Revista presei din data de 07.11.2017

Revista presei din data de 07.11.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Antena3.ro.
  1. Ambasadorul SUA: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova este în fața României în ceea ce privește climatul de business.
Euractiv.ro.
  1. Klemm: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova e înaintea României în privinţa climatului de business.
Stiripesurse.ro.
  1. Marius Nica anunţă începerea primelor finanţări prin programul Start-Up Nation.
Bursa.ro.
  1. EUGEN TEODOROVICI: “Guvernul nu ar trebui să modifice Codul fiscal prin ordonanţă de urgenţă”.
Digi24.ro.
  1. Avertisment din partea patronilor: Urmează concedieri!

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Adevarul.ro.
  1. INS: Câştigul salarial mediu net a fost cu 12 lei mai mare în septembrie, de 2.376 lei.
  2. Cine profită şi cine pierde din impozitul de 1% pe cifra de afaceri.
Agerpres.ro.
  1. Contribuția agriculturii în PIB-ul României a crescut cu 123% în perioada 2007 – 2016 (secretar de stat).
  2. România, prezentă cu 50 de expozanți la târgul de turism de la Londra; logo-ul Centenarului, promovat alături de brandul de țară. 
  3. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 333,8 milioane lei, până la 31 octombrie 2017.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Antena3.ro

1. Ambasadorul SUA: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova este în fața României în ceea ce privește climatul de business

Un raport realizat de Banca Mondială, publicat zilele trecute, arată că Republica Moldova se află în fața României în ceea ce privește climatul de business, ceea ce este îngrijorător, a declarat, vineri, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, la evenimentul „Topul Național al Firmelor Private din România”.

„Un raport publicat acum câteva zile de Banca Mondială privind climatul de business nu doar în România, ci în toate țările din lume, arată că unele țări și-au îmbunătățit poziția, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este acum cu puțin mai sus decât România în ceea ce privește abilitatea țării și a companiilor de a face operațiuni aici și a se bucura de un mediu favorabil. Faptul că Republica Moldova are o poziție mai bună decât România este un lucru care pe mine m-ar îngrijora”, a spus Hans Klemm.

Euractiv.ro

2. Klemm: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova e înaintea României în privinţa climatului de business

Un raport realizat de Banca Mondială, publicat zilele trecute, arată că Republica Moldova se află în fața României în ceea ce privește climatul de business, ceea ce este îngrijorător, a declarat vineri ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.

“Un raport publicat acum câteva zile de Banca Mondială privind climatul de business nu doar în România, ci în toate țările din lume, arată că unele țări și-au îmbunătățit poziția, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este acum cu puțin mai sus decât România în ceea ce privește abilitatea țării și a companiilor de a face operațiuni aici și a se bucura de un mediu favorabil. Faptul că Republica Moldova are o poziție mai bună decât România este un lucru care pe mine m-ar îngrijora”, a spus Klemm, la evenimentul “Topul Național al Firmelor Private din România”, relatează Agerpres.

Precizând că IMM-urile sunt coloana vertebrală a oricărei economii, Hans Klemm a povestit că, atunci când a stat de vorbă cu reprezentanții IMM-urilor din mai multe zone ale țării, aceștia i-au spus că principalele obstacole pe care le văd în calea dezvoltării sunt infrastructura, accesul la piață și forța de muncă.

“Oameni precum Thomas Edison, Henry Ford și, recent, David Packard sau Steve Jobs, care au devenit lideri în business, au început de jos, pe cont propriu, într-un garaj, dar au dus inițiativa lor cu spirit antreprenorial, au devenit lideri de companii mari. Nu am niciun dubiu că și în această sală există acest potențial și aici este, poate, viitorul Steve Jobs”, le-a spus ambasadorul întreprinzătorilor din sală.

Stiripesurse.ro

3. Marius Nica anunţă începerea primelor finanţări prin programul Start-Up Nation

Săptamâna aceasta încep primele finanţări prin programul Start-Up Nation, a anunţat ministrul fondurilor europene, Marius Nica, la Gala Topului Naţional al Firmelor Private din Romania. El a mai precizat că, de ieri, a început şi procesul de modificare a legislaţiei privind stabilirea neregulilor şi a fraudelor în sistemul de gestionare a fondurilor europene, conform romania-actualitati.ro.

“Astăzi am lansat un alt element central pentru antreprenoriat, Programul Naţional de Dezvoltare a Antreprenoriatului, o schemă de finanţare, 130 de milioane de euro pentru incubatoare, loc în care UAT-urile, IMM-urile, universităţile pot crea acel ecosistem dezvoltării activităţii IMM-urilor.

A venit o propunere de suplimentare a bugetului alocat programului de IMM-uri în cadrul programului operaţional regional şi, începând de săptămâna viitoare, 330 de milioane de euro vor fi alocaţi suplimentar acestui sector în vederea semnării contractelor de finanţare”, a spus Marius Nica.

Bursa.ro

4. EUGEN TEODOROVICI: “Guvernul nu ar trebui să modifice Codul fiscal prin ordonanţă de urgenţă”

Modificările la Codul fiscal trebuie discutate şi aprobate în Parlament, prin lege, a declarat, ieri, senatorul PSD Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe, la evenimentul “Topul Naţional al Firmelor Private din România”.

“Eu n-am lucrat la programul de guvernare, nu am fost atât de calificat. Îmi doresc ca astăzi, în Guvern, să nu se aprobe prin Ordonanţă de Urgenţă modificarea Codului fiscal. Este nevoie de un proiect de lege, discutat în cele două comisii de specialitate din Parlament şi la final de an să venim cu o formă care într-adevăr să ajute economia. Nu ştiu de ce concurăm cu noi. De ce să fac zero impozitul pe dividende, când avem 5%? Cineva în Europa are 0%? Nimeni. Cineva din piaţă a cerut să fie zero? Nimeni. Renunţ la nişte fonduri la bugetul de stat care vin din cei 5% din dividende benevol. Trebuie lăsate orgoliile la o parte şi văzut doar interesul naţional, indiferent de culoarea politică din Parlament sau din altă parte”, a susţinut senatorul social-democrat, citat de Agerpres.
     Potrivit acestuia, România are o mare problemă legată de lipsa forţei de muncă, iar soluţia ar putea fi un parteneriat cu Republica Moldova pentru a aduce oameni de acolo.

“I-am propus domnului premier, atunci când eram consilier onorific – în ţara asta nu poţi nici măcar benevol să lucrezi, eram consilier onorific, benevol – în ceea ce priveşte forţa de muncă, i-am spus primului ministru să încheie, aşa cum Polonia încheie cu Ucraina un acord bilateral, în baza căruia două milioane de oameni din Ucraina vin să lucreze în Polonia. De ce nu facem şi noi asta cu Moldova, spre exemplu?”, a arătat Teodorovici. 

El i-a răspuns ambasadorului SUA, Hans Klemm, care a spus anterior, în acelaşi eveniment, că ar trebuie să ne îngrijoreze că Republica Moldova este înaintea României în ceea ce priveşte climatul de business, într-un top al Băncii Mondiale: “Nu mă îngrijorează că Moldova a crescut peste România, mă îngrijorează ce se întâmplă în România”. 

Ţara noastră poate atrage toate fondurile europene disponibile, însă piaţa internă nu este pregătită pentru o astfel de infuzie de bani, consideră Teodorovici. 

“România poate aduce în trei ani 23 de miliarde de euro, adică toţi banii europeni, numai că, din păcate, piaţa nu poate să susţină o astfel de infuzie de bani europeni, pentru că nu mai este forţă de muncă, materia primă dispare, pentru că dispar cei care produc. Dar România poate, printr-o schimbare simplă de abordare. Banul european este o sursă sigură”, a arătat senatorul. 

În opinia sa, Guvernul nu trebuie să stabilească salariul minim pentru mediul privat. 

“În ceea ce priveşte salariul minim, în zona publică eu pot să îl impun, dar în zona privată eu trebuie să stimulez ca salariul să nu scadă sub acest nivel. Privatul nu trebuie presat, el trebuie să găsească un mediu în care să se dezvolte. Noi avem, ca ţară, din păcate, extrem de multe piedici”, a explicat el.  

Digi24.ro

5. Avertisment din partea patronilor: Urmează concedieri!

Mulţi dintre patroni spun că vor face concedieri, pentru că nu vor putea suporta financiar cresterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei de anul viitor. Avertismentul a fost transmis vineri de fostul ministru Florin Jianu, în prezent președintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR). Reprezentanţii întreprinzătorilor spun că schimbarea peisajului fiscal va crea cele mai mari probleme firmelor din mediul rural, din cauza lipsei de informare. 

Aproape 83% dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR) nu au capacitatea de a mări salariul minim, iar 60% vor disponibiliza oameni, ca urmare a acestei măsuri, a declarat, vineri, Florin Jianu, președintele Consiliului, la evenimentul Topul Național al Firmelor Private din România.

„Săptămâna aceasta am aplicat un chestionar la care au răspuns în jur de 400 de întreprinzători și datele arată că 82,9% dintre ei spun că nu au capacitatea de a mări salariul minim, 60% vor disponibiliza oameni ca urmare a acestei măsuri și peste 90% au spus că posibilitatea lor maximă de a mări salariul minim este de 100 de lei”,a anunțat Jianu.

Potrivit acestuia, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat va bulversa mediul de afaceri, întrucât vor trebui schimbate șase milioane de contracte, atât în mediul public, cât și în mediul privat.

„S-a spus că se mută contribuțiile de la angajator la angajat, de fapt rămâne un procent și la angajator. Unele dintre salarii vor scădea. Am făcut calcule aritmetice și pentru 90% dintre IMM-uri această trecere a contribuțiilor va însemna costuri salariale suplimentare. Deci salariile nu cresc, ci dimpotrivă“, a continuat președintele Consiliului pentru IMM-uri.

Potrivit acestuia, Guvernul anunță noi și noi măsuri, iar mediul de afaceri nici măcar nu apucă să analizeze efectele fiecărei măsuri, că aceasta este modificată.

„Nu mai putem ține pasul, la propriu. Săptămâna trecută pregătiserăm o analiză de impact pentru taxa de solidaritate de 2%. A ieșit Guvernul și a modificat-o, a rebotezat-o și i-a mărit cuantumul. Chiar nu mai putem să ținem pasul. Nici nu mai știu cum se numește noua taxă, dar cert este că crescut de la 2% la 2,25%”, a susținut Jianu.

În opinia sa, fiecare măsură fiscală ar trebui discutată cu mediul de afaceri cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.

Guvernul se reuneşte vineri, într-o şedinţă extraordinară în care urmează să adopte modificări la Codul fiscal. Se află pe ordinea de zi proiectele care transferă contribuţiile sociale în sarcina angajaţilor şi care instituie taxa de solidaritate pentru angajatori. Angajații vor achita contribuții de 35% pentru șomaj și sănătate, iar companiile doar o taxă de 2,25%, denumită contribuție asiguratoare pentru muncă. 

În acelaşi timp, creşte şi salariul minim, potrivit unui proiect de HG al Ministerului Muncii. Asta înseamnă că firmele vor trebui să mărească salariile angajaţilor la 1.900 de lei, potrivit legii, şi nu pentru că productivitatea creşte.

În aceleași timp, scade și contribuția la Pilonul II, de la 5,1% la 3,7%.

Companiile ale căror cifre de afaceri nu depăşesc un milion de euro vor plăti impozit pe cifra de afaceri, şi nu pe venit, cum se întâmplă în prezent. 

Puteți vizita aici toate aparițiile în presă ale CNIPMMR:

  1. https://www.antena3.ro/actualitate/social/ambasadorul-sua-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-ca-moldova-este-in-fata-romaniei-in-ceea-ce-priveste-440725.html
  2. http://www.euractiv.ro/economic/klemm-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-ca-moldova-e-inaintea-romaniei-in-privinta-climatului-de-business-9255
  3. http://obiectivvaslui.ro/topul-judetean-al-firmelor-stelele-economiei-vasluiene-au-fost-premiate/
  4. http://www.mediafax.ro/politic/ambasadorul-sua-la-bucuresti-romania-a-coborat-sub-moldova-in-clasamentul-usurintei-cu-care-se-fac-afaceri-16806664
  5. http://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/klemm–un-raport-al-bancii-mondiale-privind-climatul-de-afaceri-arata-ca-r–moldova-a-depasit-romania-475737
  6. http://www.stiripesurse.ro/marius-nica-anunta-inceperea-primelor-finantari-prin-programul-start-up-nation_1229381.html
  7. http://www.bursa.ro/eugen-teodorovici-guvernul-nu-ar-trebui-sa-modifice-codul-fiscal-prin-ordonanta-de-urgenta-334541&s=print&sr=articol&id_articol=334541.html
  8. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/avertisment-din-partea-patronilor-urmeaza-concedieri-822324
  9. https://www.stiridinbucovina.ro/tag/florin-jianu/
  10. http://www.radiocraiova.ro/peste-200-de-firme-premiate-in-cadrul-topului-national-al-firmelor-private-din-romania/
  11. http://www.amosnews.ro/cea-de-25-editie-topului-national-al-firmelor-private-din-romania-2017-11-03
  12. http://www.zf.ro/profesii/patronatul-firmelor-mici-si-mijlocii-60-dintre-antreprenori-vor-face-concedieri-daca-salariul-minim-creste-la-1-900-de-lei-brut-16807962
  13. https://www.europalibera.org/a/28835059.html
  14. https://www.caleaeuropeana.ro/ambasadorul-sua-avertizeaza-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-faptul-ca-republica-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business/
  15. http://www.ziare.com/cluj-napoca/stiri-actualitate/ambasadorul-sua-la-bucuresti-romania-a-coborat-sub-moldova-in-clasamentul-usurintei-cu-care-se-fac-afaceri-7025026
  16. http://www.capital.ro/jianu-60-dintre-imm-uri-vor-disponibiliza-oameni-daca-va-creste-salariul-minim.html
  17. http://www.vremeanoua.ro/compania-vasluiana-gaz-est-sa-din-nou-pe-podiumul-national
  18. http://www.comisarul.ro/articol/jianu-60-dintre-imm-uri-vor-disponibiliza-oameni-d_917053.html
  19. http://www.financialmarket.ro/afacerea-ta/marketing/topul-national-al-firmelor/
  20. https://www.replicaonline.ro/topul-firmelor-din-romania-solid-house-pe-locul-i-la-categoria-intreprinderi-mici-335027/
  21. https://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-11-04/Topul+National+al+Firmelor+Private+din+Romania
  22. http://romaniaregional.ro/2017/11/03/peste-200-de-firme-premiate-in-cadrul-topului-national-al-firmelor-private-din-romania/
  23. https://cursdeguvernare.ro/topul-firmelor-antreprenorii-performanti-pe-anul-2016-ii-invita-pe-decidenti-in-economia-reala.html
  24. http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ambasadorul-hans-klemm-a-participat-la-gala-topul-national-al-firmelor-private-din-romania-acesta-i-a-felicitat-si-incurajat-pe-antreprenorii-romani-642894.html
  25. http://foto.agerpres.ro/index.php?i=10443737
  26. http://www.startupcafe.ro/taxe/doing-business-romania-moldova-afaceri.htm
  27. https://www.stiridinbucovina.ro/tag/topul-national-al-firmelor-private-din-romania/
  28. http://www.caleaeuropeana.ro/ambasadorul-sua-avertizeaza-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-faptul-ca-republica-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business/
  29. http://www.romania-actualitati.ro/m_nica_incep_primele_finantari_prin_programul_start_up_nation-109035
  30. https://b1.ro/stiri/economic/roadele-guvernarii-psd-republica-moldova-depaseste-romania-in-privinta-mediului-de-afaceri-203590.html
  31. https://www.activenews.ro/economie/Mediul-de-afaceri-din-Romania-bulversat-de-masurile-guvernului.-Avertisment-din-partea-patronilor-%E2%80%9EUrmeaza-concedieri-147238
  32. http://ziaruldeiasi.ro/stiri/klemm-faptul-ca-moldova-are-o-pozitie-mai-buna-decat-romania-pe-mine-m-ar-ingrijora–174171.html
  33. http://www.beck.ro/2017/11/03/presedintele-cnipmmr-60-dintre-imm-uri-vor-disponibiliza-oameni-daca-va-creste-salariul-minim/#.WgBjDluCyUk
  34. http://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/ce-l-ar-ingrijiora-pe-ambasadorul-sua-daca-ar-fi-roman-822381
  35. https://www.cotidianul.ro/apelul-unui-pesedist-scandalul-momentului/
  36. http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/ambasadorul-sua-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-ca-r-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business-1487864
  37. http://bani.md/ambasadorul-sua-la-bucuresti-este-ingrijorator-faptul-ca-r-moldova-este-in-fata-romaniei-in-clasamentul-doing-business—99863.html
  38. http://maramedia.ro/masuri-avertisment-din-partea-patronilor-urmeaza-concedieri
  39. https://www.money.ro/anuntul-facut-de-ambasadorul-sua-republica-moldova-este-inaintea-romaniei/
  40. http://unimedia.info/stiri/un-senator-roman-propune-incheierea-unui-contract-cu-republica-moldova–care-sa-furnizeze-forta-de-munca-in-romania-142273.html
  41. http://www.ziarulnational.md/ambasadorul-sua-la-bucurest-avertizeaza-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-faptul-ca-r-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business/
  42. http://revista22online.ro/70267096/avertismentul-patronilor-creterea-salariului-minim-pe-economie-va-duce-la-concedieri.html
  43. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-22092547-senator-psd-oamenii-stat-trebui-aiba-aceeasi-temere-poate-cei-din-privat-isi-pot-pierde-locul-munca-daca-nu-fac-treaba-ministrul-imm-urilor-trebuit-dea-demisia-cand-adoptat-split-tva-guvern.htm
  44. http://observator.ro/galerie-foto-solid-house-pe-primul-loc-topul-firmelor-constantene-415233.html


Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. INS: Câştigul salarial mediu net a fost cu 12 lei mai mare în septembrie, de 2.376 lei

Câştigul salarial mediu nominal net a crescut în luna septembrie faţă de luna precedentă cu 12 lei, ajunâng la 2.376 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari au fost în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

Faţă de august, câştigul salarial mediu net a crescut astfel cu 0,5%, iar comparativ cu luna septembrie a anului precedent, el s-a majorat cu 13,5%.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta a fost în luna septembrie 2017 de 3.305 lei, cu 0,5% mai mare decât în luna august 2017. Unde a crescut şi unde a scăzut netul                                         

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 15,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 6,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei; între 3,5% şi 4,5% în fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,0% şi 3,0% în fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, telecomunicaţii, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,4% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 2,0% şi 5,0% în industria metalurgică, fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi aeriene, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun.

2. Cine profită şi cine pierde din impozitul de 1% pe cifra de afaceri

Modificările la Codul Fiscal pe cale de a fi adoptate de Guvern prevăd că firmele cu afaceri sub un milion de euro (faţă de 500.000 de euro în prezent) vor fi încadrate în categoria microîntreprinderi şi vor datora impozit de 1% din cifra de afaceri, în loc de impozit pe profit de 16%. Mai multe tipuri de companii vor câştiga din această schimbare, dar cel mai mult vor profita firmele de consultanţă şi management, consideră chiar un consultant.

În prezent, firmele încadrate în categoria microîntreprinderi trebuie să aibă venituri din diferite activităţi, în afară de cele de consultanţă şi managament, de peste 80% din veniturile totale. Adică doar maxim 20% din venituri să vină din consultanţă şi management. În acest sens, firmele care acum realizează majoritatea veniturilor exclusiv din consultanţă şi management nu se încadrează în acest procent de 20%, deci au de plătit 16% din profit.

În modificările pe care vrea Guvernul să le aducă la Codul Fiscal, procentul respectiv este eliminat, ceea ce înseamnă că şi firmele care se ocupă exclusiv de consultanţă şi management se vor putea încadra la microîntreprinderi şi vor plăti doar 1% din cifra de afaceri. Însă la acest tip de firme, profitul este cu puţin mai mic decât cifra de afaceri, întrucât costurile sunt mult mai mici decât la o firmă de producţie.   „În consultanţă, o firmă poate să aibă profit şi de 100%, dacă nu are cheltuieli. Atunci, în loc să plătească 16% impozit ca astăzi, va plăti 1%, dacă are afaceri până într-un milion de euro”, a explicat pentru „Adevărul” consultantul fiscal Gabriel Biriş.

Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR), susţine că această cotă unică de 1% aplicată cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Potrivit lui, câştigă 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajaţi, precum şi firmele cu venituri între 0,5- un milion de euro şi profit brut peste 6,25%.

Cine pierde                                                                                         

Potrivit lui Iancu Guda, doar

3% dintre companii pierd, plătind un impozit mai mare, restul de 70% plătind un impozit identic. „Totuşi, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţa de muncă angajată (din cauza dispariţiei interesului fiscal)”, declară Guda. Gabriel Biriş consideră cel mai mare dezavantaj din implementarea acestor măsuri îl au investiţiile de tip greenfield.

„Adică faci o fabrică şi când începi să produci, peste un an jumate – doi, tu, o firmă nouă, nu poţi să-ţi deduci cheltuielile făcute în perioada de investiţii, pentru că microîntreprinderile nu au cheltuieli, nu au pierdere fiscală. Şi asta practic închide România pentru investitorii mari, serioşi”, susţine consultantul.

Agerpres.ro

3. Contribuția agriculturii în PIB-ul României a crescut cu 123% în perioada 2007 – 2016 (secretar de stat)

Contribuția agriculturii la produsul intern brut a urcat cu 123% în perioada 2007 – 2016, susține secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor.

“Cred că despre modelul de succes al agriculturii românești putem discuta foarte mult. Cel mai important lucru pentru noi, la Ministerul Agriculturii, este să valorificăm potențialul pe care agricultura românească îl are. Vorbim despre potențialul de cultură mare și zootehnie, fiind nevoie de partea de investiții pentru a susține aceste două direcții foarte mari. În acest an, au fost obținute producții istorice în principal la grâu, orz, rapiță, floarea soarelui și mazăre. De asemenea, se preconizează producții foarte bune în ceea ce privește partea de porumb, soia, cartofi și struguri. Aceste cantități suplimentare obținute vor contribui la creșterea produsului intern brut al României. Avansul pe care îl înregistrează agricultura României în perioada 2007 — 2016 a fost de 123% în ceea ce privește contribuția în PIB. Toate aceste lucruri s-au datorat, per ansamblu, unor politici echilibrate. Pot să vă spun că, în perioada Sapard PNDR 2007 — 2013 și PNDR 2014 — 2020, au fost absorbite până acum aproximativ 11,1 miliarde de euro pe parte de investiții. Aceste infuzii de capital au contribuit, fără doar și poate, la aceste performanțe”, a declarat Potor marți, într-un forum de specialitate.

Reprezentanți ai Guvernului și ai organizațiilor profesionale din domeniul agriculturii participă, marți, la forumul ‘AgriBusiness: Contribuția agriculturii la viitorul model economic românesc’, eveniment organizat la Academia de Studii Economice (ASE), de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă.

În cadrul dezbaterii se discută despre modelul economic românesc al următorilor 10 ani în care agricultura, alături de sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta, pot contribui la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale.

4. România, prezentă cu 50 de expozanți la târgul de turism de la Londra; logo-ul Centenarului, promovat alături de brandul de țară

Destinația turistică Alba Iulia, circuitele culturale, turismul balnear și cel de aventură vor fi promovate, în acest an, la cel mai mare târg internațional de turism din lume, World Travel Market, care se desfășoară, în perioada 6-8 noiembrie, la Londra, a anunțat, luni, Ministerul Turismului.

Tema standului României, unde sunt prezenți 50 de de expozanți, subliniază împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, ministerul prezentând în avanpremieră și logo-ul Centenarului, elementul unic de identificare pentru toate evenimentele ce vor fi organizate de România pe parcursul anului viitor.

“Anul acesta, România aduce în atenția profesioniștilor, atât destinația turistică Alba Iulia, cât și circuitele culturale, turismul în natură și cel rural, pachetele de tip city break, turismul activ și cel de aventură, turismul balnear și cel de tip wellness. Tema standului din această ediție este unică și subliniază într-o manieră stilizată împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Accesul în standul cu o suprafață de 238 de metri pătrați se face printr-o replică a porții III de la Cetatea Alba Carolina. La standul amenajat de Ministerul Turismului din România sunt prezenți 50 de expozanți, reprezentanți ai unor tour-operatori, organizații de management a destinației, consilii județene, hoteluri și companii aeriene”, precizează ministerul, într-un comunicat remis AGERPRES.

Ministerul Turismului este reprezentat la Londra de secretarul de stat Cristina Ionela Tărteață. Pe toată perioada desfășurării manifestării expoziționale, demnitarul va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții celor mai mari companii media, în vederea identificării posibilităților de promovare a României pe canalele media la nivel global, respectiv National Geographic, CNN, BBC, Travel Channel, Lonely Planet Publication.

Totodată, secretarul de stat va participa și la summit-ul miniștrilor Turismului din toate țările participante la WTM (peste 160 țări și teritorii), eveniment organizat de Organizația Mondială a Turismului, sub patronajul secretarului general Taleb Rifai.

WTM Londra reprezintă punctul de întâlnire al cererii și ofertei internaționale din sectorul turistic și are un rol fundamental în stabilirea de noi contacte de afaceri. România a participat constant la WTM cu stand național la toate cele 36 de ediții anterioare.

5. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 333,8 milioane lei, până la 31 octombrie 2017

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a aprobat la plată, până la finele lunii octombrie 2017, în Comisia Specială a FGA, 63.398 cereri de plată, pentru societățile aflate în faliment, respectiv Astra Asigurări, Carpatica Asig și Forte Asigurări, potrivit unui comunicat al instituției.

Comisia Specială a Fondului a aprobat 55.205 cereri de plată pentru creditorii de asigurări ai societății Astra Asigurări, 6.923 de cereri pentru cei ai societății Carpatica Asig și 1.270 de cereri de plată pentru creditori de asigurări ai societății Forte Asigurări.

FGA avea înregistrate, la finalul lunii octombrie, 63.575 cereri de plată pentru societatea Astra Asigurări, 30.135 cereri de plată pentru Carpatica Asig și un număr de 1.365 cereri de plată depuse de potențialii creditori de asigurare ai societății Forte Asigurări.

Potrivit Fondului, din totalul plăților de 333,8 milioane de lei efectuate până la 31 octombrie 2017, în contul creditorilor Astra Asigurări s-au virat 284,5 milioane lei, în timp ce pentru creditorii Carpatica Asig s-au achitat 43,5 milioane lei. De asemenea, FGA a achitat și suma de 5,7 milioane lei, pentru creditorii Forte Asigurări.

FGA reamintește potențialilor creditori de asigurări ai companiilor Astra Asigurări, Forte Asigurări și Carpatica Asig că, potrivit art. 266 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, Fondul este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale doar către petenții care au depus cereri de plată în timpul legal prevăzut de legislație și care au dosarele complete. Plata despăgubirilor se face în limita a 450.000 de lei pentru fiecare creditor al unui asigurător în faliment.

De asemenea, Fondul de Garantare a Asiguraților informează că evenimentele din ultimele luni, respectiv incendiul de la depozitul din Dărăști, Ilfov, al companiei Global Arhive Management sau atacurile informatice asupra bazei de date a companiei Astra Asigurări nu au avut nici un impact asupra activității FGA.

Start Up Nation Summit – Ploiesti 16.10.2017

Start Up Nation Summit – Ploiesti 16.10.2017 – Patronatul IMM Prahova

16.10.2017 Summit Start Up Nation la Ploiesti

Ministrul Antreprenoriatului, Ilan Laufer, a anunțat că Guvernul a ridicat clauza suspensivă pentru programul Start-Up Nation in cadrul Summit-ului de la Ploiești.

Ilan Laufer

Florin DUMA – Presedintele Patronatului Intrepriderilor Mici si Mijlocii in calitate de partener al Summitului

Discursul Presedintelui PIMMPH la Summitul Start Up Nation din 16.10.2017

ph-online.ro: Bogdan Toader, alaturi de ministrul Ilan Laufer, la summit-ul “Start-up Nation”, desfasurat azi la Ploiesti

prahovaeconomica.eu: Video-Începe implementarea proiectelor din Start Up Nation. Vezi ce a mai anunţat Ilan Laufer la Ploieşti!

max-media.ro: Programul START UP Nation, promovat in Prahova.

La eveniment au participat reprezentatii firmelor care au accesat programul Start Up Nation si studenti dornici  sa devina antreprenori.

Revista presei din data de 03.10.2017

Revista presei din data de 03.10.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. 20 de miliarde euro, cifra de afaceri a sectorului auto. Industria a generat jumătate din exporturile României în 2016.
  2. Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei.
  3. Pierderile străinilor care investesc în România sunt la minimul ultimilor şapte ani.
  4. Split TVA a intrat în vigoare. Ce bănci oferă conturi gratuite şi ce facilităţi obţin firmele care aplică măsura.
  5. Robor continuă creşterea accelerată: majorare de 8%, la 1,71%.
Agerpres.ro.
  1. INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1%, în august.
  2. Laufer: Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se introduce un stimulent clar.
  3. Laufer: Start-up Nation va continua și anul viitor; dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, pot aplica pentru finanțare.

 9. Inspectorii antifraudă au descoperit o rețea de 72 de firme care au prejudiciat statul cu 46,1 milioane lei.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. 20 de miliarde euro, cifra de afaceri a sectorului auto. Industria a generat jumătate din exporturile României în 2016

Industria auto este unul dintre principalii piloni ai economiei româneşti, angajând în total peste 150.000 de persoane şi contribuind la 47% din exporturi în 2016, conform unui studiu de specialitate realizat de Euler Hermes.

Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand, consideră specialiştii.  

Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro. 

În ce priveşte principalii producători de componente şi consumabile, aceştia sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro.  Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).   Industria ar putea creşte cu 6-7% pe an până în 2020  

De la an la an, industria autovehiculelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. „În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020”, se arată în studiu.  Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.  În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.     

Piaţa leasingului a crecut cu 25%   De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.

2. Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei

„Pentru a fi de neînlocuit, trebuie să fii diferit“, spunea cândva Coco Chanel, a cărei geantăclasică Chanel 2.55 trece de șase decenii testul timpului. Urmând același motto, și tânărul designer Răzvan Chelu speră ca gențile sale din lemn și piele să fie mai mult decât ceea ce ar putea părea o extravaganță de moment.

„Nu mi-am imaginat de mic copil că am să fac genți“, mărturisește Răzvan Chelu (29 de ani, foto). De fapt, Lemnia a pornit ca un experiment de design, ca multe altele pe care le-a făcut și pe vremea când era student al Universității de Arhitectură. O geantă din bucăți de oglindă în care se re­flecta masa de lemn pe care era așe­zată i-a rămas în minte. Mai ales că obiectul era expus în vitrina unui magazin din Lisabona, oraș unde a avut o bursă de studii și care îi este sursă de inspirație.

După ce a terminat facultatea, în 2013, a început să lucreze în cadrul unui birou de arhitectură, însă voia să pună în practică ideea de a crea un accesoriu ves­timentar care să aibă lemnul ca parte componentă. Lemnul îi era la îndemână nu doar pentru că lucrase cu el în timpul facultății, ci și pentru că tatăl său, Florin Chelu, avea un atelier de tâmplărie în Câmpulung. Tatăl este, de altfel, și „jumă­tatea“ practică a afacerii Lemnia, cel care pune laolaltă elementele care alcă­tuiesc universul genților de lemn. Răz­van Chelu a copilărit astfel în apropierea lemnului, a văzut cum poate fi transformat în obiecte de mobilier și a încercat chiar singur să își creeze jucării din acest material. „Făceam cuburi pe care le așezam unele peste altele. Poate de aici pasiunea pentru arhitectură“, își amin­tește tânărul antreprenor.

ÎN FAMILIE. Prima geantă, o combinație de lemn și piele, a fost, de fapt, un cadou în familie, pentru sora lui. Apoi a urmat mama lui. „La început nu ne cunoștea nimeni. Erau mai mult rugăminți ale prie­tenilor de a crea ceva special pentru ei sau pentru a le putea face cadou mai de­parte“. A fost apoi invitat la un târg la Mogoșoaia, moment în care și-a dat sea­ma că ar avea nevoie și de un brand. Lemnia s-a născut tot în urma con­sul­tărilor în familie. „Au fost mai multe variante, dar când am ajuns la «Lemnia», am știut că acesta va fi numele“.

Faptul că în familie exista cineva care putea să prelucreze lemnul – și avea nu doar cunoștințele, ci și echipamentele necesare – a redus mult și din investiția inițială, care s-a ridicat la aproximativ 6.000 de euro. Și nici nu i-au trebuit multe argumente pentru a putea să-și convingă „partenerul“ să intre în afacere. Iar tatăl său a trebuit să se „califice“ și ca pielar, deoarece nu cunoştea decât tai­nele lemnului, pe care îl prelucra în special sub formă de mobilă.

Acum, tatăl și fiul sunt mereu în contact, chiar dacă nu se văd. „Vorbim pe telefon, pe WhatsApp, pe messenger atunci când nu reușesc să ajung la Câmpulung“, povesteşte Răzvan. Despre tatăl lui spune că este foarte atent la detalii, indiferent dacă este vorba despre un mic accesoriu de fashion sau de mobilă din lemn masiv. Și, în cele din urmă, amândoi au trebuit să ia o decizie legată de timpul alocat pentru Lemnia. „Raportul dintre job (în prezent, fostul job, n.r.) și Lemnia s-a inversat: din hobby a devenit o slujbă cu normă întreagă“, mărturisește Răzvan Chelu.

ORGANIZARE ȘI DIVERSIFICARE. Nu s-a apucat serios de „contorizat“ produsele pe care le vindea decât abia în urmă cu un an, când a văzut potențialul afacerii și a simțit nevoia să facă din crearea de genți un business mai organizat. „Cred că, de atunci și până acum (septembrie 2017, n.r.), am vândut până în 500 de genți“, face un calcul tânărul antreprenor. Doar anul trecut a avut vânzări de 20.000 de euro, iar anul acesta speră să-și dubleze veniturile.

3. Pierderile străinilor care investesc în România sunt la minimul ultimilor şapte ani

Firmele care aduc în România investiţii străine directe (ISD) au găsit în ţara noastră o reţetă a succesului. Acestea au raportat anul trecut cele mai bune profituri după impozitare din ultimii şapte ani, dar şi cele mai mici pierderi ale aceleiaşi perioade, deşi au şi distribuit dividende considerabile şi au şi reinvestit din profit.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) privind ISD-urile realizate în ultimii şapte ani în România, analizate de „Adevărul”, în 2016, toate firmele profitabile care derulează investiţii străine direct în România au realizat un profit după impozitare de 7,41 miliarde de euro. Acesta este un maxim al ultimilor şase ani, minimul fiind realizat în 2010, când profitul după impozitare era de numai 4,222 miliarde de euro. Au existat, într-adevăr, şi întreprinderi ISD care au înregistrat pierderi, dar şi pierderea cumulată a acestora a fost în 2016 la un nivel minim, de 3,123 miliarde de euro, faţă de 5,132 miliarde de euro pierderi, maximul perioadei analizate, înregistrat în anul 2011.

De asemenea, din profiturile realizate, firmele au distribuit şi dividende semnificative. Anul trecut acestea s-au ridicat la 3,149 miliarde de de euro, din nou un maxim al ultimilor şapte ani. În acelaşi timp, unele întreprinderi ISD au folosit profitul obţinut în România tot la noi în ţară. La 1,138 miliarde de euro s-au ridicat sumele reinvestite din profitul realizat de firmele ISD, anul trecut.

O sumă dublă faţă de anul 2015, când numai 510 milioane de euro din profitul realizat au fost reinvestite, însă mai mică decât în 2014 când profitul reinvestit s-a ridicat la 1,376 miliarde de de euro. 

4. Split TVA a intrat în vigoare. Ce bănci oferă conturi gratuite şi ce facilităţi obţin firmele care aplică măsura

Începând cu data de 1 octombrie a intrat în vigoare, în primă fază opţional, plata defalcată a TVA, luni fiind prima zi lucrătoare în care s-a aplicat această măsură. Companiile pot astfel să aplice acum, dacă doresc, pentru split TVA, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 măsura să devină obligatorie, în cazul în care legea nu este, eventual, modificată în Parlament.

Ca să încurajeze companiile să aplice deja măsura, Finanţele au venit cu facilităţi şi beneficii. Şi băncile le sar în ajutor celor înregistraţi în scopuri de TVA cu oferte avantajoase de deschidere a conturilor.

Ce facilităţi pun la bătaie Finanţele Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că le pune la dispoziţie tuturor persoanelor impozabile conturi gratuite de TVA, toate comisioanele fiind zero, iar extrasele de cont urmând să fie gratuite şi disponibile şi on-line.

De asemenea, Finanţele susţin că firmele care aplică opţional TVA defalcat vor beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie. Ce bănci oferă facilităţi Şi băncile încurajează trecerea la plata defalcată a TVA.  Banca statului, CEC Bank, a fost printre primele instituţii financiare care au lansat oferte. Banca oferă, la deschiderea unui cont de TVA, mai multe facilităţi precum: comision 0 de deschidere şi închidere de cont, comisioane 0 la încasări intra şi interbancare, comision 0 la plăţi decontate în sistem interbancar şi comisioane reduse cu 50% la plăţile interbancare efectuate prin intermediul CEC Bank Mobile Banking şi Internet Banking CEConline, comision 0 pentru depunerile în numerar efectuate de persoanele autorizate, comision 0 de administrare în cazul clienţilor care achiziţionează sau deţin Pachetul IMM CEC Bank, prin includerea în mod gratuit a contului în pachet.

BCR a anunţat, de asemenea, că agenţii economici care aplică opţional pentru plata defalcată a TVA vor avea: zero lei comision la deschiderea unui cont, zero lei la încasările prin ordin de plată (la încasările prin cec sau bilet la ordin se practică un anumit comision, deoarece implică o operaţiune manuală din partea băncii), zero lei comision de administrare şi zero lei la plata online.

Banca Transilvania oferă şi ea gratuit deschiderea şi administrarea de cont de TVA, încasările intrabancare cu ordin de plată, încasările şi plăţile cu instrumente de debit, încasările interbancare cu ordin de plată, plăţile intrabancare efectuate pe canal electronic, către un alt client al băncii.

Către alte bănci vor fi gratuite doar încasările şi plăţile interbancare cu instrumente de debit şi plăţile interbancare pe canal electronic. În aceste cazuri se percep doar comisioanele BNR sau Transfond. Şi UniCredit Bank oferă clienţilor conturi pentru plata defalcată a TVA, fiind scutiţi de comisioane de administrare şi de o parte din costurile de tranzacţionare pentru o perioadă de trei luni. OTP Bank a lansat, totodată, o ofertă ce prevede conturi curente cu zero comision pentru plata defalcată a TVA.

Banca oferă celor care îşi deschid conturi de TVA la ea: comision zero pentru deschidere şi administrare cont curent pentru plata defalcată a TVA, pentru număr nelimitat de conturi, în orice valută, comision zero pentru plăţile intrabancare în lei prin OTP Direkt şi la ghişeele băncii, comision zero pentru plăţile interbancare efectuate în lei prin OTP Direkt în perioada 1 octombrie 2017 – 31 martie 2018, cu excepţia comisioanelor BNR/Transfond, încasări intrabancare şi interbancare în conturile curente, fără taxe adiţionale. Legea ar putea fi schimbată radical Comisia de buget-finanţe din Senat a decis recent ca plata defalcată a TVA să se aplice abia de la anul, în mod opţional, urmând ca obligativitatea să fie introdusă abia din 2019, dacă măsura se va dovedi funcţională. De asemenea, vor fi supuse plăţii defalcate a TVA numai companiile de stat şi cele care sunt în relaţii contractuale cu statul. Propunerea trebuie aprobată însă şi de plenul Parlamentului.  

Exemplu practic 1. Dacă un contribuabil doreşte să opteze pentru plata defalcată a TVA, depune o notificare în data de 1 noiembrie 2017 la organul fiscal central care analizează evidenţa fiscală a acestuia, din oficiu. Astfel, se poate constata că un contribuabil înregistrează în evidenţa fiscală următoarele obligaţii fiscale restante:

  1. a) obligaţii fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, în suma de 1.000 lei;
  2. b) dobânzi aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, stabilite prin decizii comunicate de organul fiscal central, în sumă de 300 lei;
  3. c) penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, stabilite prin decizii comunicate de organul fiscal central, în suma de 200 lei;
  4. d) obligaţii fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată între 1 octombrie 2017 şi 21 decembrie 2017, inclusiv, în suma de 200 lei. De asemenea, organul fiscal central verifică dacă sunt depuse de către contribuabil toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal.

În urma depunerii notificării prin care contribuabilul optează pentru plata defalcată a TVA, organul fiscal emite decizie de amânare la plată în vederea anulării a penalităţilor de întarziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, pentru suma de 200 lei. Pentru această sumă nu se începe sau se suspendă executarea silită şi nu intră în stingere cu eventualele sume încasate de organul fiscal central. Astfel, dacă contribuabilul achită în data de 18 decembrie 2017, suma de 1.500 lei, reprezentând obligaţiile menţionate la lit. a), b) şi d) prevăzute mai sus, acesta beneficiază de anularea la plată a sumei de 200 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017. În acest sens, organul fiscal central emite, până la data de 31 ianuarie 2018, o decizie de anulare a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA.

Dacă contribuabilul nu achită până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, obligaţiile menţionate la lit. a), b) şi d) prevăzute mai sus sau nu are toate declaraţiile fiscale depuse, penalităţile de întârziere amanate la plată, în sumă de 200 lei, se repun în sarcina acestuia. Este de menţionat faptul că acordarea facilităţii fiscale mai sus prezentate nu este condiţionată de plata obligaţiilor fiscale existente în evidenţa fiscală, de altă natură decât TVA. 2.

În situaţia în care un contribuabil care are în derulare o eşalonare la plată acordată potrivit legii, inclusiv pentru TVA, optează pentru plata defalcată a TVA, prin depunerea, în data de 1 noiembrie 2017, a unei notificări, organul fiscal central analizează evidenţa fiscală a acestuia, din oficiu. Astfel, dacă contribuabilul are în derulare la data 30 septembrie 2017 eşalonare la plată pentru obligaţii fiscale în cuantum de 1500 lei, din care debite TVA – 500 lei, dobânzi TVA eşalonate la plată – 150 lei şi penalităţi de întârziere amânate la plată aferente TVA – 100 lei, acesta beneficiază de anularea la plată a sumei de 100 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente TVA, dacă achită până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, suma de 650 lei. Însă, celelalte obligaţii fiscale eşalonate la plată rămân de achitat conform graficului de eşalonare la plată.

Dacă din diferite motive, contribuabilul pierde valabilitatea eşalonării la plată, penalităţile de întârziere aferente TVA, în cuantum de 100 lei, râmân anulate la plată, întrucât Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 este un cadru legal special, distinct de prevederile Codului de procedură fiscală, care reprezintă cadrul legal general privind colectarea creanţelor bugetare.

5. Robor continuă creşterea accelerată: majorare de 8%, la 1,71%

Indicatorul Robor la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a început şi această săptămână în creştere, majorându-se la 1,71%.

Faţă de valoarea de 1,58% de vineri, aceasta reprezintă o creştere de 8%.  Astfel, Robor la 3 luni a ajuns luni la cel mai înalt nivel din 30 decembrie 2014.  Luna septembrie a adus o majorare accelerată a indicatorului ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei, iar trendul va continua.

După o perioadă de peste un an în care dobânzile au fost la niveluri minime – sub 1% –, această creştere recentă puternică îi va afecta pe românii care au credite în lei, adică le va majora ratele pe care le plătesc la bănci.

Vineri, ROBOR la 3 luni, referinţa cea mai utilizată în cadrul creditelor cu dobânda variabilă, a ajuns la nivelul de 1,58%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015, adică al ultimilor doi ani şi jumătate. Aceasta reprezintă o creştere de 71% faţă de începutul lunii septembrie, când ROBOR la 3 luni se situa la 0,92%. 

Agerpres.ro

6. INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1%, în august

Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1% în luna august, față de aceeași perioadă din anul anterior, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

Potrivit sursei citate, pe de altă parte, datele comparative august 2017 vs iulie 2017 arată că prețurile producției industriale s-au majorat cu 0,7%.

În ceea ce privește creșterile pe marile grupe industriale, în august 2017 față de august 2016, cel mai important salt, de 4,9%, l-a înregistrat industria energetică, urmată de industria bunurilor intermediare (+4,4%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+3,8%), industria bunurilor de capital (+3,5%) și industria bunurilor de uza curent (+3,4%).

De asemenea, pe segmentul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a consemnat o creștere de 2,3%, în luna august a acestui an, comparativ aceeași perioadă din 2016.

În plus, industria metalurgică a consemnat o creștere anuală de 12,8%, iar în cazul fabricării altor mijloace de transport s-a înregistrat o scădere de 0,1% a prețurilor producției industriale.

7. Laufer: Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se introduce un stimulent clar

Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se oferi un stimulent clar firmelor care vor să le înființeze, a declarat, luni, Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri, într-o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

“Cred că este necesar să modificăm legea incubatoarelor. Este o lege care a fost modificată, care nu mai permite finanțare de la bugetul de stat și, totuși, trebuie să ne gândim că aceste incubatoare nu trebuie să aibă doar titlul de incubatoare, nu trebuie să fie niște zone care s-au construit ca niște incubatoare și după 3 ani ajung să fie spații de depozitare sau ajung să fie pensiuni sau alte chestii. Aceste zone de incubare au un rol extrem de important”, a spus Laufer.

Potrivit acestuia, foarte multe incubatoare au prins vechea lege și au beneficiat de un stimulent clar la înființare.

“Discutăm de o situație reală în România, discutăm de foarte multe incubatoare care au prins vechea formă a legii. Au avut, să spunem, un stimulent de a se înființa, dar în acest moment nu mai au niciun fel de stimulent real … acei oameni care sunt proprietarii de incubatoare. De obicei, în țările cu mai multă experiență au mai multe facilități fiscale. Lucrăm și vrem să aducem niște modificări legii incubatoarelor, astfel încât cei care vor să își facă incubatoare să aibă și un stimulent clar”, a mai arătat ministrul

8. Laufer: Start-up Nation va continua și anul viitor; dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, pot aplica pentru finanțare.

Programul Start-up Nation va continua și anul viitor, iar dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, se pot înscrie pentru finanțare, a declarat, luni, Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri, într-o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

“Dacă sunt mici start-upuri, inclusiv din Germania, care vor să aplice pentru Start-up Nation, o pot face, pentru că programul va continua și anul viitor. Grantul maxim este de 200.000 lei, avem două surse de finanțare, avem 500 milioane lei care sunt din fonduri europene nerambursabile și 1,2 miliarde lei, credite bugetare. În total, programul are 1,713 miliarde lei. Mai mult de 75% dintre cei care au aplicat pentru Start-up Nation sunt tineri absolvenți, din 2012 până în prezent. 45% din totalul antreprenorilor care au aplicat sunt femei și cred că este o premieră la nivel european. Noi ne-am asumat ca obiectiv finanțarea a 10.000 de start-uri. Cred că anul acesta, cu bugetul pe care îl avem, vom reuși undeva peste 9.000, pentru că nu toți au atins un grant maxim”, a spus Laufer.

El a precizat că Executivul are flexibilitate în ceea ce înseamnă mediul de afaceri.

“Vă garantez că s-au luat în serios toate propunerile care au venit. Chiar dacă un Guvern își dorește și are un program de guvernare asumat și votat în Parlament, și în acest caz este necesară o consultare cu mediul de afaceri și cred că se dorește și se încearcă de fiecare dată să ajungem la un numitor comun. România este o țară foarte stabilă și predictibilă. Chiar dacă unii și alții doresc să spună că este altfel, s-a demonstrat că atunci când este ceva concret lucrurile sunt analizate foarte în serios și nu se iau măsuri fără a fi consultat și mediul de afaceri”, a mai arătat ministrul

La rândul său, Dragoș Anastasiu, președinte AHK România, a spus că “inovațiile” din domeniul fiscal “ating” firmele membre ale Camerei de Comerț.

“Nu toate start-up-rile din România gândesc imediat că trebuie să meargă în străinătate, ci rămân în România. Trecem printr-o perioadă interesantă, dar și turbulentă, avem schimburi intense cu conducerea (Guvernului n.r.), există multe subiecte care ne motivează, ne interesează. Sunt multe inovații în ceea ce privește domeniul fiscal care ne ating și pe noi. Noi, ca și Cameră de Comerț Româno-Germană, întreținem această conversație cu conducerea în mod responsabil, astfel încât ceea ce accentuăm întotdeauna este predictibilitatea, o privire pe termen lung, mai bine să gândim de trei ori și să acționăm o dată și așa mai departe”, a precizat Anastasiu.

9. Inspectorii antifraudă au descoperit o rețea de 72 de firme care au prejudiciat statul cu 46,1 milioane lei

Inspectorii antifraudă fiscală au descoperit o rețea de 72 de firme specializate în crearea unor circuite de tranzacționare fictivă de carne și subproduse din carne, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, bugetul statului fiind prejudiciat cu peste 46,1 milioane lei, se arată într-un comunicat de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) remis, luni, AGERPRES.

“Prin diminuarea bazei impozabile a profitului și deducerea nelegală a TVA bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 46,137 milioane de lei. Societățile implicate au achiziționat carne și subproduse din carne de la furnizori persoane juridice, asupra cărora planează suspiciunea că au achiziționat animale, în viu, de la proprietari persoane fizice, însă au înregistrat în evidența financiar — contabilă facturi fictive de la firme fantomă (fără bunuri în patrimoniu, fără spații de depozitare a mărfurilor sau mijloace de transport, fără salariați și fără a putea justifica achiziții reale, necesare unor livrări ulterioare), în scopul diminuării bazei impozabile a profitului impozabil și deducerii nelegale de TVA”, se arată în document.

Potrivit acestuia, lanțul tranzacțional avea ca inițiatori societăți fără active, care erau înființate și funcționau pe perioade scurte, apoi erau abandonate și înlocuite cu altele. Aceste firme acumulau obligații fiscale de plată către bugetul de stat, prin declarare și neplată.

“O parte dintre reprezentanții legali ai societăților verificate au recunoscut implicarea în desfășurarea circuitelor fictive, iar în urma explicațiilor oferite de către administratorii ‘furnizorilor’, inspectorii antifraudă au constatat că aceștia sunt oameni simpli, fără posibilități materiale, unii dintre ei fără locuință sau adăpost și cu un nivel scăzut de cultură și cunoștințe care ar fi cauzat dificultăți în desfășurarea unor activități economice cu cifre de afaceri de milioane de lei”, conform ANAF.

Agenția menționează că au fost înființate sau reactivate societăți, care au pretins realizarea unor activități de comerț intern (inclusiv prestări de servicii), al căror principal și unic scop a fost de a permite celorlalte verigi din lanțul de tranzacționare să realizeze deducerea unor sume de bani reprezentând impozite și taxe datorate, prin înregistrarea/declararea în evidențele contabile a unor operațiuni fictive de vânzări/cumpărări de bunuri sau servicii.

“Pentru disimularea realității operațiunilor de vânzare/cumpărare menționate mai sus s-a procedat, inclusiv, la rularea unor sume de bani prin conturile bancare ale persoanelor implicate, ca și cum ar reprezenta contravaloarea bunurilor/serviciilor/avansurilor în cauză. S-au conturat indicii că membrii grupului au asigurat fluxul sumelor de bani prin conturile societăților cu scopul principal al ascunderii originii ilicite a acestora și cu scopul subsidiar de a întări aparența de realitate a operațiunilor comerciale. Mai mult decât atât, pentru exercitarea în mod nelegal a dreptului de deducere a TVA membrii grupului au simulat operațiuni comerciale intracomunitare constând în livrări de carne și subproduse animale către parteneri intracomunitari din Bulgaria, Ungaria și Polonia. Pentru investigarea acestora au fost inițiate activități de cooperare administrativă, iar în urma analizării informațiilor furnizate de organele fiscale din țările partenere s-a concluzionat că pretinsele operațiuni economice nu au avut loc în fapt’, precizează ANAF.

Revista presei din data de 28.09.2017

Revista presei din data de 28.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Afacerile a peste 340.000 de firme din România vor fi afectate de noile reguli de prelucrare a datelor personale.
  2. 1,8 miliarde euro, sprijin pentru agricultori în 2017.
  3. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în industrie, comerţ şi servicii până în noiembrie.
Digi24.ro.
  1. Drumurile României, locul 120 din 137. Mai proaste decât în Burundi.
Agerpres.ro.
  1. Bulgaria: Numărul turiștilor străini a depășit populația țării.
Euractiv.ro.

  6.  Rata de ocupare a populației a crescut, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Afacerile a peste 340.000 de firme din România vor fi afectate de noile reguli de prelucrare a datelor personale

 

Afacerile a peste 340.000 de firme din România, reprezentând 40% din numărul total al persoanelor juridice înregistrate, vor fi influenţate semnificativ de noile reglementări europene privind prelucrarea datelor cu caracter personal, potrivit unei cercetări realizate de agenţia de marketing Perceptum.

Sunt vizate, în special, companiile multi-naţionale, agenţiile de marketing şi publicitate, firmele de sondare a opiniei publice, băncile şi firmele din domeniul informaţiilor şi al comunicaţiilor. Potrivit noilor reguli (Regulamentul UE 2016/67 – GDPR), aplicabile de la 25 mai 2018, companiile trebuie să ofere mai multe informaţii legate de modul în care colectează şi păstrează date ale clienţilor, să le ofere acestora dreptul de a fi şterşi din evidenţe şi să implementeze reguli speciale de protecţie a minorilor.

De asemenea, orice scurgere de date va trebui notificată în cel mult 72 de ore la autoritatea de supraveghere. Potrivit Ralucăi Ghilea, Director Executiv al Perceptum, începând din 2018, cele mai multe companii vor fi nevoite să-şi ajusteze modelele de business în funcţie de aceste restricţii. „Implicaţiile noilor reglementări nu se limitează la firmele din domeniile mai sus amintite, ci vor viza, mai mult sau mai puţin, tot mediul de business.

De exemplu, orice firmă care intenţionează să cumpere sau să închirieze baze de date pentru campanii de email marketing riscă şi mai mult dacă aceasta a fost obţinută ilegal. Cel mai probabil, va exista o perioadă de graţie post-implementare, astfel că organizaţiile care nu se supun noilor reglementări nu vor fi amendate imediat. Însă efectele în cazul în care acestea nu respectă noile reguli vor fi mult mai puternice decât până acum”, arată Raluca Ghilea.

Restricţii semnificative Reglementările impun restricţii semnificative inclusiv asupra procesării automate de date personale, pentru a analiza sau previziona un comportament individual. În mod specific, reglementările restrâng această activitate dacă ea va avea un impact semnificativ asupra individului, cum ar fi în cazul angajării sau contractării unui credit. Amenda pentru nerespectarea acestor norme va fi de până la 4% din cifra de afaceri a companiei pe anul fiscal anterior, sau 20 de milioane de euro, luându-se în considerare suma mai mare.

„Scurgerile de date şi furtul de informaţii sunt realităţi cărora instituţiile financiare, printre altele, trebuie să le facă faţă. Este destul să ne gândim la atacurile de tip phishing din ultimul an şi putem să evaluăm amploarea amenzilor viitoare în situaţia în care aceste instituţii nu raportează scurgerile de date şi, mai mult, nu protejează datele clienţilor în faţa acestor atacuri. Din cercetările noastre, foarte puţine firme au început să implementeze noile proceduri, în condiţiile în care mai sunt doar opt luni până când va intra în vigoare GDPR”, mai declară Directorul Executiv al Perceptum.

Una dintre cele mai dificile reglementări prevede obţinerea acordului explicit al persoanei pentru a-i folosi datele în campanii de email marketing. Afacerile care funcţionează, cu preponderenţă, prin acest mecanism comercial riscă să-şi piardă cea mai mare parte din business, chiar să intre în faliment, dacă nu respectă noile reguli. Pentru a se proteja în faţa noilor provocări, companiile trebuie să-şi organizeze un plan coerent şi eficient, care să vizeze inclusiv angajarea sau desemnarea unui specialist (responsabil) in protecţia datelor.

2. 1,8 miliarde euro, sprijin pentru agricultori în 2017

Guvernul a aprobat plăţile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic şi schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

Este vorba despre schema de plată unică pe suprafaţă, în cuantum minim de 97,2452 euro/ha; plata redistributivă – 5 euro/ha pentru primul interval – 1-5 ha inclusiv  şi 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 şi până la 30 ha inclusiv; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită şi plată pentru înverzire – 57,1745 euro/ha; plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha. Suma totală necesară aplicării schemelor de plăţi directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafaţă, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire şi 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic şi a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Astfel, 24,08 milioane euro sunt alocate schemei decuplate de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine; 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.

Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile. Totodată, Executivul a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plăţii directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile. Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul tuturor schemelor de plăţi, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între cuantumul calculat şi acordat în avans şi plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anii 2017 şi 2018. Plăţile se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.

3. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în industrie, comerţ şi servicii până în noiembrie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, comerţul cu amănuntul şi servicii în perioada septembrie-noiembrie şi la o creştere a preţurilor în aproape toate domeniile, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii august, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor. Pentru intervalul septembrie-noiembrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în construcţii, -3%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+9%). “Potrivit estimărilor din luna septembrie 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi.

Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat. Managerii au aşteptări ceva mai optimiste în privinţa industriei prelucrătoare, cu un sold conjunctural de +9% (+6% în raportul precedent).  

Activitatea din servicii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada septembrie-noiembrie fiind de +12% (+11% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +15% (+18% în raportul anterior). Managerii prevăd o creştere moderată a numărului de angajaţi doar în comerţ şi o relativă stabilitate în restul sectoarelor. Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +17 (+12% în raportul anterior).  Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în aproape toate sectoarele până în octombrie. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în comerţ, cu un sold conjunctural +25%, şi în construcţii (+11%).

Digi24.ro

4. Drumurile României, locul 120 din 137. Mai proaste decât în Burundi

România are o calitate a drumurilor mai slabă decât în Burundi, Zimbabwe, Liberia, Tanzania sau El Salvador, potrivit studiului Indexul Competitivității Globale, al Forumului Economic Mondial, în care am pierdut 15 poziții în doar doi ani.

România este pe locul 120 în lume din punct de vedere al calităţii infrastructurii rutiere, potrivit raportului anual privind competitivitatea economică publicat, miercuri, de Forumul Economic Mondial, informează Economica.net.

Deşi drumurile din România sunt mai bine cotate decât anul trecut, când eram pe locul 128, infrastructura autohtonă este în continuare în urma unor economii de frontieră din Africa, Asia sau America Latină.

Drumurile din România sunt mai proaste decât ele din Gambia, Tadjikistan, El Salvador, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Bosnia-Herţegovina, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe sau Venezuela, potrivit raportului.

Calitatea infrastructurii se numără printre principalii piloni ai competitivităţii economice, potrivit studiului. Astfel, scorul prost al României la infrastructura rutieră trage puternic în jos poziţia ţării la general, de departe cea mai proastă din UE.

