REVISTA PRESEI 31.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Secretele unui tânăr antreprenor de succes: „Să faci business în România este un joc de noroc“.
Business24.ro.
  1. Intreprinderile legate – un nou „motiv” de restituire a fondurilor europene.
  2. Un studiu din Franta arata ca Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabila marca auto.
  3. Dupa Budapesta, nici in Slovenia nu poti sa circuli cu masini din clasele de poluare 0-4.
Agerpres.ro.
  1. INS: Rata șomajului a scăzut la 5,5%, în luna decembrie; numărul șomerilor a ajuns la 507.000.
Digi24.ro.

 6. „Made in România” se vinde bine online.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Secretele unui tânăr antreprenor de succes: „Să faci business în România este un joc de noroc“

În primul an de facultate şi-a deschis o mică afacere în sablatul geamurilor, iar apoi a început să importe uşi din Cehia şi Polonia. Lucrând foarte mult pe şantier, a decis să investească în domeniul construcţiilor, iar în mijlocul crizei a oprit activitatea şi a investit capitalul în organizarea evenimentelor. Aşa a fost creat brandul „Presidential Ballroom“.

După 9 ani, Dan Ciocea s-a decis să investească în retehnologizarea unei fabrici de zahăr din Galaţi, urmând a fi singurul producător din Europa care scoate pe piaţă sirop de sorg zaharat.   „Adevărul“: Cum aţi ştiut că antreprenoriatul vă este potrivit?  

Dan Ciocea: Bunicul meu era comerciant şi, stând lângă el, am învăţat  să fac bani de mic. Am primit o educaţie foarte bună de la familia mea, învătând să am nişte valori şi principii foarte solide, asta ajutându-mă foarte mult când am intrat într-o lume care îmi era oarecum necunoascută. Cred că bunicul şi tatăl meu mi-au pus undiţa în mână, iar de pescuit am învăţat singur, riscând foarte mult, având foarte mult curaj şi determinare.  

Ce părere au avut părinţii cu privire la decizia de a deveni antreprenor?  

Mama nu a fost de acord, şi-ar fi dorit să mă angajez, iar tatăl meu nici atât, pentru că ştie ce implică o viaţă de antreprenor şi câte sacrificii trebuie să faci, mai ales pe plan personal. Le-a fost teamă pentru mine, dar au avut încredere că voi reuşi.   

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii care vor să devină antreprenori?   Să aibă determinare şi mult curaj. România nu are o clasă de business, generaţia mea încercând să aplice un alt sistem şi alte principii. Astăzi ştim să vorbim engleză şi cunoaştem metodele financiare de lucru aplicate în afară, dar păcat că instituţiile statului nu promovează companiile româneşti în afara ţării. Piaţa de la noi este foarte mică, fiind greu să creşti o afacere aici. Să faci business în România este un joc de noroc, dacă sunt pregătiţi să-şi asume riscurile, eu le urez mult succes.  

De anul trecut, în România, s-a înfiinţat şi o facultate de antreprenoriat. Ce părere aveţi despre acest lucru?  

O facultate de business nu te învaţă cum să relaţionezi cu oamenii, cum să iei decizii sau cum să te comporţi cu angajaţii. Acestea sunt lucruri pe care le trăieşti pe propria piele. O şcoală de business ar trebui să te înveţe, de exemplu, cum să relaţionezi cu un partener de afaceri străin. Pentru că noi asta nu ştim, nimeni nu ne-a învăţat. Nu ne-au lăsat să ieşim din ţară mult timp şi când am ieşit n-am ştiut elementele tehnice care sunt folosite în lumea afacerilor la nivel global.

Avem nevoie de experienţă, pentru că noi nu evem o cultură a afacerilor. Generaţia părinţilor noştri, care au creat afaceri după Revoluţie, au avut o cultură a oamenilor care muncesc, nu a oamenilor care fac business. Dacă ne-ar invita şi pe noi, cei din mediul de afaceri, să ne spunem punctul de vedere sau să luăm tineri care să stea lângă noi, în practică, cred că ar ajuta.  

Care sunt afacerile de care vă ocupaţi acum?  

La ora actuală suntem pe trei paliere. Primul, cel care ne-a propulsat în lumea afacerilor şi a companiilor de succes din Bucureşti, este cel al organizării de evenimente. Suntem cei mai mari de pe piaţă, având 14 saloane în Bucureşti. Al doilea este cel al construcţiilor, încă de anul trecut începând să facem investiţii în piaţa imobiliară. Iar al treilea palier este producţia zahărului. Am achiziţionat de la un grup de firme americano-român una dintre puţinele fabrici din România care nu au fost tăiate. Vom produce sirop din sorg zaharat, produs folosit atât în industria farmaceutică şi alimentară, dar şi în uz casnic, fiind un înlocuitor mult mai sănătos al zahărului. Este un produs natural, nerafinat, care conţine 96% zaharoză.

Business24.ro

2. Intreprinderile legate – un nou „motiv” de restituire a fondurilor europene

In prima parte a articolului am explicat care sunt cele trei tipuri de intreprinderi – autonome, partenere sau legate – definite de Legea 346/2004 si cum se face corecta incadrare a unei intreprinderi in categoria IMM-urilor.

Daca aplicarea textelor de lege referitoare la intreprinderile autonome si cele partenere nu a pus mari probleme in practica, dispozitiile legale referitoare la „intreprinderi legate” au generat nesfarsite dezbateri, cele mai multe finalizate, din pacate pentru beneficiarii fondurilor europene, cu rezilierea contractelor de finantare, pe motiv ca nu a fost respectat criteriul incadrarii in categoria IMM-urilor.

In cele ce urmeaza, vom trece in revista principalele greseli in interpretarea si aplicarea prevederilor legale referitoare la IMM-uri (inclusiv in ceea ce priveste notiunea de „intreprinderi legate”), facute de autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene.

* Greseala potrivit careia pe parcursul derularii contractului de finantare beneficiarii cofinantarii din FEADR ar avea obligatia mentinerii statutului existent la data depunerii cererii de finantare

O situatie des intalnita in practica a fost aceea ca, pe parcursul perioadei de finantare, beneficiarii si-au schimbat statutul din microintreprindere in intreprindere mica sau chiar mijlocie, fie ca urmare a stabilirii unei legaturi de tip „afiliat” sau „legat” cu o alta intreprindere, fie ca urmare a dezvoltarii activitatii, cu consecinta depasirii pragurilor valorice stabilite de Legea 346/2004 pentru microintreprinderi.

In multe situatii, autoritatile au considerat ca aceasta reprezinta o neregula, constand in nerespectarea criteriului de eligibilitate privind incadrarea in categoria microintreprinderilor, si aceasta cu toate ca sprijinul financiar nerambursabil a fost acordat tocmai in scopul de a ajuta la dezvoltarea activitatii beneficiarilor si nu de a actiona ca o piedica in calea acesteia.

In realitate, trecerea intr-o categorie superioara de intreprindere este permisa de lege, iar cheltuielile pentru finantare raman eligibile pe toata perioada derularii proiectului si in perioada de monitorizare (a se vedea in acest sens, dispozitiile art. 8 alin. 3 din HG 224/2008).

* Greseala potrivit careia daca un beneficiar este legat de o alta intreprindere, in mod automat si-a pierdut statutul de microintreprindere

In multe situatii, datorita unor interpretari diferite ale notiunii de „intreprinderi legate”, in formularul atasat cererii de finantare, denumit „Declaratia privind incadrarea intreprinderii in categoria IMM”, solicitantii au bifat ca sunt intreprindere „autonoma”

Ulterior, cu ocazia unor controale din partea autoritatilor, acestea au ajuns la concluzia ca, in realitate, beneficiarii erau „legati” de alte intreprinderi si ca, in consecinta, nu mai indeplinesc statutul de microintreprindere (in cazul masurilor care vizau aceasta categorie de IMM-uri).

Aceasta reprezinta o aplicare gresita a legii, in conditiile in care verificarea existentei legaturilor dintre intreprinderi, in vederea incadrarii acestora in una din cele trei categorii – autonome, partenere sau legate – se face pentru a stabili in ce masura o anumita intreprindere are statut de microintreprindere, indiferent daca este autonoma, partenera sau legata de alta intreprindere.

Altfel spus, o intreprindere isi poate pastra statutul de microintreprindere chiar daca este legata de o alta intreprindere sau chiar de zece alte intreprinderi, atat timp cat datele cumulate ale intreprinderilor nu depasesc pragurile valorice stabilite de art. 3 si 4 din Legea 346/2004.

* Greseala potrivit careia daca doua intreprinderi au acelasi administrator, acestea sunt intreprinderi legate

Probabil ca aceasta este una dintre cele mai des intalnite greseli facute de autoritati in aplicarea prevederilor legale referitoare la intreprinderile legate, motiv pentru care vom face cateva clarificari privind cazurile in care legea stabileste ca o intreprindere este „afiliata” / „legata” de o alta intreprindere.

Astfel, pentru ca doua intreprinderi sa fie considerate „legate”, in sensul art. 3 alin. 3 din Recomandarea CE 361/2003, asa cum a fost acesta transpus in legislatia nationala prin art. 44 din Legea 346/2004, este necesar ca intre acestea sa existe oricare dintre urmatoarele relatii:

  1. a) o intreprindere detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau ale asociatilor altei intreprinderi- cu alte cuvinte, prima ipoteza in care doua intreprinderi sunt legate este cea in care una dintre intreprinderi este asociat/actionar majoritar al celeilalte.

Subliniem faptul ca, prin „intreprindere”, in sensul Legii 346/2006, nu se intelege persoana fizica, titulara a intreprinderii, ci orice forma de organizare a unei activitati economice, autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca activitati de productie, comert sau prestari de servicii, in scopul obtinerii de venituri, in conditii de concurenta, respectiv societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, societati cooperative, persoane fizice autorizate, intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale si intreprinderile familiale, autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoare, care desfasoara activitati economice.

Prin urmare, ceea ce conteaza in identificarea a doua intreprinderi ca fiind legate este ca una sa fie asociat/actionar majoritar al celeilalte, iar nu sa aiba un asociat/actionar majoritar comun.

  1. b) O intreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organului de administratie, de conducere sau de supraveghere al altei intreprinderi- din nou, relatia avuta in vedere de lege se refera la intreprindere si nu la persoana fizica si vizeaza dreptul de a numi sau de a revoca organele executive ale unei intreprinderi, de catre o alta intreprindere.
  2. c) O intreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra altei intreprinderi in temeiul unui contract incheiat cu intreprinderea in cauza sau in temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia- desi, aparent, aceasta ipoteza este clara si presupune, in mod necesar, existenta unei clauze contractuale prin care o intreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra altei intreprinderi, in practica s-a retinut, in mod nelegal, ca orice administrator al unei intreprinderi exercita o influenta dominanta asupra acesteia, prin simpla indeplinire a atributiilor conferite de Legea 31/1990;
  3. d) O intreprindere, care este actionar sau asociat al altei interprinderi, controleaza singura, in temeiul unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati ai intreprinderii in cauza, majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intreprinderii in cauza- ipoteza este similara cu cea de la litera a) de mai sus, cu diferenta ca, in acest caz, una dintre intreprinderi este asociat al celeilalte, fara a avea insa majoritatea actiunilor/partilor sociale, astfel ca, in aceasta ipoteza, controlul se realizeaza in temeiul unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati.
  4. e)In fine, ultima ipoteza avuta in vedere de cel de-al patrulea paragraf al art. 3 alin. 3 din Recomandarea CE 361/2003 (corespunzator celui de-al patrulea paragraf al art. 44 din Legea 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii) se refera la „intreprinderile intre care exista oricare dintre aceste relatii (n.n. literele a-d de mai sus) prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care actioneaza in mod concertat sunt, de asemenea, considerate intreprinderi afiliate daca isi desfasoara activitatile sau o parte din activitati pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente”.

Aceasta ipoteza vizeaza, intr-adevar, persoana fizica sau persoanele fizice prin intermediul carora se pot stabili relatiile de la lit. a-d ale art. 44 din Legea 346/2004, insa aplicarea acestui text de lege presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: sa existe legaturile respective, sa existe dovezi ca persoanele fizice actioneaza in mod concertat (ceea ce presupune existenta si dovedirea unei intentii) iar intreprinderile sa activeze pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente.

De altfel, paragraful patru al art. 3 alin. 3 din Recomandarea CE 361/2003 a facut obiectul interpretarii, care este obligatorie pentru statele membre UE, de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in Hotararea HaTeFo.

