori ai vieții politice, economice și sociale vor susține acest tip de program, pentru că va crea noua pătură de întreprinzători.

AGERPRES: Dacă din punct de vedere al înființării start-up-urilor stăm relativ bine ca țară, este o oarecare problemă legată de dezvoltarea, de creșterea lor pe o perioadă mai lungă de trei ani. Ce măsuri intenționați să luați? 

Florin Jianu: Există, desigur, componente de finanțare și, alături de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vom dezvolta un program de susținere a garanției și a creditării pentru IMM-uri. Deja am cerut Ministerului Dezvoltării și Fondurilor Europene să urgenteze deschiderea axelor pe Programul Operațional Regional. Ne uităm foarte atent și pe ceea ce înseamnă educația antreprenorială și, în egală măsură, internaționalizarea, pentru că o firmă pentru a fi competitivă trebuie să înceapă să se internaționalizeze, să înceapă să exporte. Piața românească este o piață limitată, ca de altfel toate piețele naționale din întreaga lume, și atunci trebuie să susținem tot mai mult românii să se internaționalizeze. Vreau să menționez și Programul Operațional “Capital Uman”. Am cerut ministrului delegat al Fondurilor Europene să urgenteze evaluarea apelurilor aflate deja cu proiecte în casă la MFE și să deschidă alte tipuri de program.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanțărilor schemelor de minimis, care sunt primele vești pe care le puteți da întreprinzătorilor? 

Florin Jianu: Avem programul România start-up național cu două miliarde de lei alocate pentru acest an, iar programele naționale vor rămâne cu același buget.

AGERPRES: În ceea ce privește marile companii, care sunt provocările? 

Florin Jianu: Cred că la marile companii trebuie să ajungă acest mesaj de susținere din partea Guvernului României: investițiile companiilor mari sunt necesare în economia românească, de fapt orice tip de investiție, de la cea mai mică investiție în mediul rural, la cea mai mare, este extrem de importantă. Programul de ajutoare de stat pentru companiile mari va continua, iar activitățile noastre privind atragerea de investiții se vor intensifica în perioada următoare atât cu o componentă internă, prin organizarea de caravane de evenimente în toată țara privind atragerea de investiții, dar și prin crearea unui brand puternic de țară care să ducă la alt nivel investițiile străine directe. 

AGERPRES: Fostul ministru al Economiei, Costin Borc, v-a lăsat un proiect de lege privind investitorii individuali, “business angels”. Cum apreciați proiectul lansat în dezbatere publică și care sunt posibilele amendamente din punctul dvs de vedere? 

Florin Jianu: Nu domnul Borc mi-a lăsat mie acel proiect, ci eu i-am lăsat dânsului acel proiect, pentru că a fost proiectul de lege promovat de mine în guvernarea anterioară, în 2014. Atunci a fost trimis către Parlament proiectul “business angels”. A fost votat de Parlament, iar guvernele ulterioare trebuiau să facă un astfel de proiect de ajutor de minimis. Domnul Borc a realizat acest program la sfârșitul mandatului, deși eu, în mod public, am cerut realizarea programului la începutul mandatului și să nu pierdem un an de zile pentru realizarea lui.

În perioada imediat următoare, maximum într-o lună, vom avea adoptat acest proiect și investitorii de tip “business angels” vor avea la capacitatea maximă în implementare această lege. Nu vom pierde timpul, pentru că e legea pe care eu am dus-o în Parlament și la care țin foarte mult. Îmi pare rău că s-a pierdut atât de mult timp pentru implementare. Vă mai dau un exemplu pentru a nu se transmite că am “moștenit” ceva. Am trimis în Parlament în mandatul anterior legea incubatoarelor de afaceri. Guvernul anterior nu a reușit să dea un banal, aș spune eu, ordin de ministru prin care să constituie aceste metodologii pentru realizarea și înființarea unor incubatoare de afaceri. Noi am realizat deja un draft al acestui ordin de ministru. Luni va fi dezbătut în comitetul consultativ. Am vorbit deja și cu colegii de la Programul Operațional Regional pentru că dânșii au o componentă de finanțare în POR pentru incubatoarele de afaceri. Anul trecut a fost un an pierdut pentru colegii de la Ministerul Dezvoltării, care așteptau deja ordinul de ministru, dar care nu a mai venit.