România a alocat cei mai mulţi bani din regiune, ca procent din veniturile bugetare, pentru investiţiile publice, dar are cele mai proaste drumuri, potrivit unei analize din 2016 a Consiliului Fiscal. Totodată, România are cea mai proastă rată de absorbţie a fondurilor structurale UE pentru infrastructură.

România a căzut şase poziţii în topul global al competitivităţii economice compilat de Forumul Economic Mondial, până pe locul 68, fiind devansată de ţări ca Georgia, Columbia, Botswana şi Rwanda. În studiul 2015-2016 România se găsea pe locul 53, cea mia bună poziție ocupată după 2012.

Competitivitatea economiei româneşti este cotată foarte prost din UE, cu mult sub cea a Bulgariei. Mai rău stau doar Croația și Grecia. Ţara vecină la sud, cu care împărţim ultimul loc în UE la indicatori precum nivelul de trai, este pe locul 49 în topul competitivităţii.

Raportul analizează toţi factorii, politicile şi calitatea instituţiilor care influenţează nivelul de productivitate al unei economii şi, implicit, potenţialul de prosperitate al ţării. Indicatorii măsuraţi sunt grupaţi pe 12 piloni: instituţii, infrastructură, situaţia macroeconomică, sănătate şi educaţie primară, educaţie universitară şi training, eficienţa pieţei de bunuri, eficienţa pieţei muncii, gradul de dezvoltare al pieţei financiare, pregătirea tehnologică, mărimea pieţei, gradul de sofisticare a mediului de afaceri şi inovaţia.

Problemele României sunt nivelul înalt al taxelor (nu neaparat impozitul pe venit sau profit), birocrația guvernamentală, accesul la finanțare, forța de muncă ce este calificată inadecvat, corupția, infrastructura, etica coborâtă a forței de muncă, instabilitatea politică, etc.

Agerpres.ro

5. Bulgaria: Numărul turiștilor străini a depășit populația țării

Peste 10,6 milioane de turiști străini au vizitat anul trecut Bulgaria, o creștere de 24,3% față de 2008, a anunțat miercuri Institutului Național de Statistică (NSI), a informat publicația Sofia Globe.

Conform datelor oficiale, la sfârșitul anului trecut Bulgaria avea o populație de 7,15 milioane de persoane.

Cei mai mulți vizitatori străini au provenit din Germania (586.794, care au petrecut în medie 6,5 nopți în Bulgaria) și Rusia (538.348, cu 7,3 nopți). Pe locul trei se află Macedonia, urmată de Turcia, România și Serbia.

În topul câștigurilor de pe urma turiștilor străini, pe primul loc se află Burgas (377 milioane de leva sau 193 de milioane de euro), urmat de Varna (246 milioane de leva) și Sofia (99 milioane de leva sau 50,7 milioane de euro).

Cei mai mulți turiști (48,4%) au avut 45-64 de ani, urmați de grupa de vârstă 25-44 de ani (42,1%).

Destinațiile preferate ale bulgarilor care au călătorit anul trecut peste hotare au fost Grecia, Turcia, Macedonia, Serbia, și România. 

Euractiv.ro

6. Rata de ocupare a populației a crescut, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat

Rata șomajului la nivel național a scăzut în trimestrul al doilea, la 4,8%, față de 5,5% în trimestrul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică.

Cel mai ridicat nivel al șomajului a fost consemnată rândul tinerilor (15-24 de ani), la 15,4%. Circa 6,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani nu aveau loc de muncă în trimestrul al doilea, în timp ce pe restul categoriilor de vârstă șomajul varia între 2% și 4%, potrivit unui comunicat transmis miercuri de INS.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,5% în trimestrul al doilea, depășind ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale. Potrivit INS, populaţia activă a României era de peste 9,4 milioane de persoane în perioada analizată, din care 8,97 milioane de persoane erau ocupate şi 451 de mii erau şomeri.

„Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al anului 2017, de 65,5%, cu 4,3 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în trimestrul anterior, creştere datorată în principal activităţilor cu caracter sezonier din agricultură. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2% faţă de 57,7% la femei) şi la persoanele din mediul rural (66% faţă de 65,1% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 27,3%”, se arată în comunicatul biroului de statistică.

Revista presei din data de 27.09.2017

Revista presei din data de 27.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Senatorii din comisii au respins propunerea de impozitare a contractelor part-time la nivelul salariului minim.
  2. Schimbare majoră la plata defalcată a TVA: Numai companiile de stat şi firmele care fac afaceri cu statul vor fi obligate să o aplice.
Agerpres.ro.
  1. România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism.
  2. Plata defalcată a TVA, doar companiilor care semnează contracte cu statul;pentru restul, opțională până în 2019.
Wall-street.ro.
  1. Business romanesc inedit: nu este magie, dar face produsele sa leviteze.
Digi24.ro.
  1. ROMÂNIA FURATĂ. Centura Capitalei și cocktailul letal care o ține în dezastru.
Euractiv.Ro.

  7. Banii de la UE se văd în producțiile agricole, infrastructura comunelor și bunăstarea fermierilor.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Senatorii din comisii au respins propunerea de impozitare a contractelor part-time la nivelul salariului minim

Senatorii din comisia de buget-finanţe au adoptat un raport negativ la ordonanţa Guvernului care introduce plata contribuţiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele part-time, propunând plenului Senatului, care urmează să se pronunţe, anularea acestei impozitări.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat a dat astăzi aviz negativ ordonanţei care propune ca plata contribuţiilor pentru contracte part time să fie la nivelul celor pentru contracte full time, susţine vicepreşedintele PNL Florin Cîţu pe pagina sa de facebook. „Aceasta este situaţia acum. Totul se poate schimba la votul din plen”, a afirmat Cîţu. Noua impozitare a contractelor part-time.

”Cred că este nejustificată o astfel de măsură, o impunere a obligaţiilor de acest tip celor care au angajaţi part-time. Sunt costuri care cresc la angajator şi pot fi şi efecte de genul reducerii locurilor de muncă în regim part-time. E adevărat, e o zonă în care se produc multe ilegalităţi, dar nu poţi să invoci un astfel de argument, atacând în sens negativ pe toţi cei care sunt de bună credinţă”, a afirmat preşedintele comisiei de buget, Eugen Teodorovici.  

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională asupra acestei ordonanţe, pentru încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă. Până la acest moment, nu există o astfel de iniţiativă din partea Avocatului Poporului.

2. Schimbare majoră la plata defalcată a TVA: Numai companiile de stat şi firmele care fac afaceri cu statul vor fi obligate să o aplice

Plata defalcată a TVA va fi obligatorie, de la 1 ianuarie 2018, numai pentru companiile de stat şi pentru firmele care au relaţii contractuale cu statul, potrivit unui amendament aprobat marţi de senatorii din comisia de buget-finanţe.

Toate celelalte companii vor putea aplica însă, în mod facultativ, pentru plata defalcată de TVA de la 1 ianuarie, însă obligativitatea va fi introdusă abia în 2019 dacă sistemul se va dovedi funcţional, potrivit amendamentului depus la lege şi obţinut de profit.ro.

Acesta mai prevede că este eliminată amenda la prima abatere, fiind înlocuită cu un avertisment, cu argumentul complexităţii sistemului şi al timpului scurt de implementare.

De asemenea, contul va putea fi executat silit numai pentru plata TVA. Potrivit sursei citate, propunerea va fi prezentată în această formă plenului Senatului, pentru a fi votată. Iniţial, Guvernul dorea ca toate firmele să aplice split TVA, obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Cei care aplicau facultativ începând cu 1 octombrie primeau facilităţi fiscale.

Agerpres.ro

3. România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism

România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism, respectiv 25,2 milioane euro, reiese din declarațiile comisarului european Corina Crețu, conform unui comunicat de presă al reprezentanței Comisiei Europene, transmis miercuri AGERPRES.

“Sectorul turismului poate contribui semnificativ la creșterea economică a țării și, în special, la dezvoltarea regiunilor și ocuparea forței de muncă în acestea. Investițiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Un sfert din fondurile alocate acestui domeniu au fost atrase până acum”, a spus Crețu.

Oficialul european a avut, marți, o întâlnire cu ministrul turismului din România, Mircea Dobre, în care au discutat despre proiectele cu finanțare europeană din sectorul relevant. Cei doi au subliniat potențialul turismului de a facilita creșterea economică în regiunile mai puțin dezvoltate.

“Încurajăm regiunile mai puțin dezvoltate să mizeze pe investițiile în turism ca parte a strategiilor de dezvoltare. Implementate în mod inteligent, ținând cont de atuurile locale, astfel de investiții realizate cu fonduri europene pot duce la dezvoltarea altor sectoare și a economiei per ansamblu. Investițiile în turism trebuie să fie adaptate condițiilor locale specifice, de exemplu ca parte a strategiilor de regenerare urbană sau de specializare inteligentă”, a adăugat Crețu.

Potrivit sursei citate, turismul reprezintă un sector transversal și implică o mare diversitate de servicii și profesii, iar acesta poate beneficia de investiții în domenii, precum eficiența energetică, protecția mediului, dezvoltarea mediului de afaceri și ocuparea forței de muncă.

Reprezentanța Comisiei Europene precizează că România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 — 2020.

Investițiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Astfel, în aceasta perioadă se are în vedere atingerea unui număr de aproape 500.000 de angajați în stațiunile turistice, creșterea cu 10.000 a numărului de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural, cât și la atracțiile turistice care beneficiază de finanțare și creșterea cu 10.100 de metri pătrați a suprafeței clădirilor și spațiilor de turism noi sau reabilitate din stațiunile turistice și din Delta Dunării.

4. Plata defalcată a TVA, doar companiilor care semnează contracte cu statul;pentru restul, opțională până în 2019

Parlamentarii PSD au introdus, în cadrul ședinței Comisiei de buget-finanțe, un amendament cu privire la TVA defalcată, respectiv să se aplice doar companiilor care fac contracte cu statul, iar pentru restul companiilor să devină opțională până la 1 ianuarie 2019, susține Florin Cîțu, senator PNL și vicepreședinte în Comisie, într-o postare pe Facebook.

“A fost respins amendamentul meu prin care aplicarea legii cu TVA defalcat devenea opțională pe o perioadă de timp nedeterminată. PSD a introdus un amendament, care a fost aprobat, prin care TVA defalcat se va aplica doar companiilor care fac contracte cu statul, iar pentru restul companiilor devine obligatorie de la 1 ianuarie 2019”, a spus Cîțu, care precizează că a votat împotrivă, deoarece crede că singura soluție este să nu se aplice această lege.

Potrivit acestuia, Comisia a dat raport negativ pentru ordonanța care face plata contribuțiilor pentru contracte part-time să fie la nivelul celor pentru contracte full time.

De asemenea, susține senatorul, comisia a adoptat un amendament al PNL de eliminare a supra accizei la combustibil.

“Aceasta este situația acum. Totul se poate schimba la votul din plen. De aceea este nevoie de presiune din partea dumneavoastră, societatea civilă, pentru a ne asigura că, ceea ce am reușit astăzi, nu este întors în Plen sau la Camera Deputaților”, a mai arătat vicepreședintele Comisiei de buget-finanțe din Senat.

Wall-street.ro

5. Business romanesc inedit: nu este magie, dar face produsele sa leviteze

Adrian Suman (25 de ani) si Alessandro Carnovale (24 de ani) sunt doi tineri care au vrut sa duca marketing-ul in viitor: Holo-Lev este o tehnologie care face produsele sa leviteze, folosindu-se de asemenea de holograme pentru a da impresia unei imagini tridimensionale. Proiectul a intrat in Romania si poate fi deja vizualizat intr-unul dintre magazinele din Mall Baneasa.

Tehnologii ce par a fi venite din viitor, hologramele si produsele ce pot levita sunt acum o realitate. Tehnologie dezvoltata de o companie fondata de catre un roman si un italian stabiliti in Londra, poata fi acum admirata in fata magazinului Chanel din unul dintre cele mai mari centre comerciale din zona de nord a capitalei. Investitia in R&D? “Zeci de mii de euro”, spune Adrian, pentru wall-street.ro.

Ceea ce in urma cu un deceniu putea fi catalogat drept science-fiction, ireal sau nesustenabil a devenit acum cea mai inovativa solutie digitala pentru a promova produsele brand-urile de lux care vor sa fie cu un pas inainte pe piata, subliniaza Adrian. Practic, spunem “la revedere” display-urilor conventionale si “bun gasit” hologramelor si produselor ce leviteaza, aplicatiilor de realitate virtuala.

Adrian Suman nu e magician, dar face produsele sa leviteze

Absolvent a doua facultati, „Marketing” si „3D Animation & Design”, prima in Bucuresti, in cadrul Academiei de Stiinte Economice, iar cea de-a doua in Londra, Adrian Suman a fost atras de antreprenoriat si de tehnologie inca de pe bancile scolii.

”Activez in domeniul vizualizarilor 3D inca din 2010 dupa ce am incheiat un capitol destul de lung ca si programator. Pasiunea pentru tehnologie m-a adus in aria randarilor arhitecturale, a VR-ului dar si a tehnologiei fosite in marketingul experimental, toate avand ca obiectiv principal piata de Luxury Retail in special zona a produselor cosmetice de lux”.

Evident ca succesul nu a intarziat sa apara, iar cele mai cunoscute brand-uri de cosmetice de lux din Europa i-au dat credit si au pus in practica ideile si proiectele tanarului. Aceste reusite i-au dat lui Adrian avantul necesar pentru a se muta in Anglia si pentru a se ocupa si mai serios de visul lui.

Dupa trei ani de activitate in Londra, am putea spune ca nu mai exista necunoscute pentru Adrian in acest domeniu. Cei neinitiati il vad precum un vrajitor veritabil, care gandeste, creeaza si aplica impecabil magia hologramelor si a levitatiei, revolutionand mediul digital offline. In realitate, nu e nici o scamatorie, ci doar stiinta pura, viziune, talent si mult studiu, iar Adrian vrea sa implementeze si in Romania cateva din conceptele sale pe partea de Realitate Virtuala (VR) si tehnologie de retail (Retail Tech).

Alessandro Carnovale a debutat in antreprenoriat la doar 18 ani

In calatoria sa, Adrian Suman merge umar la umar cu Alessandro Carnovale, un cetatean italian nascut in Canada, dar care a trait mai bine de un deceniu, in Bucuresti. Par amandoi veniti din viitor, au aceleasi pasiuni si acelasi fler in antreprenoriat. Absolvent al unei facultati de prestigiu din Londra, Alessandro Carnovale a studiat business si comert, aceste domenii fiind mereu dublate de interesul lui pentru tehnologie. Alessandro a facut primii pasi in lumea antreprenoriatului la varsta de 18 ani, pe un segment relativ nou in Romania, la acea vreme.

Tanarul a gandit si a pus in practica un “e-sports bar”, unde clientii se puteau juca pe console (PS4, XboX etc). De asemenea, in zona de bar se puteau urmari meciuri importante din toate ramurile sportive, iar cei interesati schimbau impresii sau pur si simplu se relaxau si isi incarcau bateriile. “Aveam 18 ani cand am inceput acest proiect, iar acum, privind in urma, pot spune ca am avut multe de invatat din acea experienta. Cred cu tarie ca inca de atunci am deprins abilitati specifice antreprenoriatului si m-am autodisciplinat in toate aspectele care compun un business de succes.” Alessandro a mai lucrat pentru startup-uri la Londra dar ne spune ca nu exista o motivatie mai mare de a creea propria firma alaturi de cineva cu aceeasi viziune, si totodata pentru a ajuta cat mai multe companii din sectorul de retail in implementarea tehnologiilor de ultima generatie.

Ideile iau nastere la Londra, la sediul companiei “Archi 3D”

Archi 3D, compania celor doi tineri, cu sediul in Londra, si care are la baza doua domenii de activitate: dezvoltarea de noi tehnologii in promovarea produselor de lux, dar si crearea de aplicatii VR. Inca de la inceput, ei au avut ca target companiile de lux, oferindu-si serviciile nu numai in Marea Britanie, ci si in Dubai, acolo unde exclusivismul si inovatiile sunt la ele acasa. Acum, cei doi antreprenori au decis sa nu uite de unde au plecat si vor sa aduca aceste doua concepte si in Romania.”In principal, avem foarte multi clienti interesati din domeniul cosmeticelor si al bijuteriilor de lux, cu care suntem in contact atat in Londra, cat si in Dubai, dar nu am exclus Romania. Am vrea sa oferim companiilor de aici oportunitatea de a beneficia de noile tehnologii in materie de marketing si promovare”, spune Alessandro, intuind nevoia brand-urilor autohtone de a se diferentia de competitori si de a iesi in evidenta si cu prezentarea produselor, nu doar cu conceperea lor.

Ce este Holo-Lev (Holographic-Levitation)

Holo-Lev, creatia lui Adrian, este o piramida holografica ce permite plasarea uni produs in interiorul ei, produs ce poate levita, in timp ce o animatie 3D este proiectata in jurul lui, creand o imagine 3D fascinanta, care atrage. Adrian a avut aceasta idee vazand un concept similar intr-unul din marile mall-uri din Londra, dar a avut ambitia sa perfectioneze tehnologia si sa duca totul la un alt nivel. “Eram in fata vitrinei unui magazin de ceasuri de lux, cand am vazut o tehnolgie asemanatoare. diferenta era ca produsul din interior, si anume un ceas, statea pe un postament fix, iar eu ca si potential client nu puteam sa il vad prea bine, lucru care m-a pus pe ganduri. Asa am venit cu aceasta idee, de a avea produsul in interior, levitand si rotindu-se in acelasi timp, oferindu-i oricarui potential client o prezentare completa(360), a respectivul produs. Am inceput sa ma gandesc la implementare, iar 6 luni mai tarziu a luat nastere Holo-Lev”, explica Adrian Suman.

“Dispunem de o capacitate de productie de 30 de unitati lunar, iar in momentul de fata suntem in proces de extindere majora, avand in plan, pana la sfarsitul anului 2018, productia de peste 100 de unitati lunar”, completeaza el.

“Think big, act bigger!”

Adrian si Alessandro activeaza si pe piata VR-ului (Realitate Virtuala), cu o aplicatie ce iti permite sa te teleportezi in viitorul magazin sau apartament, inainte ca ele sa fie construite. De exemplu, daca esti la un targ imobiliar, ai oportunitatea de a vizita, virtual, zeci de apartamente in doar cateva minute. Fara sa te deplasezi! „Practic, oferim clientilor nostri oportunitatea de a se teleporta si de a interactiona in mediul virtual cu tot ceea ce va deveni ulterior o realitate”, spune Adrian.

In prezent, tinerii colaboreaza cu companii de resale din Emiratele Arabe Unite, care activeaza pe o piata aflata in continua expansiune. Totodata beneficiaza si de conexiuni directe cu marile companii de lux.

Digi24.ro

6. ROMÂNIA FURATĂ. Centura Capitalei și cocktailul letal care o ține în dezastru

Zeci de promisiuni, ambuteiaje kilometrice şi prejudicii economice incalculabile. Iar la toate acestea adăugăm zeci de accidente grave soldate cu morţi şi răniţi. Până acum, Centura Capitalei – un drum de 70 de kilometri moştenit de pe vremea Regelui Carol I – a fost modernizată doar pe bucăţi la preţuri pe alocuri astronomice, cu contracte semnate şi anulate la scurt timp şi soluţii tehnice de moment.  

În teorie ar fi trebuit să ajute la decongestionarea Bucureştiului şi să faciliteze dezvoltarea economică prin schimburi rapide de mărfuri şi servicii. Însă după 27 de ani de capitalism, Centura Capitalei este şi la această oră un şantier fără perspective clare de finalizare.  O nouă investigaţie din seria „România furată” vorbeşte despre dezastrul complet al unui proiect aflat chiar sub nasul mai-marilor de la Bucureşti.

August 2013. Premierul Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul pentru Mari Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, şi preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, sunt în vizită de lucru pe Centura Capitalei. Tronsonul inspectat este cuprins între E85 şi Autostrada Soarelui. Sunt identificate cauzele ambuteiajelor, sunt trasate sarcini şi sunt promişi bani pentru finanţare.

August 2017. La patru ani de la vizita oficialilor, lucrările sunt abandonate, contractul reziliat, iar maşinile fac slalom printre balizele care marchează şantierul. Pentru cele şapte procente din lucrare, cât au reuşit constructorii să facă în patru ani, statul a plătit aproape cinci milioane de euro.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R., are o explicație: „Cele mai puternice veninuri sunt un cocktail de substanţe. La CNAIR, fostul CNADNR, este vorba de un cocktail de corupţie, cu incompetenţă, cu nepotism, cu implicare politică, toate aceastea au un efect distructiv asupra organismului care ar trebui să fie drumurile naţionale din România”.

Ingredientele unui cocktail distructiv. Cum a început

Contractul pentru porţiunea care ar fi trebuit să completeze Centura de Nord şi care ar fi trebuit să faciliteze traficul rutier între autostrăzile Ploieşti-Bucureşti şi Bucureşti-Constanţa a fost câştigat în august 2012 de asocierea SC Tehnologica Radion SRL, Consitrans SRL şi Pro Cons XXI SRL.

În februarie 2015, contractul de peste 40 de milioane de euro (40,2 mil. euro) este reziliat. Liderul asocierii, Tehnologica Radion, intră în insolvenţă la capătul mai multor scandaluri de corupţie care au culminat cu reţinerea de către procurori a administratorului Theodor Berna. Numele sau este legat de acuzaţii de evaziune fiscală, spălare de bani şi, ulterior, apare în dosarele de corupţie care i-au vizat pe Vasile Blaga, Sebastian Ghiţă şi Darius Vâlcov.

Paul Dorneanu, preşedintele Asociaţiei Construim România: „Noi nu am fost în stare să proiectăm nici măcar centura actuală, care s-a modernizat, să o proiectăm şi să o gândim, nu pentru necesităţile actuale, ceea ce este foarte important, noi nu trebuie să poiectăm pentru necesităţile actuale, ci pentru necesităţile viitoare”.

Pe 25 august 2017, la doi ani şi jumătate de la reziliere, Compania de Drumuri anunţă încheierea unei noi proceduri de achiziţie publică pentru lucrările de pe cei 11 kilometri de centură. 12 oferte sunt depuse pentru un contract de aproape 74 de milioane de euro. Aproape dublu faţă de cel semnat în 2012. Vechiul proiect fusese aprobat în baza unui studiu de fezabilitate care ţinea cont de traficul şi de nivelul de dezvoltare din anii 2000.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „A fost reziliat exact din cauza acestui studiu de fezabilitate care nu avea cantităţile reale şi, din punctul meu de vedere, cred că şi au luat nişte marje suficiente şi acoperioare astfel încât să nu ajungă în situaţia de a rezilia un contract, pentru că ar ajunge în aceeaşi situaţie să constate că în loc de 10 kilometri de cabluri telefonice trebuie mutaţi 100 de kiloemtri de cabluri telefonice”.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Banii respectivi… n-aş vrea să avansez date inexacte, nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu sumele, dar ştiu că studiul de fezabilitate folosit acum este unul care se înscrie în parametrii ceruţi”.

Noul proiect, pentru modernizarea celor 11 kilometri de centură, nu are încă o dată clară de finalizare.

Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între DN2 şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 17 mii de autovehicule. Cu 2.000 mai mult faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.

Centura Capitalei tronsonul DN7(Chitila) – A1: 8,6 kilometri

31 august 2017. Echipa de comunicare a ministrului Răzvan Cuc publică două clipuri pe Facebook cu inaugurarea porţiunii de Nord-Vest a Centurii, între autostrada spre Piteşti şi Drumul Naţional 7 spre Chitila.

– Aşa cum am promis, dăm drumul la trafic începând de astăzi, 31, la patru benzi. Da? Secţiunea I, între Chitila şi A1. Probleme avem cu circulaţia?

– Nu. Totul este semnalizat şi marcat provizoriu.

– Am înţeles. Ce mai aveţi de executat trebuie executat până la sfârşitul lui octombrie.

Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură:Domnul Cuc a inaugurat practic un şantier aflat în pline lucrări. Nu avem gata marcajele, pentru că nu avem stratul final de asfalt, deci coşmarul şoferilor nu se încheie odată cu această aşa-zisă inaugurare, pentru că urmează aşternerea stratului de uzură, fapt ce va genera foarte multe probleme în trafic pentru că trebuie închisă cumva circulaţia.

Modernizarea celor 8,6 kilometri de centură a început la sfârşitul lui 2011.

Proiectarea a durat aproape un an şi jumătate, iar lucrările au început efectiv abia în mai 2013.

Contractul este câştigat de asocierea S.C. DELTA A.C.M. 93 S.R.L., AZVIRT LLC şi S.C. MAXIDESIGN S.R.L. pentru 23 de milioane de euro.

Societatea DELTA A.C.M. 93 S.R.L., liderul asocierii, este controlată de Florea Diaconu(89,999973%%), Elena Buzdea(0,000027%) şi Ionel Pirpiliu(10%). Ionel Pipiliu este fratele fostului deputat PDL Ştefan Pirpiliu, care, între 2008 şi 2012, a fost membru în comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.  Societatea, înfiinţată în 1993 este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă de construcţii din România. De-a lungul timpului a câştigat contracte de infrastructură cu statul şi a fost în atenţia procurorilor DNA.

Delta A.C.M a apărut într-unul dintre cele mai mari dosare de corupţie de la Primăria Capitalei, în urma căruia şeful Direcţiei Generale Infrastructură şi Servicii Publice şi consilierul fostului primar Sorin Oprescu, Mădălin Dumitru, a fost reţinut de procurori pentru 30 de zile.

„Din declaraţia martorului D.A. rezultă că, în cursul anului 2012, pentru a facilita societăţii încheierea unor contracte cu SC Delta ACM SRL şi respectiv SC Unicon SRL, inculpatul Dumitru Mădălin Ionică a pretins de la reprezentanţii SC Avi Prod Grup SRL, angajarea inculpatului Dumitru Marius Lucian în funcţia de inginer la societate şi asigurarea utilizării unui autoturism”.(dosarul „Infrastructură contra şpagă”; sursă: Direcţia Naţională Anticorupţie)

Fostul director a fost acuzat de fals în declaraţii, abuz în serviciu, trafic de influenţă, efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia, participaţie improprie la delapidare şi luare de mită, iar dosarul se judecă şi la această ora la Tribunalul Bucureşti.

Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură:  „Dacă autoritatea contractantă dă un contract către o firma cu probleme, fie că e în insolvenţă, fie că e o firmă controversată, fie că e o firmă care deşi are un nume puternic în Europa, în România este prezentă cu două laptopuri, două maşini şi doi ingineri într-un birou, dacă aceste firme câştigă o licitaţie, există foarte mari şanse,şi avem exemple nenumărate ca ele să nu poată duce la bun sfârşit acel contract”.

Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între Chitila şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 27 mii de autovehicule. Aproape de două ori faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.

Centura Capitalei, intersecţia cu str. Prelungirea Ghencea, zona „barieră Domneşti” 

22 august 2013:

– Ce faci, domnule preşedinte? Bună ziua!

– Bună ziua, doamna senator!

– Bine aţi venit, mă bucur că sunteţi aici!

– Cât e coadă?

– Chitila.

– Doar un kilometru jumate?

– De când aţi zis că faceţi pasarela asta?

– Aşteptăm la domn’ Oprescu.

– De 10 ani.

– Nu mai aşteptaţi că n-are de unde să facă…

În august 2013 una dintre principalele intrări în Bucureşti, din zona de Vest a oraşului, este vizitată de reprezentaţii autorităţilor locale şi centrale.

Delia Mihalache, reprezentant Asociaţia Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „Despre pasajul ăsta se vorbeşte din 2006, când Consiliul General al Capitalei a votat o hotărâre de consiliu prin care se urmărea lărgirea Prelungirii Ghencea şi construirea pasajului Domneşti. Între timp şi au dat seama că nu pot face exproprieri pe teritoriul Domneștiului, Ilfovului”.

Delia Mihalache şi Antonia Lupescu sunt reprezentantele Asociaţiei Iniţiativa Prelungirea Ghencea, un grup civic care militează pentru îmbunătăţirea condiţii lor de trai din zonă.

Delia Mihalache: „Am început în 2013 cu pagina de Facebook, ne-am cunoscut, ne-am întâlnit, am pus pe listă problemele zonei şi anul trecut am înregistrat asociaţia. Probleme din partea autorităţilor nu sunt altele decât lipsa de transparenţă, nu ni se răspunde la cereri şi întrebări, mai nou suntem oaia neagră în sectorul 6 pentru că sunt probleme peste tot în sector, dar numai noi îndrăznim să spunem şi să ne cerem drepturile”.

Prof. Valentin Anton, preşedintele Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „Nu se regăseşte doar în punga fiecăruia că punem mai puţină motorină, mai puţină benzină în rezervor… Avantajele se regăsesc la terţi, la toţi care utilizează transporturi de mărfuri şi de persoane făcând diferenţa între timpul de călătorie şi timpul pe care l-ar pierde… Se cheamă timp social câştigat acest lucru”.

Principala problemă din zonă o reprezintă intersecţia dintre strada Prelungirea Ghencea şi şoseaua de centură.

Potrivit datelor C.N.A.I.R. zona este tranzitată zilnic de aproape 9.000 (8.931) de autovehicule doar pe centura Capitalei, fără a mai pune la socoteală şi traficul dinspre comuna Domneşti şi Sectorul 6. Majoritatea acestor autovehicule sunt autorisme mici (4.620).

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Să faci o oră şi jumătate de la Domneşti până la Braşov, unde sunt în jur de 3 km şi jumătate, este ceva inimaginabil în secolul XXI”.

