Revista presei 15.12.2016

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR.

Profit.ro.
  1. Florin Jianu (președinte Consiliul IMM), spune, la Profit LIVE, că ar elimina Formularul 088.
Bursa.ro.
  1. Jianu: “România trebuie să devină, în 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”.
Zf.ro.
  1. Numărul mediu de SRL-D-uri s-a dublat în ultimii trei ani
Amosnews.ro.
  1. Jianu: Media anuală a SRL-D înfiinţate s-a dublat de la 4.242 la 8.732.
Obiectivbr.ro, Money.ro, Presalibera.ro,
  1. AVERTISMENTUL BNR PENTRU NOUL GUVERN..
Capital.ro. 7
  1. Românii înființează peste 8.700 SRL-uri debutante pe an.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Industria românească începe să tuşească.
  2. Datoria externă a României a continuat să crească în octombrie, depăşind 92 de miliarde de euro.
  3. Investiţiile străine directe au crescut cu 9% în primele 10 luni, la 3,7 miliarde euro, nivel-record după 2008
Agerpres.ro.
  1. INS: Turiștii străini au cheltuit 4,61 miliarde de lei în România, în primele nouă luni ale anului.
Digi24.ro.
  1. Produse româneşti şi nu prea.

 6. Un nou boom imobiliar

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

 

Profit.ro

1. Florin Jianu (președinte Consiliul IMM), spune, la Profit LIVE, că ar elimina Formularul 088

Florin Jianu, președinte al Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, spune că ar iniția o serie de măsuri extrem de importante pentru mediul de business, inclusiv eliminarea Declarației de înregistare în scopuri de TVA D088.

Formularul 088 a fost cel mai reclamat pe site-ul Comisiei de tăiat hârtii a Guvernului Cioloș, mediul de afaceri arătând că formularul impune un volum mare de informații irelevante din punctul de vedere al înregistrării în scopuri de TVA și a ridicat bariere pentru obținerea codului de TVA. Fără acest cod, companiile nu pot deduce taxa care, din acest motiv, devine o cheltuială suplimentară pentru business. 

“Primul lucru pe care l-aș face ar fi să renunț cu totul la celebrul Formular 088, care îi omoară pe oamenii de afaceri, și aș pune ANAF-ul la lucru să gândească alte tipuri de instrumente, nu să cadă tot în cârca întreprinzătorilor”, a spus Jianu, care a enunțat și alte măsuri extrem de importante pentru mediul de afaceri, inclusiv din turism.

Jianu a punctat că ar insista și ar începe demersurile pentru eliminarea acestui formular.

El a arătat totodată că pentru un partid care a câștigat alegerile parlamentare este sănătos ca președintele formațiunii să fie și prim-ministru, pentru o relație coerentă Guvern-Parlament.

Jianu a precizat că nu știe dacă liderul PSD, Liviu Dragnea, va ocupa postul de prim-ministru, dar a adăugat că așa ar fi corect și îndreptățit.

Bursa.ro

2. Jianu: “România trebuie să devină, în 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”

Ţara noastră trebuie să devină, în anul 2020, statul cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei, este de părere Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: “Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit, s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242, la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de doi ani şi jumătate, după adoptarea modificărilor aduse de Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496 înregistrate în perioada anterioară de aproximativ trei ani şi jumătate.

Este necesar ca, în continuare, să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare. Asigurarea de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”. 

Media anuală a numărului Societăţilor cu Răspundere Limitată – Debutantă (SRL-D) înfiinţate a fost de 8.732, în perioada iulie 2014 – decembrie 2016, totalul acestui tip de societăţi ajungând, în prezent, la 35.598, din care 34.098 – în funcţiune, arată datele CNIPMMR, citate de Agerpres.
     Conform statisticii, adoptarea Legii nr. 97/2014, din 11 iulie 2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri la toţi întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a dus la stabilirea unei medii anuale a înfiinţărilor de SRL-D, în perioada 11 iulie 2014 – 6 decembrie 2016, de 8.732 astfel de entităţi. 