AGERPRES: “Faimosul” formular 088 a fost una dintre problemele mediului de afaceri anul trecut. Prin desființarea acestui formular care sunt efectele benefice aduse? 
Florin Jianu: În primul rând vreau să menționez că ANAF-ul trebuie să lupte susținut și în continuare pentru a stopa evaziunea din TVA. Acest lucru, însă, nu trebuie pus pe umerii întreprinzătorilor corecți pentru că a se ajunge la 40% dintre firme respinse pentru acest cod de TVA nu este benefic cuiva. Vedem în datele statistice de la Registrul Comerțului că anul trecut este primul din ultimii opt ani în care numărul firmelor înființate este mai mic decât al firmelor închise, vorbind de datele pe 11 luni. Vorbind de beneficiile renunțării la acest formular, primul este legat de debirocratizare. Această măsură, și pe mandatul trecut, în celebra comisie de tăiat hârtii era pe primul loc în ceea ce înseamnă cerințele mediului de afaceri. Am rezolvat, noi, într-o săptămână de guvernare eliminarea acestui formular. În al doilea rând, el era menționat ca formă de birocrație suplimentară în Raportul Doing Business. România a coborât, în raportul de anul trecut, aproape 30 de poziții ca urmare a introducerii acestui formular. Deci, România cu siguranța va urca acest număr de poziții plasându-se, din nou, în topul țărilor care pot atrage investiții. În cel mai important rând, eliminarea formularului 088 ușurează viața întreprinzătorilor. ANAF-ul, însă, trebuie să lupte în continuare susținut pentru a opri evaziunea în ceea ce privește neplata TVA, însă trebuie să o facă cu mijloacele interne, să facă “liste negre” cu întreprinzătorii care nu sunt corecți, să își eficientizeze activitatea, inclusiv în relația cu alte autorități ale statului, nu în relația cu întreprinzătorii onești.

AGERPRES: În ceea ce privește mult discutatul subiect referitor la “gaura” de 10 miliarde de lei din buget, credeți că va afecta planurile Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pe anul 2017? 

Florin Jianu: Nu afectează în vreun fel planurile noastre. Proiectele pe care le susținem sunt cuprinse în Programul de guvernare.

AGERPRES: Din punct de vedere al investitorilor care își caută mână de lucru calificată, cum îi veți putea ajuta? 

Florin Jianu: Provin din mediul de afaceri și știu că lipsa muncitorilor calificați în unele domenii se află în top trei probleme ale întreprinzătorilor autohtoni. De aceea, deja am avut o întâlnire cu ministrul delegat pentru Fonduri Europene. Marți, avem programat să ne întâlnim din nou să instituim o schemă pe fonduri europene pentru finanțarea acelui program denumit “România Profesională”. Prin acest program vom susține școlile profesionale tocmai pentru dezvoltarea acelor meserii atât de necesare pe piața forței de muncă — zidari, mecanici, electricieni, sudori,acele meserii care lipsesc în prezent și pentru care există cerere.

AGERPRES: Ne puteți creiona în acest moment cum va fi organizat ministerul, pe departamente, eventual cu un buget estimat pentru anul acesta? 

Florin Jianu: Bugetul nu este încă finalizat. Ce pot spune este că principalele trei direcții ale ministerului nostru sunt legate de mediul de afaceri și IMM-uri, legate de investiții și comerț. Avem pus un accent deosebit pe politicile comerciale pentru că, în 2019, când vom deține președinția Consiliului Uniunii Europene (UE), și foarte multe dintre dosare sunt legate de competitivitate și ministerul nostru joacă un rol foarte important în acest concept. Eu îmi doresc să impunem, ca teme, perioada președinției României la Consiliul UE să fie legată de antreprenoriat, pentru că pentru prima oară după 27 de ani se regăsește antreprenoriatul în denumirea unui minister, dar nu numai în denumire, cât mai ales în abordarea ministerului și aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României, pentru că este o temă neabordată de vreo altă țară până în prezent. România își construiește atuurile tocmai pentru a aborda astfel lucrurile.

AGERPRES: V-ați gândit la niște nume pentru funcțiile de secretar de stat? 

Florin Jianu: Acestea sunt decizii politice, nu pot comunica în acest moment.

Capital.ro

2. Florin Jianu: Toți partenerii ne cer o bancă pentru IMM-uri. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017

„Va exista un program de ajutor de stat care va susţine în proporţii egale atât microîntreprinderile, cât şi întreprinderile mici, dar şi întreprinderile mari. Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro şi va fi împărţit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero şi un milion de euro, 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro”, spune Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, într-un interviu acordat Agerpres.