Andrei Covaciu, coordonator Sistematizare Trafic I.P.J. Ilfov: „Cetăţenii vin, respectiv pleacă dimineaţă, seară, din Bucureşti şi sunt atrase foarte mari valori de trafic. Asta este şi motivul pentru care se încearcă desfiinţarea intersecţiilor la nivel, amenajarea pasajelor rutiere, spre exemplu la Domneşti… se încearcă de ceva timp amenjarea unui pasaj”.

În imediata vecinătate a intersecţiei locuiesc în prezent peste 30.000 de oameni. În martie 2015, la aproape 10 ani de la boom-ul imobiliar din zonă, Compania de Drumuri scoate la licitaţie un contract de peste 40 de milioane de euro (40.342.925) fără TVA pentru pentru proiectarea şi execuţia unui giratoriu suspendat de 257 de metri.

Delia Mihalache, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „În primul rând, aglomeraţia. Traficul este numărul 1… sunt accidente cred că cel puţin de două ori pe săptămână … este foarte aglomerat, după cum vedeţi, deoarece este o şosea …nici nu ştiu cum să-i spun … o uliţă de tranzit care dă în şoseaua de centură, plus Domneștiul şi celelalte oraşe, Bragadiru, Dârvari, Ciorogârla”.

Pe 30 octombrie 2015 contractul pentru pasajul de la Domneşti a fost câştigat de asocierea S.C. Straco Grup S.R.L., S.C. Comnord S.A. şi S.C. Specialist Consulting S.R.L. pentru un preţ la jumătate faţă de cel estimat de Companie: aproape 20 de milioane de euro (19.930.122). În ultima zi din termenul legal, licitaţia este contestată.  S.C. Drumuri şi Poduri Gheorgheni S.R.L. contestă eliminarea din competiţie pentru că nu ar fi avut suficientă experienţă, iar Asocierea Astaldi SPA – Astalrom S.A. contestă preţul neobişnuit de scăzut al ofertei desemnate câştigătoare.

Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor respinge plângerile, iar disputa se mută la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa dispune repectarea rezultatului licitaţiei, iar după reevaluarea ofertelor, Compania desemnează câştigătoare aceeaşi asociere. Potrivit noului contract, preţul rămâne la fel, însă lungimea pasajului creşte de la 257 de metri, la 374 de metri.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „În sfârşit putem spune că anul acesta, pe 10 mai, dată istorică am ţinut-o minte…s-a rezolvat problema. Licitaţia a fost definitiv închisă, contractul a fost câştigat de o asociere de firme şi din acel moment au început să curgă termenele pentru proiectare şi execuţie, acum ne aflăm în faza de proiectare, dar din octombrie va începe faza de execuţie”.

S.C. Straco Grup S.R.L., liderul asocierii care a câştigat construcţia pasajului de la Domneşti, este în insolvenţă. Societatea este controlată de Alexandru Horpos(34,65%), Traian Horpos (24,75%), Daniela Neacşu(9,9%), Ionel Vameşu(19,8), Mihaela Şerban(9,9) şi RATREE S.A. din Luxemburg(1%). În 2016 a raportat o pierdere de peste 12 milioane de euro(12.497.390), 0 profit şi datorii de aproape 40 de milioane de euro(39.951.738).

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Problemele trebuie tratate întotdeauna legal. Nu putem spune că a fost o problemă legată de firmele de insolvenţă nici la CNAIR, nici la alte companii, nici la alte ministere. Trebuie să analizăm puţin legea. Ea spune că o firmă aflată în insolvenţă nu este o firmă aflată în faliment, ca atare această firmă are posibilitatea să participe la licitaţii”.

Alexandru Horpoo, cel care cotroleaza Straco Grup S.R.L., a fost reţinut de procurorii DIICOT şi ulterior arestat la domiciliu, la sfârşitul lui 2014, într-un dosar de spălare de bani şi evaziune. Numele său este legat şi de scandalul de corupţie în urma căruia fostul primar al Sectorul 1, Andrei Chiliman, a fost reţinut pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă în formă continuată. Potrivit procurorilor DNA, societatea Straco ar fi primit prin încredinţare directă, în schimbul unor comisioane de 10-15%, contracte de lucrări de reabilitare termică a blocurilor oi de asfaltare.

Paul Dorneanu, preşedintele Asociaţiei Construim România: „Principala problemă pentru care pasajul de la Domnești nu s-a realizat a fost acela că nu a fost o determinare la nivel politic, cât şi din partea autorităţilor implicate, pentru ca acest proiect să se realizaze…”

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Premierul de atunci, dl Victor Ponta, a venit cu Neaga, cu Oprescu, au venit pe centura Capitalei, exact la Domneşti, unde spuneau cum o să fie în maximum doi ani un pasaj, se trasau termene, domnul Neaga dădea ascultător din cap…da, da… A fost o chestie pur electorală!”

Antonia Lupescu, reprezentant Asociaţia Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „Promisiunea era că începe în luna septembrie se apucă de lucrări. Asta a fost ultima promisiune făcută de la CNAIR. Că vorbim despre pasaj …(CLAXON)… vedeţi un protest de al tiriștilor, care săracii dorm, mănâncă, în TIR, că n-au ce să facă…”

Bani europeni, duși pe apa sâmbetei

Pasaje care să traverseze Centura Capitalei sunt cerute şi de locuitorii din sudul Bucureştiului de ani de zile. Intersecţiile cu drumurile către comuna Berceni şi către Olteniţa ar fi trebuit să beneficieze de modernizare din bani europeni prin Programului Operaţional Sectorial Transporuri 2007-2013.

Proiectul pentru Centura de Sud, între Autostrada către Piteşti şi Autostrada Soarelui, cuprindea mai multe faze şi fusese inclus, în 2014, pe o lista specială, acceptată de Bruxelles la finanţare pe vechiul program. În iunie 2014, prin semnătura directorului de atunci, Narcis Neaga, proiectului este tras pe linie moartă.

O lună mai târziu, fostul şef de la Drumuri intră în vizorul DNA. Este pus sub control judiciar şi cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract pentru autostrada Sibiu – Orăştie. Drumul fusese inaugurat înainte de a fi gata. Există multe rapoarte care spun asta. Și închis ulterior, din cauza fisurilor. Procurorii susţin că Narcis Neagă ar fi suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Ştiţi că din exerciţiul 2007-2013 cei mai mulţi bani s-au pierdut la transporturi. Peste un miliard de euro. Or, asta este un alt exemplu al incompetenţei de care am dat dovadă, pentru că banii au fost la dispoziţia noastră”.

2,5 milioane de euro, un kilometru din Centura Capitalei

Pe 1 septembrie 2017, compania de drumuri anunţă că a primit 12 oferte pentru construcţia pasajelor Berceni şi Olteniţa. Contractul, estimat la peste 86 de milioane de euro (86.198.800) presupune două giratorii suspendate şi ar trebui să fie gata în doi ani şi jumătate de la finalizarea licitaţiei. Asta doar dacă nu vor apărea contestaţii care ar putea fi tranşate în instanţă, ca în cazul pasajului de la Domneşti.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Avem foarte multe proiecte în licitaţie şi aici este vorba despre pasajele Mogoşoaia, Berceni şi pasajul Olteniţei care sunt în procedura de licitaţie. Sperăm ca în iarna acestui an să avem constructori pentru aceste pasaje. Ar rezolva problemele de trafic pe zona de sud a centurii Bucureşti”.

Prof. Valentin Anton, preşedintele Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „În momentul când începi o investiţie trebuie să ai bani până la sfârşit sau să ai sursele de finanţare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot să spun cât ar costa, pot să vă spun că n-ar dura mult timp, dar nu trebuie să ne apucăm pe bucăţi decât în măsura în care avem tot proiectul complet, tot”.

Lipsa de investiţii şi de coerență a proiectelor de modernizare se reflectă şi în statisticile poliţiei rutiere.

Potrivit I.P.J Ilfov, în ultimii 10 ani pe Centura Capitalei au fost înregistrate 224 de accidente grave, soldate cu 68 de morţi şi 218 răniţi grav. La acestea se adaugă alte 455 de accidente în urma cărora 645 de persoane au fost rănite uşor. Principalele cauze: viteză neadaptată la condiţiile de drum şi neacordarea priorităţii vehiculelor.

Marian Ion, administrator public comuna Tunari: „Din anul 2011 au început demersurile, undeva în anul 2012 s-au stabilit două sensuri giratorii care trebuiau a fi executate, cel de la Ștefăneşti şi cel de la Tunari. În 2012 s-a trecut la execuţia celui de la Ștefăneşti care s-a şi realizat, cel de la Tunari rămând în expectativa de a fi construit”.

Până de curând, intersecţia de pe Centura Capitalei, din dreptul localităţii Tunari, în sectorul de nord „modernizat” de Compania de Drumuri, a fost una dintre cele mai periculoase din judeţul Ilfov. Aici au avut loc 30 de accidente rutiere în care doi oameni au murit şi 34 au fost răniţi. Începând cu 2013, I.P.J. Ilfov a cerut de 13 ori Companiei de Drumuri ca aici să fie construit un sens giratoriu.

Andrei Covaciu, coordonator Sistematizare Trafic I.P.J. Ilfov: „Avem parte de reacţii în momentul în care solicităm ceva, dar au fost situaţii în care administratorul drumului nu a manifestat prea mult interes pentru solictarile noastr,e motiv pentru care am aplicat şi sancţiuni administratorului drumului şi nu o dată, ci de mai multe ori”.

Marian Ion, administrator public comuna Tunari: „Relaţia cu autorităţile, în fază incipientă au fost de fiecare dată ok, se pare că în momentul în care se ajunge cam pe la jumătatea drumului, se cam blochează şi am observat punctual, noi UAT Tunari, se blochează din cauza neperformanţei, neprofesionalismului celor care preiau proiectele sau cei care sunt răspunzători cu aceste proiecte de multe ori s-a stat după avize la electricitate, la gaze, care erau la îndemână noastră, a UAT urilor. Erau foarte uşor de obţinut”.

Contractul pentru construcţia giratoriului de la Tunari a fost estimat de Compania de drumuri la peste 500 (513.702) de mii de euro fără TVA.  A fost atribuit, prin anunţ de participare simplificat pe 29 decembrie 2016, pentru 424 de mii de euro(424.086), tot fără TVA, societăţii Maristar Com S.R.L. Firma este controlată din 2011 de Dorel Oprea, supranumit de presă „Regele pietrișului”.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R: „Nu pot să fac eu presupuneri în legătură cu sumele, dar din câte ştiu, este un giratoriu complex, sunt foarte multe relaţii care trebuie asigurate şi trebuie împăcate în acea zonă, ca atare acel giratoriu e posibil să necesite mult mai multă activitate decât alte giratorii”.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Depinde ce ceri de la acel giratoriu, pentru că dacă-l faci din bidoane de plastic evident că este mult, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte mult. Gândiţi-vă că un kilometru de drum naţional – şi îmi asum ceea ce spun – este 700 de mii de euro dacă îl construieşti de la 0”.

Pe cei 71 de kilometri de Centură circulă zilnic, în medie, în jur de 20.000 de mii de autovehicule, majoritatea dintre ele de mare tonaj. Prin comparaţie, este acelaşi volum de trafic care poate să genereze aglomeraţie pe autostrada spre mare, la început şi sfârşit de weekend.

Prof. Valentin Anton, presed. Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „La ora actuală sunt mulţi participanţi la trafic care nu au interes în Bucureşti. Cei care vin pe Valea Prahovei, dinspre Piteşti, şi care vor să se ducă spre Constanţa, dar din cauză că centura este încărcată, este foarte solicitată, ei preferă să vină în Bucureşti, lucru care încarcă şi mai mult trama stradală”.

În mai 2017, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut public Executivului preluarea Centurii în administrarea municipalităţii, alături de Metrorex şi de termocentralele deţinute de Elcen, care furnizează agent termic pentru RADET.

Mihai Tudose, prim-ministru: „Cu centură este un pic mai complicat, dar şi acolo am picat de acord că vom face o analiză, cei de la Ministerul Transporturilor, vom face o analiză împreună cu cei de la Capitală, să vedem cum e mai bine, pentru că nu este important cine o are, important este să o avem cu toţii şi să fie”.

La nivelul Companiei de Drumuri există la această ora planuri pentru o nouă şosea de centură. Autostrada 0 sau Autostrada de Centură ar trebui să ocolească Bucureştiul şi să conecteze direct Autostrăzile spre Piteşti şi Constanţa. La licitaţie a fost scos doar tronsonul de SUD care, teoretic, ar urma să fie gata în trei ani şi jumătate de la semnarea contractului. Asta dacă nu vor fi contestaţii, iar contractul nu este atacat în justiţie.

Aproape 580 de milioane de euro este dispus să plătească statul pentru 52 de kilometri de autostradă ocolitoare. Până în prezent, pentru actuală Centură, de la buget, dar şi din fonduri europene s-au făcut plăți de peste 180 de milioane de euro.

Euractiv.Ro

7. Banii de la UE se văd în producțiile agricole, infrastructura comunelor și bunăstarea fermierilor

România vrea să atragă de trei ori mai multe fonduri pentru dezvoltare rurală în acest an, spune ministrul agriculturii, Petre Daea.

„În total, anul acesta estimăm că vom accesa o sumă totală de 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de aproape trei ori mai mult decât anul trecut. Este un câștig, o realizare pe care trebuie să o procesăm cu atenție, cu calm, și cu foarte multă ambiție”, a declarat marți ministrul Petre Daea, la simpozionul organizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cu ocazia împlinirii a 17 ani de la înființare.

De la înființarea AFIR, peste 10 miliarde de euro au intrat efectiv în România pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural, iar acești bani se văd deja în producțiile agricole, în infrastructura multor comune și în bunăstarea fermierilor, susține directorul general al agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Pe de altă parte, ministrul agriculturii s-a declarat nemulțumit că, până la finele anului, rambursările de la Comisia Europeană vor fi de 221,1 milioane de euro, deși ținta era mult mai mare, relatează Agerpres. În data de 31 martie, Petre Daea declara că își propune să atragă din fondurile europene prin PNDR 2020 o sumă de circa 1,6 miliarde euro în 2017.

„În ultima sâmbătă din fiecare lună se analizează pe fiecare județ, pe fiecare program, ce s-a desfășurat pe luna anterioară și aici am o doză de nemulțumire pe care trebuie să o transmit, pentru că am avut alt target.

Am gândit, am lucrat împreună și am planificat să realizăm o anumită sumă pe care din nefericire analizele noastre nu ne conduc spre un asemenea obiectiv. Totuși, suma care va fi în continuare posibilă de realizat și de adus în țară este de 221,14 milioane de euro”, a spus Daea.

Oricum, ministrul spune că obiectivul rămâne ca România să acceseze întreaga sumă din PNDR în orizontul 2020. Daea a spus că a cerut un bilanț al AFIR din trei motive: „primul, să cunoaștem unde am ajuns, să desenăm pe harta țării ce s-a realizat de la integrarea în UE, ce obiective am împlinit pentru a vedea efortul pe care l-a făcut țara și instituțiile și de care trebuie să beneficieze mediul rural și fermierii români. Al doilea motiv, ce ne proiectăm în continuare, ce goluri avem în spațiul rural, goluri de sprijin în PAC pentru fermieri și al treilea, cele două ne compun poziția la UE și nu trebuie să uităm faptul că România este stat cu drepturi depline de a participa la decizia comuna privind PAC. Din aceste punct de vedere se impune o pregătire temeinică”.

Daea i-a felicitat, alături de AFIR, „al doilea plămân care trimite oxigen fermierilor și mediului rural, oxigen luat din FEADR”, pe cei de la APIA pentru că din raportul primit de la UE „am ajuns la un procent de accesare pe FEGA de 99,04%”.

Uniunea Europeană finanțează fermierii români prin plățile directe care sunt gestionate de APIA, dar alocă bani și pentru dezvoltarea mediului în care aceștia trăiesc – fondurile de dezvoltare rurală – care sunt gestionate de AFIR.

Chesnoiu afirmă că în cei 17 ani de activitate ai AFIR, începând cu Programul SAPARD și până în prezent, în agenție s-au semnat peste 120.000 de contracte de finanțare, angajându-se fonduri nerambursabile în valoare totală de 9,5 miliarde de euro. 

„Sunt 17 ani în care, prin intermediul agenției, au intrat efectiv în țară peste 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Pentru necesarul economiei agrare românești este doar un început, dar acești bani se văd deja în producțiile agricole tot mai mari de la an la an, în infrastructura modernă a multor comune și în bunăstarea fermierilor și a locuitorilor de la sate, care încep să obțină profit din afacerile lor. Preocuparea pe care o avem este însă de a asigura cu aceste fonduri nu doar o prosperitate pasageră, ci de a gândi pe termen lung dezvoltarea satului românesc”, a spus șeful AFIR.

Potrivit acestuia, prin finanțarea proiectelor de investiții s-au realizat aproximativ 8.700 de kilometri de drumuri comunale și s-a dezvoltat sau reabilitat infrastructura rurală (rețele de apă sau canalizare, cămine culturale, drumuri agricole și forestiere) de care beneficiază 6,2 milioane de locuitori ai satelor românești.

„Să nu uităm că sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind, astfel, la o creștere favorabilă a incluziunii (care presupune o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială în UE) (…) Dezvoltarea României, cel puțin pe zona rurală, nu se va putea face în următoarea perioadă decât prin atragerea acestor fonduri europene și menținerea lor în țară, iar beneficiarii sunt cei care contribuie decisiv la acest deziderat”, a subliniat Chesnoiu.

Revista presei din data de 26.09.2017

Revista presei din data de 26.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Radiocluj.ro.
  1. ”Aşa-numitul Split TVA, va bloca economia!” – susțin oamenii de afaceri.
  2. Split TVA: Patroni IMM fac petiție on-line și vor protesta cu afișe pe sediile și mașinile firmelor.

Startupcafe.ro.

  1. Inițiatorul Start-up Nation: Finanțele să aloce toți banii! Multe firme respinse din cauza condițiilor învechite.
Agerpres.ro.
  1. CNIPMMR: Split TVA ar trebui să se aplice voluntar sau doar firmelor care fac afaceri cu statul.
Curierulnational.ro.
  1. A început campania Stopsplit TVA.
  2. Consiliul pentru IMM-uri: Trebuie tăiate investiții pentru ca România să se încadreze într-un deficit de 3% din PIB.. 9
  3. Initiatorul Start-up Nation: Finantele sa aloce toti banii! Multe firme respinse din cauza conditiilor invechite.
Wall-street.ro.
  1. Consiliul IMM lanseaza campania #stopsplitTVA; mediul de afaceri propune mentinerea sistemului optional.
Adevarul.ro.
  1. Consiliul pentru IMM-uri lansează o campanie împotriva plăţii defalcate a TVA.
Mediafax.ro.
  1. Consiliul IMM-urilor respinge plata defalcată a TVA, lansând campania #stopsplitTVA.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Adevarul.ro.
  1. Un an al recordurilor pe piaţa industrială: peste 400.000 mp spaţii logistice vor fi livraţi în 2017.
  2. Un român a câştigat în medie 2.046 lei pe lună, anul trecut. Angajatorul a scos însă din buzunar 3.493 lei ca să îl plătească. Unde se câştigă cel mai mult în ţară.
  3. Vasilescu, BNR: România nu are încă o creştere economică sustenabilă.
  4. România vulnerabilă: 1% dintre companiile noastre au venituri mai mari decât restul de 99%.
Digi24.ro.
  1. Cât de bine merg afacerile cu cai în România.
  2. Grâul românesc cernut, protecție împotriva macului.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Radiocluj.ro

1. ”Aşa-numitul Split TVA, va bloca economia!” – susțin oamenii de afaceri

Plata defalcată a taxei pe valoare adăugată, într-un cont separat, aşa-numitul Split TVA, va bloca economia, consideră preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu. El a spus că măsura ar trebui să se aplice voluntar sau doar firmelor care fac afaceri cu statul:

Există un cost suplimentar deosebit de ridicat pentru IMM-uri şi pentru toate companiile din această ţară, pentru că 20% din disponibilul de cash al fiecărei companii va fi blocat. În acest sens noi am lansat astăzi o campanie care se intitulează „Stop Split TVA”.

Avem deja o petiţie online. Trimitem scrisori tuturor parlamentarilor din această ţară să nu susţină acest Split TVA şi vom fi prezenţi şi mâine în Parlamentul României, la Comisia pentru buget finanţe din Senat, pentru a propune Parlamentului ca această măsură de Split TVA să fie opţională. (Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii )

Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România mai consideră că statul oricum nu are capacitatea administrativă să gestioneze aplicarea plăţii defalcate a TVA, neavând o infrastructură fiscală adecvată. România ar fi prima ţară din Uniunea Europeană unde s-ar introduce o astfel de obligaţie – mai spun oamenii de afaceri.

2. Split TVA: Patroni IMM fac petiție on-line și vor protesta cu afișe pe sediile și mașinile firmelor

Antreprenorii din România sunt invitați să semneze o petiție on-line pentru a convinge Guvernul să renunțe la obligativitatea plății defalcate a TVA, în cadrul campaniei Stop Split TVA, inițiate de principala orgaizație de patroni cu firme mici și mijlocii din România. De asemenea, patronii vor protesta afișând la sedii și pe mașinile firmelor mesajul campaniei: Stop Split TVA.

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a spus, luni, că aproape 400.000 de firme, care sunt plătitoare de TVA, vor fi afectate de sistemul obligatoriu de plată defalcată a taxei.

”Propunerea noastră este ca TVA Split să se aplice doar voluntar sau doar în relația cu statul. În niciun caz nu suntem de acord ca sistemul split TVA să se aplice obligatoriu în relația întreprinzător-întreprinzător, pentru că va bloca cu totul economia” – a spus liderul organizației patronale, care a lansat campania Stop Split TVA.

Ce fac patronii care se opun Split TVA:

  • Petiție online. Patronii sunt invitați să semneze petiția Stop Split TVA, deschisă pe site-ul petitieonline.com, AICI. ”Are 1.000 de semnătari în trei zile, fără să lansăm public în media petiția” – spunea Florin Jianu luni dimineața.
  • Patronii pot să descarce de pe site-ul Consiliului IMM-urilor mesajul campaniei, să-l scoată la imprimantă și să-l afișeze la sediile fimelor, la punctele de lucru (magazine, ateliere etc.) și pe automobilele firmelor.
  • Patronii pot distribui pe Facebook și alte rețele sociale mesajele campaniei Stop Split TVA.
  • ”Vor exista ședințe extraordinare la prefecturi, în comisiile de dialog social, cu un punct pe acest split TVA”.
  • ”Vom transmite o scrisoare către toți parlamentarii să nu susțină această obligativitate”. Deputații pot fi găsiți la adresele de mail afișate pe site-ul Camerei, AICI, iar senatorii AICI.
  • Potrivit lui Jianu, reprezentanții CNIPMMR vor merge marți la Comisia de buget-finanțe a Senatului, pentru a discuta și despre Split TVA. ”Vrem să arătăm că întreprinzătorii din această țară nu se supun unei obligații care poate bloca economia în ansamblu”.

Reamintim că în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenții economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plății defalcate a TVA, potrivit Ordonanței 23/2017. Însă de la 1 ianuarie 2018 se instituie obligația persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018.

Patronii reuniți în Consiliul Național al IMM-urilor se plâng că sistemul Split TVA le va genera:

  • Costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile
  • Costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare
  • Afectarea cash flow-ul și blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni;
  • Creșterea birocrației
  • Efort semnificativ de implementare tehnica, avand in vedere termenul foarte scurt.

CNIPMMR nu este singura organizație patronală care se opune introducerii obligatorii a sistemului Split TVA. Fundația Romanian Business Leaders, Camera de Comerț Americană (AMCham) în România, Camera de Comerț Româno-Franceză, Camera de Comerț Germană în România și alte organizații de business și firme de consultanță și-au exprimat dezacordul față de impunerea split TVA.

Startupcafe.ro

3. Inițiatorul Start-up Nation: Finanțele să aloce toți banii! Multe firme respinse din cauza condițiilor învechite

Inițiatorul programului Start-up Nation, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, cere Ministerului Finanțelor ca la o a doua rectificare bugetară pe anul 2017 să aloce întreaga sumă de 950 de milioane de lei pentru derulare programului de sprijin pentru micile afaceri. De asemenea, el a reproșat guvernanților că unele firme au fost respinse din cauza menținerii unor condiții de cheltuieli foarte rigide și învechite, care nu au ținut pasul cu evoluția tehnologiei și a afacerilor.

”Pentru că la prima rectificare bugetară s-au dat numai 250 de milioane de lei, cer în continuare Ministerului de Finanțe ca la a doua rectificare să se dea întreaga sumă pentru programul național. Nu e normal ca acest program să se desfășoare pe de-o parte pe banii băncilor și pe de altă parte pe banii start-upurilor. Nu. A fost un program care a spus foarte clar că acordă 1,2 miliade de lei din fonduri naționale și 500 de milioane de lei din fonduri europene” – a spus, într-o conferință, Florin Jianu, care este acum președinte al Consilului Național al Întrepinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ce a mai declarat Jianu despre bugetul Start-up Nation:

  • Nu e normal să creăm această confuzie și instabilitate în rândul tinerilor antreprenori. Ei nu sunt siguri daccă își vor primi sau nu banii, dacă să înceapă sau nu, pentru că din moment ce nu sunt alocați banii în bugetul de stat, cu sigurană, cu toâii se uită și au temeri, angoase și întrebări asupra acestor lucruri.
  • E normal ca la următoarea rectificare bugetară să se pună toți banii în buget, nu să se treaccă în anul următor, pentru că trecerea în anul următor va insemna un tăvălug. Câte 10.000 de firme s-a spus că vor fi sprijinite anual. N-aș vrea să auzim discuții că aceste 10.000 de firme vor fi susținute de fapt în următorii 4 ani, pentru că aceasta este o schimbare subtilă de abordare pe care nu mi-o doresc. Or dacă din aceste 10.000 de firme sunt plătite numai 1.000 – 2.000 – 3.000 în anul 2017 și restul 5.000 – 6.000-7.000 trec în anul următor, gândiți-vă că înanul următor vor trebui plătite 17.000 de firme și tot așa, intrăm într-un tăvălug și într-o lipsă de control.
  • Deci firmele să se închidă în acest an. Sunt convins că întreprinzătorii sunt gata în acest moment să pornească planurile de afaceri, pentru că ei așa și le-au proiectat și numai pentru cei care au susținerea salariilor pe o perioadă de timp îndelungată e normal să existe aceastp etapizare.

La rândul său, președintele de onoare CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a atras atenția că unii dintre antreprenorii care și-au făcut planurile de afaceri la începutul anului 2017, pentru acest program, riscă să piardă unele oportunități, din cauza amânării finanțării.

”Un plan de afaceri realzat la începutul anului 2017 nu mai e valabil în 2018, pentru că se duce oportunitatea. Ce au muncit cei care nu sunt finanțați acum se pierde, pentru că oportunitățile nu-i așteaptă un an, doi” – a spus prof. univ. Nicolescu.

Reamintim că programul Start-up Nation a avut prevăzute în bugetul de stat credite bugetare de 500 de milioane de lei, care să fie decontate ulterior de către stat din fonduri europene. În plus au fost credite de angajament de 1,2 miliarde de lei, din bugetul de stat, care necesită transformarea în credite bugetare pentru a fi efectiv puși în buget. La prima rectificre bugetară, din septembrie 2017, din cei 1,2 miliarde de lei doar 250 de milioane au fost transformați în credite bugetare.  

<<Nu aveai voie să iei acest echipament, pentru că nu scrie la mine în listă>>

Chestionat de StartupCafe.ro, Florin Jianu a mai spus că unele dintre firmele aplicante în program au fost respinse din cauza faptului că guvrnanții au prevăzut în procedura de derulare Start-up Nation categorii de cheltuieli eligibile, în loc să prevadă o listă de cheltuieli ne-eligibile, astfel încât antreprenorii să aibă mai multă libertate de mișcare.

Reamintim că unii dintre antreprenori s-au plâns și de restricțiile din H.G. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, care nu a mai fost actualizată pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice sau de business.

”Intrăm în acest carusel de la faptul că nu au vrut să aplice ceea ce le-am spus eu și am scris în ordonanța de urgență, că ar trebui să mergem pe costuri neeligibile, ce nu ai voie să cumperi. Păi nu ai voie să iei armament, droguri…

Dar restul ai voie să faci. Și atunci când intri cu noi forme ale economiei, care nu erau nici în HG-ul din 2004, vii cu dronă, cu anumite softuri, să nu-ți fie respinse pe motiv că nu sunt într-o HG are nu a mai fost updatată. Pentru că vedeți care  este viteza economiei și atunci noi trebuie să adaptăm politicile publice astfel încât să spui ce nu ai voie să faci – restul îți este permis. Acele echipamente se justifică, telefonele, tablete, dronele, dara jungem la respingere pentru c nu a fost luată în seamă o astel de abordare” – a comentat Jianu.

”Și pe fonduri europene se face aceeași greșeală și în loc să cheltuim banii europeni vine un controlul care spune <<Nu aveai voie să iei acest echipament, pentru că nu scrie la mine în listă>>”, a mai spus el.

Inițiatorul prgramului Start-up Nation i-a încurajat pe antrerenorii respinși din cauza cheltuielilor trecute în planurle de afaceri să depună contestație. ”Trebuie să facă o contestație. Păi dacă vorbim despre o firmă de software, e normal să aibă nevoie de un telefon, pentru că el nu folosește telefonul ca mijloc de comunicare, ci ca mijloc de testare a aplicațiilor, deci pentru ea e parte a procesului de muncă”.