Numărul total al SRL-D înfiinţate până în prezent este de 35.598, din care 34.098 sunt în funcţiune, iar 1.500 au fost radiate. De asemenea, numărul rezervărilor de denumire aflate în lucru se situează la 8.944, în timp ce rata de supravieţuire a unui SRL-D este de 95,78%. 
     “Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi”, arată CNIPMMR. 
     Potrivit sursei citate, în perioada 2 februarie 2011 – 10 iulie 2014, numărul total de SRL-D înfiinţate era de 14.496, cu o medie de 4.242 pe an. 

Societatea cu Răspundere Limitată – Debutant (SRL-D) este reglementată de Ordonanţa de Urgenţă 6/2011 şi a fost realizată în vederea stimulării înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi.

Un SRL-D poate fi înfiinţat de un întreprinzător debutant, o persoană fizică majoră ce îndeplineşte cumulativ, în principal, o serie de condiţii, printre care şi pe aceea de a nu mai fi fost acţionar la alte firme din Spaţiul Economic European (SEE).

Zf.ro

3. Numărul mediu de SRL-D-uri s-a dublat în ultimii trei ani

Numărul mediu al firmelor înfiinţate anual de întreprinzători debutanţi (SRL-D) s-a dublat în perioada 2014-2016, la 8.732, faţă de anteriorii trei ani, toate societăţile aparţinând unor persoane fizice care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi.

Evoluţia a fost susţinută de adoptarea Legii nr. 97/2014, din 11.07.2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate de OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, la toţi întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă.

„Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit,  s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732.

Într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificărilor aduse  legii, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496  înregistrate în  perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate”, a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Amosnews.ro

4. Jianu: Media anuală a SRL-D înfiinţate s-a dublat de la 4.242 la 8.732

În urma adoptării Legii nr. 97/2014, din 11.07.2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate de OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, la toti întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a avut ca efect creşterea exponenţială a numărului de SRL-D în perioada 11.07.2014 – 06.12.2016, dublându-se media anuală de SRL-D înfiinţate, astfel :

Total SRL-D:

Înfiinţate: 35.598, în funcţiune: 34.098, radiate: 1.500, rezervări de denumire în lucru: 8.944, rata de supravieţuire: 95.78%.

Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi. 

Media anuală a înfiinţărilor de SRL-D în perioada 11.07.2014-6.12.2016 a fost de 8.732 de SRLD.

În perioada 02.02.2011 – 10.07.2014,  numărul total de SRL-D înfiinţate2 era de numai 14.496, cu o medie anuală de 4.242 SRL-D.

Dl.Florin JIANU, Preşedintele CNIPMMR, a precizat:

“Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit,  s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificăriilor aduse de

Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496  înregistrate în  perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate.

Este necesar ca în continuare să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare.

Asigurarea  de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”.

Obiectivbr.ro, Money.ro, Presalibera.ro, Bzt.ro

5. AVERTISMENTUL BNR PENTRU NOUL GUVERN

Economiştii şi Bănca Naţională aşteaptă prudenţă când vine vorba de măsurile pe care le va adopta viitorul Executiv. Deşi programul de Guvernare al PSD prevede reduceri importante de taxe şi impozite şi creşteri de salarii în mai multe domenii, economiştii spun că va fi nevoie de o construcţie atentă a bugetului pentru anul următor, pentru a nu aduce economiei mai multe efecte negative decât pozitive.

Bugetul care va fi adoptat de viitorul guvern va trebui să se încadreze, cu toate măsurile de creşteri de salarii şi scăderi de taxe, în deficitul de sub 3% agreat cu instituţiile internaţionale, atrag atenţia economiştii

„România este întro situaţie macroeconomică favorabilă, iar riscurile s-au diminuat, dar ele rămân semnificative”, a spus Liviu Voinea, vice-guvernator al Băncii Naţionale

Mai mult, costul la care România se împrumută pe piețele financiare ar putea să crească în următoarele luni, apreciază analiștii Erste. Investitorii dau răgaz guvernanților să vină cu măsuri care să preîntâmpine creşterea deficitului bugetar.

„Dacă noul Executiv menține deficitul sub control anul viitor, atunci nevoile de finanțare vor fi cu mult mai mici decât cele din 2016, ceea ce ar trebui să limiteze creșterea randamentelor obligațiunilor. Fără măsuri de înăsprire fiscală, există un risc crescut ca deficitul să depășească ținta în anul următor”, precizează Erste.