El a subliniat faptul că România are nevoie să-şi crească masa întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi a firmelor medii şi mari care realizează activităţi de internaţionalizare. Întrebat despre realizarea unui bănci pentru IMM-uri, Florin Jianu a explicat că înfiinţarea unei astfel de instituţii va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. „Este o necesitate pentru că toţi partenerii, începând de la mediul privat, ne cer o bancă pentru IMM-uri, o bancă pentru dezvoltare. Comisia Europeană cere ca fiecare stat membru să aibă o astfel de bancă. Banca este necesară pentru a ne conecta la realitatea privind finanţările IMM-urilor, dar şi realitatea înconjurătoare pentru că, de exemplu, bulgarii au, din decembrie 2015, o astfel de bancă de dezvoltare. Cred că toate aceste lucruri ne obligă să avem o astfel de bancă de dezvoltare care, de altfel, de se află în Programul de guvernare”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

Romaniatv.net

3. Florin Jianu: Aş vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de ţară în preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va lansa în luna mai Programul “România Start-up național”, “cel mai ambițios și cel mai puternic program realizat de după Revoluția din 1989” și își propune să impună antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene, a declarat ministrul de resort, Florin Jianu.

Acesta a subliniat că prioritățile ministerului nou înființat vor fi cele ale mediului de afaceri și a atras atenția că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari ce realizează activități de internaționalizare.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri susține că Programul de export va fi finanțat “corespunzător”, în timp ce banca pentru IMM-uri, “o necesitate pentru toți partenerii”, va fi înființată în trimestrul al treilea al acestui an.

Jianu a mai vorbit în interviu despre atragerea investițiilor străine în economie, dar în egală măsură și pe cele ale întreprinzătorilor autohtoni, precum și despre programul de susținere a școlilor profesionale pentru dezvoltarea unor meserii “atât de necesare pe piața forței de muncă”, arată Agerpres.

“Primul act administrativ semnat de mine ca ministru a fost constituirea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat. În Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat avem un număr de peste 50 de organizații ale mediului de afaceri. În organigramă, acest comitet consultativ se află imediat sub poziția de ministru, așa încât toate actele normative, toate acțiunile noastre vor fi decise în cadrul acestui comitet. Întâlnirile Comitetului consultativ vor avea o frecvență lunară.

Pe de altă parte, redeschidem Institutul de Comerț Exterior ca parteneriat public-privat, un upgrade a ceea ce înseamnă Consiliul pentru Export în acest moment, o eficientizare și a activității, dar și a componentelor acestui institut. În toate activitățile noastre ne vom ghida după ce înseamnă agenda mediului de afaceri.

Ajutor de stat de jumătate de miliard de euro

Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro și va fi împărțit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero și un milion de euro, 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între un milion și zece milioane de euro și 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Sunt foarte importante atât investițiile străine, dar și investițiile întreprinzătorilor autohtoni. Bineînțeles, direcțiile pe care le-am menționat anterior, acelea de mediu de afaceri și IMM-uri, dar și atragerea de investiții vor fi în egală măsură abordate. Și nu uităm nici componenta de export, pentru că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari care realizează activități de internaționalizare.

Trebuie să subliniez că vom lansa ‘Programul România Start-up național’, care este cel mai ambițios, cel mai puternic program realizat de după revoluția din 1989. Un program care va finanța 10.000 de start-up-uri anual, cu o sumă de până la 50.000 de euro. Această măsură este cuprinsă în Programul de guvernare. ‘România Start-up național’ a fost prezentat în public. Este un program care va clasa România ca o țară extrem de atractivă pentru dezvoltarea de start-up-uri. Coroborez și cu alte măsuri de debirocratizare, cum ar fi acea deja celebră lege a celor 102 taxe. În această lege sunt 20 de taxe excluse de la Registrul Comerțului și oamenii trebuie să știe că, în acest moment, să îți faci o firmă în România este gratuit. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl ducem fiecărui cetățean român, dar nu numai. Acest mesaj trebuie dus și investitorilor tineri din țările din jurul României, care vor să vină în România să-și dezvolte o afacere. Avem posibilitatea de a deschide o firmă gratuit, impozitarea este una dintre cele mai atractive din regiune, iar când vom avea și programul ‘România Start-up național’ vom avem aproape toate coordonatele de dezvoltare a unei afaceri. De la 1 mai pornim deja acest program.