Până în acest moment, circa 7.000 de firme cu punctaje între 90 și 100 de puncte au fost supuse evaluării în Start-up Nation 2017, cu o rată de respingere de 12,8% în rândul firmelor care au obținut punctaje care să le includă în bugetul programului, conform datelor de la Minsterul pentru Mediul de Afaceri.

”E normală rata de respingere, pentru că foarte mulți supraestimează când fac aplicația electronică. Poate încadrează greșit niște echipamente, supralicitează într-o anumit direcție, a costurilor, și la implementare poate vor mai pica încă e atâția” – a comentat Jianu.

Prin programul Startup Nation, o serie de firme mici și mijlocii (IMM) di România, înființate după 30 ianuarie 2017, vor ar urma să primească de la stat fonduri nerambusrabile de câte maxium 200.000 de lei, pentru investiții, în anumite condiții.

Agerpres.ro

4. CNIPMMR: Split TVA ar trebui să se aplice voluntar sau doar firmelor care fac afaceri cu statul

Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a demarat o campanie publică împotriva obligativității ca, de la 1 ianuarie 2018, toate firmele să plătească TVA într-un cont separat, solicitând ca măsura să se aplice voluntar sau doar celor care fac afaceri cu statul.

“Am demarat o petiție online, care are deja peste 1.000 de semnatari în trei zile, în condițiile în care nu am făcut public până acum acest lucru. Semnarea acestei petiții este o asumare serioasă, care se face în doi pași, respectiv o primă înregistrare, după care primești un mail și trebuie să confirmi, deci cred că întreprinzătorii care au semnat și-au asumat acest lucru, nu este ceva de suprafață”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, într-o conferință de presă.

El a invitat firmele să semneze petiția și să distribuie în mediul online această campanie, care a fost lansată inclusiv pe Facebook cu hashtagul #stopsplitTVA.

“Totodată, am realizat un afiș pe care întreprinzătorii să îl afișeze în loc vizibil în propriile magazine, vitrine, fabrici sau oriunde consideră util, pentru ca și alți antreprenori să vadă acest lucru. Vrem ca mesajul să fie vizibil, asumat, să se vadă faptul că antreprenorii din această țară se supun unei obligativități care poate duce la blocajul economiei în ansamblul său”, a continuat Jianu.

Potrivit acestuia, reprezentații Consiliului pentru IMM-uri vor fi prezenți marți în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților, la invitația președintelui comisiei, unde se va discuta ordonanța prin care a fost introdusă această măsură.

“Punctul nostru de vedere este ca Split TVA să se aplice în mod voluntar, cine vrea, sau o altă variantă este de aplicare doar în relația cu statul, în niciun caz să nu fie obligatoriu acest lucru în relația întreprinzător-întreprinzător, întrucât va bloca economia”, a arătat Jianu.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președinte onorific al CNIPMMR, a adăugat că statul oricum nu are capacitatea administrativă să gestioneze acest lucru, neavând o infrastructură fiscală adecvată.

Potrivit reprezentanților CNIPMMR, România ar fi prima țară din Uniunea European unde s-ar introduce o astfel de obligație.

Un sondaj realizat de CNIPMMR dat publicității la începutul lunii septembrie arată că 97,5% dintre respondenți nu susțin plata defalcată a TVA și tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activității firmei lor.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 — 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari și 1,9% alte forme juridice.

La întrebarea “Ce efecte pozitive asupra activității dvs. considerați să vor fi generate de plata defalcată a TVA?”, 98,5% dintre respondenți au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Curierulnational.ro

5. A început campania Stopsplit TVA

Problema plăţii defalcate a TVA-ului naşte în continuare controverse şi foarte multe întrebări. Mediul de afaceri, şi-aşa foarte greu încercat, nu doreşte implementarea acestei măsuri, deoarece asta ar însemna blocarea unei importante sume de bani, dar şi foarte multe costuri suplimentare.

Conform  ordonanţei nr. 23 /2017 privind plata defalcată a TVA, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate de la 1 ianuarie 2018 să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. Astfel, se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018. De asemenea, în perioada 1 octombrie- 31 decembrie, agenţii economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plăţii defalcate a TVA, cu anumite beneficii din partea statului.

În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie pe tema plăţii defalcate a TVA,  97,5% dintre respondenţi declarând că nu susţin modificarea Codului Fiscal, şi, implicit, instituirea plăţii TVA într-un cont separat, deoarece acest lucru ar avea un impact negativ asupra activităţii pe care aceştia o desfăşoară.  

,,Printre cele mai importante efecte negative rezultate în urma sondajului putem menţiona: creşterea birocraţiei, prin dublarea numărului de facturi; afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu există sancţiuni; costuri bancare suplimentare cu noul cont; efort semnificativ de implementare tehnică, avînd în vedere termenul scurt pentru aplicarea acestei măsuri şi, nu în ultimul rând, neclarificarea tuturor aspectelor procedurale”, declara Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

În acest context, toate filialele CNIPMMR, cu susţinerea Alianţei Confederaţiilor Patronale, au lansat campania #stopsplitTVA, dorind să tragă un semnal  de alarmă cu privire la urmările pe care le-ar putea avea instituirea plăţii defalcate a TVA-ului. Aceştia sunt de părere că o astfel de măsură va bloca investiţiile şi va genera costuri suplimentare pentru agenţii economici, printre care costuri cu modificarea sistemelor informatice şi birocratice. Astfel, mediul de afaceri doreşte aplicarea opţională a plăţii defalcate a TVA sau doar în cazul în care firmele au contracte cu statul.

“România va fi prima ţară din Europa care va introduce măsura plăţii defalcate a TVA-ului. În Polonia se discută de 3 ani şi va fi aplicată în mod opţional, în Italia, doar în cazul firmelor care au afaceri cu statul, iar în Marea Britanie, doar pentru cei care-şi desfaşoară activitatea în mediul online. Această campanie a fost decisă de membrii CNIPMMR din toată ţara şi petiţia a fost deja semnată de către 1000 de IMM-uri, asta fără să se fi făcut nicio promovare. Primul pas este semnarea petiţiei stop TVA, apoi toată lumea să dea share, iar toţi întreprinzătorii să afişeze imaginea campaniei la sediul organizaţiei, firmei, pe maşinile dumnealor”, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

“Am primit o invitaţie şi de la Comisia pentru Buget şi Finanţe, din partea domnului Eugen Teodorovici. Mâine, colegii mei vor fi prezenţi acolo şi vor explica efectele devastatoare pe care le are aplicarea acestei măsuri pentru mediul de afaceri. Aceştia vor propune ca măsura să fie adoptată doar de firmele care au afaceri cu statul sau să fie opţională. În plus, se vor alcătui comisii de dialog social la nivelul fiecărei prefecturi şi, de asemenea, vom trimite o scrisoare către fiecare parlamentar pentru ca aceştia să nu susţină masura introducerii plăţii defalcate a TVA în mod obligatoriu”, a mai spus Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

De asemenea, şi domnul profesor universitar Ovidiu Nicolescu, care este preşedintele de onoare a CNIPMMR,  s-a arătat îngrijorat de impactul pe care-l va avea introducerea plăţii defalcate a TVA: “Statul nu are capacitatea să facă faţă schimbărilor ce vor apărea în urma aplicării acestei măsuri, nici din punct de vedere al infrastructurii, nici al birocraţiei. Trebuie să fim atenţi la faptul că această măsură generează efecte atât la nivel economic, cât şi social: la nivel economic, va duce la o scădere drastică a investiţiilor, ceea ce va încetini dezvoltarea economică a ţării, iar la nivel social, o ţară puţin dezvoltată nu va putea să asigure un standard de viaţă ridicat”.

Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, a mai declarat faptul că: “Pentru mediul de afaceri split TVA va însemna blocarea a 19% din disponibilul de numerar, fapt ce va duce la probleme în ceea ce priveşte relaţiile comerciale curente. Nici băncile nu sunt de acord cu această măsură, deoarece se tem de faptul că cei care au credite nu şi le vor mai putea achita,  iar unii nu-şi vor mai permite sa ia credite. În plus, vor fi apărea costuri birocratice, dar şi costuri administrative. În urma campaniei #Stopsplit TVA, dorim ca mediul public să conştientizeze faptul că această măsură nu avantajează mediul de afaceri, iar statul să adopte această măsură ca una opţională sau doar în cazul firmelor care au afceri cu statul”.

6. Consiliul pentru IMM-uri: Trebuie tăiate investiții pentru ca România să se încadreze într-un deficit de 3% din PIB

Autoritățile trebuie să tăie masiv din investiții și să se împrumute într-un mod accelerat pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, în caz contrar ținta de 3% urmând a fi depășită până la sfârșitul anului, a declarat luni Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

”Există două variante: fie depășesc deficitul de 3% la sfârșitul anului și nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiții și te împrumuți într-un mod accelerat, susținut.

Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile și pensile crescute se plătesc și anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poți baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Astfel, Consiliul solicită luarea urgentă a măsurilor necesare pentru: creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, dar și punerea în aplicare a recomandărilor Fondului

Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice, precum și deblocarea fondurilor europene, scrie News.ro.

7. Initiatorul Start-up Nation: Finantele sa aloce toti banii! Multe firme respinse din cauza conditiilor invechite

Initiatorul programului Start-up Nation, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, cere Ministerului Finantelor ca la o a doua rectificare bugetara pe anul 2017 sa aloce intreaga suma de 950 de milioane de lei pentru derulare programului de sprijin pentru micile afaceri. De asemenea, el a reprosat guvernantilor ca unele firme au fost respinse din cauza mentinerii unor conditii de cheltuieli foarte rigide si invechite, care nu au tinut pasul cu evolutia tehnologiei si a afacerilor.

”Pentru ca la prima rectificare bugetara s-au dat numai 250 de milioane de lei, cer in continuare Ministerului de Finante ca la a doua rectificare sa se dea intreaga suma pentru programul national. Nu e normal ca acest program sa se desfasoare pe de-o parte pe banii bancilor si pe de alta parte pe banii start-upurilor. Nu. A fost un program care a spus foarte clar ca acorda 1,2 miliade de lei din fonduri nationale si 500 de milioane de lei din fonduri europene” – a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu, care este acum presedinte al Consilului National al intrepinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Ce a mai declarat Jianu despre bugetul Start-up Nation:

  • Nu e normal sa cream aceasta confuzie si instabilitate in randul tinerilor antreprenori. Ei nu sunt siguri dacca isi vor primi sau nu banii, daca sa inceapa sau nu, pentru ca din moment ce nu sunt alocati banii in bugetul de stat, cu sigurana, cu toaii se uita si au temeri, angoase si intrebari asupra acestor lucruri.
  • E normal ca la urmatoarea rectificare bugetara sa se puna toti banii in buget, nu sa se treacca in anul urmator, pentru ca trecerea in anul urmator va insemna un tavalug. Cate 10.000 de firme s-a spus ca vor fi sprijinite anual. N-as vrea sa auzim discutii ca aceste 10.000 de firme vor fi sustinute de fapt in urmatorii 4 ani, pentru ca aceasta este o schimbare subtila de abordare pe care nu mi-o doresc. Or daca din aceste 10.000 de firme sunt platite numai 1.000 – 2.000 – 3.000 in anul 2017 si restul 5.000 – 6.000-7.000 trec in anul urmator, ganditi-va ca inanul urmator vor trebui platite 17.000 de firme si tot asa, intram intr-un tavalug si intr-o lipsa de control.
  • Deci firmele sa se inchida in acest an. Sunt convins ca intreprinzatorii sunt gata in acest moment sa porneasca planurile de afaceri, pentru ca ei asa si le-au proiectat si numai pentru cei care au sustinerea salariilor pe o perioada de timp indelungata e normal sa existe aceastp etapizare.

La randul sau, presedintele de onoare CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a atras atentia ca unii dintre antreprenorii care si-au facut planurile de afaceri la inceputul anului 2017, pentru acest program, risca sa piarda unele oportunitati, din cauza amanarii finantarii.

Wall-street.ro

8. Consiliul IMM lanseaza campania #stopsplitTVA; mediul de afaceri propune mentinerea sistemului optional

Mediul de afaceri se mobilizeaza impotriva platii defalcate a TVA. Consiliul IMM-urilor lanseaza campania #stopsplitTVA la care vor fi invitate sa adere toate organizatiile patronale din Romania. Prin aceasta campanie, oamenii de afaceri vor sa convinga parlamentarii sa modifice Ordonanta prin care plata defalcata a TVA devine obligatorie de la 1 ianuarie 2018, astfel incat sistemul sa ramana optional sau obligatoriu doar pentru firmele care au afaceri cu statul.

In acest scop, reprezentantii Consiliului vor participa marti la sedinta Comisiei de buget finante din Senat, unde se va discuta aceasta Ordonanta.

Primul pas al campaniei consta in postarea unei petitii pe site-ul “petitieonline.com”, pentru semnarea careia trebuie parcurse doua etape: inregistrarea pentru petitia respectiva si confirmarea printr-un e-mail. Petitia va fi postata si pe retelele de socializare.

In acelasi timp, firmele vor afisa imaginea campaniei la sediul lor, la puntele de lucru, magazine si oriunde se considera necesar.

“Mesajul trebuie sa fie vizibil, asumat, sa aratam ca firmele nu se supun unei masuri care duce la blocarea economiei”, a explicat presedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

De asemenea, reprezentantii Consiliului sustin ca vor trimite cate o scrisoare tuturor parlamentarilor in care sa explice pericolul pe care il reprezinta obligarea firmelor sa aplice plata defalcata a TVA. Printre acestea, ei au amintit costurile suplimentare ale firmelor cu modificarea sistemelor informatice, costurile bancare, blocarea banilor firmelor in conturile respective, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare si sanctiuni, si efortul semnificativ de implementare tehnica, avand in vedere termenul foarte scurt.

Adevarul.ro

9. Consiliul pentru IMM-uri lansează o campanie împotriva plăţii defalcate a TVA

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) lansează o campanie împotriva implementării plăţii defalcate a TVA.

Campania „#stopsplitTVA” este un demers al antreprenorilor care nu susţin plata defalcată a TVA în mod obligatoriu. Aceştia spun că măsura va avea efecte precum: costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile, costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare, afectarea cash flow-ul şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevăzute termene de aprobare şi sancţiuni, creşterea birocraţiei şi efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt. CNIPMMR transmite astfel că doreşte în cadrul acestei campanii să fie completată petiţia stop split TVA.

Membrii CNIPMMR vor transmite, de asemenea, adrese pentru a fi distribuite, local, parlamentarilor şi vor solicita includerea pe ordinea de zi a şedinţelor de CDS a OUG 23/2017, privind plata defalcată a TVA, şi dezbaterea acesteia.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate de la 1 ianuarie 2018 să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. În perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenţii economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plăţii defalcate a TVA Se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018. 

Mediafax.ro

10. Consiliul IMM-urilor respinge plata defalcată a TVA, lansând campania #stopsplitTVA

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, luni, campania #stopsplitTVA având ca scop eliminarea obligativităţii plăţii defalcate a TVA.

Consiliul cere aplicarea măsurii „split TVA” exclusiv în regim voluntar, de către contribuabilii care optează pentru această procedură.

Reprezentanţii IMM atenţionează că măsura plăţii obligatorii a TVA defalcat generează costuri suplimentare cu modificarea sistemelor informatice contabile, costuri suplimentare cu noul cont bancar şi comisioane bancare suplimentare. De asemenea, este anticipată „afectarea cash flow-ului şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevăzute termene de aprobare şi sancţiuni, creşterea birocraţiei şi un efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt”.

Pentru a participa la campanie, întreprinzătorii sunt invitaţi să parcurgă următorii paşi:

– Completarea petiţei stop split TVA, accesând linkul https://www.petitieonline.com/stop_split_tva#form

– Distribuirea linkului cu petiţia completată folosind #stopsplitTVA, pe reţelele Facebook şi LinkedIn

– Afişarea imaginii campaniei la sediul organziaţiei, firmei, pe reţele de socializare etc.

La rândul său, Consiliul se angajează să transmită adrese pentru a fi distribuite, local, parlamentarilor şi să solicite includerea pe ordinea de zi a şedinţelor de Comisii de Dialog Social a OUG 23/2017 (ordonanţa privind plata defalcată a TVA) cu dezbaterea acesteia.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate ca, de la 1 ianuarie 2018, să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. În perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenţii economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plăţii defalcate a TVA. Totodată, se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare sumele din TVA aferente facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018.

Aici găsiți toate aparițiile în presă ale CNIPMMR:

  1. http://radiocluj.ro/2017/09/25/asa-numitul-split-tva-va-bloca-economia-sustin-oamenii-de-afaceri/
  2. http://www.startupcafe.ro/taxe/split-tva-petitie-protest-afis.htm
  3. http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-22019634-video-initiatorul-start-nation-finantele-aloce-toti-banii-multe-firme-respinse-din-cauza-conditiilor-invechite.htm?nomobile=
  4. https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/25/cnipmmr-split-tva-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul-19-19-12
  5. http://www.radiocraiova.ro/split-tva-va-bloca-economia-spun-reprezentantii-oamenilor-de-afaceri/
  6. http://www.curierulnational.ro/print/271888
  7. https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/consiliul-pentru-imm-uri-trebuie-taiate-investitii-pentru-ca-romania-sa-se-incadreze-intr-un-deficit-de-3-din-pib-17224470
  8. http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/split-tva-zeci-de-mii-de-firme-critica-dur-masura-c-i-spun-ca-va-bloca-economia.html
  9. http://www.finantare.ro/initiatorul-start-up-nation-finantele-sa-aloce-toti-banii-multe-firme-respinse-din-cauza-conditiilor-invechite.html
  10. http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=economic&s_id=175369&CNIPMMR:-Split-TVA-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul
  11. http://www.ziare.com/impozit/tva/split-tva-firme-inchise-companii-trimise-in-zona-gri-locuri-de-munca-pierdute-1482506
  12. https://news24.ro/cnipmmr-solicita-cresterea-investitiilor-publice-pentru-odezvoltare-economica-sustenabila/
  13. http://vrancea24.ro/imm-urile-nu-vor-plata-defalcata-tva/
  14. http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/sustinerea-antreprenoriatului-si-a-competitivitatii-imm-urilor-propunerea-cnipmmr-pentru-prioritatile-presedintiei-romane-a-consiliului-ue-s2542/
  15. http://www.wall-street.ro/special/sublupa/214325/consiliul-imm-lanseaza-campania-stopsplittva-mediul-de-afaceri-propune-mentinerea-sistemului-optional.html
  16. https://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=1142107&title=cnipmmr-split-tva-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul
  17. https://cursdeguvernare.ro/imm-urile-cer-cresterea-investitiilor-publice-si-aplicarea-doar-voluntara-a-split-tva.html
  18. http://actmedia.eu/daily/the-council-for-smes-investments-must-be-cut-and-loans-must-be-made-so-that-romania-get-into-a-deficit-of-3-of-gdp/71627
  19. http://www.ziarelive.ro/stiri/split-tva-campanie-publica-impotriva-legii.html
  20. http://www.wall-street.ro/special/sublupa/214336/cnipmmr-lipsa-investitiilor-franeaza-dezvoltarea-economica-si-plafoneaza-standardul-de-viata.html
  21. http://www.amosnews.ro/cnipmmr-cere-cresterea-investitiilor-publice-2017-09-25
  22. https://financiarul.ro/2017/09/25/cnipmmr-solicita-cresterea-investitiilor-publice/
  23. http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=economic&s_id=175369
  24. http://m.hotnews.ro/stire/22020025
  25. http://www.romania24.net/cnipmmr-sustine-necesitatea-unor-prioritati-ambitioase-pentru-imm-uri-in-timpul-presedintiei-romane-a-ue/
  26. http://www.ziarelive.ro/stiri/cnipmmr-lipsa-investitiilor-franeaza-dezvoltarea-economica-si-plafoneaza-standardul-de-viata.html
  27. http://adevarul.ro/economie/afaceri/consiliul-imm-uri-lanseaza-campanie-platii-defalcate-tva-1_59c8f0d85ab6550cb883e640/index.html
  28. http://portal-ro.com/post/cnipmmr-lipsa-investitiilor-franeaza-dezvoltarea-economica-si-plafoneaza-standardul-de-viata/
  29. http://portal-ro.com/post/cnipmmr-solicita-crei/
  30. http://www.zf.ro/eveniment/dezbaterea-continua-consiliul-imm-urilor-lanseaza-campania-stopsplittva-masura-trebuie-aplicata-in-regim-voluntar-16742304
  31. http://www.mediafax.ro/economic/consiliul-imm-urilor-respinge-plata-defalcata-a-tva-lansand-campania-stopsplittva-16741807
  32. http://www.actualitati.net/economie/cnipmmr-solicita-cresterea-investitiilor-publice-3600314
  33. http://www.obiectivdesuceava.ro/local/patronatele-din-suceava-se-opun-platii-defalcate-a-tva-masura-propusa-de-guvern/
  34. https://www.avocatnet.ro/articol_46561/Split-TVA-Cum-au-gestionat-alte-state-plata-defalcat%C4%83-a-TVA-%C8%99i-de-ce-sistemul-nostru-e-diferit.html
  35. http://i-stiri.ro/cnipmmr-split-tva-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul-1745582
  36. http://www.jdb.ro/2017/09/25/un-patronat-imm-critica-guvernul-ati-scazut-investitiile-si-ati-crescut-consumul-construiti-infrastructura/
  37. http://www.ziarulprofit.ro/index.php/consiliul-imm-urilor-respinge-plata-defalcata-a-tva-lansand-campania-stopsplittva/
  38. http://index-stiri.ro/split-tva-campanie-publica-impotriva-legii-5696207
  39. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22020025-patronat-imm-critica-guvernul-ati-scazut-investitiile-ati-crescut-consumul-construiti-infrastructura.htm
  40. http://www.startupcafe.ro/finantari/stat-nation-jianu-buget-conditii.htm
  41. http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2017-09-26/A+inceput+campania+Stopsplit+TVA&hl=Eduard%20Cotorceanu&tip=toate

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

11. Un an al recordurilor pe piaţa industrială: peste 400.000 mp spaţii logistice vor fi livraţi în 2017

Mai mult de 100.000 mp de spaţii industriale moderne au fost livrate în România în prima jumătate a anului, iar estimările arată că, până la finalul acestui an, stocul total de spaţii logistice şi industriale va creşte cu cel puţin 350.000 mp spaţii de clasa A, conform datelor din raportul CBRE privind sectorul industrial de real estate pe primele şase luni ale anului.

Potrivit raportului CBRE România privind piaţă industrială de real estate, sectorul industrial continuă evoluţia pozitivă începută anul trecut, iar marii investitori şi dezvoltatori promit atât proiecte noi, cât şi extinderi ale spaţiilor logistice deţinute în ceea ce pare a fi un nou record pentru piaţa imobiliară de profil,.

Conform acestui raport, cele mai multe cereri au venit din sectoarele transporturi logistice şi retail, care sunt principalii piloni de dezvoltare pentru acest an. În prima jumătate a acestui an, 43% din activitatea de închiriere a spaţiilor industriale a fost reprezentată de companiile cu activitate logistică, 27% de cele din retail, în timp ce companiile cu activitate în distribuţie sau curierat şi cele din industria automotive completează lista suprafeţelor alocate în primul semestru. Piaţa proiectelor industriale va mai absorbi până la finalul acestui an aproximativ 300.000 mp de proiecte, majoritatea acestora fiind deja preînchiriată sau dezvoltată în regim BTS (Build to Suit). Bucureştiul şi Vestul, sufletul petrecerii                                                                 

Cea mai mare parte a proiectelor în dezvoltare se află în continuare în Bucureşti şi în împrejurimi, acolo unde este concentrat şi cel mai mare stoc de spaţii industriale din România. În regiunile Vest şi Nord-Vest se află al doilea cel mai mare stoc disponibil de spaţii industriale din ţară, urmate de zona de Sud şi Sud-Est. Astfel, Bucureştiul şi împrejurimile se îndreaptă spre un stoc total de 1 milion de mp de proiecte industriale clasa A, în zona Capitalei fiind în construcţie proiecte ce însumează aproximativ 60.000 mp. Şi Zonele de Vest şi de Nord-Vest a României se apropie de stabilirea unui nou record, până la finalul acestui an fiind aşteptate noi dezvoltări. Odată cu finalizarea proiectelor în construcţie, stocul total de proiecte industriale din regiune ar urma să depăşească 750.000 mp, spaţii exclusiv clasa A. Sudul şi Sud-Estul României completează topul celor mai dezvoltate regiuni în proiecte industriale.

Aici există un stoc de circa 470.000 mp şi proiecte de circa 30.000 mp aflate în plin proces de construcţie, ceea ce ar urcă stocul de proiecte industriale clasa A la peste jumătate de milion de metri pătraţi. Rata de neocupare, sub 2% Activitatea din sectorul industrial a condus la o creştere a cererii de spaţii logistice, astfel că rata de neocupare a spaţiilor de profil se situează la un nivel redus, de sub 2%, la nivel întregii ţări. Conform datelor CBRE, rata de neocupare în piaţă a scăzut cu 50 puncte de bază (BPS), la un nivel care va permite noi şi viitoare investiţii în sectorul de profil dar şi o creştere a nivelului chiriilor, acestea situându-se la jumătatea anului la un nivel mediu de circa 4 euro/mp/lună. „Chiar dacă rata de neocupare a înregistrat o creştere sensibilă faţă de intervalul 2015 -2016, aceasta a rămas la un nivel care să permită o evoluţie la nivelul chiriei.

Această rată de neocupare mică se datorează faptului că în piaţă dezvoltatorii nu se concentrează, ca în trecut, pe dezvoltarea proiectelor într-un regim pur speculativ. Investitorii încep proiectele noi în baza unor pre-contracte semnate, iar pe lângă suprafeţele asigurate prin pre-contract construiesc o suprafaţă adiţională, spaţiu care, până la finalul proiectului, ajunge să fie în totalitate închiriat”, a declarat Andrei Jerca, Account Director, Industrial Services, CBRE. Dezvoltatorii specializaţi în proiecte industriale au planificat investiţii care ar putea depăşi o suprafaţă de 300.000 mp în cursul anului viitor, atât în Bucureşti cât şi în restul ţării, cu precădere în Sibiu şi Braşov, dar şi în zona Moldovei.  

12. Un român a câştigat în medie 2.046 lei pe lună, anul trecut. Angajatorul a scos însă din buzunar 3.493 lei ca să îl plătească. Unde se câştigă cel mai mult în ţară

Anul trecut, câştigul mediu brut al unui român a fost de 2.809 de lei, din care un salariat a rămas în mână cu doar 2.046 lei. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, un angajator a fost nevoit să scoată din buzunar 3.493 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2016 a fost de 2.809 lei, cu 9,9%, respectiv 254 lei, mai mare decât cel din anul 2015. Câştigul salarial mediu lunar net a fost însă de numai 2.046 lei, înregistrând o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent. Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei/salariat. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2016 a fost de 4.759 milioane de persoane, în creştere cu 148.000 persoane comparativ cu anul precedent, iar efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2016 a fost de 5.223 milioane de persoane, mai mare cu 182.600 persoane faţă de sfârşitul anului precedent. Cele mai mari salarii nete                                                      

Potrivit datelor INS, cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6%, administraţie publică cu 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,2%.

Cele mai mici salarii nete

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

Femeile, discriminate

Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%). Cele mai dezavantajate judeţe În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.925 lei), cu 43,0% peste media pe economie.

13. Vasilescu, BNR: România nu are încă o creştere economică sustenabilă

Deşi în 2016 şi în primele două trimestre ale acestui an România a fost ţara cu cea mai mare viteză a creşterii economice din Uniunea Europeană, nu avem încă o creştere sustenabilă, a declarat luni, într-un forum de specialitate, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).

Oficialul a comparat perioada actual cu anul 2008, când deşi România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, la un an distanţă a înregistrat un recul semnificativ, până la—7,1%. „În 2008, România a realizat o creştere de 8,5%, cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană în acel timp, dar în trimestrul IV ţara deja intrase în criză. Două aspecte sunt de semnalat în legătură cu asta, şi anume viteza de creştere care continuă…

În 2009, Polonia a fost singura ţară din Uniunea Europeană care nu a fost în criză. România are o scădere importantă, semnificativă, în 2009, de 7,1%. Sunt ţări care au avut 14%, 8%… România este a şaptea ţară cu creştere negativă, dar dacă ne uităm cum s-au rostogolit pe scări în jos ţările care au avut scăderi puternice, o să vedem că România, deşi la scădere este a şaptea ţară, la rostogolire a fost a doua. Numai Lituania are o rostogolire mai mare decât România.

Toate celelalte şase ţări dinaintea noastră au înregistrat rostogoliri mai mici, pentru că au plecat mai de jos. Noi am plecat de sus… de la 8,5%, am coborât la zero, iar de la zero am mai făcut un salt în jos până la 7,1%, foarte mult”, a menţionat Vasilescu, potrivit Agerpres.

Potrivit consultantului de strategie al Băncii Naţionale, primele semne de redresare în economia românească au avut loc în 2010, iar, la ora actuală, România este ţara cu cea mai mare creştere economică din UE. „Ne-am revenit uşor în 2010 şi pe urmă am început să creştem şi am ajuns, iată, în 2015, în ultimul an al tranziţiei post-criză, în care am început să ne redresăm. Atunci am avut a şasea creştere economică din Uniunea Europeană.

În 2016, când am înaintat deja către zorii redresării, România a luat startul mai bine şi a fost ţara cu cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană. În momentul de faţă, în 2017, avem datele pe două trimestre, şi acestea ne situează în continuare ca ţara cu cea mai mare creştere. Toate ţările îşi doresc o creştere economică sustenabilă, dar pe care noi încă nu o avem”, a atenţionat Adrian Vasilescu. În viziunea oficialului BNR, modelul care i se potriveşte în prezent României este cel de dezvoltare durabilă.