In concret, in litigiul care a generat decizia de trimitere, cele doua societati, HaTeFo si X, au fost considerate ca fiind legate/afiliate nu pentru ca aveau asociati si administratori comuni, ci pentru ca intre acestea existau o serie de legaturi juridice si comerciale atat de stranse, incat era evident ca HaTeFo nu este o intreprindere independenta, in conditiile in care toate comenzile HaTeFo au fost aduse de societatea X, un reprezentant al X asigura conducerea tehnica a HaTeFO, aceasta din urma utilizand, pentru necesitatile activitatii sale, unul dintre conturile bancare ale X.

Prin urmare, din Decizia Curtii reiese ca unele intreprinderi pot fi considerate „afiliate”, atunci cand rezulta din analiza raporturilor atat juridice, cat si economice stabilite intre intreprinderi ca ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care actioneaza in mod concertat, o entitate economica unica.

* Greseala potrivit careia daca doua intreprinderi au acelasi obiect de activitate, conform clasificarii CAEN, acestea activeaza pe aceeasi piata relevanta

Aceasta trecere in revista a principalelor greseli in aplicarea prevederilor legale referitoare la „intreprinderi legate” nu putea sa omita una din erorile cele mai flagrante intalnite in practica fondurilor europene: semnul egalitatii intre obiectul principal de activitate al beneficiarului si piata relevanta pe care acesta isi desfasoara activitatea.

Desigur ca identificarea corecta a „pietei relevante” poate fi un subiect in sine pentru un articol de specialitate, insa pentru scopul prezentei analize ne vom limita la a arata ca atat notiunea de piata relevanta, cat si cea de piata adiacenta sunt definite de legislatia comunitara, tocmai pentru a nu permite autoritatilor nationale sa faca propriile interpretari subiective.

Astfel, in considerentul 12 al Recomandarii CE 2003/361/CE privind IMM-urile se arata urmatoarele:

„Pentru a se asigura ca vor beneficia de avantajele care rezulta pentru IMM-uri din diferitele reglementari sau masuri adoptate in favoarea lor numai acele intreprinderi care intr-adevar au nevoie de acestea, trebuie sa se tina seama de asemenea, daca este cazul, de relatiile care exista intre intreprinderi prin intermediul persoanelor fizice. Pentru limitarea la strictul necesar a examinarii acestor situatii, trebuie sa se restranga luarea in considerare a acestor relatii la societatile care desfasoara activitati pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente – facandu-se referire, acolo unde este cazul, la definitia data de Comisie pietei relevante care a facut obiectul Comunicarii Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei”.

Or, potrivit Comunicarii Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei nr. 97/C 372/03, piata relevanta in cadrul careia trebuie evaluata o anumita problema de concurenta se determina prin combinarea pietei produsului si a pietei geografice, si nu prin analiza simplista a obiectului de activitate al intreprinderilor, asa cum, din pacate, au procedat in numeroase cazuri autoritatile cu atributii in gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, potrivit Recomandarii CE 2003/361/CE privind IMM-urile, se considera piata adiacenta, piata unui produs sau a unui serviciu care se situeaza direct in amonte sau in aval de piata in cauza.

Asa fiind, avand in vedere definitiile de mai sus, pentru ca autoritatile sa ajunga la concluzia ca doi beneficiari functioneaza pe aceeasi piata relevanta a produsului sau pe piete adiacente, trebuie sa faca o analiza a pietei produselor, combinata cu piata geografica, si sa constate ca, pe piata geografica relevanta, produsele unui beneficiar sunt interschimbabile sau substituibile cu cele ale celuilalt beneficiar, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizarii careia acestea ii sunt destinate.

Fata de cele ce preced rezulta ca intelegerea si interpretarea corecta a diverselor situatii care pot fi considerate cazuri de „intreprinderi legate” reprezinta activitati ce ar trebui efectuate prin cercetarea temeinica a notiunilor juridice incidente precum si a actelor si a faptelor juridice care pot sau nu conduce la astfel de concluzii, in scopul evitarii abuzurilor.

3. Un studiu din Franta arata ca Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabila marca auto

Automobilele low-cost, in frunte cu Dacia, au cele mai scazute costuri de utilizare, potrivit unei cercetari publicate de presa franceza.

In fiecare luna, automobilistii consacra, in medie, 15% din bugetul lor masinii personale, arata un studiu citat de Le Figaro.

Studiul efectuat de l’Argus include costurile de utilizare pe kilometru a 1.500 de modele comercializate in Franta, iar Dacia s-a dovedit a fi cea mai rentabila marca.

Pe primul loc intre marcile ieftine de automobile s-a plasat Dacia Sandero. Costul pe kilometru a scazut in 2017 de la 0,53 de euro/kilometru la 0,47 de euro pe kilometru.

Modelele Suzuki Celerio si Dacia Logan se afla de asemenea pe primele locuri ale clasamentului. Unul dintre motive este si nivelul scazut al costurilor creditelor pentru achizitionarea de vehicule. In plus, aceste masini consuma putin, iar preturile la pompa au ramas relativ scazute in 2016.

La polul opus se afla automobilul BMW Serie 5 Gran Turismo, cu cele mai scumpe costuri de utilizare. Pentru 15.000 de kilometri parcursi, acest model costa 5,02 euro/kilometru in primul an de utilizare. Acest fapt se explica prin costul ridicat de achizitie la categoria sa si consumul mare de carburant al motorului, combinate cu costul scazut de revanzare.

O alta concluzie a studiului este ca vehiculele cu motorizare pe benzina revin in preferintele cumparatorilor, in detrimentul celor diesel. Vehiculele diesel au reprezentat 52,1% din totalul vanzarilor auto franceze din 2016, dar au scazut cu 5,1%.

Motivul este scandalul manipularii testelor de poluare ale automobilelor diesel, dar si perfectionarea motoarelor pe benzina, care se apropie de performantele celor diesel, se arata in studiu.

Vanzarile de autoturisme noi Dacia la nivel mondial au crescut cu 6,1% in 2016, la un nivel record de 542.542 de unitati, arata datele publicate de proprietarul marcii, grupul francez Renault.

4. Dupa Budapesta, nici in Slovenia nu poti sa circuli cu masini din clasele de poluare 0-4

Autovehiculele de transport marfa si masinile incadrate in clase de poluare sub 4 nu vor putea circula in aceasta saptamana in unele regiuni din Slovenia.

Ministerul Afacerilor Externe informeaza cetatenii romani care se afla, tranziteaza sau calatoresc pe teritoriul Republicii Slovenia ca Agentia Nationala de Mediu a avertizat asupra nivelului ridicat de poluare cu pulberi in suspensie (PM10) inregistrat in vaile si bazinele raurilor interioare ale tarii, fiind afectate localitatile: Maribor, Celje, Murska Sobota, Trbovlje si Zagorje.

Autoritatile locale au decis limitarea temporara a traficului rutier in aceste localitati, zilnic intre orele 6.00 si 22.00 in perioada 25-29 ianuarie, fiind restrictionata circulatia tuturor autovehiculelor de transport marfa, dar si a autoturismelor incadrate intr-o clasa de poluare inferioara clasei 4.

Cetatenii romani afectati de aceste restrictii pot solicita asistenta consulara la numerele de telefon ale Ambasadei Romaniei la Ljubljana: +38615058294 si +38615057335, apelurile fiind redirectionate catre Centrul de Contact si Suport al Cetatenilor Romani din Strainatate (CCSCRS) si preluate de catre operatorii Call Center in regim de permanenta.

De asemenea, cetatenii romani care se confrunta cu o situatie dificila, speciala, cu caracter de urgenta, au la dispozitie si telefonul de urgenta al Ambasadei: +38640980068.

Si Primaria Budapestei a interzis recent circulatia in Capitala Ungariei, intre orele 6.00 – 22.00, a vehiculelor care sunt incadrate in clasa de poluare 0,1,2,3,4 sau nu sunt incadrate in nicio clasa de poluare. Masura a intrat in vigoare luni.

Agerpres.ro

5. INS: Rata șomajului a scăzut la 5,5%, în luna decembrie; numărul șomerilor a ajuns la 507.000

Rata șomajului în România s-a situat la 5,5% în decembrie, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna anterioară, iar cei mai mulți șomeri au fost înregistrați în rândul femeilor, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

Potrivit sursei citate, în ultima lună a anului 2016, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 507.000 persoane, în scădere cu 17,69% față de aceeași perioadă din anul precedent, când se consemnaseră 616.000 de persoane aflate în șomaj.

De asemenea, comparativ cu noiembrie 2016, în decembrie, anul trecut, numărul șomerilor a scăzut cu 15,4%, de la 521.000 de persoane. 

Statistica INS relevă, totodată, că, pe sexe, rata șomajului pentru bărbați a depășit-o cu 1,8 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,3% în cazul persoanelor de sex masculin și 4,5% în cazul celor de sex feminin. 

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna decembrie 2016 (5,3% în cazul bărbaților și 3,4% în cel al femeilor). În plus, numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna decembrie, anul trecut.

Digi24.ro

6 „Made in România” se vinde bine online

Producătorii români îşi promovează şi vând marfa în mall-uri virtuale. Sunt site-uri dedicate afacerilor locale şi ONG-urilor care valorifică produse făcute de meştesugari. Apar tot mai multe astfel de iniţiative, proporţional cu interesul crescut al românilor pentru produse fabricate în România.

Sute de mici producători îşi vând produsele în mall-uri virtuale. Comisioanele sunt mai mici decât cele ale importatorilor sau chiar zero, dacă este vorba despre ONG-uri care îşi dedică activitatea unor cauze umanitare. Este cazul unei fundaţii din Ghimbav care produce de câţiva ani decoraţiuni handmade. Banii câştigaţi sunt folosiţi pentru întreţinerea celor 24 de copii pe care organizaţia îi are în grijă. Cei 3 angajaţi ai atelierului realizează genţi, mănuşi şi şorţuri de bucătărie.

Roxana Blaj, reprezentanta Fundaţiei Ghimbav: „Cei care apreciază handmade-ul iau un produs şi ştiu că au făcut o faptă bună şi asta contează pentru noi. Mergem foarte mult pe calitate, creaţia este a noastră, aceasta este o mănuşă de bucătărie în formă de bufniţă.”

Au apărut tot mai multe astfel de iniţiative, susţinute de comercianţii online. Trebuie îndeplinite însă si două condiţii: cifra de afaceri să nu depăşească 500.000 de lei anual iar produsele să fie româneşti.

Iulian Stanciu, proprietarul unui magazin online: „Produsele vor fi marcate peste tot. De asemenea, îi vom învăţa pe micii antreprenori să îşi dezvolte afacerea, le arătăm cum să vândă în online. Ne aşteptăm ca numărul lor să ajungă la 400, la sfârşitul anului.”

Alţi producători şi-au făcut propriul magazin online, în paralele cu cel real.

Reprezentanta unui magazin cu produse cosmetice naturale: „Clienţii sunt de toate vârstele. Pot testa produsele aici, sunt şi vârstnici. Nu se aşteaptă să fie în magazin săpunuri confecţionate manual, după metoda tradiţională.”

Producătorii mizează şi pe ascensiunea galopantă a comerţului online. Anul trecut, valoarea cumpărăturilor făcute de români pe net a depășit pragul de 1 miliard de euro, cu aproape 30% mai mult decât în 2015.

Sedinta de Guvern – 25.01.2017

Vă aducem la cunoştinţă că în data de 25 ianuarie 2017 a avut loc şedinţa de Guvern, în care au fost adoptate / s-a luat act de următoarele acte normative:

A) NOTE
  1.  NOTA privind limitele de cheltuieli revizuite, propuse pentru ordonatorii principali de credite în vederea elaborării proiectului de buget pentru anul 2017 și a estimărilor pentru perioada 2018-2020
B) ORDONANȚE DE URGENȚĂ
  1.  ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind prorogarea termenului de depunere a declarațiilor fiscale și de plată a creanțelor fiscale scadente la 25 ianuarie 2017
  2.  ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
  3. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat.

REVISTA PRESEI 25.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Agerpres.ro.

  1. Florin Jianu: 4,67% din companiile românești au activități privind exportul – sub jumătatea mediei europene.
  2. Hossu (Cartel Alfa): Bugetarii vor primi vouchere de vacanță de la 1 iulie.
  3. CNP a revizuit în sus prognoza de creștere până în 2020. 3
  4. O treime dintre locuitorii marilor orașe sunt interesați să cumpere, să vândă sau să închirieze o proprietate.

Diacaf.ro.