„Problema nu se pune dacă sunt sau nu sunt bani. Banii sunt o chestiune relativă, au fost şi sunt întotdeuna”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni.

Potrivit programului de Guvernare al PSD, salariul minim brut ar urma să crească cu 200 de lei, de la 1.250 până la 1.450 de lei chiar din prima zi a anului viitor. Şi să ajungă la 1.750 lei în 2020. În timp ce salariul mediu brut va ajunge în acelaşi interval la 3.950 lei, mult peste nivelul actual de 2.800 lei.

„S-a ajuns la o competiţie europeană”, a adăugat Cristian Pârvan.

În plus, punctul de pensie va ajunge la 1.000 de lei, iar pensia minimă garantată va creşte la 520 de lei din 2017. Economiştii spun că astfel de măsuri nu pot veni însă fără ajustări.

„Fie reuşim să colectăm mai mulţi bani la buget, fie restructurăm masiv în alte zone în sectorul bugetar.

Fie reuşim să creştem numărul de salariaţi în sectorul privat, care prin taxe şi impozite la buget să reuşească să suţină sectorul bugetar”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Cei care vor forma noul guvern îşi propun şi ca ponderea contribuțiilor sociale plătite de salariați să scadă de la aproape 40%, cât reprezintă în prezent, la doar 35%.

„Întotdeauna măsurile fiscale au efecte bune asupra mediului de afaceri”, a spus Florin Jianu, preşedinte Consiliul National al IMM-urilor.

Reducerile de fiscalitate vor ajuta companiile, dar şi angajaţii să rămână cu mai mulţi bani în buzunare la final de lună. În acelaşi timp, înseamnă încasări mai mici la buget.

Program de guvernare al PSD

Salariul minim brut 2017: de la 1.250 lei la 1.450 lei, 2020: la 1.750 lei

Salariul mediu brut 2017: de la 2.800 lei la 3.100 lei, 2020: la 3.950 lei

Program de guvernare al PSD

– punctul de pensie va ajunge la 1.000 de lei

– pensia minimă garantată se va mări la 520 de lei

– reducerea CASS pentru pensionari la zero

– ponderea contribuțiilor sociale plătite de salariați: de la 40% la 35%.

Capital.ro

6. Românii înființează peste 8.700 SRL-uri debutante pe an

Media anuală a înfiinţărilor de SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată – Debutantă, n.r.) a fost de 8.732, în perioada iulie 2014 – decembrie 2016, numărul total al acestui tip de societăţi ajungând în prezent la 35.598, din care 34.098 erau în funcţiune, arată datele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), date joi publicităţii.

‘Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit, s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificărilor aduse de Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496 înregistrate în perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate. Este necesar ca, în continuare, să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare. Asigurarea de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei’, afirmă preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu. 

Conform statisticii, adoptarea Legii nr. 97/2014, din 11 iulie 2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri la toţi întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a dus la stabilirea unei medii anuale a înfiinţărilor de SRL-D, în perioada 11 iulie 2014 – 6 decembrie 2016, de 8.732 astfel de entităţi. 

Numărul total al SRL-D înfiinţate până în prezent este de 35.598, din care 34.098 sunt în funcţiune, iar 1.500 au fost radiate. De asemenea, numărul rezervărilor de denumire aflate în lucru se situează la 8.944, în timp ce rata de supravieţuire a unui SRL-D este de 95,78%. 

‘Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi’, notează CNIPMMR. 

Potrivit sursei citate, în perioada 2 februarie 2011 – 10 iulie 2014, numărul total de SRL-D înfiinţate era de 14.496, cu o medie de 4.242 pe an. 

Societatea cu Răspundere Limitată – Debutant (SRL-D) este reglementată de Ordonanţa de Urgenţă 6/2011 şi a fost realizată în vederea stimulării înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi. Un SRL-D poate fi înfiinţat de un întreprinzător debutant, o persoană fizică majoră ce îndeplineşte cumulativ, în principal, o serie de condiţii, printre care şi pe aceea de a nu mai fi fost acţionar la alte firme din Spaţiul Economic European (SEE).