14. România vulnerabilă: 1% dintre companiile noastre au venituri mai mari decât restul de 99%

Raportul privind distribuţia averii mondiale, potrivit căruia 1% din populaţie deţine mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat şi la nivelul economiei româneşti, relevă un studiu al CITR Group privind privind evoluţia societăţilor de impact din România.

Analiza CITR Group arată că ţara noastră numără în jur de 640.000 de companii, iar doar un procent din acestea, adică 6.521 de societăţi, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Concentrare a veniturilor                 

Astfel, deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

„Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari iar companiile mici şi mijlocii, care formează marea majoritate a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul”, avertizează Rudolf Vizental, CEO CIT Resources.

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Oportunităţi mic pentru investitori Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: „Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezinta cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică”.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit. 

Puţine oportunităţile de salvare Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori – prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

„În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism.

Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă.”, explică oficialul CITR Group.

Nevoie urgentă de măsuri de sprijinire Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec.

Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează. Rudolf Vizental: „Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare.

Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specificice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică”.

Digi24.ro

15. Cât de bine merg afacerile cu cai în România

Când avea 18 ani a primit cadou un cal. Acum are cea mai mare afacere cu cai din România. Pasiunea pentru nobilele animale i-a schimbat viaţa în bine unui om de afaceri din Bucureşti, care spune că nu caii i-au adus milioanele din cont, ci invers.

Pentru Mihnea Vîrgolici, prima iubire a devenit o afacere de succes. După ce a crescut calul primit la majorat, în bucătăria de vară din Otopeni, acum a ajuns să deţină 35 de cai care valorează sute de mii de euro.

Ghidul Lonley Planet a pus pe harta destinaţiilor turistice clubul de călărie pe care Mihnea îl are lângă Sighişoara. De atunci, pasiunea lui este cea mai căutată destinaţie ecvestră din România. Inclusiv pentru turişti din toată lumea.

„Avem chiar turişti din Bali care se întorc în toamna asta, avem clienţi români care fac rezervări cu un an înainte. Numărul real al practicanţilor a sărit de 10.000 de mult, numărul bazelor a crescut enorm de mult în România”, spune el.

În ţară s-au deschis aproximativ 150 de centre de echitaţie în ultimii ani, iar în apropiere de Bucureşti sunt 40 de astfel de cluburi. Tot aici sunt întreţinuţi cei 600 de cai cumpăraţi de bucureşteni, fie pentru a dezvolta o afacere, fie doar din dragoste pentru animale.

„Am 15 cai, acesta este foarte cuminte cu toate că are un sânge anglo-arab: are pursânge arab şi pursânge englez”, spune un alt crescător.

Ora de echitaţie costă 100 de lei, iar taxa pentru a ţine calul într-un astfel de loc ajunge la 400 de euro lunar. Cu toate astea, ca să câştigi din acest domeniu, trebuie mai întâi să investeşti milioane de euro, spune omul de afaceri.

„Poanta este aşa: domnule, cum devii milionar crescând cai? Este foarte simplu: prima dată trebuie să fii miliardar!”, spune Mihnea Vîrgolici.

Balcaniada cailor de anduranţă, de lângă Bucureşti a adunat sute de pasionaţi la acest maraton.

După 40 de kilometri din traseu, caii erau udaţi pentru a li se reduce pulsul la 64 de bătăi pe minut şi, astfel, să poată continua cursa. Caii româneşti sunt printre cei mai rezistenţi din Europa, spun organizatorii.

„Dacă vedem un cal campion în Franţa, dacă mergem la ascendenţi o să vedem Mangalia, Rădăuţi sau Slatina!”, spune Viorel Dabija, organizator.

Evenimentele ecvestre vor continua săptămâna viitoare la Floreşti, lângă DN1, unde vor fi înscrişi peste 80 de cai în competiţiile festivalului Karpatia Horse Show.

16. Grâul românesc cernut, protecție împotriva macului

Egiptul a aprobat livrarea de grâu din România, respinsă anterior pe motiv că ar conține semințe de mac.

Procurorii din Egipt au anunțat duminică că au aprobat o decizie privind cernerea grâului livrat din România, care a fost respins anterior de Autoritatea pentru carantină de la Cairo pe motiv că ar conține semințe de mac, transmite Reuters, informează Agerpres.ro.

Cernerea va separa semințele de grâu, a afirmat duminică un oficial de la Ministerul Agriculturii din Egipt pentru Reuters. Acesta a adăugat că o navă cu grâu din Franța, care conținea de asemenea semințe de mac, încă este verificată.

Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a provocat îngrijorări în rândul traderilor în ultimele săptămâni după ce a refuzat intrarea în tară a două nave cu grâu pe motiv că conțin semințe de mac. Una din aceste nave, care a fost oprită luna trecută, transporta 63.000 de tone de grâu din România, de la firma Cerealcom Dolj.

Luna aceasta, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a informat că a ajuns la concluzia că semințele de mac prezente în grâul provenit din România și din Franța nu sunt dăunătoare, adăugând că grâul va fi cernut. “Potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru carantină, semințele de mac găsite în grâul din România nu sunt de tipul celor din care se produce opium. În consecință procedura care va fi urmată este cernerea”, a declarat vice-presedintele GASC, Ahmed Youssef.

Acest dosar este similar cu disputa de anul trecut când traderii au boicotat licitațiile organizate de GASC după introducere a unor cerințe conform cărora grâul importat trebuia să aibă un conținut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În cele din urmă, autoritățile egiptene au renunțat la aceste cerințe.

GASC ar urma să cumpere aproximativ șapte milioane de tone de grâu în anul fiscal care a început în luna iunie 2017 pentru a putea asigura materia primă necesară unui program de pâine subvenționată de care depind zeci de milioane de egipteni.

Revista presei din data de 14.09.2017

Revista presei din data de 14.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Legea Internshipului, adoptată de Guvern. Internii nu pot lucra mai mult de şase ore pe zi.
  2. Doi fraţi din Galaţi fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie.
Agerpres.ro.
  1. Prima rectificare bugetară pe 2017, aprobată de Guvern.
  2. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,7%, în primele șapte luni.
  3. Investițiile străine directe, mai mici cu 17,22%, în primele șapte luni din acest an.
  4. Costin (BNS): Din 120 de țări monitorizate, România e singura cu un sistem de securitate socială exclusiv în cârca salariatului.
Digi24.ro.
  1. Bani siguri pentru firme. În ce condiţii pot primi mii de euro.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea Internshipului, adoptată de Guvern. Internii nu pot lucra mai mult de şase ore pe zi

Tinerii în vârstă de cel puţin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituţii publice, pe perioade de cel mult şase luni, potrivit proiectului de Lege privind Internshipul, adoptat astăzi de Guvern. Proiectul va fi transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut şi aprobat în procedură de urgenţă.

Participanţii la programele de Internship îşi vor putea astfel consolida competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă; de asemenea, vor putea dobândi experienţă şi vechime în specialitate, după caz.   Pe parcursul unui an calendaristic, în funcţie de numărul de salariaţi angajaţi cu contracte de muncă, organizaţia gazdă poate încheia, în mod simultan, contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total de angajaţi.   Internul sau beneficiarul programului de internship are dreptul la o indemnizaţie lunară netă de internship, din partea organizaţiei gazdă. Indemnizaţia de internship va fi cel puţin egală cu 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată.  

Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de 6 ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de 5 zile, urmate de două zile consecutive de repaus. Este interzisă efectuarea de ore suplimentare pe durata programului de internship.   Internul va primi, la finalul programului, un certificat de internship. Pe perioada derulării programului de internship organizaţia gazdă are obligaţia asigurării în sistemul asigurărilor de sănătate a internului care nu are calitatea de asigurat şi a plăţii contribuţiei aferente.  

Persoanele juridice care, în termen de 60  de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un  contract de muncă cu persoana care a desfăşurat programul de internship, primesc, la cerere, din partea statului, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării echivalentă cu 4.586 lei pe angajat per angajat, sumă calculată la cursul Băncii Naţionale a României de la data efectuării plăţii, după îndeplinirea obligaţiei de  menţinere a raporturilor de muncă cu acesta pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.  În 2015, şomajul în rândul tinerilor a scăzut la 22%, dar se situează în continuare puţin peste media UE.

Proporţia persoanelor care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare este cu mult peste media UE (17 % faţă de 12 %). Totodată, deşi în scădere, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială înregistrată în 2014 în România a fost una dintre cele mai mari din UE (40%).

2. Doi fraţi din Galaţi fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie

Undeva, într-o comună din Galaţi, în locul care a aparţinut odinioară unei crame, se află acum fabrica fraţilor Emil şi Valentin Ancuţa, unde sunt „dospite“ aproape cinci milioane de croissante lunar. Dar cum au reuşit să facă producţie doi TCM-işti cu expe­rienţă în comerţ?

Mi-a luat zece ani să îmi iasă croissantul aşa cum vreau eu“, îşi începe po­vestea Valentin Ancuţa, cel care, ală­turi de fratele său, Emil, deţine pro­du­cătorul de croissante Derpan, cuafa­­ceri de peste opt milioane de euro şi al doilea jucător din piaţă după grecii de la Chipi­ta. În fabrica din comuna Smârdan, la mai puţin de zece minute de oraşul Galaţi, linia de fabricaţie se opreşte doar câteva zile pe an: de Paşte, de Cră­ciun şi de Revelion. În rest, cei peste 250 de angajaţi lucrează în patru schimburi, iar croissantele ies, la propriu, pe bandă rulantă din fabrică: aproape 4,5 mili­oane de bu­căţi lunar. Cel puţin până acum.  

Capacitatea fabricii se va dubla însă în curând, cei doi fraţi urmând să pu­nă în funcţiune până la 1 septem­brie încă o linie de producţie, pe care au achi­zi­ţionat-o cu ceva timp în urmă. Ambiţia lor este mare: vor să ducă vân­zările de croissante de anul acesta la zece mili­oane de euro.

Dar, înainte de toate, să dăm timpul înapoi cu 15 ani. În 2002, Emil și Valentin Ancuța decideau să pună între paranteze o afacere cu dis­tribuție de produse alimentare și să înceapă o alta nouă – de această dată în producție. Distribuiau deja de câțiva ani produse către Metro (care a intrat în România în 1996, iar la Galați, ulterior) și au ajuns la concluzia că supermarketurile vor da tonul în piață, astfel că seg­mentul lor de distri­buție își va pierde din putere. „Ne uitam la ceea ce făceam noi acolo și ne-am ales din produsele pe care le dis­tri­buiam. Ni s-a părut că asta ar fi nișa (croissantele, n.r.)“, povestește Va­lentin Ancuța. Astăzi, fratele său se mai ocupă și de o parte din ceea ce a rămas de pe urma firmei de distribuție, și anu­me în­chirirea de spații. De altfel, pare că așa și-au și „împărțit“ afacerile – unul se ocupă mai mult de partea de imobiliare (Emil) și celălalt (Va­lentin), de patiserie. Cu toate acestea, se consultă constant în luarea deciziilor.

Arc peste timp. Pe terenul pe care astăzi este unitatea de producție a croissantelor era o fostă cramă. „Au fost tăiate viile din zonă, nu mai era produc­ție. Noi am cumpărat-o cu banii din dis­tribuție“, mai spune Valentin Ancuța. De altfel, ușile din lemn masiv care duc spre fa­brică au incrustate pe ele cior­chini de struguri și alte simboluri bahice, amin­tind și acum de acele vre­muri.

Au angajat specialiști, ingineri din Ro­mânia, dar și din străinătate – pentru că, deși la Galați exista o facultate de chimie alimentară, majoritatea absol­ven­ților erau obișnuiți cu produsele de pa­ni­­fi­cație tradiționale pe plan local, cum ar fi pâi­nea, chiflele sau covrigii, în timp ce croissantele păreau mai exotice.

„La început este și greu să pornești, nu ai de niciunele“, mărturisește fratele mai mare, Emil  Ancuța. Inițial, au cum­părat o linie de fabricație „mai mult ma­nuală“ și au început astfel să descopere din tainele producerii celebrului prepa­rat asociat mai degrabă cu tradiția fran­ceză. În timp, s-au perfecționat. A urmat cumpărarea unei linii automate, a crescut și numărul de angajați, iar astăzi an­treprenorii se pre­gătesc să o inaugureze pe cea de-a doua, fiind în momentul de față unul dintre cei mai mari angajatori din afara ora­șului Galați.

Înapoi în viitor. „Croissantul este un produs de lux în panificație. Omul poate să trăiască fără el, dar fără pâine nu poate“, explică Valentin Ancuța. Prin urmare, criza a fost o etapă dificilă. Nu au mai putut face dezvoltări, tocmai luaseră de la bancă un credit pentru in­vestiții, iar presiunile au venit apoi de peste tot, de la furnizori până la cele pe preț. „Orice modificare a prețului te-ar fi scos afară din piață“, spune acum Va­lentin Ancuța, adăugând că au reușit să treacă peste acea pe­ri­oadă fiindcă erau „prea mici“, compania având în acel moment un rulaj de 2-3 milioane de euro. Și-au mai adaptat și portofoliul de produse – au renunțat la ștrudele sau brioșe și s-au concentrat doar pe pro­ducția de croissante de dife­ri­te dimensiuni.

Șansa lor a fost aceea că produsul lor este unul consumat „din impuls“, în gene­ral de către persoanele de până în 40 de ani, și mai ales de către copii și studenți. De aceea, comerțul tradițional încă mai are o pondere importantă în afacerea lor. De câțiva ani și-au dus produsele (cele două branduri – Patisserie, poziționat în zona premium, și Delly, pe segmentul economic) și în afara gra­nițelor.

Au ajuns pe locul doi pe piața din Bulgaria, dar croissantele fabricate la Ga­lați se vând și în Marea Britanie, Cehia, Ungaria sau Serbia. România rămâne în continuare piața lor de bază, exporturile re­prezentând în momentul de față aproximativ 20% din producție. De altfel, nu­­mele companiei l-au ales astfel încât să fie potrivit și pentru exporturi, fiindcă „un nume românesc este de multe ori greu de citit“.

La Smârdan produc și mărci private, acestea generând 15% din afaceri. Nu fac, în schimb, produse congelate – „ăsta este un alt business“ –, ci doar croissante ambalate individual.

Astăzi, cei doi frați stăpânesc bine „mecanica croissantului“, căci au în­vă­țat din greșeli. Iar dacă probleme cu forța de muncă nu au, se mai lovesc totuși de hopuri lega­te mai ales de utilități: în Smârdan nu au rețea de gaze – fabrica funcțio­nează cu GPL, curentul pică tot timpul – astfel că au fost nevoiți să investească într-un ge­ne­rator și, iarna, tirurilor le este greu să ajungă la fabrică din cauza dru­murilor înză­pezite. Chiar și așa, tot ei spun că trebuie mai degrabă căutate so­luții, în loc să fie mereu subliniate lipsurile. Oricum, investesc anual circa 500.000 de euro în fabrică, în principal în utilaje pe care le aduc din Italia sau Germania.

Pasul următor? În general, ca în orice afacere de familie, și tensiunile sunt ine­rente – însă doar așa se nasc ideile cele mai bune. Cei doi frați și-ar dori să lase afacerea în familie, însă pe de o parte nu par să fie gata să se „pen­sio­neze“, iar pe de alta copiii sunt încă mici pentru a putea fi implicați în business.

Astăzi, antreprenorii nu exclud nici apa­riția unui investitor în companie, însă spun că nu îl caută activ. De regulă, tran­zacțiile prin care un investitor strategic decide să se implice într-o companie cu afaceri sub zece mi­li­oane de euro sunt relativ reduse. De altfel, privind strict la cifre, dintr-un total de 660.000 de companii la nivelul întregii economii, Derpan face parte din „liga“ celor aproape 17.000 de firme a căror cifră de afaceri se situează între unu și zece mili­oane de euro, după cum arată statisticile CITR Group, care oferă soluții pentru compa­nii­le aflate în dificultate financiară. În opinia lui Rudolf Vizental, CEO CIT Resources, parte a CITR Group, printre ele­mentele pe care un potențial investitor le caută în general la o compa­nie sunt profi­ta­bili­tatea, predictibilitatea, trans­parența și, nu în ulti­mul rând, un ele­ment care cântă­rește foarte mult, dar care nu poate fi cuan­tificat, chimia dintre oameni.

Totuși, Vizental atrage atenția că, în multe cazuri, există o discrepanță între așteptările antreprenorului și cele ale investitorului. Dacă primul vede în investitor o sursă de finanțare mai accesi­bilă decât banca, fără a-și asuma res­ponsa­bilități, cel de-al doilea înțelege să se implice activ în mecanismul de lua­re a deciziei și în controlul companiei.

Deocamdată, pentru antreprenorii gă­lă­țeni, povestea croissantelor merge însă mai departe.

Agerpres.ro

3. Prima rectificare bugetară pe 2017, aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat prima rectificare a bugetului pe 2017, în ședința de Guvern de miercuri, fiind menținut deficitul bugetar de 2,95% din PIB, se arată într-un comunicat de presă al Executivului, remis AGERPRES.

“Prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată astăzi de Guvern în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash”, se arată în document.

Potrivit acestuia, toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

“De asemenea, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii ‘Start-up Nation-România’, începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori”, menționează sursa citată.

Ministerului Sănătății i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unitățile sanitare. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR.

“La Ministerul Afacerilor Interne s-au alocat suplimentar 1,2 miliarde lei pentru asigurarea drepturilor salariale și de pensii militare de stat polițiștilor, asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor, achiziția de echipamente de protecție pentru polițiști. La Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat s-au alocat suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei. La Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei aferentă pensiilor și drepturilor de asistență socială. La Ministerul Finanțelor Publice — Acțiuni Generale s-a asigurat suma de 2.464 milioane lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene”, informează Executivul.

Acesta precizează că rectificarea bugetară nu generează influențe asupra bugetului Ministerului Apărării Naționale.

“Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție, ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an. La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene și a lucrărilor de investiții. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni”, informează Guvernul.

De asemenea, în bugetul Ministerului Finanțelor — Acțiuni generale, au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul “Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor pentru investiții”, în vederea demarării procesului de selecție a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.

4. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,7%, în primele șapte luni

Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,7%, în termeni nominali, în primele șapte luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) remis, joi, AGERPRES.

”În perioada ianuarie — iulie 2017 comparativ cu perioada ianuarie — iulie 2016, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 13,7%, datorită creșterilor înregistrate la activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune, difuzare și transmitere de programe (+18,3%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,8%), transporturi (+14,3%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (+11,2%) și la comunicații (+2,7%)”, se arată în document.

Pe seria ajustată sezonieră creșterea a fost de 13,1%, în primele șapte luni din acest an în raport cu aceeași perioadă din 2016.

În luna iulie 2017, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, față de luna precedentă a scăzut ca serie brută cu 0,2% și a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,1%.

”Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 15,1% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 14,8%”, menționează sursa citată.

5. Investițiile străine directe, mai mici cu 17,22%, în primele șapte luni din acest an

Investițiile străine directe au scăzut cu 17,22% în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, la 2,369 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), date miercuri publicității.

“Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,369 miliarde de euro (comparativ cu 2,862 miliarde de euro în perioada ianuarie — iulie 2016), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,436 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 67 milioane euro”, spune BNR.

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primul semestru din acest an cu 9,34%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.938 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele 2.948 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 18,1 milioane dolari, în scădere cu 7,72% comparativ cu ianuarie — iunie 2016.

România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privința firmelor cu capital străin nou înființate. Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400.

În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris depășind 44,8 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.

6. Costin (BNS): Din 120 de țări monitorizate, România e singura cu un sistem de securitate socială exclusiv în cârca salariatului

Din 120 de țări monitorizate, în care există un sistem de securitate socială dezvoltat, niciuna nu a lăsat plata contribuțiilor sociale exclusiv “în cârca salariatului”, așa cum vor să procedeze autoritățile din România, a susținut, miercuri, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o conferință de presă.

Mai mult, există trei țări în care sistemul de securitate socială este asigurat în întregime de angajator, respectiv Islanda, Rusia și Ucraina.

Potrivit lui Dumitru Costin, măsura transferării contribuțiile sociale integral în sarcina angajatului, care se va aplica în România de la 1 ianuarie 2018, încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de statul român cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale Organizației Internaționale a Muncii sau directive europene.

Totodată, el a atras atenția asupra faptului că toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat. În plus, aplicarea acestei măsuri va duce la împovărarea angajatului și la diminuarea veniturilor sale.

“Rămân fără finanțare asigurările de șomaj, rămân fără finanțare asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale. Uitați-vă la ce s-a întâmplat ieri, la Orăștie! Acolo au avut și vor avea în continuare de suferit oameni. Acolo vor apărea costuri, spitalizări, recuperări medicale. Cine va acoperi aceste tipuri de costuri? De asemenea, rămân fără finanțare sistemele de garantare a creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului și totodată asigurările pentru concedii medicale și indemnizații. Această translatare a contribuțiilor doar pe angajat va duce la o măsură care va afecta veniturile nete ale acestora”, a avertizat Costin.

Președintele BNS a precizat că, la ora actuală, contribuțiile sociale sunt suportate în proporție de 42% de către angajat și 58% de către angajator, față de anul viitor, când totalul contribuțiilor sociale va trebui să fie plătit exclusiv de angajat.

Dumitru Costin a adăugat că sistemul de securitate socială din România în 2018 va avea două componente majore și anume bugetul de asigurări sociale, cu fondul public de pensii, în care rămâne un singur contribuabil, respectiv angajatul, care va plăti o contribuție de 25% din salariul brut, și fondul național unic de asigurări de sănătate, la care, de asemenea, angajatul va contribui cu 10%.

“BNS propune păstrarea actualului sistem de securitate socială, păstrarea mecanismului actual de finanțare și identificarea, împreună cu partenerii sociali, de către Guvern, împreună cu patronate și sindicate, a acelui pachet de măsuri care să ducă la creșterea sustenabilității sistemului, dar și a gradului de adecvare a prestațiilor. De asemenea, o a două teză majoră, asupra căreia atragem atenția, este nevoia de modificare, în regim de urgență, a legii evaziunii fiscale și a Codului Fiscal, conform deciziei CCR 363/2015, respectiv reintroducerea răspunderii penale pentru reținerea și nevirarea impozitelor cu reținere la sursă și concomitent completarea Codului Fiscal, prin indicarea, în mod concret, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor cu reținere la sursă”, a explicat Costin.

Blocul Național Sindical a lansat miercuri campania socială “Nu experimentelor sociale pe români!”, care dorește, pe de o parte, să atragă atenția asupra felului în care aceștia sunt subiecți ai unui experiment social, iar pe de altă parte să stopeze situația ca România să devină unica țară din lume în care contribuțiile sociale sunt aruncate doar pe umerii angajaților.

Campania se adresează tuturor românilor, actuali sau viitori beneficiari ai sistemului de asigurări sociale, indiferent dacă aceștia sunt sau nu membri de sindicat, indiferent dacă sunt angajați, șomeri, elevi, studenți, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

“Intenția Guvernului de a transfera contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajatului este una care dovedește felul în care actualii guvernanți ignoră nu doar legislația europeană și internațională în vigoare, dar și nevoile și drepturile cetățenilor români, obligați să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume”, afirmă reprezentanții BNS.

Digi24.ro

7. Bani siguri pentru firme. În ce condiţii pot primi mii de euro

Companiile vor fi încurajate să angajeze persoanele pe care le aduc în internship prin acordarea unei sume fixe de la stat. Guvernul a votat azi un proiect conform căruia, pentru fiecare stagiu care se transformă în angajare, firmele vor primi aproximativ 1.000 de euro, însă numai dacă noii salariați stau la firmă cel puțin doi ani.

Tinerii în vârstă de cel puțin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituții publice, pe perioade de cel mult șase luni, potrivit proiectului de Lege privind Internshipul, adoptat astăzi de Guvern.

Participanții la programele de Internship își vor putea astfel consolida competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă; de asemenea, vor putea dobândi experienţă și vechime în specialitate, după caz.

Pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de numărul de salariați angajați cu contracte de muncă, organizația gazdă poate încheia, în mod simultan, contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total de angajați.

Internul sau beneficiarul programului de internship are dreptul la o indemnizație lunară netă de internship, din partea organizației gazdă. Indemnizația de internship va fi cel puțin egală cu 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată.

Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de 6 ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de 5 zile, urmate de două zile consecutive de repaus. Este interzisă efectuarea de ore suplimentare pe durata programului de internship.

Internul va primi, la finalul programului, un certificat de internship. Pe perioada derulării programului de internship organizația gazdă are obligația asigurării în sistemul asigurărilor de sănătate a internului care nu are calitatea de asigurat și a plății contribuției aferente.

Persoanele juridice care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un contract de muncă cu persoana care a desfășurat programul de internship, primesc, la cerere, din partea statului, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, o primă de promovare a angajării echivalentă cu 4.586 lei pe angajat, sumă calculată la cursul Băncii Naționale a României de la data efectuării plății, după îndeplinirea obligației de menținere a raporturilor de muncă cu acesta pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 24 de luni.

Proiectul va fi transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

Revista presei din data de 13.09.2017

Revista presei din data de 13.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Euractiv.ro.
  1. Inflația a scăzut în august, dar prețurile rămân pe un trend crescător.
  2. 5 strategii simple prin care antreprenorii pot sa-si depaseasca competitia.
  3. Cresterea puilor in Franta – cum poate Romania sa ajunga la nivel european cu fermele de pui.
  4. Plantatie de catina ecologica: Noua fermieri au investit 1 mil. euro si acum vizeaza piete din Asia si Europa.
Agerpres.ro.
  1. Laufer: Legea parteneriatului public-privat are o formă ideală; sperăm să fie implementată în octombrie.

  6. Curtea de Conturi a UE: Există încă zone în România unde apa potabilă nu este conformă cu directivele europene.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Euractiv.ro

1. Inflația a scăzut în august, dar prețurile rămân pe un trend crescător

Prețurile de consum erau cu 1,2% mai mari în august față de aceeași lună a anului trecut, dar rata de creștere a încetinit de la 1,4% în iulie.

Comparativ cu iulie, prețurile de consum au scăzut ușor, cu 0,2%, pe fondul ieftinirii produselor alimentare, arată datele institutului de statistică INS. Astfel, prețul alimentelor era mai mic cu 0,9% în august față de luna anterioară, dar produsele non-alimentare și serviciile s-au scumpit cu 0,1% și, respectiv, 0,2%.

Față de august 2016, atât prețurile alimentelor cât și ale mărfurilor nealimentare au crescut cu peste 1,5%, dar tarifele serviciilor au fost, în medie cu 0,5% în august 2017, arată datele INS.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit luna trecută estimarea de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în creștere de la 1,6% anterior.

Prețurile sunt așteptate să crească și din cauza măririi accizelor la carburanți anunțată recent de Guvern, deși premierul a insistat că benzina și motorina nu vor fi mai scumpe după majorarea taxelor.

2. 5 strategii simple prin care antreprenorii pot sa-si depaseasca competitia

Ce diferentiaza businessul tau de altele din acelasi domeniu? De ce ar trebui oamenii sa te aleaga pe tine in fata competitiei?

Sunt intrebari la care ar trebui sa se gandeasca zilnic orice antreprenor. Avantajele pe care le oferi in fata principalilor competitori sunt cele care iti vor transforma afacerea intr-un business performat, cu sanse mari sa se mentina pe o piata volatila, unde apar mereu nume noi, cu ambitii mari. Insa drumul spre gasirea unor solutii adecvate la toate aceste probleme nu este usor si, aproape garantat, va genera haos si incertitudine intr-o companie, atrag atentia cei de la entrepreneur.com.

Iata care sunt cele 5 strategii sigure prin care orice antreprenor se poate detasa de competitie:

  1. Pozitionarea este mai eficienta decat prospectarea

Toti antreprenorii cauta proiecte si clienti noi. Acest proces, care nu se termina niciodata atunci cand esti la conducerea unui business, te va seca, in ultima instanta, de energie. O strategie prin care sa eviti simplu acest pericol este sa te pozitionezi de la inceput ca lider de piata, ca un specialist in domeniul in care activezi, un expert care are raspunsul la toate intrebarile si gaseste solutii la orice problema pe care clientii sai o intampina. Daca acest lucru iti reuseste, nu va mai trebui sa alergi dupa clienti, vor veni singuri spre tine, atunci cand au nevoie.

Este, de astfel, strategia la care a apelat si Cezar Rapotan, CEO-ul celei mai mari companii de distributie de materiale de constructii. Infiintata in 1994, Arabesque a ajuns astazi la o cifra de afaceri de 351 de milioane de euro. Si asta pentru ca s-a pozitionat de la inceput drept un lider in domeniul comertului cu materiale de constructii si s-a dezvoltat in mod continuu si foarte rapid, ajungand azi cel mai mare nume din domeniu, cu operatiuni atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Faptul ca Arabesque ofera solutii complete, de la materiale de constructii, pana la instalatii sanitare si termice a ajutat aceasta strategie sa functioneze.

  1. Succesul in business depinde de cat de repede reusesti sa creezi o miscare in jurul produsului pe care il comercializezi

Repozitioneaza-ti businesul si centreaza-l in jurul unei idei principale. Gandeste-te la Disney, de exemplu. Nu este o companie care produce filme sau administreaza parcuri de distractii. Este locul unde „visurile devin realitate“ – un slogan deja celebru in toata lumea. Sau analizeaza strategia Subway, prin care compania s-a repozitionat din fast-food intr-un restaurant unde poti cumpara rapid mancare sanatoasa. Este strategia prin care compania a detronat, in 2011, McDonald’s din fruntea clasamentului celor mai de succes lanturi fast-food din lume.