  1. Ministrul pentru mediul de afaceri: Vom aproba un proiect de OUG privind internationalizarea companiilor romanesti/ Doar 4,67% din companiile romanesti au activitati de export.

Wall-street.ro.

  1. JLL: Cererea de spatii industriale din Romania a ajuns in 2016 la un nivel maxim istoric.

 7.  A lansat o afacere cu articole vestimentare din pasiune pentru cai. Povestea Trap Trap.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Agerpres.ro

1. Florin Jianu: 4,67% din companiile românești au activități privind exportul – sub jumătatea mediei europene

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu, a anunțat miercuri, la începutul ședinței de Guvern, că va fi adoptată o ordonanță de urgență referitoare la internaționalizarea companiilor românești, precizând că doar 4,67% din companiile din țară au activități privind exportul.

„Astăzi îndeplinim o altă măsură din programul de guvernare. Adoptarea ordonanței de urgență privind internaționalizarea companiilor românești. Statistic, 4,67% din companiile românești au activități privind exportul. De aici și caracterul de urgență. Ne situăm sub jumătatea mediei europene”, a declarat Jianu.

Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, transmisă de Executiv, se află un proiect de ordonanță de urgență privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat.

2. Hossu (Cartel Alfa): Bugetarii vor primi vouchere de vacanță de la 1 iulie

 

Fiecare bugetar va primi un voucher de vacanță în valoare de 1.450 de lei de la 1 iulie, a declarat, miercuri, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, la finalul ședinței Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Finanțelor Publice.

„Discuțiile au fost în general legate de parametrii macroeconomici ai bugetului pe 2017, pentru că au avut și câteva elemente pentru viitor. Ceea ce este important, este că s-a confirmat garantarea acoperirii creșterilor salariale conform actelor normative date până acum legate de salariile din sectorul bugetar, pe de o parte. Pe de altă parte, problema voucherelor de vacanță nu se va proroga decât până la 1 iulie. De la 1 iulie se va aplica un voucher de vacanță pentru fiecare bugetar în valoarea salariului minim garantat în plată de 1.450 lei”, a spus Hossu.

El a adăugat că este prevăzută alocarea de la rezervele de stat a unei sume de 91 de milioane de lei pentru Compania Națională a Uraniului.

„Avem și câteva vești bune ce au fost corectate astă-noapte. Pentru Compania Națională a Uraniului este prevăzută alocarea la rezervele stat de 91 milioane de lei, pentru cei de la Salvați pe Mare (Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare ARSVOM — n. r.) sunt banii alocați la Ministerul Transporturilor, pentru alinierea salariilor lor conform Legii 250 la cele de la intervenții speciale”, a susținut liderul Cartel Alfa.

Hossu a mai spus că singura deficiență rămâne faptul că acordarea fondurilor de premiere va fi prorogată pentru începutul anului viitor și va fi prevăzută în noua lege de salarizare unitară, care ar putea intra în vigoare de la 1 iulie.

Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, acordarea unor drepturile salariale și de altă natură de care ar trebui să beneficieze personalul din sectorul bugetar, precum premii, tichete cadou, tichete de masă, vouchere de vacanță etc., va fi amânată până la 31 decembrie 2017.

„Se propune extinderea aplicării și pe perioada 1 martie — 31 decembrie 2017 a unora dintre măsurile aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016”, se menționează în proiectul citat.

Printre măsurile cuprinse în OUG 99/2016 se numără suspendarea acordării de premii, tichete cadou, tichete de masă, vouchere de vacanță, ajutoare/indemnizații la ieșirea la pensie/trecerea în rezervă, menținerea la nivelul în plată a unor indemnizații acordate pentru anumite categorii de beneficiari (indemnizațiile prevăzute de Decretul Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, indemnizații academicieni și urmașii acestora etc.), prorogarea aplicării unor prevederi din domeniul învățământului, printre care și cea referitoare la acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I — IV din învățământul de stat și confesional, până la 1 ianuarie 2018 etc.

Prin OUG 99/2016, drepturile menționate au fost suspendate pentru perioada 1 ianuarie — 28 februarie 2017.

3. CNP a revizuit în sus prognoza de creștere până în 2020

Comisia Națională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creștere a economiei până în 2020, acești indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017.

Astfel, pentru 2017, estimarea de creștere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, pentru 2018 de la 4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% și pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%.

Produsul Intern Brut este estimat la 815,2 miliarde lei în 2017 (807,4 miliarde lei în prognoza anterioară), la 878 miliarde lei în 2018 (861,6 miliarde lei anterior), la 946 miliarde lei în 2019 (919,6 miliarde lei anterior) și la 1.014 miliarde lei în 2020 (977,2 miliarde lei anterior).

Prognoza de inflație pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, față de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.

Câștigul salarial mediu brut este estimat în noua prognoză la 3.131 lei în 2017, în creștere cu 11,2% față de anul anterior (2.996 lei, plus 6,4% în prognoza de toamnă), la 3.418 lei în 2018, în creștere cu 9,2% (3.163 lei, plus 5,6% prognoza de toamnă), în 2019 la 3.702 lei, plus 8,3% (3.331 lei, plus 5,3% prognoza anterioară) și în 2020 la 3.977 lei, plus 7,4% (3.505 lei, plus 5,2% anterior).

Astfel, și estimările privind câștigul salarial mediu net au fost revizuite în sus, la 2.274 lei în 2017 (plus 11,1% față de 2015), la 2.476 lei în 2018 (plus 8,9%), 2.674 lei (plus 8% în 2019) și la 2.864 lei în 2020 (plus 7,1%).

4. O treime dintre locuitorii marilor orașe sunt interesați să cumpere, să vândă sau să închirieze o proprietate

O treime dintre locuitorii marilor orașe din România sunt interesați să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate, majoritatea preferând locuințele nou-construite, în detrimentul celor vechi, conform unui studiu realizat de un portal imobiliar, remis AGERPRES.

De remarcat este și intrarea pieței într-o etapă de maturizare, spun analiștii imobiliari. Cumpărătorii au tendința de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăți. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieței se numără diminuarea importanței acordate factorului preț în favoarea zonei sau apropierii de facilități, dar și preferința sporită pentru locuințele noi, în detrimentul celor vechi.

Studiul relevă o ușoară creștere a interesului pentru chirii și o așezare a cererii în ceea ce privește nevoia de cumpărare. Din totalul populației cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesați să cumpere o locuință a scăzut ușor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016. Conform studiului Imobiliare.ro, ponderea celor interesați să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%. Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuință reprezentau 9,5% din piață, față de 11% în anul precedent.

‘Remarcăm creșterea interesului pentru achiziția de locuințe nou-construite, care a ajuns la finalul lui 2016 la o cotă de 46,1% din total. Spre comparație, ponderea celor interesați specific de apartamente vechi este de 12,7%, în vreme ce 41,2% dintre potențialii clienți ar fi dispuși să cumpere orice tip de proprietate’, spune Daniel Crainic, director de marketing al portalului imobiliar.

În ceea ce privește timpul estimat pentru încheierea unei tranzacții, se remarcă o tendință de relaxare a potențialilor cumpărători, iar 47,4% dintre ei (față de 43,5% în 2015), se așteaptă să-și rezolve nevoia imobiliară într-un interval mai mare de șase luni. Cota acelora care și-au alocat un interval de trei până la șase luni pentru aceasta a crescut de la 13,1% la 25%. Prin contrast, ponderea clienților cu o nevoie imobiliară urgentă, pe care ar vrea să o îndeplinească în mai puțin de o lună, a scăzut de la 19,7% în 2015, la 12,2%. Nu în ultimul rând, cota celor care se așteaptă să încheie o tranzacție într-un interval de una până la trei luni de zile a scăzut de la 23,7% la 15,4%.

Dintre potențialii cumpărători, 46,3% s-ar afla la achiziția primei lor locuințe, în creștere de la un nivel de 38,3% consemnat în 2015. Pe de altă parte, 39,8% dintre respondenți (față de 40,7% în anul precedent) au deja o casă, dar își doresc una nouă. De remarcat este că numărul celor interesați de o achiziție în scop investițional (pentru închiriere) a scăzut semnificativ pe fondul instabilității legislative, de la o pondere de 21% în 2015, la 13,9% în 2016.

La capitolul criterii de selecție a unei locuințe, cercetarea derulată de Imobiliare.ro, în parteneriat cu Synaptic Intelligence, arată că în 2016, deși prețul rămâne factorul cu cea mai mare greutate, acesta este luat în calcul de 70,5% dintre potențialii cumpărători, în scădere de la 76,9%. Importanța amplasamentului unei proprietăți a crescut de la 53,7% la 59,8%. Pe locul al treilea în clasamentul priorităților se situează apropierea de utilități și facilități (cu o cotă de 38,3%, în creștere de la 33,7%).

Diacaf.ro

5. Ministrul pentru mediul de afaceri: Vom aproba un proiect de OUG privind internationalizarea companiilor romanesti/ Doar 4,67% din companiile romanesti au activitati de export

Ministrul pentru mediul de afaceri: Vom aproba un proiect de OUG privind internationalizarea companiilor romanesti/ Doar 4,67% din companiile romanesti au activitati de export.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, a anuntat la inceputul sedintei de Guvern de miercuri ca va fi aprobat un proiect de ordonanta de urgenta privind un program de sustinere a internationalizarii operatorilor economici romani, cu finantare de la bugetul de stat. „Statistic, doar 4,67% din companiile romanesti au activitati privind exportul. De aici si caracterul de urgenta. Ne situam sub jumatatea mediei europene”, a declarat Florin Jianu.

Pe ordinea de zi a sedintei de Guvern se afla un proiect de ordonanta de urgenta privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat.

Wall-street.ro

6. JLL: Cererea de spatii industriale din Romania a ajuns in 2016 la un nivel maxim istoric

Cererea de spatii industriale si de logistica a crescut in 2016 cu 50% fata de 2015, la peste 460.000 de metri patrati, inregistrand cel mai ridicat nivel din istoria pietei de profil din Romania, potrivit unui raport publicat luni de compania de consultanta imobiliara JLL.

Cresterea a avut ca motor consumul, tinand cont ca 40% din cerere a venit din partea companiilor de retail si e-commerce, in timp ce Bucurestiul a contribuit cu 65% la total, conform News.ro.

”Retailerii au inchiriat anul trecut spatii logistice de aproape 186.000 de metri patrati, extinderea activitatii de logistica a acestora venind in contextul cresterii continue a retelelor de magazine pe care le opereaza”, se arata in raport.

Companiile de logistica si de productie au tranzactionat aproximativ 140.000 metri patrati, o treime din cererea totala, iar companiile din domeniul auto au incheiat contracte de circa 72.000 metri patrati. Scaderea TVA si cresterile salariale au alimentat cererea companiilor pe piata spatiilor industriale, considera un director asociat din cadrul JLL, Cristina Pop.

”Cel mai probabil investitiile straine directe vor depasi 4 miliarde de euro in 2016 in conditiile in care la sfarsitul lunii noiembrie au fost raportate 3,9 miliarde de euro, nivel record al ultimilor opt ani. De asemenea, consumul a crescut cu circa 10% anul trecut, alimentat de scaderea TVA si de cresterile salariale. Toate acestea sunt elemente care au favorizat cresterea cererii la un maxim istoric pe piata de spatii industriale si de logistica”, a declarat Cristina Pop.

Un alt element pozitiv al pietei il reprezinta faptul ca peste 340.000 de metri patrati, respectiv peste 70% din suprafata totala inchiriata in 2016, reprezenta cerere noua – contracte noi de inchiriere, extinderi si pre-inchirieri, restul fiind reinnoiri de contracte si relocari.

Structura pe regiuni a cererii plaseaza Bucurestiul pe prima pozitie in topul preferintelor companiilor care au inchiriat spatii logistice si industriale anul trecut, cu peste 300.000 metri patrati (65% din total). Pe pozitia a doua se afla Timisoara – 74.200 metri patrati, aceasta fiind urmata de Cluj – circa 30.000 metri patrati.

Romania va continua sa ramana atractiva pentru companii si in 2017, datorita evolutiei economice si a consumului in special, ceea ce va duce la o cerere semnificativa din partea retailerilor, companiilor de e-commerce si logistica si in 2017. In plus, anul viitor ar putea exista o dezvoltare mai accentuata si in Moldova, considera Pop.

”Schemele de ajutor de stat sunt esentiale pentru a atrage investitii si in domeniul productiei. Astfel in 2017 pe langa investitiile in zonele deja cunoscute, vestul si centrul tarii, este posibil sa asistam la dezvoltarea Moldovei din punct de vedere investitional, tinand cont de disponibilitatea si costul fortei de munca”, a declarat Cristina Pop.