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Industria românească începe să tuşească

Industria românească, sector care reprezintă aproape un sfert din economie, a înregistrat în octombrie o scădere a producţiei cu 0,1% faţă de aceeaşi lună din 2015, în special ca urmare a stagnării din sectorul-cheie de prelucrare şi a continuării declinului din industria minieră, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Scăderea din octombrie vine după ce, în septembrie, industria înregistrase o creştere de 3,3% faţă de a noua lună a anului trecut, iar în august – un avans de peste 5%. Pe date ajustate în funcţie de influenţele sezoniere, producţia industrială a urcat cu 0,8% faţă de a zecea lună a anului trecut.   

Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în octombrie un declin accentuat, de 10%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 4%.

Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă, potrivit News.ro.  

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a crescut nesemnificativ, cu 0,5% faţă de octombrie 2015. În septembrie, industria de prelucrare avansase cu 4,5%.   

Comparativ cu luna septembrie, producţia industrială a scăzut cu 2,2% pe serie brută şi cu 0,7% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.  

Cumulat pe primele zece luni, producţia industrială din România a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,2%.  

În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României.

2. Datoria externă a României a continuat să crească în octombrie, depăşind 92 de miliarde de euro

Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a crescut în luna octombrie cu 1,536 miliarde euro, la 92,213 miliarde euro, în special ca urmare a majorării puternice a datoriei pe termen scurt, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României.

La finalul anului trecut, datoria externă totală a României a fost de 90,43 miliarde euro, iar la finalul lunii septembrie, datoria era de 90,677 miliarde euro.  

Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 31 octombrie, datoriile pe termen lung reprezentau 70,39 miliarde euro (76,3% din total datorie externă), în scădere cu 173 milioane euro faţă de finalul anului trecut, iar datoriile pe termen scurt însumau 21,828 miliarde euro, în urcare cu 1,95 miliarde euro.  

Din datoria pe termen lung, suma de 32,83 miliarde euro reprezenta datorie publică, în creştere cu 1,22 miliarde euro faţă de finalul lui 2015.  

Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 36,315 miliarde euro la finalul lunii octombrie, în scădere cu 1,26 miliarde euro.  

Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, s-a redus cu 16 milioane euro, la 1,24 miliarde euro.   

La finalul lunii mai, datoria totală externă ajunsese la un nivel minim din august 2010, când s-a situat la 87,8 miliarde euro. De atunci, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.  

Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara acestui an, când a reînceput să crească. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 25,9% în primele zece luni, comparativ cu 38,5% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,5 luni în primele zece luni, faţă de 6,4 luni anul trecut.

3. Investiţiile străine directe au crescut cu 9% în primele 10 luni, la 3,7 miliarde euro, nivel-record după 2008

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 3,736 miliarde euro în primele zece luni din acest an, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi care reprezintă un nivel-record al ultimilor opt ani, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

În primele zece luni ale anului trecut, investiţiile străine au fost de 3,427 miliarde euro, potrivit calculelor News.ro, pe baza seriilor revizuite ale BNR.  

„Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.736 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.951 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 785 milioane euro“, a precizat banca centrală.     Potrivit seriilor lunare revizuite publicate de BNR, investiţiile străine au fost de 3,143 miliarde euro după primele nouă luni din acest an.   

Astfel, în octombrie, valoarea investiţiilor străine directe a fost de circa 593 milioane euro, arată calculele News.ro. De obicei, cifrele sunt revizuite, uneori chiar semnificativ, în lunile următoare de către banca centrală.   

Anul trecut, investiţiile străine directe în România au crescut la 3,46 miliarde de euro, arată datele revizuite publicate în septembrie de către BNR.   

Nivelul din 2015 a fost unul record după 2009, când investiţiile străine directe în România au însumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost înregistrat în 2008, când firmele străine au investit în România 9,5 miliarde euro.   

Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei şi salariilor.

Agerpres.ro

4. INS: Turiștii străini au cheltuit 4,61 miliarde de lei în România, în primele nouă luni ale anului

Cei aproximativ 1,93 de milioane de turiști străini cazați în primele nouă luni ale acestui an în unitățile turistice din România au cheltuit în total peste 4,61 miliarde de lei, în medie 2.391,5 lei/persoană, reiese dintr-un comunicat al Institutului Național de Statistică transmis, joi, AGERPRES.