Programul “România Start-up național” va funcționa, cu siguranță, pe întreg mandatul acestui guvern, adică timp de 4 ani. Vrem, de altfel, să-l cuprindem și în Codul economic al României și sunt sigur că toate celelalte partide politice și actori ai vieții politice, economice și sociale vor susține acest tip de program, pentru că va crea noua pătură de întreprinzători

Adevarul.ro

4. Premierul Grindeanu a prezentat primele cifre privind bugetul pe 2017. Ce spun analiştii eonomici

Guvernul condus de Sorin Grindeanu va construi un buget de stat pentru acest an bazat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit de numai 2,95% din PIB, indicatori economici pe care cei mai mulţi analişti îi consideră supraestimaţi.

Cu venituri bugetare de 253,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 277,2 miliarde de lei, deficitul bugetar nu va depăşi în acest an 3% din Produsul Intern Brut (PIB), a dat asigurări premierul Sorin Grindeanu, la o televiziune de ştiri. Mai mult, premierul a arătat că Produsul Intern Brut va depăşi 800 de miliarde de lei în acest an şi vor fi aproximativ 180.000 de noi locuri de muncă, precizând că toate aceste date au fost prognozate incluzând măsurile pe care Guvernul le-a adoptat în şedinţa de săptămâna trecută în şedinţă. Datele prezentate de şeful Executivului sunt considerate prea optimiste de cei mai mulţi dintre analiştii economici. Grindeanu a mai spus că este interesat şi de respectarea angajamentelor luate de România ca stat membru al NATO, respectiv 2% din PIB trebuie să meargă către Armată.

„Apropo de cadrul macroeconomic, vorbim pentru anul 2017 de un PIB de 815 miliarde, vorbim de o creştere economică de 5,2%, vorbim de o inflaţie de 1,4% şi vorbim de aproximativ 180.000 de locuri noi de muncă. Avem venituri (…) pentru anul 2017 de 253,1 miliarde de lei, iar cheltuielile de 277,2 miliarde de lei. E o diferenţă de 24,1% între venituri şi cheltuieli, ceea ce înseamnă sub 3% deficit, 2,95%“, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Astfel, potrivit datelor prezentate de premier, veniturile ar urma să se ridice în acest an la 31% din PIB, iar cheltuielile – la 34% din PIB. Armata primeşte 2% din PIB Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că aceste prognoze au fost făcute incluzând măsurile luate de Guvern săptămâna trecută în şedinţă şi care „sunt conforme cu programul de guvernare pe care oamenii l-au votat“.

„Sunt date la zi incluzând măsurile pe care le-am luat în urmă cu o săptămână, sunt date furnizate de către Comisia Naţională de Prognoză. Pornind de la aceste date, avem venituri şi avem cheltuieli“, a subliniat Grindeanu. Şeful Executivului a precizat, de asemenea, că angajamentele pe care România le-a luat ca ţară membră NATO trebuie respectate şi anume ca 2% din PIB să meargă către Armată, arătând că respectarea angajamentelor „sunt lucruri care nu vor fi negociate“, România dând astfel dovadă de seriozitate în faţa partenerilor săi. „Astea sunt lucruri pe care nu le negociem şi n-o să le negociem.

Sunt lucruri la care noi, ca ţară, dincolo de cine conduce Guvernul, dincolo de cine e preşedinte sau ministru al Finanţelor, trebuie să le respectăm. Aşa dovedim seriozitate şi suntem priviţi ca parteneri serioşi. Dacă ne schimbăm de la o lună la alta sau de la un Guvern la altul, atunci nu o să fim respectaţi“, a punctat Grindeanu. Şi liderul PSD Liviu Dragnea a prezentat unele aspecte ale bugetului de stat pe 2017. El a precizat duminică,la un post de televiziune, că bugetul Administraţiei Prezidenţiale, al Senatului şi Camerei deputaţilor, dar şi al SRI, SIE şi al altor instituţii, cu excepţia ministerelor, vor fi reduse cu aproximativ 20%, arătând că în 2017 trenuie că „chivernisim“ mai bine banii. Grindeanu a mai spus că bugetul de stat pe 2017 va fi trimis în Parlament până la 25 ianuarie. „Noi încercăm în jurul datei de 25, poate chiar o zi, două mai repede să trimitem bugetul spre Parlament“, a declarat şeful Executivului.