Potrivit unui raport al JLL, Romania a inregistrat anul trecut tranzactii imobiliare de circa 900 de milioane de euro, in crestere cu 35% fata de 2015, in contextul cresterii valorii medii a tranzactiilor.

7. A lansat o afacere cu articole vestimentare din pasiune pentru cai. Povestea Trap Trap

Absolventa de studii economice, Alina Andreea Sluser, o tanara de 26 de ani, a avut dintotdeauna o pasiune pentru cai. A lucrat in vanzari si marketing, dar, inspirata de nobletea cailor si crescand in atelierul de croitorie al mamei, s-a gandit sa puna bazele unei afaceri care sa le imbine pe amandoua. A luat nastere Trap Trap, producator de design vestimentar cu inspiratie din ecvestru, care are vanzari lunare de aproximativ 2.500 de euro.

Dragostea pentru cai a mostenit-o, de mic copil, de la bunicul din partea mamei. In urma cu doi ani, dupa ce viziteaza mai multe centre ecvestre, atat in Bucuresti, cat si in tara, Alina se gandeste pentru prima oara ce ar putea sa faca sa simta caii aproape chiar si cand nu este in prezenta acestora. Apare astfel prima colectie de tricouri polo pictate manual cu cai Trap Trap.

“Din acest motiv spun despre Trap Trap ca este mai mult decat un business – este o stare de spirit, un sentiment, o experienta. – De ce articole vestimentare si de ce pictura manuala, de curand si digitala? Ei bine, pentru ca in ambele procese de creatie se investeste foarte multa rabdare, foarte multa energie si foarte mult talent care in concordanta cu muza noastra – calul – ofera articolelor vestimentare o foarte mare insemnatate”, spune Alina.

Ce semnifica numele business-ului? “Numele de Trap Trap este inspirat dintr-un tip de mers al calului, si anume – la trap. Trapul este o miscare in doi timpi, ritmica si uniforma. Astfel ca, intr-o lume in care totul se petrece atat de repede, incat de cele mai multe ori nu ne dam seama daca ceva ne place sau nu decat dupa ce s-a intamplat, e important sa invatam sa revenim din galop la trap. Dincolo de a fi tributul nostru necontenit pentru cai si minunatia universului lor, este si o reintoarcere catre lucrurile trainice, construite treptat, cu pasi fermi, egali, eleganti”, spune antreprenoarea.

Lansarea business-ului a avut loc in mai multe etape: in prima faza, in 2015, Alina creeaza o pagina de facebook unde incepe sa comercializeze articolele vestimentare, iar ulterior in septembrie 2016 se lanseaza si magazinul si blogul online Trap Trap. “Perioada de dinaintea acestor evenimente a insemnat prospectarea pietei, strategia de brand, testarea si selectia materialelor, designul si elaborarea tiparelor si productia articolelor vestimentare. Trap Trap include astazi o colectie de tricouri polo si casual, pictate manual la comanda – pentru barbati, femei si copii, o colectie limitata de tricouri casual pictate manual (cu un pattern predefinit) in colaborare cu cantareata Ellie White si o colectie de esarfe din matase naturala 100% pentru femei”, povesteste Alina.

Investitia s-a ridicat la 15.000 de euro si a constat in branding, inregistrarea marcii, achizitia materialelor si productia primelor articole vestimentare. In prezent, Trap Trap are vanzari lunare de aproximativ 2.500 euro, provenite, in mare parte, din contractarea clientilor prin participarea la targuri, evenimente si expozitii de profil din tara. “Pe langa Romania, am mai avut cereri din Italia, Suedia, Germania, Republica Moldova Si SUA. In lumea in care traim, nu cred ca se mai poate reinventa roata. Nu ne tenteaza un castig imediat, drept pentru care nu facem lucrurile cu orice pret. Avem in vedere un plan de dezvoltare continuu si totul graviteaza in jurul unui singur univers: ecvestru”, povesteste Alina.

In procesul de realizare al pieselor Trap Trap, Alina a ales sa externalizeze serviciile de design, tipare, confectionare, personalizare prin pictura manuala, broderie sau digital printing catre o fabrica, ilustratori si pictorii, Trap Trap neavand in prezent un atelier propriu de productie. Materialele, bumbac, vascoza si matase natuala, sunt importate din Italia, dar vor incepe sa colaboreze si cu o tesatorie din Romania.

In ceea ce priveste preturile, acestea difera in functie de complexitatea picturii manuale si a broderiei, daca exista. Astfel, pretul de pornire al unui tricou polo, bumbac 100%, pictat manual, este 450 lei, in timp ce o esarfa din matase naturala, de 55 cm, printata digital cu un pattern inspirat din ecvestru, are un pret predefinit de 315 lei. Cele mai vandute articole vestimentare sunt tricourile casual pictate manual.

Cea mai mare provocare pentru un astfel de business, nisat, este raspandirea si dezvoltarea culturii ecvestre in Romania. “Comparativ cu tari precum Anglia, Italia, Franta, cultura ecvestra in Romania nu este atat de raspandita. Exista foarte multe aspecte de imbunatatit, astfel incat calul sa fie recunoscut la adevarata sa valoare. Incepand de la cresterea cailor de rasa pana la construirea unor hipodromuri pentru curse de galop sau trap, promovarea hipoterapiei si a echitatiei, dar si purtarea unor tinute adecvate la prezenta la concursurile cu cai, Romania are mult de dezvoltat. Observ, insa tot mai multe demersuri in directiile acestea, ceea ce ma bucura si ma fac sa raman pozitiva”, spune antreprenoarea.

Printre planurile de viitor ale Trap Trap se numara deschiderea unui showroom pana la finalul anului, diversificarea gamei de produse, lansarea brandului romanesc la nivel international si, in paralel, desfasurarea si implicarea in activitati care sa aiba ca rezultat dezvoltarea culturii ecvestre din Romania.

Prelungire apel masura 2.1 finantare microintreprinderi

Pentru apelul de proiecte pentru microintreprinderi,
2.1 – “Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv incubatoare de afaceri”
a fost prelungit termenul de depunere pana la 27.04.2017
  1. Investițiile eligibile pentru co-finanțare prin acest program includ:
  • Construirea, modernizarea, extinderea spațiului de producție/ prestare servicii
  • Dotarea cu active corporale, necorporale
  1. Solicitanti eligibili: Societate comercială sau societate cooperatistă care se încadrează în categoria microîntreprinderilor.

Microîntreprinderile sunt definite ca întreprinderi care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei, în conformitate cu Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, cu modificările şi completările ulterioare.

O întreprindere care depune cererea de finanţare în cursul anului 2017, trebuie să fi fost înfiinţată cel mai târziu la 1 ianuarie 2016 și să fi înregistrat profit din exploatare la 31 decembrie 2016.

Locul de implementare a proiectului este situat în mediul urban, în regiunea de dezvoltare în care a fost depusă cererea de finanțare.

  1. Valoarea sprijinului nerambursabil: Contribuția programului la finanțarea unei investiții este de maximum 90% din valoarea eligibilă a investiției.

Valoare eligibilă a proiectului este cuprinsă între 25.000 și 200.000 euro, la cursul de schimb InforEuro, valabil la depunerea cererii de finanțare.

Pentru firmele membre, Patronatul asigura consultanta gratuita in privinta indeplinirii conditiilor de eligibilitate si a conditiilor de obtinere a finantarii. Pentru informatii, persoana de contact Daniela Manea, mail vicepresedinte@pimmph.ro, tel 0728031862.

Download Info mas 2.1 micro

Sustineti Patronatul IMM Prahova – Directionati 20% din impozitul pe profit

Firmele din Romania pot face o sponsorizare/donatie catre organizatii nonguvernamentale siastfel beneficiaza de reducerea impozitului pe profit datorat statului.
Date fiind aceste conditii, asociatii si administratorii de societati pot participa activ si responsabilla dezvoltarea comunitatilor din care fac parte, prin efectuarea de sponsorizari/donatii pentruasociatii / ONG-uri care initiaza diverse actiuni caritabile si sociale.
Astfel, Legea nr. 32/1994, prevede ca efectuarea de sponsorizari e permisa in limita a:
20% din impozitul pe profit datorat sau
5 la mie din cifra de afaceri.

Conform Codului Fiscal, avem urmatoarele date:

Articolul 25, aliniatul (4), lit i:

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordatepotrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivitprevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, siale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precumsi cei care acorda burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

1. valoarea calculata prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situatiile in carereglementarile contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, aceasta limita sedetermina potrivit normelor;

2. valoarea reprezentand 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Cum se calculeaza concret scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilorreprezentand sponsorizarea?

Exemplu de calcul:

Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legiiprivind sponsorizarea, in calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 noiembrie 2016, in aceeasi luna efectuandu- se si plata sumei de 15.000 lei.

La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezintă urmatoarele date financiare:

● Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000 lei
● Venituri din prestari de servicii = 2.000 lei
● Total cifra de afaceri = 1.002.000 lei
● Cheltuieli privind marfurile = 750.000 lei
● Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei
● Alte cheltuieli de exploatare din care: 15.000 lei sponsorizare = 90.000 lei

Total cheltuieli = 860.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru anul 2016:
Profitul impozabil = 1.002.000 – 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000 x 16% = 25.120 lei.
Avandu-se in vedere condițiile de deducere prevazute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal,prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
● 0,5% din cifra de afaceri reprezintă 5.010 lei;
● 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de  sponsorizare reprezintă 5.024 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 5.010 lei.
Pentru anul 2016 impozitul pe profit datorat este de:
25.120 – 5.010 = 20.110 lei.
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.990 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Alte informatii utile de retinut

● Firma trebuie sa incheie un contract cu beneficiarul sponsorizarii, pentru ca actul de donatiesa fie legal;

● Firma poate face acte de sponsorizare in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant,stiintific – cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice;

● Donatiile pot fi reprezentate de bani dar si de bunuri materiale;

● Facilitatile fiscale nu se acorda in cazul sponsorizarii:
– efectuate de catre rude ori fini pana la gradul IV, inclusiv; – unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana juridica aflata intr-o pozitie in care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.

Acest ghid este realizat de Echipa Finantare.ro pentru a clarifica conditiile legale prin care societatile comerciale din Romania pot participa activ la dezvoltarea comunitatilor prin acte de donatie/sponsorizare catre ONGuri.

Download: Ghid sponsorizare

REVISTA PRESEI din 19.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Ziare.com, Business24.ro. 

  1. Ministrul Finantelor: Nu avem nevoie de niciun imprumut, avem bani. Cu FMI discutam din curtoazie

Stiripesurse.ro. 

  1. Guvernul Grindeanu, TREI VEȘTI BUNE pentru micro-întreprinzători 

Wall-street.ro. 

  1. Bucurestenii se apropie de polonezi in privinta puterii de cumparare. 
  2. CBRE: Peste 400.000 mp de spatii de birouri au fost tranzactionati pe piata din Bucuresti in 2016
  3. Doi romani vor sa rezolve o problema a transporturilor: cine se afla in spatele Cargoroll 

Agerpres.ro. 

  1. Bulgaria, Irlanda și România, singurele țări din Uniunea Europeană cu inflație anuală negativă în decembrie 
  2. MFP: Loteria bonurilor fiscale continuă și în 2017; prima extragere este programată în data de 22 ianuarie 

 8.  ANOFM: România avea o rată a șomajului de 4,75%, la sfârșitul lunii noiembrie

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Ziare.com, Business24.ro

1.   Ministrul Finantelor: Nu avem nevoie de niciun imprumut, avem bani. Cu FMI discutam din curtoazie

Romania nu va lua niciun imprumut de la institutiile financiare internationale, statul avand rezervele necesare in Trezorerie, a declarat sambata, la Antena 3, ministrul Finantelor Publice, Viorel Stefan.

„In privinta strategiei de finantare a datoriei publice nu se intampla nimic spectaculos, nimic nou. Exista rezervele necesare in Trezorerie pentru a avea acoperita buna functionare. Nu exista perspectiva cresterii deficitului, care sa genereze o sarcina pe serviciul public in perioada urmatoare”, a spus ministrul.

El a aratat ca dupa finalizarea bugetului, ministerul va analiza modul in care va putea optimiza sistemul de finantare, astfel incat sa se reflecte intr-o scadere a cheltuielilor cu dobanzile.