Antreprenorii cu misiuni ambitioase atrag cei mai buni angajati, care vor atrage la randul lor clienti si vor garanta, in acest fel, succesul unei companii. Iar viata ta va fi mai implinita daca te implici intr-o cauza „bigger than yourself“ (n.r. mai mare decat tine), cum spun americanii.

  1. Invata sa te sprijini pe umerii gigantilor

Nu trebuie sa reinventezi roata si cu siguranta nu trebuie sa gasesti tu raspunsul la toate intrebarile. Gaseste un produs de succes, o strategie care prinde deja la public si care a fost testata deja de un gigant din domeniu si imbunatateste-o.

„Un pinguin nu se poate transforma in girafa, asa ca fii cea mai buna versiune de pinguin“, a spus, intr-un interviu, Gary Vaynerchuk, unul dintre cei mai de succes antreprenori americani si autor a patru carti care au ajuns pe locul 1 in topul celor mai vandute volume, intocmit de cei de la New York Times.

O persoana inteligenta invata din greseli, insa antreprenorii care vor sa aiba succes pe termen lung invata din erorile pe care le-au comis altii, pentru a nu pierde mult timp in drumul spre primul loc.

  1. Invata cum sa cresti profesionisti in domeniu

Una dintre cele mai importante lectii pe care trebuie sa le invete un antreprenor este ca nu poate face totul de unul singur. Vei avea nevoie de o echipa puternica, in care sa ai incredere si care sa te insoteasca la orice pas. Pentru ca acest lucru sa se intample, va trebui sa inveti cum poti sa-ti ajuti angajatii sa creasca profesional si cum poti sa-i conduci eficient spre succes.

Urmareste un meci de fotbal. Cele mai puternice echipe sunt cele care au chimie, care joaca bine impreuna, a caror membri stiu sa isi faca complimente. Aceste echipe castiga mereu, pentru ca au un singur obiectiv comun: victoria. Acelasi principiu se poate aplica si in viata, si in business. Toti oamenii de afaceri cu succes pe termen lung impart o calitate importanta: stiu cum sa construiasca echipe si cum sa-si pastreze oamenii alaturi.

  1. Pune la punct o strategie prin care sa-ti atragi clienti fideli si multumiti de serviciile tale

A conduce un business este si despre managementul promisiunilor pe care le faci clientilor. Este important ca orice firma sa se asigure ca aceste promisuni sunt indeplinite. Iar daca reusesti sa depasesti asteptarile clientilor tai, partida este pe jumatate castigata. Nu uita niciodata ca vei consuma mai multe resurse in incercarea de a atrage clienti noi, decat in misiunea de a-i pastra pe cei pe care ii ai deja. Strategia in acest sens este de a crea fani fideli brandului tau, care vor recomanda mai departe produsele. Nu pentru ca le ceri asta, ci pentru ca asta simt sa faca. Este un mecanism cu multe rotite, dificil de controlat, mai ales ca este dependent de reactiile si modul de a actiona al tuturor angajatilor, de la persoana care raspunde la mail-uri la CEO-ul companiei. Pentru asta este nevoie de o cultura organizationala in care oamenii sa inteleaga importanta clientilor multumiti si sa fie mereu pregatiti sa raspunda nevoilor acestora.

3. Cresterea puilor in Franta – cum poate Romania sa ajunga la nivel european cu fermele de pui

Franta este liderul european cand vine vorba despre efectivul de pasari crescute in sistem rustic, avand o cerere crescuta de carne de pasare si oua atat pe piata interna, cat si pentru exporturi. Cum au reusit insa francezii sa aiba cele mai cautate produse de pe piata europeana? Secretul lor nu sta numai in capacitatea de productie, ci si in calitatea garantata a produselor, un capitol la care alte state mai au de invatat.

„Label Rouge” sau eticheta rosie care apare pe produsele alimentare a fost introdusa in 2006, printr-un proiect de lege, pentru a garanta calitatea alimentelor pe care le consuma oamenii. Produsele eligibile pentru a fi marcate cu eticheta rosie sunt carnea alba, carnea rosie, carnea de peste, fructele de mare sau produsele de agricultura neprocesate. „Eticheta rosie atesta faptul ca un produs are un set de caracteristici care il fac sa fie superior din punct de vedere calitativ altor produse asemanatoare”, declara la acea vreme ministrul francez al Agriculturii.

Practic, eticheta rosie este o garantie a faptului ca produsele pe care le consumi sunt crescute si procesate in mod bio. Iar importanta acestor calitati a fost aplicata inclusiv in fermele de pasari. Astfel, in Franta, unul din patru pui consumati au eticheta rosie, iar cifrele acestei afaceri sunt in crestere de la an la an.

In prezent, au inceput sa apara si in Romania astfel de ferme, in care puii sunt crescuti dupa standardele impuse de Uniunea Europeana, in hale automatizate, cu un climat de crestere computerizat, astfel incat sa fie asigurata si bunastarea pasarilor. Acestea sunt hranite cu furaje produse si procesate de propriile fabrici adiacente ale fermelor.

Un astfel de exemplu sunt cele sapte ferme Avicarvil ale antreprenorului Iustin Paraschiv, care sunt complet modernizate si automatizate, au microclimat controlat electronic, iar pasarile sunt crescute dupa regulile impuse la nivel european. Antreprenorul a investit 6 milioane de euro in lucrarile de modernizare, in achizitia unor echipamente performante si in cresterea capacitatii de productie, iar produsele sale ajung acum atat pe piata din Romania, dar sunt apreciate si pe pietele de desfacere din Europa, in tari precum Franta, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Germania sau Estonia.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca fermierii pentru a-si creste pasarile la standarde europene

Iata care sunt regulile pe care trebuie sa le indeplineasca o ferma de pasari, astfel incat sa functioneze la cele mai inalte standarde ale calitatii:

– sa aiba un adapost de maximum 400 de metri patrati

– sa creasca cel mult 4.400 de pasar

– densitatea pasarilor sa nu fie mai mare de 11 pe metru patrat

– ferma trebuie sa se afle la o distanta de cel putin 500 de metri de orice locuinta

– sa creasca pasarile intr-un mediu acoperit de vegetatie, nicidecum cu asfalt sau beton

– sa nu foloseasca antibiotice in tratarea puilor, ci niste uleiuri esentiale importate din Franta

– in primele patru saptamani de viata, puii trebuie crescuti in adapost si abia apoi scosi in exterior

– furajele trebuie sa fie naturale si netratate chimic

La Avicarvil, toate cerealele folosite la producerea furajelor destinate hranirii puilor sunt procesate in propria fabrica. Cerealele sunt mai intai selectionate, folosindu-se materii prime de baza, cum ar fi graul, porumbul, floarea soarelui sau soia. Hranirea puilor cu astfel de furaje este motivul pentru care acestia au o culoare galbena, asemanatoare cu aceea a puilor crescuti in gospodariile individuale.

In trimestrul I din 2016, Romania a produs cu 74% mai multa carne de pasare si a livrat cu 62,7% mai multa fata de trimestrul I din 2007, anul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana. In aceste conditii, este evident ca tara noastra are capacitatea de a urca in topul exportatorilor de carne de pasare, insa numai daca fermierii fac investitii si reusesc sa isi aduca fermele la standardele europene, fara de care accesul pe piata europeana va fi mult mai dificil.

4. Plantatie de catina ecologica: Noua fermieri au investit 1 mil. euro si acum vizeaza piete din Asia si Europa

Cinci fermieri cu plantatii de catina ecologica decideau, in urma cu un an, sa se asocieze in Cooperativa Agricola Bio Catina Romania. Astazi, asociatia are noua membri, care detin cumulat 82 de hectare de catina si se descriu drept ”cea mai mare forta comerciala in productia si comercializarea de catina ecologica din Romania”. Au investit aproape un milion de euro la nivelul tuturor membrilor cooperatori, iar acum tintesc pietele din Asia si pe cele europene.

Cei noua fermieri si-au unit fortele in cadrul unei asociatii, pentru a putea livra catina catre furnizori in volum mare si in mod constant. Planurile pentru la anul vizeaza dublarea suprafetei cultivate in prezent.

Toti membri fondatori ai Cooperativei Agricole Bio Catina, sunt tineri fermieri, iar strategia lor este sa creasca impreuna, marind exponential suprafata pomicola cultivata si cantitatea pe care o pot livra catre clientii interni si externi. Conducerea Cooperativei este asigurata de trei dintre cei cinci membri fondatori: Michaela Carutasu – Presedinte, Madalina Giurescu -Vicepresedinte si Florin Niculescu – Director Executiv.

“Este o nisa atat de ingusta, incat noua, celor 5 membri fondatori, ne-a fost limpede de la bun inceput ca succesul in aceasta afacere va veni numai in cadrul unei asocieri, altfel sansele de a reusi fiind minime. Intr-un final, oricat de mult ai investi si oricata productivitate ai avea, daca nu ai un volum de marfa suficient de mare pentru a deveni un furnizor important pentru un procesator mare, nu ai nici o sansa sa rezisti pe aceasta piata, din simplul motiv ca esti prea mic pentru a conta”, spune Florin Niculescu, director executiv la Cooperativa Agricola Bio Catina.

Suprafetele detinute de Cooperativa sunt raspandite in mai multe judete ale tarii, printre care: Valcea, Dambovita, Vaslui, Buzau, Olt, Constanta, Suceava, Arad, Calarasi, iar suprafata totala cultivata este de 82 de hectare.

“Putem spune ca la nivel asociativ, Cooperativa Bio Catina detine cea mai mare suprafata de catina ecologica din Romania. Restul pietei este faramitata in suprafete de 5-10 ha, foarte rar 20-30 ha, insa crestem in fiecare luna pentru ca avem noi si noi cereri de aderare. In acest ritm, cu o crestere atat de mare in primul an, nu am nici un motiv sa cred ca nu vom dubla acesta suprafata pana la finele anului urmator, ajungand la 200 ha pana in Decembrie 2018. Este important sa crestem pentru ca astfel obtinem o putere de negociere mult mai mare cu marii procesatori si deci conditii comerciale mult mai avantajoase. Una este sa negociezi vanzarea unui TIR cu marfa si alta este sa negociezi 10-20 TIR-uri. Volumul si constanta in calitate atrage cu totul alte conditii comerciale”, explica Florin Niculescu.

Plantatie de catina ecologica: Importanta cursurilor de specialitate

Florin Niculescu impreuna cu Madalina Giurescu au participat la un curs de agricultura ecologica, organizat de Creative Business Management, pentru a intelege mai bine care sunt solutiile pe care le pot transpune in activitatea lor si a cooperativei.

„Cursul de agricultura ecologica a fost o oportunitate de a intelege constrangerile, dar si avantajele pe care le avem atunci cand decidem infiintarea unei culturi ecologice. Problemele sunt multe, insa la fel de multe sunt si solutiile. Trebuie doar sa stim unde sa le cautam. Participarea la cursul organizat de Creative Business Management a fost in acelasi timp o buna ocazie de a cunoaste alti fermieri si ideile lor e, in deplina armonie cu natura si mediul inconjurator”, spune Florin Niculescu.

Agerpres.ro

5. Laufer: Legea parteneriatului public-privat are o formă ideală; sperăm să fie implementată în octombrie

Legea parteneriatului public-privat ar putea fi implementată în luna octombrie, proiectul având în acest moment o formă ideală, după o amplă dezbatere publică, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer.

“Am scos legea în dezbatere publică în urmă cu o lună și ceva, dorim să avem o dezbatere publică amplă pe această temă. Au participat instituții de prestigiu mondial, de la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare, INS, reprezentanții AmCham (Camera de Comerț Americană — n. r.), reprezentanții instituțiilor statului român, toți specialiștii, inclusiv mediul academic român a participat la acest lucru”, a spus Laufer, la Antena 3.

Potrivit acestuia, proiectul de act normativ ar putea fi prezentat în Guvern la finele acestei săptămâni.

“În clipa asta, legea are o formă ideală, inclusiv normele de aplicare. Am cerut și colegilor din grupul de lucru și din minister ca până la finalul acestei săptămâni să reușim, după dezbaterea publică, să ajungem la un consens și pe textul de lege, și pe norme, să le prezint premierului și premierul să decidă dacă forma finală pe care o prezentăm noi este ok sau dacă se mai dorește anumite clarificări și sper ca în luna octombrie parteneriatul public-privat să fie implementat. Este un mare, mare pas înainte și pentru autoritățile locale, și pentru autoritățile centrale”, a adăugat Laufer.

Proiectul legii parteneriatului public-privat a fost dezbătut în Guvern în primă lectură la începutul lunii august.

“Grupul de lucru a elaborat pachetul legislativ privind parteneriatul public — privat, constând în proiectul de modificare a Legii 233 din 2016 privind parteneriatul public — privat și proiectul de norme metodologice. Prin modificările pe care le-am adus legii vom putea implementa atât proiecte semnificative cu aprobarea Guvernului, urmând să stabilim un prag pentru acestea, cât și proiecte de dimensiuni medii și mici, care nu vor avea nevoie de aprobarea Guvernului și vor putea fi implementate la nivel județean sau local”, a precizat Laufer, la acea dată, în ședința Executivului.

El a dat și câteva exemple de proiecte de acest fel: “În zona de infrastructură de transport: drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri, căi navigabile, parcări, poduri și tunele; în domeniul telecomunicațiilor: telefonie, internet și broadband. Utilități: centrale electrice, stații de apă, de filtrare, deșeuri, infrastructură de interes public, școli, universități, inclusiv penitenciare. În domeniul sănătății: spitale, policlinici, unități de primiri-urgență și clădiri administrative, primării, consilii județene și așa mai departe. Modificarea și simplificarea legislației privind parteneriatul public — privat este una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare. Implementarea acestei măsuri va contribui la întărirea colaborării între stat și mediul privat”.

6. Curtea de Conturi a UE: Există încă zone în România unde apa potabilă nu este conformă cu directivele europene

Calitatea apei s-a îmbunătățit în Bulgaria, Ungaria și România în ultimii ani, însă există încă zone unde apa potabilă nu este conformă cu directivele europene, arată un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, remis, marți, AGERPRES.

Calitatea apei potabile disponibile pentru consumatorii din Bulgaria, Ungaria și România s-a îmbunătățit în ultimii ani datorită finanțării din partea UE, dar este nevoie în continuare de investiții considerabile, spun autorii raportului.

Curtea a examinat acțiunile UE legate de calitatea apei potabile în aceste trei state membre. Auditul a acoperit perioada cuprinsă între data aderării la UE acelor trei state membre și sfârșitul anului 2016. Per ansamblu, s-a constatat că alimentarea cu apa potabilă de calitate și accesul cetățenilor la aceasta au cunoscut o îmbunătățire, în mare măsură datorită investițiilor importante care au fost realizate cu fonduri UE în ultimii ani.

Suma alocata prin Fondul european de dezvoltare regionala și prin Fondul de coeziune între 2007 și 2020 pentru gestionarea și furnizarea apei potabile în Bulgaria, Ungaria și România se va ridica în total la 3,7 miliarde de euro.

Curtea a subliniat însă că există în continuare zone în care apa din rețeaua publică de distribuție nu este pe deplin conformă cu Directiva din 1998 a UE privind apa potabilă. În plus, pentru a se asigura accesul la apa de calitate pentru toți cetățenii din aceste state membre și pentru a se garanta întreținerea corespunzătoare a investițiilor finanțate de UE, vor fi necesare fonduri suplimentare importante din surse publice naționale și din surse private, se mai arată în comunicat.

”Sprijinul financiar acordat de la bugetul UE pentru aceste rețele de apa a fost substanțial, dar el nu trebuie să înlocuiască cheltuielile statelor membre”, a declarat George Pufan, membru al Curții de Conturi Europene și responsabil de raport.

În total, aceste trei țări vor trebui să investească peste 6 miliarde de euro până la sfârșitul lui 2020 pentru a-și acoperi nevoile, a adăugat el.

Curtea recomandă Comisiei Europene următoarele: să urmărească problemele existente în legătura cu monitorizarea efectuata de statele membre și să asigure respectarea cerințelor din Directiva privind apa potabilă; să modifice directiva pentru a se asigura că statele membre informează Comisia cu privire la derogările pentru zonele mici de aprovizionare cu apă; să solicite statelor membre raportări periodice și transmise în timp util și să extindă această cerință și la zonele mici de alimentare cu apă; să îmbunătățească cerințele legate de garantarea faptului ca se pun la dispoziția consumatorilor informații adecvate și actualizate referitoare la calitatea apei; să sprijine statele membre în promovarea de acțiuni vizând reducerea pierderilor de apa.

Statele membre ar trebui să solicite includerea de planuri pentru reducerea pierderilor de apă ca parte a criteriilor de selecție pentru proiectele de infrastructură de apă care contribuie la îndeplinirea obiectivelor naționale; să se asigure că tarifele percepute pot asigura sustenabilitatea infrastructurii; să acorde, dacă este necesar, sprijin financiar sau alte forme de sprijin gospodăriilor pentru care costul serviciilor de apa se situează peste rata de suportabilitate, se mai arată în comunicatul Curții de Conturi Europene.

Revista presei din data de 12.09.2017

Revista presei din data de 12.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Deficitul comercial de aproape 7 miliarde euro în şapte luni, cu 33,1% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
  2. INS: Numărul pensionarilor, aproape egal cu cel al salariaţilor în trimestrul 2.
Digi24.ro.
  1. Proiectele aprobate în Start-up Nation au ajuns de vânzare.
  2. Secretul unei afaceri de succes. Elmas, firma cu capital 100% românesc care exportă în întreaga lume.
Avocatnet.ro.

  5. Inspecţia fiscală la firme: Cum se desfăşoară mai nou controalele Fiscului.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Deficitul comercial de aproape 7 miliarde euro în şapte luni, cu 33,1% mai mare decât în perioada similară a anului trecut

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 31 iulie a fost de 6824,1 milioane euro, mai mare cu 1700,6 milioane euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a informat Institutul Naţional de Statistică. Potrivit acestuia, în iulie, exporturile FOB au fost de 5224,5 milioane euro, importurile CIF au fost de 6211,3 milioane euro, rezultând un deficit de 986,8 milioane euro.

În primele şapte luni din an, exporturile FOB au însumat 36101,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 42925,9 milioane euro. Faţă de luna iulie 2016, exporturile din luna iulie 2017 au crescut cu 8,6%, iar importurile au crescut cu 14,0%. În ce priveşte valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada amintită, acestea au fost de 27398,1 milioane euro la expedieri şi de 32562,4 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,9% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 31 iulie a fost de 8703,7 milioane euro la exporturi şi de 10363,5 milioane euro la importuri, reprezentând 24,1% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (33,9% la export şi respectiv 30,8% la import).  

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. 

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

2. INS: Numărul pensionarilor, aproape egal cu cel al salariaţilor în trimestrul 2

Îngrijorările privind scăderea demografică sunt confirmate, din nou, de Institutul Naţional de Statistică: În cel de-al doilea trimestru, raportul pensionari/salariaţi a fost aproape egal (9 pensionari la 10 salariaţi), dar acesta va creşte în defavoarea salariaţilor, având în vedere numărul scăzut de copii nou-născuţi în acest an şi creşterea vârstei medii de viaţă.

Potrivit INS, în cel de-al doilea trimestru, numărul mediu de pensionari a fost de 5,225 Milioane persoane, în scădere cu 9.000 persoane faţă de trimestrul precedent, pensia medie lunară fiind de 1.022 lei, mai mare cu 0,6% faţă de trimestrul precedent. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 982 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51,1% (comparativ cu 52,2% în trimestrul precedent).  

„Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10: Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 17 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman”, a informat INS.  

Şi pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 450 de lei (790 lei în judeţul Botoṣani faţă de 1247 lei în Municipiul Bucureşti). Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari, în timp ce pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,5% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (75,9%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 1,9%.  

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG1 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual – indemnizaţie socială), în trimestrul II 2017, a fost de 1001,1 mii persoane, din care: 787.700 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 16,9% din totalul pensionarilor din această categorie; 211.100 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 55,7% din totalul acestora; 2.300 persoane din sistemul militar, reprezentând 1,4% din totalul acestei categorii.  

Se nasc tot mai puţini copii. Populaţia îmbătrâneşte  

Potrivit INS, în primele 7 luni s-au născut puţin peste 104.000 de copii, număr cu 7.500 mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Sporul natural a rămas negativ, ba chiar s-a accentuat. Dacă în primele 7 luni din 2016, numărul decedaţilor îl depăşea cu 38.000 pe cel al nou-născuţilor, în acest an diferenţa dintre cei veniţi pe lume şi cei care au plecat dintre noi a urcat la 50.000.  Altfel spus, în câţiva ani vom avea mai puţini elevi la şcoală, apoi mai puţină forţă de muncă activă.

În ce priveşte vârsta medie a populaţiei, aceasta a crescut în ultimii 15 ani cu 5.4 ani. Judetul cu vârsta medie cea mai înaintată este Teleorman, unde locuitorul mediu are 44 de ani. Dar Teleorman este de departe campionul îmbătrânirii, cu aproape 33% din populaţie de peste 60 de ani. Vâlcea, Brăila şi Buzău sunt următoarele „cele mai îmbătrânite” judeţe, la polul opus situându-se Ilfov, Iaşi, Timiş şi Satu Mare unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.

Digi24.ro

3. Proiectele aprobate în Start-up Nation au ajuns de vânzare

Totul este de vânzare în România. O demonstrează inclusiv programul guvernamental Start-up Nation. Multe proiecte cu finanțare aprobată au ajuns de vânzare pe internet.

Antreprenorii care nu au obținut finanțare pentru proiectelor depuse în sesiunea din acest an a programului Start-up Nation România au posibilitatea de a cumpăra un proiect gata aprobat și cu contractul de finanțare semnat, potrivit Avocatnet.ro. Noua oportunitate de afaceri este prezentată pe internet, în cadrul unor platforme online de anunțuri de vânzare, de către afaceriștii care, dintr-un motiv sau altul, sunt dispuși să-și vândă firmele nou-înființate.

Persoanele care cumpără aceste proiecte trebuie să cunoască, totuși, implicațiile unei asemenea tranzacții inedite. În această perioadă, autoritățile au început să anunțe „câștigătorii” și să semneze cu ei documentația necesară.

Programul de finanțare Start-up Nation a generat un interes major, peste 19.000 de antreprenori depunând, pe durata a 30 de zile, cereri de finanțare pentru un sprijin financiar nerambusabil de până la 44.000 de euro. Dintre aceștia, doar 8.600 de afaceriști au obținut un punctaj suficient de mare încât planurile lor de afaceri să fie selectate pentru finanțare.

Totuși, unii dintre norocoșii antreprenori selectați pentru finanțare nu își fac planuri pentru implementarea proiectelor lor, ci caută persoane dispuse să cumpere o afacere la cheie. Astfel, în ultimele zile, au început să apară anunțuri în cadrul unor platforme online prin care proprietarii unor firme selectate sunt dispuși să-și cedeze părțile sociale din cadrul acestor companii.

Atunci când o firmă care a semnat sau urmează să semneze un contract de finanțare este vândută, cumpărătorul trebuie să cunoască implicațiile care decurg din această tranzacție: va prelua atât drepturile, cât și obligațiile care decurg din această afacere, fără a avea posibilitatea de a particulariza în niciun fel proiectul.

În primul rând, la semnarea contractului de finanțare asociatul sau asociații firmei nu trebuie să mai fi avut afaceri înregistrate în ultimii doi ani în același domeniu în care se implementează proiectul de față. Prin urmare, o persoană care a pierdut finanțarea unui proiect propus pentru o afacere în domeniul IT, nu poate să primească finanțare pentru același cod CAEN.

Proiectul trebuie implementat în condițiile dorite de vechiul proprietar. Cel care cumpără un proiect gata selectat pentru finanțare, preia, de asemenea, toate obligațiile menționate în planul de afaceri la data depunerii cererii de finanțare. 

4. Secretul unei afaceri de succes. Elmas, firma cu capital 100% românesc care exportă în întreaga lume

De la reparații de schiuri, la export de lifturi. Este o poveste adevărată despre curaj, tenacitate și reușită. O poveste din economia autohtonă. „România Fast Forward” este proiectul prin care Digi24 şi-a propus să vă prezinte oamenii de ispravă ai acestei ţări. Mulţi dintre ei sunt anonimi publicului larg, dar munca lor este cea care contează. În România există poveşti de succes, construite prin efort şi determinare.

Reuşitele acestor oameni sunt însă şi câştiguri ale ţării: prin ele, România face paşi înainte. Reportajul de astăzi este despre o afacere în ascensiune: şi la propriu, şi la figurat. Câţiva antreprenori din Braşov au reuşit să impună o firmă românească de ascensoare printre numele grele ale industriei. Au plecat de jos, în 1990, şi acum au printre clienţi giganţi pretenţiosi precum  BMW, Toyota sau Mitsubishi Electric. Sergiu Voicu vă spune povestea ELMAS.

Sergiu Voicu – jurnalist Digi24: Poate părea că sunt într-un acvariu, dar de fapt sunt într-un lift-acvariu. Astăzi suntem la Braşov şi vorbim în emisiunea „România Fast Forward” despre singura companie cu capital 100% românesc care produce ascensoare şi poduri rulante.

Andrei Dibernardo, antreprenor, povestește cum a început totul:

– Lucrând la ICRAL, la întreprindere de stat, ne ocupam de ascensoare. Eu eram normator, dânsul era maistru. După 89 i-a venit ideea… A plecat în Olanda, a avut o cunoștință acolo, şi a zis că dacă nu îi place ce găseşte de lucru acolo, se întoarce şi face firma Elmas.

– Dar aveaţi un loc de muncă sigur, lucraţi la stat.

– Da, dar am vrut să spargem monopolul de stat.

– Eram priviţi ca teroriştii. Ziceau: Uite vin privaţii! Deci, era o problemă. Lumea avea așa, o percepţie total greșită despre ce înseamnă privaţi, adaugă Adrian Neamţu antreprenor. Era frustrant, adaugă el. Eu lucrasem, înainte să ajung la ICRAL, la o întreprindere mare de autocamioane. Colegii mei câştigau de trei ori mai mult şi nu făceau nimica. Jucau cărţi, table, era cu totul altceva şi ziceau: tu eşti nebun, te duci acolo să munceşti de dimineața până seara, pentru ce?

– Da, dar erai proprietar, intervine Marton Geza Roth.

– Da, antreprenor în 1990!

Începutul

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: 1990 este anul în care aţi pus primul pas pentru această companie. Cum a fost începutul?

Marton Geza Roth, antreprenor:  Începutul? A fost cu şurubelniţa în mână şi cu telefonul fix lângă noi şi încercam să rezolvăm cât se poate de repede deficienţele şi defectele anunţate telefonic în orele, mai ales în afară de program, la ascensoarele pe care le aveam în întreţinere.

Elmas a pornit cu 12 oameni, ca o companie care se ocupa doar de service de lifturi.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24:  Sunteţi unul dintre cei mai vechi angajaţi din companie.

Mihai Centea, inginer proiectant la Elmas Braşov: Practic, am început de la nimic, că eram câțiva, o mână de oameni. Primul sediu Elmas era într-o centrală termică undeva între blocuri. Era o simplă cameră, unde eram toţi, directorul, proiectantul, secretara, toţi.

Povestea are însă rădăcini mai adânci. Marton Geza, cel care şi-a mobilizat colegii să pornească împreună în lumea afacerilor, ştia deja de mic ce înseamnă să faci bani… nu la stat, ci în mediul privat.

Sergiu Voicu: Suntem într-un loc cu o însemnătate mare pentru viaţa dvs profesională, ce s-a întâmplat pe această stradă?

– Asta e strada copilăriei mele, aici m-am născut, aici locuiau părinţii mei. Primii ani în tehnică şi antreprenoriat i-am petrecut în atelierul tatălui meu, la nr. 9. Strada Poarta Schei nr 9. Cred că foarte mulţi braşoveni care schiau ştiau de atelierul Marton Ski Service. Acolo e atelierul în spate!, ne arată Marton Geza Roth.

– Aceasta este curtea din care aţi început. Chiar scrie pe perete Marton Ski. Aţi făcut service pentru schiuri, apoi v-aţi angajat la ICRAL, unde făceaţi service pentru lifturi, pentru ascensoare?

– Aveam chiar şi trei joburi. Un job era la stat, lucram la dimineață până la 3:00 p.m. în domeniul ascensoarelor, al doilea era în cadrul atelierului de schiuri şi al treilea job, pentru că am terminat şi scoala de muzică în tinerețea mea, cântam şi într-o trupă de rock.

La fel ca şi în muzică, unde puţine melodii devin hituri, la fel este şi în domeniul afacerilor. Doar unii reuşesc să devină numărul 1 pe domeniul lor.

– Părinţii v-au insuflat regulile pe care ar trebui să meargă un om de afaceri, pe care le-aţi implementat apoi în compania Elmas lansată în 1990.

– Deservirea promptă a clientului. Şi acel principiu, că 99 de clienţi mulţumiţi nu pot acoperi nemulţumirea unui singur client, care face o publicitate mult mai mare decât cel care este mulţumit. Cel care este mulţumit consideră asta o activitate firească, dar nemulţumitul spune tuturor ce a păţit şi cât de nemulţumit este el, spune Marton Geza Roth.

– Şi aşa aţi câştigat contracte ?

– Am câştigat contracte de service la început, după aceea de întreţinere, de reparaţii şi am început să ne gândim: Doamne, din asta nu se poate trăi, trebuie să mai facem ceva suplimentar.