Ce spun analiştii Analiştii economici susţin că economia românească va creşte cu mai puţin de 4% în acest an, ritm temperat faţă de nivelul din 2016, în contextul în care consumul, cel mai important motor economic al anului trecut, îşi va reduce viteza, impactul relaxării fiscale fiind mai slab. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, estimează un avans de 3,7% al PIB în 2017. „Explicaţia pentru această estimare este simplă: este greu de crezut că vom mai avea stimuli fiscali de amploarea celor din 2016. Creşterea economică din 2016 s-a bazat pe un amplu program de reduceri de taxe şi pe creşterea accelerată a consumului“, a declarat recent Dumitru. Măsurile anunţate recent de Guvern vor creşte deficitul bugetar. Ionuţ Dumitru, a declarat că măsurile adoptate de Guvern referitoare la majorările salariale ale bugetarilor, creşterea punctului de pensie etc vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB, fiind depăşită ţinta de 3% din PIB.

Analistul economic Aurelia Dochia a explicat, pentru Mediafax, că acest lucru înseamnă că vor creşte costurile de împrumut al statului, iar românii vor avea de achitat o notă de plată din ce în ce mai mare. „Am primit nişte bani astăzi, iar mâine trebuie să-i returnăm, plus dobânda. Adică vom avea venituri disponibile mai mari acum, după ce primim banii împrumutaţi, dar în perioadele următoare acestea sunt mai mici. Este o deplasare în timp a fluxului de venituri pe care bugetul Statului îl are“, a declarat, pentru Mediafax, Aurelian Dochia.

5.   Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 12% în 2016, ajungând la 4.181 de euro pe cap de locuitor

România a înregistrat în 2016 o putere medie de cumpărare sau un venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creştere cu 12% faţă de 2015, şi rămâne pe locul 33 în clasamentul european, potrivit unui studiu publicat miercuri.

Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015, potrivit studiului GfK “Puterea de cumpărare în Europa 2016″.

Potrivit cercetării, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa).

Judeţele aflate în top zece sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba, cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România. Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa). La nivel european, venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK.

Cea mai mare putere medie de cumpărare este în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina, se mai arată în studiu. Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creştere a accelerat la 13,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Creşterea salariilor a accelerat începând cu ultimele luni ale anului 2015, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar. De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari. Pentru 2016, prognozele oficiale arată că venitul mediu brut lunar din sectorul bugetar a fost cu 3% mai mare decât câştigul brut din sectorul concurenţial, care include companiile.

Digi24.ro, News.ro

6. Guvernul se va împrumuta echivalentul a 15 miliarde euro în 2017

Ministerul Finanţelor va împrumuta circa 50 miliarde lei de pe piaţa internă şi 3 miliarde euro de pe piaţa externă în 2017, nivel similar cu cel din 2016.

Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, spune că avem nevoie de rezerva în valută de la Trezorerie pentru a ne proteja de riscuri, potrivit News.ro.

Ministerul Finanţelor ar putea împrumuta în acest an în jur de 50 miliarde lei de pe piaţa internă şi circa 3 miliarde euro din emisiuni externe de obligaţiuni, niveluri similare cu cele de anul trecut, a declarat marţi, la o conferinţă organizată la Viena, directorul direcţiei de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, care le-a spus investitorilor că România are nevoie de un buffer important de lichiditate în Trezorerie pentru a se proteja de fluctuaţiile pieţei de împrumut.

Pentru 2016,  programul de împrumuturi al României a presupus atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă, faţă de 38,6 miliarde lei în 2015, pe fondul creşterii puternice a deficitului bugetar, la 2,6% din produsul intern brut (PIB).

În plus, Ministerul Finanţelor a împrumutat, în 2016, 3,25 miliarde euro prin emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe. 

Pentru 2017, noul guvern a anunţat că va menţine deficitul bugetar în limita plafonului de 3% din PIB prevăzut de tratatele europene şi a exclus un nou acord cu instituţiile internaţionale, precum cel din 2009, mizând tocmai pe banii aflaţi în Trezorerie. 

Un nivel al deficitului bugetar de 3% din PIB înseamnă circa 24 miliarde lei (5,4 miliarde euro), în condiţiile în care valoarea PIB este estimată la 815 miliarde lei (180 miliarde euro) pentru 2017. 

“Există rezervele necesare în Trezorerie pentru a avea acoperită buna funcţionare. Nu există perspectiva creşterii deficitului, care să genereze o sarcină pe serviciul public în perioada următoare”, a spus sâmbătă ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. 

Însă şeful Trezoreriei a explicat marţi, în faţa investitorilor internaţionali prezenţi la Viena, că bufferul – sau rezerva – din Trezorerie este pentru protejarea bugetului în caz de fluctuaţii mari pe pieţele de capital sau fluctuaţii valutare, care pot provoca creşteri bruşte ale costurilor împrumuturilor statului. 