„Am avut o prima evaluare a finantarii serviciului public, dar dupa ce terminam etapa cu bugetul ne vom apleca mai mult pe aceasta chestiune, cum vom optimiza acest sistem, astfel incat sa se reflecte intr-o scadere de sarcina pe cheltuilelile cu dobanzile in bugetul nostru. Trendul este bun, dobanzile sunt in scadere. Cu FMI nu avem nicio obligatie, ne vom manifesta in temeiul obligatiilor pe care le avem in calitate de membru. Va veni saptamana viitoare o echipa a FMI cu care vom discuta in termeni de curtoazie, nicio altfel de discutie”, a completat Viorel Stefan.

2016 a fost primul an cand Romania nu a mai fost sub monitorizarea FMI si a Comisiei Europene, in cadrul unui acord de imprumut.

In perioada 2009-2015, Romania a incheiat trei acorduri de imprumut cu FMI si UE, care au servit ca o ancora pentru politicile guvernamentale in domeniul bugetului, privatizarii companiilor de stat si economiei.

Ultimul acord a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri, dupa o intelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnata in 2009 si incheiata in 2011. Programul din 2009 a avut o valoare totala de 20 de milliarde euro, din care 5 miliarde euro proveneau de la Comisia Europeana.

Stiripesurse.ro

2. Guvernul Grindeanu, TREI VEȘTI BUNE pentru micro-întreprinzători

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, dă trei vești bune micro-întreprinzătorilor. Într-un interviu la Antena 3, Florin Jianu a spus că începând din acest an mediul de afaceri va fi scutit de plata mai multor impozite.

„În primul rând, facem referire la scăderea impozitării pe venit de la 2 la 1% pentru micro-întreprinderi și creșterea pragului de la 100 de mii la 500 de mii. De ce este foarte bună această măsură? Se constată de la Registrul Comerțului că foarte mulți întreprinzători, după ce depășeau acea limită de 100 de mii de euro, închideau firmele și-și deschideau o altă firmă. Acest prag de la 100 de mii la 500 de mii micșorează birocrația pentru întreprinzători și scade de la 2% la 1% impozitarea. (…)

A doua măsură este că vom începe de la 1 mai un program foarte ambițios „România Start-up Nation”, un program care va susține 10 mii de start up uri anual. Deja am discutat cu Ministerul de Finanțe și avem în buget acești bani. Fiecare întreprinzător va primi 50 de mii de euro pe baza unui plan de afaceri. (…)

A treia măsură se referă la activitățile de cercetare, dezvoltare, inovare, pentru că noi considerăm că noua paradigmă economică trebuie să susțină cercetarea, dezvoltarea, inovarea. Timp de 10 ani de zile firmele din acest sector vor fi scutite de plata impozitului pe profit.”, a declarat Florin Jianu, în emisiunea „Previziuni”, la Antena3.

Wall-street.ro

3.   Bucurestenii se apropie de polonezi in privinta puterii de cumparare

Locuitorii din Bucuresti au o putere de cumparare de 6.288 euro per cap de locuitor, cu 50% peste media pe tara. Aceasta cifra ii plaseaza pe bucuresterni la aproximativ acelasi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 in Europa), arata un studiu GfK.

Cu o putere medie de cumparare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, Romania ramane pe locul 33 in clasamentul european, la fel ca in 2015. Venitul inregistrat de Romania reprezinta aproximativ o treime din media europeana. In comparatie cu 2015, Romania a crescut cu aproape 12% puterea nominala de cumparare pe cap de locuitor.

Judetele aflate in top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumparare peste media nationala, toate celelalte 32 situandu-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judetul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plaseaza Alba pe locul 11 in clasament.

Judetul Vaslui ocupa ultimul loc intre cele 42 de judete din Romania. Puterea de cumparare a locuitorilor sai este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe tara si la aproximativ acelasi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (pozitia 35, respectiv 36 in Europa).

La nivel european, cea mai mare putere medie de cumparare o gasim in Liechtenstein, Elvetia si Luxemburg, in timp ce cea mai slaba se inregistreaza in Belarus, Moldova si Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumparare a locuitorilor Liechtenstein-ului.

Conform studiului GfK, un total de aproximativ 9.180 miliarde de euro este suma disponibila consumatorilor europeni in 2016 pentru cheltuieli si economisire. Acest lucru corespunde unei puteri medii de cumparare pe locuitor de 13.672 de euro pentru cele 42 de tari analizate, ceea ce reprezinta o crestere nominala de aproximativ 0,3%. Cresterea scazuta a puterii de cumparare medie la nivel european se datoreaza in principal efectelor cursului de schimb si stagnarii ratelor de crestere in unele dintre cele mai mari tari. Cu toate acestea, multe tari au rate de crestere de peste 5 procente, inclusiv Islanda, Bulgaria, Romania, Estonia, Cehia, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Malta, Slovacia, Luxemburg si Letonia.

4. CBRE: Peste 400.000 mp de spatii de birouri au fost tranzactionati pe piata din Bucuresti in 2016

Peste 400.000 mp de spatii de birouri au fost tranzactionati pe piata din Bucuresti pe parcursul anului 2016, arata datele companiei de consultanta imobiliara CBRE.

Peste 200 de tranactii de inchirieri de birouri s-au realizat pe parcursul anului trecut, ce au totalizat circa 412.000 mp, un record pentru piata imobiliara locala, dupa cum reiese din raportul specialistilor imobiliari.

Conform datelor CBRE, 71% din cererea totala de spatii de birouri a fost pentru inchirieri in cladiri de clasa A, in timp ce 69% din cererea totala este reprezentata de cererea neta de spatii de birouri, excluzand renegocierile.

Din totalul spatiilor de birouri tranzactionate de catre CBRE, 47,5% au fost tranzactii de tipul pre-lease, 30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea noua sau extinderea de spatii.

“Cererile noi si extinderile de spatii de birouri realizate de catre CBRE au adus 1.800 de noi locuri de munca”, a declarat Razvan Iorgu, managing director CBRE Romania.

Zonele care au atras cele mai multe cereri in Bucuresti sunt zona de Vest – 36% si Pipera – 25% din cererea totala. Anul 2016 a inregistrat si cea mai mare tranzactie imobiliara, respectiv 47.500 de mp de spatii de birouri, tranzactie in care CBRE a reprezentat chiriasul.

CBRE este una dintre cele mai importante companii de consultanta prezente pe piata din Romania, sector de activitate pe care care se mai regasesc nume precum JLL, Colliers, DTZ Echinox, Knight Frank sau ESOP.

5. Doi romani vor sa rezolve o problema a transporturilor: cine se afla in spatele Cargoroll

Doi romani specialisti in digital si project management au lansat Cargoroll, platforma cu licitatii de transport care foloseste tehnologii de analiza de baze de date pentru a crea conexiuni optime intre expeditori si transportatori. Ce urmaresc fondatorii, cat au investit in proiect si ce asteptari ai, citeste in materialul de mai jos.

Fondatorii Cargoroll sunt Marius Patru si Silviu Dorobantu. Marius este interactive & creative developer si are peste 15 ani experienta in multiple tehnologii – mai mult, a castigat 4 premii Mobile Awards (dintre care doua chiar in 2016). Silviu are experienta din multinationale pe project management, product management si analiza de vanzari.

Prin intermediul proiectului, expeditorii si transportatorii economisesc timp, isi optimizeaza costurile si beneficiaza de oferte bune de transport marfa. Cargoroll este disponibila gratuit si ca aplicatie de mobile pentru Android si iOS.

Investitia si asteptari

Investitia de pana acum se ridica la peste 45.000 de euro. “Inscrierea si folosirea platformei sunt gratuite, se va plati un comision numai pentru licitatiile castigate – comision variabil in functie de activitatea pe platforma”, explica modelul de business cei doi antreprenori.

Fondatorii estimeaza ca peste 1.500 de companii vor deveni clienti fideli si vor folosi regulat platforma Cargoroll.

„In prezent, in Romania, nu exista o platforma si o aplicatie completa cu licitatii de transport care sa ofere avantaje reale atat pentru transportatori, cat si pentru expeditori”, a spus Silviu Dorobantu, co-fondator Cargoroll. „Tocmai de aceea, am conceput Cargoroll pentru a raspunde nevoilor de pe piata locala si a construi, in acelasi timp, o comunitate onorabila, unde respectul intre membri primeaza, iar datele de contact sunt verificate si confirmate”.

Cargoroll le ofera expeditorilor posibilitatea sa trimita orice, oriunde, oricui. Platforma cauta, filtreaza si selecteaza transportatorii cei mai potriviti pentru nevoile expeditorilor si ofera acestora diferite posibilitati. Expeditorii primesc notificari instant pentru a putea compara si alege varianta optima. Cargoroll include un sistem de note si evaluari care ofera expeditorilor mai multe detalii despre transportatori pentru a asigura servicii corecte si sigure. Accesul este gratuit atat prin platforma web, cat si prin aplicatiile de mobil destinate Android si iOS.

In acelasi timp, platforma Cargoroll ofera transportatorilor posibilitatea sa gaseasca o gama variata de marfa care necesita transport. Transportatorii pot optimiza platforma in functie de interesele lor, de la tipul si categoriile preferate de livrari, locatii de ridicare si predare de interes pana la tarile favorite in care activeaza afacerea lor. Acestia au acces gratuit pe platforma Cargoroll sau pe aplicatiile de Android sau iOS si pot participa oricand la licitatii deoarece primesc notificari instant in momentul in care apare o livrare din aria de interes. De asemenea, licitatiile de pe platforma sunt deschise si transportatorii au posibilitatea sa compare ofertele de la alti transportatori si sa-si modifice propria oferta in functie de competitie. Expeditorii primesc si ei note si evaluari, astfel incat transportatorii pot face alegerile cele mai potrivite privind potentialul partener de afaceri.

Agerpres.ro

6. Bulgaria, Irlanda și România, singurele țări din Uniunea Europeană cu inflație anuală negativă în decembrie

Rata anuală a inflației în zona euro și Uniunea Europeană (UE) s-a dublat în luna decembrie 2016, ajungând la 1,2% în cazul UE și la 1,1% în zona euro, de la 0,6% în noiembrie 2016, în timp ce în România creșterea prețurilor a rămas în teritoriul negativ, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit sursei citate, doar trei state membre au înregistrat o inflație anuală negativă în decembrie: Bulgaria (minus 0,5%), Irlanda (minus 0,2%) și România (minus 0,1%, față de minus 0,2% în noiembrie).

Cele mai mari rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Estonia (2,4%), Belgia (2,2%), Cehia și Letonia (ambele cu o inflație anuală de 2,1%). Comparativ cu luna noiembrie 2016, inflația anuală a scăzut într-un singur stat membru, a rămas stabilă în Irlanda și a crescut în 26 state, inclusiv în România.

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor l-au avut combustibilii pentru transport (0,21 puncte procentuale), legumele (creștere de 0,07 puncte procentuale) și combustibilii pentru încălzire ( 0,05 puncte procentuale). De cealaltă parte, cel mai semnificativ impact negativ asupra inflației a venit din partea gazelor naturale (minus 0,10 puncte procentuale), telecomunicații (minus 0,05 puncte procentuale) și produsele de îngrijire personală (minus 0,04 puncte procentuale).

În ceea ce privește România, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 0,5% în luna decembrie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), rata anuală a prețurilor de consum a fost de—0,1%.

La începutul acestei luni, guvernatorul Bănci Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că rata anuală a inflației va reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, însă nivelul va fi inferior celui estimat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

7.  MFP: Loteria bonurilor fiscale continuă și în 2017; prima extragere este programată în data de 22 ianuarie

Ministerul Finanțelor Publice continuă și în acest an Loteria bonurilor fiscale, prima extragere fiind programată în data de 22 ianuarie, iar ordinul prin care se stabilește fondul anual de premiere este în curs de aprobare, se arată într-un răspuns al MFP, la solicitarea AGERPRES.

„Ministerul Finanțelor Publice are în vedere continuarea organizării extragerilor Loteriei bonurilor fiscale și în anul 2017, prima extragere fiind programată în data de 22 ianuarie 2017. Totodată, precizăm că, în prezent, este în curs de aprobare un ordin al ministrului Finanțelor Publice prin care se stabilește fondul anual de premiere pentru desfășurarea extragerilor Loteriei bonurilor fiscale aferente anului 2017”, se arată în răspunsul MFP.

Totodată, instituția precizează că Loteria bonurilor fiscale, ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale și încurajarea cumpărătorilor de a solicita bonurile fiscale în vederea fiscalizării veniturilor operatorilor economici, este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări prin Legea nr.166/2015.