Prima decizie de afaceri a fost să facă în plus reparaţii şi modernizări la podurile rulante folosite de uzinele care mai produceau încă în Braşov după Revoluţie. Au început să importe componente pentru echipamente, dar cum transportul costa prea mult, cei 12 antreprenori au făcut un nou pas. Au hotărât să producă singuri componente şi chiar macarale şi lifturi.

– Aici facem tot echipamentul electric, cumpărăm de la furnizori elementele de care avem nevoie. Facem cabina, toate părțile metalice, de la console până la jugul de cabină, ne arată Marton Geza Roth, acționar la Elmas Brașov. Încă de la început ne-am hotărât să mergem pe segmentul premium. Segmentul premium, pentru că e un segment pe care nu îl acoperă foarte multe firme. Foarte multe firme pot oferi ceva ieftin și noi ne-am hotărât să mergem pe segmentul premium și am ajuns, cred eu, printre cele mai importante din România.

– De unde importați? Din China?

– Nu, niciodată! Numai și numai din Germania.

– Vine mult şi din şcoala germană, că ne-am îngrijit să producem calitate, să o putem controla, să o putem garanta. Și produsele, şi serviciile. Avem aproape 10 mii de echipamente acum în service, plecând de la o mână de 10 ascensoare, explică Marton Geza jr., directorul executiv de la Elmas.

– Când ați produs primul lift?

– Primul lift… în 1996, spune seniorul Marton Geza.

Criza, un impuls pentru dezvoltarea companiei

În prezent, Elmas are în portofoliu lucrări impresionante, în Cetatea de la Alba Iulia, ascensorul de la Castelul Bran şi lifturi şi scări rulante în mari mall-uri din ţară.

– Avem puncte de lucru în ţară deschise în țară, la Timișoara, la Mureș, la Sînpaul, spune Carmen Gal, director economic la Elmas.

– S-a întâmplat ceva în perioada de criză în care companiile reduceau costurile şi veneau cu reduceri de personal?

– Nu am tăiat salariile. Dar o bună perioadă de timp, salariile nu au mai crescut, spune Carmen Amza, director de resurse umane la Elmas.

– Au fost ani grei, am avut o criză ce ne-a adus aproape de panică. A fost foarte greu. Am pierdut aproape jumătate din cifra de afaceri. Am lucrat încă pe comenzile dinainte de criză. Au fost momente în 2008, 2009, 2009 mai ales, în care ne temeam că nu putem onora salariile la timp şi pentru toţi angajaţii, mărturisește Marton Geza Jr. directorul executiv de la Elmas.

– Dar a trebuit să găsim o nouă politică de dezvoltare a companiei. Ne-am mărit piața, ne-am extins în afara țării. Astăzi suntem o mică firmă internațională, multinațională, cum se spune. În 2009 ne-am extins puțin piața, ne-am mărit portofoliul de servicii și de produse și astfel am recompensat cumva pierderile din piața românească pe care le aveam datorită scăderii puternice a cerinței în piață, explică Marton Geza Roth senior. 

– Avem astăzi firme proprii în Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova şi livrăm şi exportăm în multe ţări ale Europei, precizează Marton Geza jr.

– În cifre cum arată exporturile? Cât exportaţi şi ce exportaţi?

– Exportăm de 2,8 milioane de euro, ascensoare şi poduri rulante, spune Carmen Gal, director economic la Elmas.

Cei mai mulţi clienţi externi sunt din Anglia, Israel, Norvegia, Polonia, Austria, Franţa şi Spania.

– Anul trecut, în 2016, am ajuns la nivelul anului 2008: o cifră de afaceri de 28. 650.000 de euro. spune bucuroasă Carmen Gal, director economic la Elmas. După ce a venit criza, aceasta s-a redus la jumătate, explică ea. După care, anul trecut, în 2016, cifra de afaceri a revenit la nivelul din 2008, de 28 de milioane.

– Ce v-a ajutat să creşteţi, să vă reveniţi ?

– Ce ne-a ajutat să creştem a fost faptul că în permanenţă profitul s-a reinvestit. Investiţiile au crescut în fiecare an. Doar în ultimii 5-6 ani, investiţiile au fost de 15 milioane de euro.

– În ce s-a investit cel mai mult?

– Cel mai mult s-a investit într-o hală de producţie.

Dar nu doar criza a fost un impuls pentru dezvoltarea companiei…

– Cred că ne-am dezvoltat foarte mult pentru că toate controalele ne cereau să facem câte ceva, în speranţa că nu o să facem și că o să plătim şi că o să dăm şpagă. Dar noi am zis, nu, hai să facem. Dacă omu’ ne cere să facem, hai să facem. Cât o să tot ceară? E, şi-am tot făcut, explică Adrian Neamţu, unul dintre acționari, arătând halele din jurul său.

Nevoia a adus şi inovaţia. Pentru că aveau un volum considerabil de documente şi proiecte tehnice care trebuie arhivate pe toată durata de viaţă a echipamentelor, dar care să asigure şi acces rapid la documente, specialiştii companiei braşovene au dezvoltat ARHI SAFE, un sistem automatizat de arhivare pe verticală, ce foloseşte aceleaşi principii de funcţionare ca cele ale lifturilor şi podurilor rulante .

„Pe această scală avem nouă compartimente, noi am comandat o factură şi aici ne arată linia si compartimentul în care se găsește factura, compartimentul 9 , cutia nr 3 din spate. Pe o suprafaţă foarte mică este stocată o cantitate foarte mare de documente. În total lean-liftul nostru poate stoca 19 tone de documente”, explică Florica Dumbrăveanu, arhivar Elmas.

Sistemul poate fi folosit atât de instituţii pentru arhivarea documentelor, cât şi de companii care au de depozitat produse.

Tot la Braşov Elmas fabrică şi lifturi pentru maşini, parcări automatizate şi platforme de parcare. Iar firma a devenit în decursul anilor şi unic distribuitor în România a unor companii de renume internaţional, de stivuitoare, utilaje forestiere şi platforme pentru persoane cu dizabilități.

„Anul trecut am fost declaraţi cel mai bun dealer din lume”, spune Marton Geza Roth cu mândrie îndreptățită.

Mai mult, oferă clienţilor şi posibilitatea de a cumpăra stivuitoare second-hand, dar refabricate.

„Preţul este totuși unul atrăgător, 60% din unul nou, şi ai odată cu stivuitorul, şi garanţia pe 2 ani, scapi de grija unor piese şi a unor defecte surpriză, şi de cealaltă parte, ai şi o durată de viaţă destul de lungă, încă 10 ani de zile”, explică avantajele Marton Geza Roth.

Compania are acum 350 de angajaţi, iar planurile sunt de extindere a activităţii.

– Aducem tineri în practică, după care, bineînţeles, au locurile de muncă asigurate, spune Carmen Amza, director de resurse Umane la Elmas.

– Câţi din cei care vin în practică au şi locurile de muncă asigurate în companie?

– Toţi. Pe cei tineri îi trimitem la şcolarizare.

– În străinătate?

– În străinătate.

Lucian Blagoci este electromecanic și este unul dintre cei mai vechi angajaţi de la Elmas. Povestea lui ne arată modul de organizare al acestei companii.

– Cum ai ajuns aici şi care e povestea ta?

– Provin dintr-o casă de copii, din Bârlad, judeţul Vaslui. Am fost ajutat de această companie. S-au grupat toţi şi m-au ajutat cu diverse lucruri. Mi-au închiriat o garsonieră. Am venit cu o sacoşă de un leu, pot să spun.

Se ajută unii pe alţii şi nu discută la muncă despre politică, naţionalitate şi religie, tocmai pentru a nu stârni tensiuni. Sunt reguli pe care cei 12 acţionari le-au stabilit încă de la început, în urmă cu 27 de ani, ca firma să nu piardă din productivitate din cauza orgoliilor.

– Ajunsesem aproape să ne batem, povestește Andrei Dibernardo, antreprenor.

– Ca şi în sport, reguli corecte şi aplicate corect fac o competiţie adevărată şi poţi ajunge la performanţă, explică Marton Geza.

Şi aşa s-a şi întâmplat.

– Elmas a fost mereu o companie pe profit. Creşterea a fost în fiecare an de cel puţin 10%, confirmă Carmen Gal, directorul economic.

– Sunteţi lideri pe piaţa ascensoarelor. Singura firmă cu capital românesc ce face ascensoare şi poduri rulante, sunteţi un om bogat?

– Depinde cum o luaţi, dacă luăm averea companiei, atunci se poate spune că avem o anumită bogăţie, toţi asociaţii. Dar dacă ne scutură cineva de bani, nu prea avem bani. Locuiesc la bloc, la etajul 4, la bloc.

Antreprenorii braşoveni au decis să folosească permanent profiturile pentru a creşte compania, iar apoi aceasta să rămână urmaşilor.

– S-a simţit amprenta tatălui în modelul de business ulterior? În modul în care ai coordonat mai departe afacerea ?

– Da, evident. Am încercat să copiez, să învăţ din mers, să fac ce am văzut la el. Dacă munceşti serios şi eşti serios în fiecare zi, va veni şi succesul, conchide Marton Geza jr., directorul executiv de la Elmas.

Avocatnet.ro

5. Inspecţia fiscală la firme: Cum se desfăşoară mai nou controalele Fiscului

Inspecţia fiscală este, potrivit normelor în vigoare, activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, precum şi a respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, printre altele. Regulile de desfăşurare a inspecţiei fiscale au cunoscut mai multe modificări la începutul acestei luni, astfel că astăzi vă explicăm, pas cu pas, ce presupune verificarea şi cum se face aceasta, la firme, în conformitate cu ultimele modificări aduse Codului de procedură fiscală. 

Inspecţiile fiscale sunt desfăşurate în baza prevederilor din Codul de procedură fiscală şi reprezintă, potrivit definiţiei oferite de actul normativ, activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, precum şi stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.

Practic, pot fi verificate atât persoanele fizice, cât şi firmele, iar controlarea acestora din urmă se face după noi reguli, incluse în Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, cea care a adus mai multe modificări Codului de procedură fiscală. În continuare, inspecţia fiscală poate fi de două tipuri, astfel:

  • inspecţie fiscală generală – reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a tuturor obligaţiilor fiscale şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă ce revin unui contribuabil/plătitor, pentru o perioadă de timp determinată;
  • inspecţie fiscală parţială – reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a uneia sau mai multor obligaţii fiscale, precum şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă, ce revin unui contribuabil/plătitor pentru o perioadă de timp determinată.

De altfel, organul fiscal competent decide asupra efectuării unei inspecții fiscale, generale sau parțiale, pe baza analizei de risc.

În ceea ce privește extinderea inspecției fiscale asupra perioadelor neverificate, OG nr. 30/2017 a adus noi prevederi. Astfel, din Codul de procedură fiscală a dispărut ideea că „perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior”.

În schimb, în locul acesteia scrie acum că „selectarea perioadelor care vor fi supuse inspecției fiscale se efectuează de organul fiscal în funcție de riscul fiscal identificat”. Plus că inspecția fiscală se poate extinde și asupra celorlalte perioade fiscale neverificate, respectându-se ideea că inspecția se poate face în termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.

Revista presei din data de 11.09.2017

Revista presei din data de 11.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Ce le oferă Guvernul oamenilor de afaceri care cer stabilitate.
  2. Bloomberg: Guvernul renunţă deocamdată la modificarea Pilonului II de pensii.
Business24.ro, Ziare.com.
  1. Huffington Post: Romania, cea mai frumoasa tara din Europa?.
Digi24.ro.
  1. Angajații români consideră că merită salarii cu 40% mai mari 5
  2. Indienii fac covoare cu lână românească.
  3. Cultivatorii de goji primesc mai ușor bani europeni.
  4. România la bilanț. Primele efecte economice ale deciziilor politice nu sunt cele așteptate.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Ce le oferă Guvernul oamenilor de afaceri care cer stabilitate

Investitorii şi oamenii de afaceri prezenţi la un eveniment organizat de Fondul Proprietatea i-au cerut Guvernului transparenţă, stabilitate şi previzibilitate, dar şi bună guvernare şi îmbunătăţirea statului de drept. În schimb, ministrul Economiei Mihai Fifor le-a promis că nu va mai fi ca de obicei.

Ambasadorii Statelor Unite şi ai Marii Britanii în România, respectiv Hans Klemm şi Paul Brummell, consideră că sunt multe motive pentru ca investitorii străini să fie încântaţi de România, performanţa ţării noastre în ceea ce priveşte statul de drept, lupta împotriva corupţiei şi numeroase alte aspecte din mediul de afaceri îmbunătăţindu-se considerabil în ultimii 20 de ani.

„Când ne uităm la performanţa României din 2004, de exemplu, când au fost luate deciziile cheie pentru a creşte independenţa justiţiei şi procurorii au început să vizeze corupţia de la nivel înalt şi mediu, indicatorii au crescut repede pentru România. Controlul corupţiei s-a îmbunătăţit cu 20% din 2004, deci în 12-13 ani. Indexul statului de drept s-a îmbunătăţit cu aproape 30%. Transparency International face un sondaj despre percepţia asupra corupţiei, iar din 2004 şi până în ianuarie anul acesta, locul României în acel index a crescut cu 30 de locuri”, a spus Klemm, potrivit Agerpres. De asemenea, Paul Brummell susţine că România are un climat economic favorabil, cu salarii în creştere, cu uşurinţă de a face afaceri. Ce rezervă viitorul?

În ciuda acestor progrese, ambasadorul Hans Klemm se întreabă „ce rezervă viitorul pentru ţară?”, el precizând că România, ca orice afacere, trebuie să se adapteze la condiţiile unei pieţe în schimbare. Klemm a spus că vede un potenţial pentru o puternică, sănătoasă Românie. „Creşterea economică sustenabilă necesită o viziune strategică, o transparentă luare a deciziilor, reforme structurale şi planificare şi investiţii pe termen lung, în special în infrastructură”, a mai arătat ambasadorul american.

„Nu va mai fi ca de obicei” Ca răspuns, ministrul Economiei a precizat însă că majoritatea politică ce a câştigat alegerile la sfârşitul anului trecut are în vedere un model de dezvoltare diferit, care va pune accent pe schimbarea distribuţiei de resurse dintre muncă şi capital, în favoarea angajaţilor. Nu va mai fi ca de obicei („business as usual”), a precizat el, potrivit profit.ro. Potrivit lui Fifor, Guvernul României promite investitorilor „cooperare nelimitată”, însă el a precizat că România nu se poate dezvolta decât prin salarii mai ridicate şi prin reindustrializarea ţării. FMI recomandă un deficit de 1,5% Guvernul ar trebui să ţintească spre un deficit bugetar de 1,5% pe termen mediu, pentru a menţine datoria publică la un nivel scăzut, a declarat, joi, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România, la evenimentul organizat de Fondul Proprietatea.

„Recomandarea noastră pentru Guvern este să ţină deficitul, nu numai să targeteze 2%, ci să ţintească spre 1,5%”, a spus reprezentantul FMI.

2. Bloomberg: Guvernul renunţă deocamdată la modificarea Pilonului II de pensii

Guvernul nu va lua o decizie finală asupra sistemului Pilonului II de pensii, administrat de fondurile de pensii private, fără o evaluare „amănunţită” a tuturor implicaţiilor potenţiale, spune ministrul Mihai Fifor într-un interviu pentru Bloomberg.

Fifor spune că decizia nu va fi luată în acest an, deoarece este necesară o largă consultare publică, potrivit sursei citate.  Guvernul a anunţat că ia în calcul mai multe variante de modificare a Pilonului II, al pensiilor private. Una dintre ele presupune micşorarea contribuţiei pe care românii participanţi o virează la Pilonul II, în prezent de 5,1%, fie la 1%, fie la 2,5%. Asta deşi, la momentul reformei sistemului de pensii, statul se angajase să crească această cotă până la 6%, însă măsura a fost amânată încă de anul trecut.

„Adevărul” a avertizat că acestă măsura ar afecta pe temen lung pensiile românilor, ei urmând să primească de două sau chiar de trei ori mai puţini bani, atunci când vor ieşi la pensie, dacă reducerea contribuţiei ar fi aplicată în una dintre aceste variante. 

Business24.ro, Ziare.com

3. Huffington Post: Romania, cea mai frumoasa tara din Europa?

Potentialul turistic al Romaniei a fost elogiat intr-un articol publicat sambata de site-ul american The Huffington Post, in care se afirma ca tara noastra ar putea fi considerata “cea mai frumoasa din Europa”.

Autoarea articolului, Patti Morrow, blogger, fotograf si jurnalist specializat in calatorii, s-a declarat impresionata, printre altele, de Transfagarasan, arhitectura cosmopolita din Bucuresti, bisericile fortificate din Transilvania si de castelele Bran si Peles.

In acest articol, intitulat “Is Romania Europe’s Prettiest Country? It Just Might Be” (“Este Romania cea mai frumoasa tara a Europei? Chiar ar putea fi”), Patti Morrow a elogiat cateva obiective turistice ale Romaniei: “piete din orase incantatoare ce dateaza din timpuri medievale, dealuri cu pante blande care se intind cat vezi cu ochii, castele invelite in misterul Contelui Dracula, perspective minunate asupra culmilor stancoase ale muntilor si o retea ce pare infinita de fortarete si biserici”.

“Si sa nu uitam de Transfagarasan – fara indoiala cel mai spectaculos drum din lume. Frumusetea naturala a Romaniei si diversitatea ei culturala ar putea sa va surprinda. Marginita de Marea Neagra din sud-estul Europei, printre atractiile acestei tari se afla si fluviul Dunare si Muntii Carpati”, a adaugat jurnalista americana in debutul articolului.

Patti Morrow a grupat obiectivele turistice ale Romaniei in trei categorii principale: “Orase, cetati si sate”, “Castele, fortarete si biserici fortificate” si “Alte atractii”.

Orase, cetati si sate

Dupa vizita sa in Romania, Patti Morrow spune ca tara noastra – si in special Transilvania – este locul in care se afla “unele dintre cele mai bine conservate orase medievale din Europa”

Jurnalista a vizitat insa mai intai Bucurestiul si s-a declarat impresionata de Palatul Parlamentului, labirintul de stradute pavate cu piatra cubica si arhitectura speciala din centrul vechi al capitalei, cunoscuta in trecut si sub denumirea de “Micul Paris”. Ea a apreciat si magazinele de antichitati, cafenelele si galeriile de arta din Bucuresti.

Informandu-i pe cititorii americani in legatura cu istoria Sibiului, jurnalista reaminteste ca localitatea a fost infiintat in secolul al XII-lea de sasii germani si le semnaleaza faptul ca orasul, al carui centru si-a pastrat splendoarea medievala, “este probabil unul dintre cele mai frumoase din Romania sau poate chiar din Europa”.

Sunt mentionate in acest articol arhitectura medievala, turnurile bine conservate, strazile inguste, cladiri din secolul al XVII-lea, celebrul Pod al Minciunilor si cele doua piete dominate de biserici – Piata Mare si Piata Mica. Patti Morrow a reamintit si despre Festivalul International de Teatru organizat la Sibiu in fiecare an in luna iunie.

Continuandu-si calatoria prin Transilvania, Patti Morrow a apreciat biserica fortificata din Saschiz, inclusa pe lista patrimoniului mondial UNESCO, si a alocat un spatiu mai mare Sighisoarei, despre care afirma ca este “unul dintre cele mai frumoase si mai bine orase medievale din Europa”.

Jurnalista americana a apreciat arhitectura locala, cladirile din secolul al XVI-lea, gratie carora Sighisoara poate fi comparata cu “ambianta magica din orasul vechi din Praga si cu Viena”. Ea a reamintit si faptul ca Sighisoara este locul in care s-a nascut Vlad Dracul, sursa de inspiratie a personajului literar Dracula.

In Sibiel, Patti Morrow a experimentat viata la tara, cazandu-se in pensiunea bunicii Eugenia, unde a a invatat sa prepare branza si mamaliga si a apreciat gastronomia locala, in special afinata si placinta cu mere.

In Brasov, oras infiintat de cavalerii teutoni in anul 1211, jurnalista americana s-a declarat fermecata de combinatia colorata si spectaculoasa de arhitectura gotica, baroca si renascentista.

Patti Morrow a facut apoi si o vizita in Biertan, unde a admirat biserica fortificata locala, datand din secolul al XV-lea si care a fost inclusa in patrimoniul mondial UNESCO.

Castele, fortarete si biserici fortificate

Dupa ce a vizitat Branul, jurnalista a spus ca acest obiectiv turistic, cu turnuri medievale, turnulete, pasaje subterane si scari in spirala, reprezinta “cel mai notoriu bastion al Romaniei”. Reamintind cititorilor ei ca Branul dateaza din 1212, jurnalista a explicat si misterul si miturile care inconjoara acest castel, asociat adeseori cu legenda Contelui Dracula.

Patti Morrow a vizitat apoi cetatea Rupea – unul dintre cele mai vechi situri arheologice din Romania, intrucat dateaza din jurul anului 5.500 i.e.n. din perioada paleoliticului-, localitatea Cristian – Biserica Evanghelica din localitate dateaza din 1495 – si Rasnov – unde a admirat cetatea medievala locala.

A urmat vizita la Castelul Peles, care impresioneaza prin cele “160 de camere ale sale, ahitectura lui neo-renascentista si amplasarea in pitorescul oras Sinaia”. Finalizat in 1883, Pelesul, resedinta de vara a familiei regale a Romaniei pana in 1947, a fost primul castel din Europa care a adoptat iluminatul cu energie electrica si a gazduit prima proiectie din Romania a unui film, in 1906, intr-o camera amenajata sub forma unui cinematograf propriu.

Alte atractii

Jurnalista americana a fost impresionata de Transfagarasan, supranumit “cea mai buna sosea rutiera din lume” de realizatorii emisiunii “Top Gear”, dar si de peisajul uluitor al Muntilor Carpati, potentat de privelisti minunate spre barajul Vidraru, lacul glaciar Balea si numeroase cascade naturale.

Patti Morrow reaminteste ca Muntii Carpati au o lungime de aproape 1.600 de kilometri si ca mai mult de jumatate din acest lant muntos se afla in Romania. In Carpatii romanesti, scrie jurnalista americana, traiesc ursi bruni, lupi si rasi.

Patti Morrow nu a uitat nici podgoriile si vinariile din Romania, o tara care ocupa locul al 10-lea in topul producatorilor de vin din lume, prin prisma cantitatilor comercializate. Ea a reamintit si faptul ca un producator roman, Cramele Halewood, foloseste exclusiv metode traditionale de preparare a vinurilor.

Vizita in Romania a jurnalistei Patti Morrow a fost realizata prin intermediul JayWay Travel, o agentie de turism specializata in organizarea de vacante in Europa Centrala si de Est si care asigura posibilitatea unor vizite personalizate, in functie de dorintele turistilor.

Digi24.ro

4. Angajații români consideră că merită salarii cu 40% mai mari

Așteptările salariale ale angajaților români cresc de la an la an. Dacă anul trecut un român ar fi acceptat să se angajeze pe un salariu mediu de 2.550 de lei, acum așteptările pornesc de la minimum 2.844 de lei, arată un studiu publicat de eJobs și citat de Profit.ro.

Participanții la studiu consideră că ar merita salarii cu 40% mai mari decât cele actuale. În medie, diferența dintre salariul curent și cel considerat just la nivelul pieței este mai mare de 1.000 de lei.

În plus, tinerii cred că ar trebui să câștige cu 50% mai mult decât în prezent.

De asemenea, angajații ar accepta să-și schimbe jobul dacă li s-ar oferi cel puțin 500 de lei în plus față de salariul actual.

5. Indienii fac covoare cu lână românească

Un centru de colectare a lânii a fost deschis în județul Bistrița-Năsăud, iar de acolo au fost trimise deja 1.500 de tone de material în India. La încărcarea ultimului camion au fost invitați și preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, și ministrului Agriculturii, Petre Daea.

Depozitul de colectare a lânii a fost deschis lângă oraşul Sângeorz Băi. Ciobanii din zonă au adus acolo sute de kilograme de material, iar proprietarul spune că a găsit deja clienţi. 1.500 de tone de lână au fost trimise în India.

„Am început să colectăm la sfârșit de iulie anul curent. Un program ce include spălătorie, pieptănătură, fabrica de izolaţii. În India am înţeles că covoare se fac, e cel mai mare producător de covoare din lume”, spune Ioan Niculai, proprietarul centrului de colectare.

Dar ciobanii încă au nemulţumiri. Subvenția de un leu pe kilogram oferită de stat este prea mică, spun oamenii.

„Noi plătim cinci lei ca să tunzi o oaie şi să o dai cu un leu e batjocură totală”, spune Niculai Traian, cioban.

Ministrul Agriculturii, prezent alături de Liviu Dragnea la pregătirea ultimului camion încărcat cu lână, recunoaşte că subvenţia e mică, dar susține ca e un prim imbold pentru valorificarea acestui produs.

„Şi eu cred că este prea puţin, dar cred că este bine să cântărim cu efortul minţii. În ţara românească, media este cam 3 kilograme de lână pe oaie. Depinde de rasă, sigur. Trei kilograme cu un leu fac trei lei, exact cât e tunsul astăzi”, spune Petre Daea, ministrul Agriculturii.

„Până acum s-au înscris 32.000 de oieri în acest program. Daca 32.000 de oieri s-au înscris în acest program înseamnă că e important şi înseamnă că îi ajută”, spune Liviu Dragnea, președintele Cemerei Deputaților.

Tot în județul Bistrița-Năsăud, Liviu Dragnea și Petre Daea au vizitat, la Lunca Ilvei, o fabrică de cherestea și de case din lemn care foseşte lâna pentru izolarea locuinţelor.

6. Cultivatorii de goji primesc mai ușor bani europeni

Cei care vor să cultive goji vor primi mai uşor fonduri europene. Guvernul a fost de acord ca aceşti arbuşti fructiferi să fie consideraţi prioritari în Legea pomiculturii.

Fără această modificare, cultivatorii de goji aveau şanse mici să primească finanţare nerambursabilă, din cauza punctajului mic obţinut la depunerea dosarelor.

Fructele goji sunt cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, datorită conţinutului de nutrienţi şi a efectului antioxidant.

În România există câteva zeci de hectare cultivate cu goji. Pe un hectar pot fi plantate cam 3.000 de arbuști, fiecare dintre aceștia producând cel puţin două kilograme de fructe.

7. România la bilanț. Primele efecte economice ale deciziilor politice nu sunt cele așteptate

Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la România la Bilanţ.

S-a terminat criza politică, România are un guvern nou, dar, economic vorbind, problemele parcă abia acum încep să apară. Efectele economice ale deciziilor politice se văd deja şi nu sunt unele la care pare că s-ar fi aşteptat oficialii.

Una dintre promisiunile care a dus la instalarea unui Guvern condus de PSD s-a referit la majorările salariale, lucru care s-a şi întâmplat la începutul anului.

Deşi statul nu are atât de mulţi angajaţi plătiţi cu minimul pe economie, impactul tot a fost mare. În doar cinci luni, cheltuielile cu personalul a ajuns de la puţin peste 16 miliarde de lei, la mai bine de 27 de miliarde.

Când analiştii atrăgeau atenţia că bugetul nu va suporta toate majorările salariale, oficialii explicau că veniturile mai mari înseamnă şi contribuţii mai mari către bugetul de stat.

Ultimele date de la finanţe arată că raţionamentul a fost corect pentru că doar încasările de pe urma impozitului pe venit şi salarii a crescut de peste patru ori în doar cinci luni.

Evident însă că sumele nu se acoperă, iar statul începe să aibă probleme cu redistribuirea încasărilor încât să acopere promisiunile politice.

Un alt exemplu de promisiune împlinită este majoarare pensiilor, la fel şi eliminarea indemnizaţiei pentru mame. Aceste două decizii au dus la costuri mai mari cu asistenţa socială. Creşterea a fost de peste trei miliarde de lei.

Guvernul a sperat că mare parte din aceste costuri se vor acoperi şi cu încasările de pe urma consumului. Teoria nu s-a regăsit însă şi în practică.

Unul dintre cei mai buni indicatori este taxa pe valoare adăugată. Puţin peste 21 de miliarde de lei au ajuns la stat din TVA, sumă mai mică decât în 2016 când cota generală era cu un punct procentul mai mare.

La fel a fost şi în cazul accizelor. Încasări mai mici, deşi, având în vedere consumul în creştere, anumite reduceri de accize ar fi fost acoperite.

În total, statul a cheltuit cu peste 9% mai mult decât în perioada similară a anului trecut în timp ce a încasat cu doar aproape 8% în plus.

Ştiţi însă ce nu se prea simte în aceste cheltuieli mai mari? Investiţiile! Din cele peste o sută de miliarde cheltuite, investiţiie au însemnat doar 4,2 miliarde de lei. Adică doar 0,5% din produsul intern brut al ţării.

Dezechilibrul este evident, dar chiar şi aşa, cu un deficit de 2,17 miliarde de lei după primele cinci luni ale anului, statul spune că nu sunt motive de îngrijorare.

Explicaţia: bugetul este gândit din start cu un minus de 24 de miliarde, ceea ce însemnă că, proporţional vorbind, situaţia este sub control. Nu şi când semnalele de încetinere a economiei vin din piaţa liberă.

Companiile, de exemplu, nu par să se descurce foarte bine din moment ce au contribuit la stat prin intermediul impozitului pe profit cu aproape 400 de milioane mai puţin decât în intervalul ianuarie – mai din 2016.

Toate aceste minusuri sunt după doar primele cinci luni din an. Ne mai rămân încă şapte luni statistice să analizăm cifrele şi să calculăm cât de departe se duce programul de guvernare de promisiunele asumate în momentul alegerilor electorale.