Rezerva este necesară mai ales că România a devenit tot mai prezentă pe marile pieţe de capital, după ce titlurile de stat româneşti au fost incluse, în iulie 2014, într-un indice internaţional – GBI-EM Global Diversified Investment Grade.

“Trebuie să înţelegi felul în care acţionează grupurile de investitori pentru a te putea proteja. Pentru noi, în acest context, a fost foarte benefic faptul că am început să construim un buffer în valute forte”, a spus Nanu. 

Buffer-ul sau rezerva în valută din Trezorerie era la finalul lunii mai 2016 de 5,9 miliarde euro, potrivit unor date publicate de Ministerul Finanţelor, iar potrivit unor declaraţii oficiale se află la un nivel similar şi în prezent. 

Intrarea titlurilor de stat româneşti în indicele internaţional i-a făcut pe mulţ investitori străini să investească în datoria statului român.

“A fost o schimbare uriaşă pentru noi. Într-o singură lună am ajuns de la o pondere a investitorilor străini (în titlurile de stat româneşti) de 5% la o pondere de circa 25%. Binenînţeles, acest lucru a adus multe beneficii, dar şi mai multă volatilitate, când piaţa se mişcă”, a afirmat Nanu, la conferinţa Euromoney de la Viena. 

Oficialul a mai spus că includerea titlurilor de stat româneşti a sporit şi riscurile financiare pentru România. 

“A sporit riscurile de refinanţare a crescut riscul unor evenimente la data scadenţei”, a mai spus şeful Trezoreriei.

7. Vânzări record pentru Dacia la nivel mondial

Vânzările de autoturisme noi Dacia la nivel mondial au crescut cu 6,1% în 2016, la un nivel record de 542.542 de unităţi, de la 511.501 unităţi în 2015, potrivit datelor publicate marţi de proprietarul mărcii, grupul francez Renault, scrie News.ro.

În cazul vehiculelor comerciale uşoare, Dacia a consemnat o creştere de 5,7% a vânzărilor, de la 39.438 de unităţi în 2015 la 41.677 de unităţi în 2016.

În acest fel, vânzările totale ale Dacia au avansat cu 6% în 2016, de la 550.939 de vehicule în urmă cu un an la 584.219 unităţi în 2016.

În Europa, vânzările de vehicule ale mărcii Dacia au urcat cu 10,8%, la un nivel record de 415.010 vehicule.

Grupul Renault a înregistrat o creştere record a vânzărilor globale în 2016, de 13,3%, la 3,18 milioane de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. În Europa, avansul a fost de 11,8%, la 1,8 milioane de vehicule.

Atât marca Renault cât şi marca Dacia au consemnat anul trecut vânzări record de vehicule la nivel global, se arată în comunicatul grupului.

Marca Renault a obţinut în 2016 o creştere de 14,2% a înmatriculărilor de vehicule (autoturisme şi vehicule comericale uşoare) la nivel mondial, la 2,48 milioane de unităţi. În cazul autoturismelor, livrările au urcat cu 14,5%, la 2,1 milioane de unităţi. În Europa, Renault a devenit a doua cea mai bine vândută marcă, după o creştere de 12,1% a înmatriculărilor, la 1,39 milioane de vehicule.

Pe piaţa din Franţa, grupul Renault a obţinut cele mai bune performanţe ale vânzărilor din ultimii cinci ani. Renault şi-a îmbunătăţit poziţia de lider a brandului, cu o cotă de 22,3% pe piaţa autoturismelor şi vehiculelor comerciale uşoare, în timp ce vânzările Dacia au atins un nivel record de 112.000 de unităţi. Dacia s-a plasat în acest fel pe poziţai a patra în funcţie de vânzările către automobiliştii privaţi.

La nivel internaţional, comunicatul menţionează că Dacia şi Renault ocupă primele două poziţii pe piaţa din Maroc, înmatriculările grupului avansând cu 22,5%, ceea ce i-a conferit o cotă de piaţă de 37,8%.

Pentru 2017, grupul Renault anticipează o creştere a pieţei auto mondiale cu 1,5%-2% comparativ cu 2016. Pentru piaţa europeană, grupul estimează un avans de 2% şi un ritm similar în Franţa. În aceste condiţii, Renault se aşteapă la o creştere sustenabilă a vânzărilor şi cotei de piaţă a grupului atât în Europa cât şi în restul lumii.

Print Friendly, PDF & Email