„Menționăm că Loteria bonurilor fiscale este o măsură menită să contribuie pe termen lung la educarea cumpărătorilor, în calitatea lor de consumatori și de beneficiari ai serviciilor sociale finanțate de la bugetul de stat, în ceea ce privește îndeplinirea obligației de a solicita bonul fiscal”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit legislației în vigoare, plafonul anual de premii pentru Loterie este stabilit anual prin Ordin al ministrului Finanțelor Publice, iar extragerile au loc în prima duminică de după data de 15 a luni ulterioare celei pentru care are loc extragerea.

8. ANOFM: România avea o rată a șomajului de 4,75%, la sfârșitul lunii noiembrie

Rata șomajului înregistrată la nivel național era, la finele lunii noiembrie, de 4,75%, cu 0,01 puncte procentuale mai mică față de cea din luna octombrie 2016 și cu 0,13 puncte procentuale mai mică față de cea din luna noiembrie 2015, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), publicate miercuri.

Din totalul celor 416.673 șomeri înregistrați în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, 84.075 primeau indemnizație de șomaj.

Datele ANOFM relevă, totodată, că, în noiembrie 2016 comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a rămas la aceeași valoare ca în luna precedentă iar rata șomajului feminin a scăzut de la 4,36% în luna octombrie la 4,33%.

În funcție de mediul de rezidență, 121.854 șomeri erau din mediul urban și 294.819 din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 — 49 de ani (115.357 persoane), urmați de cei din grupa de vârstă 30 — 39 de ani (84.414), la polul opus aflându-se persoanele între 25 — 29 de ani (34.327).

Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional aveau ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (79,66%), în timp ce șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezentau 16,09%, iar cei cu studii universitare 4,24 %.

În luna noiembrie 2016, 16 județe și municipiul București au înregistrat reduceri ale ratei șomajului, cele mai mari scăderi fiind în: Bistrița Năsăud (cu 0,59 pp), Teleorman (cu 0,41 pp), Bihor (cu 0,24 pp), Arad (cu 0,24 pp), Vaslui (cu 0,20 pp), Prahova (cu 0,20 pp), Argeș (cu 0,18 pp), Maramureș (cu 0,15 pp), Dolj (cu 0,15 pp).

Nivelurile cele mai ridicate au fost atinse în județele Vaslui (11,46%), Teleorman (10,86%), Buzău (9,79%), Galați (9,40%), Dolj (9,35%), Mehedinți (9,01%), Olt (8,89%), Călărași (7,44%), Gorj (7,41%) și Ialomița (7,00%).

 

REVISTA PRESEI 18.01.2017

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Agerpres.ro. 

  1. Florin Jianu: Aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene. 

Capital.ro. 

  1. Florin Jianu: Toți partenerii ne cer o bancă pentru IMM-uri. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. 

Romaniatv.net 

  1. Florin Jianu: Aş vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de ţară în preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. 

Adevarul.ro. 

  1. Premierul Grindeanu a prezentat primele cifre privind bugetul pe 2017. Ce spun analiştii eonomici
  2. Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 12% în 2016, ajungând la 4.181 de euro pe cap de locuitor 

Digi24.ro, News.ro. 

  1. Guvernul se va împrumuta echivalentul a 15 miliarde euro în 2017.

 7. Vânzări record pentru Dacia la nivel mondial

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Agerpres.ro

1. Florin Jianu: Aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va lansa în luna mai Programul „România Start-up național”, „cel mai ambițios și cel mai puternic program realizat de după Revoluția din 1989” și își propune să impună antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul de resort, Florin Jianu.

Acesta a subliniat că prioritățile ministerului nou înființat vor fi cele ale mediului de afaceri și a atras atenția că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari ce realizează activități de internaționalizare.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri susține că Programul de export va fi finanțat „corespunzător”, în timp ce banca pentru IMM-uri, „o necesitate pentru toți partenerii”, va fi înființată în trimestrul al treilea al acestui an.

Jianu a mai vorbit în interviu despre atragerea investițiilor străine în economie, dar în egală măsură și pe cele ale întreprinzătorilor autohtoni, precum și despre programul de susținere a școlilor profesionale pentru dezvoltarea unor meserii „atât de necesare pe piața forței de muncă”.

AGERPRES: Care sunt prioritățile noului minister și care sunt țintele pentru acest an? 
Florin Jianu: Prioritățile ministerului sunt, de fapt, prioritățile mediului de afaceri. Încă din prima zi de instalare, am spus că nu eu impun agenda publică, ci mediul de afaceri ne impune nouă agenda. Noi trebuie să răspundem nevoilor acestora și să avem ca obiective rezolvarea problemelor mediului de afaceri. Dacă vorbim de capitolele mari cu care vom lucra, vorbim de debirocratizare, de finanțare, vorbim de forță de muncă și vorbim de educație antreprenorială. Acestea sunt marile capitole pe care le vom aborda.

AGERPRES: Ca minister nou-înființat, cum vă faceți echipa, cu ce oameni? Veți prelua o parte dintre cei care au lucrat înainte la Ministerul Economiei? 

Florin Jianu: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a preluat de la Ministerul Economiei direcțiile privind mediul de afaceri, întreprinderile mici și mijlocii, comerțul, aici însemnând de fapt comerțul exterior, dar și zona de atragere de investiții. Acestea sunt cele trei direcții de activitate principale ale ministerului nostru. Aparatul propriu o să aibă în jur de 355 de persoane, aproximativ 215 — 220, preluate de la Ministerul Economiei, și adăugăm noile direcții suport. Sigur, ca în orice început, lucrurile trebuie reglate, dar sunt chestiuni care nu vor afecta activitatea noastră externă, după cum s-a văzut deja în primele trei ședințe de Guvern. Activitatea noastră a fost intensă și ritmul o să rămână același.

AGERPRES: Vorbeați în „Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri” lansat anul trecut ca președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, de un parteneriat public privat cu ministerul nou creat. Care ar fi principalele domenii la care vă gândiți acum ca ministru? 

Florin Jianu: Primul act administrativ semnat de mine ca ministru a fost constituirea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat. În Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat avem un număr de peste 50 de organizații ale mediului de afaceri. În organigramă, acest comitet consultativ se află imediat sub poziția de ministru, așa încât toate actele normative, toate acțiunile noastre vor fi decise în cadrul acestui comitet. Întâlnirile Comitetului consultativ vor avea o frecvență lunară.

Pe de altă parte, redeschidem Institutul de Comerț Exterior ca parteneriat public-privat, un upgrade a ceea ce înseamnă Consiliul pentru Export în acest moment, o eficientizare și a activității, dar și a componentelor acestui institut. În toate activitățile noastre ne vom ghida după ce înseamnă agenda mediului de afaceri.

AGERPRES: În agenda mediului de afaceri care va fi proporția, cum veți înclina balanța între IMM-uri și corporațiile mari? 

Florin Jianu: Mesajul pe care îl susțin public este de echilibru. Așa cum se regăsește și în programul de guvernare, va exista un program de ajutor de stat care va susține în proporții egale atât microîntreprinderile, cât și întreprinderile mici, dar și întreprinderile mari. Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro și va fi împărțit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero și un milion de euro, 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între un milion și zece milioane de euro și 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Sunt foarte importante atât investițiile străine, dar și investițiile întreprinzătorilor autohtoni. Bineînțeles, direcțiile pe care le-am menționat anterior, acelea de mediu de afaceri și IMM-uri, dar și atragerea de investiții vor fi în egală măsură abordate. Și nu uităm nici componenta de export, pentru că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari care realizează activități de internaționalizare. 

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu InvestRomânia și cu programul de export, din punct de vedere al alocărilor financiare și al măsurilor legislative pe care le aveți în vedere? 

Florin Jianu: Programul de export are mai multe componente. El va fi finanțat corespunzător, vom susține în continuare târgurile cu pavilion de țară, dar și misiunile economice. Ceea ce aducem în plus este un program de internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, un program care, pe modelul programelor naționale, va da posibilitatea directă întreprinzătorilor, pe baza unei aplicații transparente și simple, să meargă în nume propriu fie la un târg internațional fie la o misiune economică. În subsidiar ne propunem, legat de târguri și misiuni economice, ca firmele să-și poată dezvolta propriul brand, să facă un curs de susținere și dezvoltare a internaționalizării sau alte activități necesare pentru o întreprindere pentru a se internaționaliza. Ca de exemplu, un site propriu sau o aplicație online. Le vom da instrumente diverse.

AGERPRES: Una dintre nerealizările mandatului trecut, din lipsă de timp, a fost înființarea Băncii pentru IMM-uri, pe care v-ați dorit-o foarte mult ca un instrument de creștere economică. O veți pune în practică în acest mandat? 
Florin Jianu: Da. Este în Programul de guvernare. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. Ea este o necesitate pentru că toți partenerii, începând de la mediul privat, ne cer o bancă pentru IMM-uri, o bancă pentru dezvoltare. Comisia Europeană cere ca fiecare stat membru să aibă o astfel de bancă. Banca este necesară pentru a ne conecta la realitatea privind finanțările IMM-urilor, dar și realitatea înconjurătoare pentru că, de exemplu, bulgarii au, din decembrie 2015, o astfel de bancă de dezvoltare. Cred că toate aceste lucruri ne obligă să avem o astfel de bancă de dezvoltare care, de altfel, se află în Programul de guvernare.

AGERPRES: Ce intenții aveți în legătură cu Eximbank? Aveți prevăzută o majorare de capital? 
Florin Jianu: Trebuie să avem mai întâi discuțiile tehnice și să vedem dacă decizia luată va fi legată de CEC sau de Eximbank.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanțărilor pentru IMM-uri, care sunt schemele de ajutor și dacă v-ați gândit ca toate acestea să fie puse la un loc, să fie o autoritate care să gestioneze toate finanțările destinate IMM-urilor? 
Florin Jianu: Păstrăm programele naționale. Subliniez că vom deschide foarte repede toate aceste programe naționale pentru că aceasta a fost principala problemă a mediului de afaceri — durata de implementare. Nu conținutul programelor, care a fost foarte bun și foarte bine primit de mediul de afaceri, ci durata de implementare.

Trebuie să subliniez că vom lansa „Programul România Start-up național”, care este cel mai ambițios, cel mai puternic program realizat de după revoluția din 1989. Un program care va finanța 10.000 de start-up-uri anual, cu o sumă de până la 50.000 de euro. Această măsură este cuprinsă în Programul de guvernare. „România Start-up național” a fost prezentat în public. Este un program care va clasa România ca o țară extrem de atractivă pentru dezvoltarea de start-up-uri. Coroborez și cu alte măsuri de debirocratizare, cum ar fi acea deja celebră lege a celor 102 taxe. În această lege sunt 20 de taxe excluse de la Registrul Comerțului și oamenii trebuie să știe că, în acest moment, să îți faci o firmă în România este gratuit. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl ducem fiecărui cetățean român, dar nu numai. Acest mesaj trebuie dus și investitorilor tineri din țările din jurul României, care vor să vină în România să-și dezvolte o afacere. Avem posibilitatea de a deschide o firmă gratuit, impozitarea este una dintre cele mai atractive din regiune, iar când vom avea și programul „România Start-up național” vom avem aproape toate coordonatele de dezvoltare a unei afaceri. De la 1 mai pornim deja acest program. Programul „România Start-up național” va funcționa, cu siguranță, pe întreg mandatul acestui guvern, adică timp de 4 ani. Vrem, de altfel, să-l cuprindem și în Codul economic al României și sunt sigur că toate celelalte partide politice și actori ai vieții politice, economice și sociale vor susține acest tip de program, pentru că va crea noua pătură de întreprinzători.

AGERPRES: Dacă din punct de vedere al înființării start-up-urilor stăm relativ bine ca țară, este o oarecare problemă legată de dezvoltarea, de creșterea lor pe o perioadă mai lungă de trei ani. Ce măsuri intenționați să luați? 

Florin Jianu: Există, desigur, componente de finanțare și, alături de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vom dezvolta un program de susținere a garanției și a creditării pentru IMM-uri. Deja am cerut Ministerului Dezvoltării și Fondurilor Europene să urgenteze deschiderea axelor pe Programul Operațional Regional. Ne uităm foarte atent și pe ceea ce înseamnă educația antreprenorială și, în egală măsură, internaționalizarea, pentru că o firmă pentru a fi competitivă trebuie să înceapă să se internaționalizeze, să înceapă să exporte. Piața românească este o piață limitată, ca de altfel toate piețele naționale din întreaga lume, și atunci trebuie să susținem tot mai mult românii să se internaționalizeze. Vreau să menționez și Programul Operațional „Capital Uman”. Am cerut ministrului delegat al Fondurilor Europene să urgenteze evaluarea apelurilor aflate deja cu proiecte în casă la MFE și să deschidă alte tipuri de program.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanțărilor schemelor de minimis, care sunt primele vești pe care le puteți da întreprinzătorilor? 

Florin Jianu: Avem programul România start-up național cu două miliarde de lei alocate pentru acest an, iar programele naționale vor rămâne cu același buget.

AGERPRES: În ceea ce privește marile companii, care sunt provocările? 

Florin Jianu: Cred că la marile companii trebuie să ajungă acest mesaj de susținere din partea Guvernului României: investițiile companiilor mari sunt necesare în economia românească, de fapt orice tip de investiție, de la cea mai mică investiție în mediul rural, la cea mai mare, este extrem de importantă. Programul de ajutoare de stat pentru companiile mari va continua, iar activitățile noastre privind atragerea de investiții se vor intensifica în perioada următoare atât cu o componentă internă, prin organizarea de caravane de evenimente în toată țara privind atragerea de investiții, dar și prin crearea unui brand puternic de țară care să ducă la alt nivel investițiile străine directe. 

AGERPRES: Fostul ministru al Economiei, Costin Borc, v-a lăsat un proiect de lege privind investitorii individuali, „business angels”. Cum apreciați proiectul lansat în dezbatere publică și care sunt posibilele amendamente din punctul dvs de vedere? 

Florin Jianu: Nu domnul Borc mi-a lăsat mie acel proiect, ci eu i-am lăsat dânsului acel proiect, pentru că a fost proiectul de lege promovat de mine în guvernarea anterioară, în 2014. Atunci a fost trimis către Parlament proiectul „business angels”. A fost votat de Parlament, iar guvernele ulterioare trebuiau să facă un astfel de proiect de ajutor de minimis. Domnul Borc a realizat acest program la sfârșitul mandatului, deși eu, în mod public, am cerut realizarea programului la începutul mandatului și să nu pierdem un an de zile pentru realizarea lui.

În perioada imediat următoare, maximum într-o lună, vom avea adoptat acest proiect și investitorii de tip „business angels” vor avea la capacitatea maximă în implementare această lege. Nu vom pierde timpul, pentru că e legea pe care eu am dus-o în Parlament și la care țin foarte mult. Îmi pare rău că s-a pierdut atât de mult timp pentru implementare. Vă mai dau un exemplu pentru a nu se transmite că am „moștenit” ceva. Am trimis în Parlament în mandatul anterior legea incubatoarelor de afaceri. Guvernul anterior nu a reușit să dea un banal, aș spune eu, ordin de ministru prin care să constituie aceste metodologii pentru realizarea și înființarea unor incubatoare de afaceri. Noi am realizat deja un draft al acestui ordin de ministru. Luni va fi dezbătut în comitetul consultativ. Am vorbit deja și cu colegii de la Programul Operațional Regional pentru că dânșii au o componentă de finanțare în POR pentru incubatoarele de afaceri. Anul trecut a fost un an pierdut pentru colegii de la Ministerul Dezvoltării, care așteptau deja ordinul de ministru, dar care nu a mai venit.

AGERPRES: „Faimosul” formular 088 a fost una dintre problemele mediului de afaceri anul trecut. Prin desființarea acestui formular care sunt efectele benefice aduse? 
Florin Jianu: În primul rând vreau să menționez că ANAF-ul trebuie să lupte susținut și în continuare pentru a stopa evaziunea din TVA. Acest lucru, însă, nu trebuie pus pe umerii întreprinzătorilor corecți pentru că a se ajunge la 40% dintre firme respinse pentru acest cod de TVA nu este benefic cuiva. Vedem în datele statistice de la Registrul Comerțului că anul trecut este primul din ultimii opt ani în care numărul firmelor înființate este mai mic decât al firmelor închise, vorbind de datele pe 11 luni. Vorbind de beneficiile renunțării la acest formular, primul este legat de debirocratizare. Această măsură, și pe mandatul trecut, în celebra comisie de tăiat hârtii era pe primul loc în ceea ce înseamnă cerințele mediului de afaceri. Am rezolvat, noi, într-o săptămână de guvernare eliminarea acestui formular. În al doilea rând, el era menționat ca formă de birocrație suplimentară în Raportul Doing Business. România a coborât, în raportul de anul trecut, aproape 30 de poziții ca urmare a introducerii acestui formular. Deci, România cu siguranța va urca acest număr de poziții plasându-se, din nou, în topul țărilor care pot atrage investiții. În cel mai important rând, eliminarea formularului 088 ușurează viața întreprinzătorilor. ANAF-ul, însă, trebuie să lupte în continuare susținut pentru a opri evaziunea în ceea ce privește neplata TVA, însă trebuie să o facă cu mijloacele interne, să facă „liste negre” cu întreprinzătorii care nu sunt corecți, să își eficientizeze activitatea, inclusiv în relația cu alte autorități ale statului, nu în relația cu întreprinzătorii onești.

AGERPRES: În ceea ce privește mult discutatul subiect referitor la „gaura” de 10 miliarde de lei din buget, credeți că va afecta planurile Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pe anul 2017? 

Florin Jianu: Nu afectează în vreun fel planurile noastre. Proiectele pe care le susținem sunt cuprinse în Programul de guvernare.

AGERPRES: Din punct de vedere al investitorilor care își caută mână de lucru calificată, cum îi veți putea ajuta? 

Florin Jianu: Provin din mediul de afaceri și știu că lipsa muncitorilor calificați în unele domenii se află în top trei probleme ale întreprinzătorilor autohtoni. De aceea, deja am avut o întâlnire cu ministrul delegat pentru Fonduri Europene. Marți, avem programat să ne întâlnim din nou să instituim o schemă pe fonduri europene pentru finanțarea acelui program denumit „România Profesională”. Prin acest program vom susține școlile profesionale tocmai pentru dezvoltarea acelor meserii atât de necesare pe piața forței de muncă — zidari, mecanici, electricieni, sudori,acele meserii care lipsesc în prezent și pentru care există cerere.

AGERPRES: Ne puteți creiona în acest moment cum va fi organizat ministerul, pe departamente, eventual cu un buget estimat pentru anul acesta? 

Florin Jianu: Bugetul nu este încă finalizat. Ce pot spune este că principalele trei direcții ale ministerului nostru sunt legate de mediul de afaceri și IMM-uri, legate de investiții și comerț. Avem pus un accent deosebit pe politicile comerciale pentru că, în 2019, când vom deține președinția Consiliului Uniunii Europene (UE), și foarte multe dintre dosare sunt legate de competitivitate și ministerul nostru joacă un rol foarte important în acest concept. Eu îmi doresc să impunem, ca teme, perioada președinției României la Consiliul UE să fie legată de antreprenoriat, pentru că pentru prima oară după 27 de ani se regăsește antreprenoriatul în denumirea unui minister, dar nu numai în denumire, cât mai ales în abordarea ministerului și aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României, pentru că este o temă neabordată de vreo altă țară până în prezent. România își construiește atuurile tocmai pentru a aborda astfel lucrurile.

AGERPRES: V-ați gândit la niște nume pentru funcțiile de secretar de stat? 

Florin Jianu: Acestea sunt decizii politice, nu pot comunica în acest moment.

Capital.ro

2. Florin Jianu: Toți partenerii ne cer o bancă pentru IMM-uri. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017

„Va exista un program de ajutor de stat care va susţine în proporţii egale atât microîntreprinderile, cât şi întreprinderile mici, dar şi întreprinderile mari. Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro şi va fi împărţit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero şi un milion de euro, 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro”, spune Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, într-un interviu acordat Agerpres.

El a subliniat faptul că România are nevoie să-şi crească masa întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi a firmelor medii şi mari care realizează activităţi de internaţionalizare. Întrebat despre realizarea unui bănci pentru IMM-uri, Florin Jianu a explicat că înfiinţarea unei astfel de instituţii va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. „Este o necesitate pentru că toţi partenerii, începând de la mediul privat, ne cer o bancă pentru IMM-uri, o bancă pentru dezvoltare. Comisia Europeană cere ca fiecare stat membru să aibă o astfel de bancă. Banca este necesară pentru a ne conecta la realitatea privind finanţările IMM-urilor, dar şi realitatea înconjurătoare pentru că, de exemplu, bulgarii au, din decembrie 2015, o astfel de bancă de dezvoltare. Cred că toate aceste lucruri ne obligă să avem o astfel de bancă de dezvoltare care, de altfel, de se află în Programul de guvernare”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

Romaniatv.net

3. Florin Jianu: Aş vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de ţară în preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va lansa în luna mai Programul „România Start-up național”, „cel mai ambițios și cel mai puternic program realizat de după Revoluția din 1989” și își propune să impună antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României la Consiliul Uniunii Europene, a declarat ministrul de resort, Florin Jianu.

Acesta a subliniat că prioritățile ministerului nou înființat vor fi cele ale mediului de afaceri și a atras atenția că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari ce realizează activități de internaționalizare.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri susține că Programul de export va fi finanțat „corespunzător”, în timp ce banca pentru IMM-uri, „o necesitate pentru toți partenerii”, va fi înființată în trimestrul al treilea al acestui an.

Jianu a mai vorbit în interviu despre atragerea investițiilor străine în economie, dar în egală măsură și pe cele ale întreprinzătorilor autohtoni, precum și despre programul de susținere a școlilor profesionale pentru dezvoltarea unor meserii „atât de necesare pe piața forței de muncă”, arată Agerpres.

„Primul act administrativ semnat de mine ca ministru a fost constituirea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat. În Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat avem un număr de peste 50 de organizații ale mediului de afaceri. În organigramă, acest comitet consultativ se află imediat sub poziția de ministru, așa încât toate actele normative, toate acțiunile noastre vor fi decise în cadrul acestui comitet. Întâlnirile Comitetului consultativ vor avea o frecvență lunară.

Pe de altă parte, redeschidem Institutul de Comerț Exterior ca parteneriat public-privat, un upgrade a ceea ce înseamnă Consiliul pentru Export în acest moment, o eficientizare și a activității, dar și a componentelor acestui institut. În toate activitățile noastre ne vom ghida după ce înseamnă agenda mediului de afaceri.

Ajutor de stat de jumătate de miliard de euro

Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro și va fi împărțit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero și un milion de euro, 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între un milion și zece milioane de euro și 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Sunt foarte importante atât investițiile străine, dar și investițiile întreprinzătorilor autohtoni. Bineînțeles, direcțiile pe care le-am menționat anterior, acelea de mediu de afaceri și IMM-uri, dar și atragerea de investiții vor fi în egală măsură abordate. Și nu uităm nici componenta de export, pentru că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari care realizează activități de internaționalizare.

Trebuie să subliniez că vom lansa ‘Programul România Start-up național’, care este cel mai ambițios, cel mai puternic program realizat de după revoluția din 1989. Un program care va finanța 10.000 de start-up-uri anual, cu o sumă de până la 50.000 de euro. Această măsură este cuprinsă în Programul de guvernare. ‘România Start-up național’ a fost prezentat în public. Este un program care va clasa România ca o țară extrem de atractivă pentru dezvoltarea de start-up-uri. Coroborez și cu alte măsuri de debirocratizare, cum ar fi acea deja celebră lege a celor 102 taxe. În această lege sunt 20 de taxe excluse de la Registrul Comerțului și oamenii trebuie să știe că, în acest moment, să îți faci o firmă în România este gratuit. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl ducem fiecărui cetățean român, dar nu numai. Acest mesaj trebuie dus și investitorilor tineri din țările din jurul României, care vor să vină în România să-și dezvolte o afacere. Avem posibilitatea de a deschide o firmă gratuit, impozitarea este una dintre cele mai atractive din regiune, iar când vom avea și programul ‘România Start-up național’ vom avem aproape toate coordonatele de dezvoltare a unei afaceri. De la 1 mai pornim deja acest program.

Programul „România Start-up național” va funcționa, cu siguranță, pe întreg mandatul acestui guvern, adică timp de 4 ani. Vrem, de altfel, să-l cuprindem și în Codul economic al României și sunt sigur că toate celelalte partide politice și actori ai vieții politice, economice și sociale vor susține acest tip de program, pentru că va crea noua pătură de întreprinzători

Adevarul.ro

4. Premierul Grindeanu a prezentat primele cifre privind bugetul pe 2017. Ce spun analiştii eonomici

Guvernul condus de Sorin Grindeanu va construi un buget de stat pentru acest an bazat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit de numai 2,95% din PIB, indicatori economici pe care cei mai mulţi analişti îi consideră supraestimaţi.

Cu venituri bugetare de 253,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 277,2 miliarde de lei, deficitul bugetar nu va depăşi în acest an 3% din Produsul Intern Brut (PIB), a dat asigurări premierul Sorin Grindeanu, la o televiziune de ştiri. Mai mult, premierul a arătat că Produsul Intern Brut va depăşi 800 de miliarde de lei în acest an şi vor fi aproximativ 180.000 de noi locuri de muncă, precizând că toate aceste date au fost prognozate incluzând măsurile pe care Guvernul le-a adoptat în şedinţa de săptămâna trecută în şedinţă. Datele prezentate de şeful Executivului sunt considerate prea optimiste de cei mai mulţi dintre analiştii economici. Grindeanu a mai spus că este interesat şi de respectarea angajamentelor luate de România ca stat membru al NATO, respectiv 2% din PIB trebuie să meargă către Armată.

„Apropo de cadrul macroeconomic, vorbim pentru anul 2017 de un PIB de 815 miliarde, vorbim de o creştere economică de 5,2%, vorbim de o inflaţie de 1,4% şi vorbim de aproximativ 180.000 de locuri noi de muncă. Avem venituri (…) pentru anul 2017 de 253,1 miliarde de lei, iar cheltuielile de 277,2 miliarde de lei. E o diferenţă de 24,1% între venituri şi cheltuieli, ceea ce înseamnă sub 3% deficit, 2,95%“, a declarat premierul Sorin Grindeanu. Astfel, potrivit datelor prezentate de premier, veniturile ar urma să se ridice în acest an la 31% din PIB, iar cheltuielile – la 34% din PIB. Armata primeşte 2% din PIB Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că aceste prognoze au fost făcute incluzând măsurile luate de Guvern săptămâna trecută în şedinţă şi care „sunt conforme cu programul de guvernare pe care oamenii l-au votat“.

„Sunt date la zi incluzând măsurile pe care le-am luat în urmă cu o săptămână, sunt date furnizate de către Comisia Naţională de Prognoză. Pornind de la aceste date, avem venituri şi avem cheltuieli“, a subliniat Grindeanu. Şeful Executivului a precizat, de asemenea, că angajamentele pe care România le-a luat ca ţară membră NATO trebuie respectate şi anume ca 2% din PIB să meargă către Armată, arătând că respectarea angajamentelor „sunt lucruri care nu vor fi negociate“, România dând astfel dovadă de seriozitate în faţa partenerilor săi. „Astea sunt lucruri pe care nu le negociem şi n-o să le negociem.

Sunt lucruri la care noi, ca ţară, dincolo de cine conduce Guvernul, dincolo de cine e preşedinte sau ministru al Finanţelor, trebuie să le respectăm. Aşa dovedim seriozitate şi suntem priviţi ca parteneri serioşi. Dacă ne schimbăm de la o lună la alta sau de la un Guvern la altul, atunci nu o să fim respectaţi“, a punctat Grindeanu. Şi liderul PSD Liviu Dragnea a prezentat unele aspecte ale bugetului de stat pe 2017. El a precizat duminică,la un post de televiziune, că bugetul Administraţiei Prezidenţiale, al Senatului şi Camerei deputaţilor, dar şi al SRI, SIE şi al altor instituţii, cu excepţia ministerelor, vor fi reduse cu aproximativ 20%, arătând că în 2017 trenuie că „chivernisim“ mai bine banii. Grindeanu a mai spus că bugetul de stat pe 2017 va fi trimis în Parlament până la 25 ianuarie. „Noi încercăm în jurul datei de 25, poate chiar o zi, două mai repede să trimitem bugetul spre Parlament“, a declarat şeful Executivului.

Ce spun analiştii Analiştii economici susţin că economia românească va creşte cu mai puţin de 4% în acest an, ritm temperat faţă de nivelul din 2016, în contextul în care consumul, cel mai important motor economic al anului trecut, îşi va reduce viteza, impactul relaxării fiscale fiind mai slab. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, estimează un avans de 3,7% al PIB în 2017. „Explicaţia pentru această estimare este simplă: este greu de crezut că vom mai avea stimuli fiscali de amploarea celor din 2016. Creşterea economică din 2016 s-a bazat pe un amplu program de reduceri de taxe şi pe creşterea accelerată a consumului“, a declarat recent Dumitru. Măsurile anunţate recent de Guvern vor creşte deficitul bugetar. Ionuţ Dumitru, a declarat că măsurile adoptate de Guvern referitoare la majorările salariale ale bugetarilor, creşterea punctului de pensie etc vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB, fiind depăşită ţinta de 3% din PIB.

Analistul economic Aurelia Dochia a explicat, pentru Mediafax, că acest lucru înseamnă că vor creşte costurile de împrumut al statului, iar românii vor avea de achitat o notă de plată din ce în ce mai mare. „Am primit nişte bani astăzi, iar mâine trebuie să-i returnăm, plus dobânda. Adică vom avea venituri disponibile mai mari acum, după ce primim banii împrumutaţi, dar în perioadele următoare acestea sunt mai mici. Este o deplasare în timp a fluxului de venituri pe care bugetul Statului îl are“, a declarat, pentru Mediafax, Aurelian Dochia.

5.   Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 12% în 2016, ajungând la 4.181 de euro pe cap de locuitor

România a înregistrat în 2016 o putere medie de cumpărare sau un venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creştere cu 12% faţă de 2015, şi rămâne pe locul 33 în clasamentul european, potrivit unui studiu publicat miercuri.

Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015, potrivit studiului GfK “Puterea de cumpărare în Europa 2016″.

Potrivit cercetării, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa).

Judeţele aflate în top zece sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba, cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România. Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa). La nivel european, venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK.

Cea mai mare putere medie de cumpărare este în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina, se mai arată în studiu. Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creştere a accelerat la 13,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Creşterea salariilor a accelerat începând cu ultimele luni ale anului 2015, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar. De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari. Pentru 2016, prognozele oficiale arată că venitul mediu brut lunar din sectorul bugetar a fost cu 3% mai mare decât câştigul brut din sectorul concurenţial, care include companiile.

Digi24.ro, News.ro

6. Guvernul se va împrumuta echivalentul a 15 miliarde euro în 2017

Ministerul Finanţelor va împrumuta circa 50 miliarde lei de pe piaţa internă şi 3 miliarde euro de pe piaţa externă în 2017, nivel similar cu cel din 2016.

Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, spune că avem nevoie de rezerva în valută de la Trezorerie pentru a ne proteja de riscuri, potrivit News.ro.

Ministerul Finanţelor ar putea împrumuta în acest an în jur de 50 miliarde lei de pe piaţa internă şi circa 3 miliarde euro din emisiuni externe de obligaţiuni, niveluri similare cu cele de anul trecut, a declarat marţi, la o conferinţă organizată la Viena, directorul direcţiei de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, care le-a spus investitorilor că România are nevoie de un buffer important de lichiditate în Trezorerie pentru a se proteja de fluctuaţiile pieţei de împrumut.

Pentru 2016,  programul de împrumuturi al României a presupus atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă, faţă de 38,6 miliarde lei în 2015, pe fondul creşterii puternice a deficitului bugetar, la 2,6% din produsul intern brut (PIB).

În plus, Ministerul Finanţelor a împrumutat, în 2016, 3,25 miliarde euro prin emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe. 

Pentru 2017, noul guvern a anunţat că va menţine deficitul bugetar în limita plafonului de 3% din PIB prevăzut de tratatele europene şi a exclus un nou acord cu instituţiile internaţionale, precum cel din 2009, mizând tocmai pe banii aflaţi în Trezorerie. 

Un nivel al deficitului bugetar de 3% din PIB înseamnă circa 24 miliarde lei (5,4 miliarde euro), în condiţiile în care valoarea PIB este estimată la 815 miliarde lei (180 miliarde euro) pentru 2017. 

„Există rezervele necesare în Trezorerie pentru a avea acoperită buna funcţionare. Nu există perspectiva creşterii deficitului, care să genereze o sarcină pe serviciul public în perioada următoare”, a spus sâmbătă ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. 

Însă şeful Trezoreriei a explicat marţi, în faţa investitorilor internaţionali prezenţi la Viena, că bufferul – sau rezerva – din Trezorerie este pentru protejarea bugetului în caz de fluctuaţii mari pe pieţele de capital sau fluctuaţii valutare, care pot provoca creşteri bruşte ale costurilor împrumuturilor statului. 

Rezerva este necesară mai ales că România a devenit tot mai prezentă pe marile pieţe de capital, după ce titlurile de stat româneşti au fost incluse, în iulie 2014, într-un indice internaţional – GBI-EM Global Diversified Investment Grade.

„Trebuie să înţelegi felul în care acţionează grupurile de investitori pentru a te putea proteja. Pentru noi, în acest context, a fost foarte benefic faptul că am început să construim un buffer în valute forte”, a spus Nanu. 

Buffer-ul sau rezerva în valută din Trezorerie era la finalul lunii mai 2016 de 5,9 miliarde euro, potrivit unor date publicate de Ministerul Finanţelor, iar potrivit unor declaraţii oficiale se află la un nivel similar şi în prezent. 

Intrarea titlurilor de stat româneşti în indicele internaţional i-a făcut pe mulţ investitori străini să investească în datoria statului român.

„A fost o schimbare uriaşă pentru noi. Într-o singură lună am ajuns de la o pondere a investitorilor străini (în titlurile de stat româneşti) de 5% la o pondere de circa 25%. Binenînţeles, acest lucru a adus multe beneficii, dar şi mai multă volatilitate, când piaţa se mişcă”, a afirmat Nanu, la conferinţa Euromoney de la Viena. 

Oficialul a mai spus că includerea titlurilor de stat româneşti a sporit şi riscurile financiare pentru România. 

„A sporit riscurile de refinanţare a crescut riscul unor evenimente la data scadenţei”, a mai spus şeful Trezoreriei.

7. Vânzări record pentru Dacia la nivel mondial

Vânzările de autoturisme noi Dacia la nivel mondial au crescut cu 6,1% în 2016, la un nivel record de 542.542 de unităţi, de la 511.501 unităţi în 2015, potrivit datelor publicate marţi de proprietarul mărcii, grupul francez Renault, scrie News.ro.

În cazul vehiculelor comerciale uşoare, Dacia a consemnat o creştere de 5,7% a vânzărilor, de la 39.438 de unităţi în 2015 la 41.677 de unităţi în 2016.

În acest fel, vânzările totale ale Dacia au avansat cu 6% în 2016, de la 550.939 de vehicule în urmă cu un an la 584.219 unităţi în 2016.

În Europa, vânzările de vehicule ale mărcii Dacia au urcat cu 10,8%, la un nivel record de 415.010 vehicule.

Grupul Renault a înregistrat o creştere record a vânzărilor globale în 2016, de 13,3%, la 3,18 milioane de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. În Europa, avansul a fost de 11,8%, la 1,8 milioane de vehicule.

Atât marca Renault cât şi marca Dacia au consemnat anul trecut vânzări record de vehicule la nivel global, se arată în comunicatul grupului.

Marca Renault a obţinut în 2016 o creştere de 14,2% a înmatriculărilor de vehicule (autoturisme şi vehicule comericale uşoare) la nivel mondial, la 2,48 milioane de unităţi. În cazul autoturismelor, livrările au urcat cu 14,5%, la 2,1 milioane de unităţi. În Europa, Renault a devenit a doua cea mai bine vândută marcă, după o creştere de 12,1% a înmatriculărilor, la 1,39 milioane de vehicule.

Pe piaţa din Franţa, grupul Renault a obţinut cele mai bune performanţe ale vânzărilor din ultimii cinci ani. Renault şi-a îmbunătăţit poziţia de lider a brandului, cu o cotă de 22,3% pe piaţa autoturismelor şi vehiculelor comerciale uşoare, în timp ce vânzările Dacia au atins un nivel record de 112.000 de unităţi. Dacia s-a plasat în acest fel pe poziţai a patra în funcţie de vânzările către automobiliştii privaţi.

La nivel internaţional, comunicatul menţionează că Dacia şi Renault ocupă primele două poziţii pe piaţa din Maroc, înmatriculările grupului avansând cu 22,5%, ceea ce i-a conferit o cotă de piaţă de 37,8%.

Pentru 2017, grupul Renault anticipează o creştere a pieţei auto mondiale cu 1,5%-2% comparativ cu 2016. Pentru piaţa europeană, grupul estimează un avans de 2% şi un ritm similar în Franţa. În aceste condiţii, Renault se aşteapă la o creştere sustenabilă a vânzărilor şi cotei de piaţă a grupului atât în Europa cât şi în restul lumii.