‘În perioada 1.I — 30.IX 2016, numărul de turiști nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective a fost de 1.929 mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 4.613,2 milioane lei’, se menționează în comunicat.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România, în primele nouă luni din an, a fost cel de afaceri, respectiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (56,6% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 57,3% din total.

În scop particular au venit în România, în perioada menționată, 43,4% din numărul total de turiști nerezidenți, din care 61,3% în vacanță. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități.

Totodată, din totalul nerezidenților sosiți în România, 51,5% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 30,5% singuri.

‘Principalul mijloc de transport utilizat de turiștii nerezidenți pentru a sosi în România a fost avionul (73,6% din numărul total de turiști). Autoturismele proprii au reprezentat 14,3%, urmate de autocare și autobuze, cu 10,3%, alte mijloace (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,8%’, se mai arată în comunicatul citat.

În trimestrul trei din acest an, numărul total de turiști străini în România a fost de 836.400, iar cheltuielile acestora s-au ridicat la 1,85 miliarde de lei.

Motivele sunt similare, respectiv 53,3% dintre turiști au venit în scop de afaceri, cheltuielile acestora reprezentând 57% din total, iar 46,7% în scop personal, din care 63,3% în vacanță.

Digi24.ro

5. Produse româneşti şi nu prea

Comisia Europeană nu vede cu ochi buni legea care promovează produsele româneşti în marile magazine şi acuză practici anti-concurenţiale. Totuşi, proiectul de hotărâre care ar trebui să reglementeze prezenţa produselor româneşti în magazine lasă o portiţă deschisă pentru alimentele din import.

Acestea vor putea fi aduse fără probleme în România, pentru că în procentul de 51% intră şi produsele care ajung în maximum 3 zile pe raftul marilor magazine, indiferent de ţara din care provin.

Oficialii europeni au avertizat că legea ar putea aduce României o procedură de infrigement pentru că promovează doar alimentele locale.

51% din produse vor proveni de pe lanţul scurt de aprovizionare şi nu sunt doar proaspete cum scrie în lege, ci şi congelate. Nu înseamnă că vor fi neapărat româneşti, dacă sunt aduse în trei zile de peste graniţă.

Achim Irimescu, ministrul agriculturii: „Definiţia permite şi produse din zona frontierei, pe o anumită rază din Bulgaria şi Ungaria”.

Clienţii nici nu vor să audă însă de abateri de la lege.

51% din carnea, laptele, mierea, pâinea, legumele şi fructele vor putea fi cumpărate doar de la fermieri, asociaţii şi procesatori, nu şi de la distribuitori, spune legea supermarketurilor care intră în vigoare la începutul anului. Comercianţii vor trebui să anunţe anual Ministerul Agriculturii ce cantitate de alimente au nevoie, iar producătorii recolta preconizată. Legea ar trebui să impulsioneze producţia autohtonă şi asocierea fermierilor, care au avut de suferit în ultimii ani.

6. Un nou boom imobiliar

Preţul locuinţelor la nivel mondial s-a întors aproape de nivelul de dinaintea crizei. Şi, odată cu scumpirea caselor şi apartamentelor creşte teama că ar putea lua naştere o nouă bulă imobiliară care va provoca o nouă criză. Fondul Monetar Internaţional spune însă că situaţia prezentă este foarte diferită de cea din perioada 2007-2008 când lumea a realizat că locuinţele sunt supraevaluate, iar creditele ipotecare nu au suficientă acoperire. Bulele imobiliare nu mai sunt naţionale, ci locale şi, dacă înainte de criză cererea mare era cea care scumpea locuinţele, acum preţurile sunt ridicate de oferta mică.

Preţul mondial al locuinţelor a crescut neîntrerupt în ultimii patru ani şi a reuşit să recupereze aproape tot terenul pierdut în anii de după criză. Şi tot în ultimii ani a început să se vorbească despre un nou boom imobiliar. Londra este poate cel mai bun exemplu. Locuinţele de acolo au ajuns să coste în medie peste jumătate de milion de euro şi probabil că vor continua să se scumpească.

Fondul Monetar Internaţional spune însă că, spre deosebire de perioada de dinainte de criză, boom-ul imobiliar nu mai este unul internaţional şi nici măcar unul naţional. Preţurile au crescut accelerat în ultimii ani doar în unele metropole. În restul Marii Britanii, piaţa imobiliară nu a avut aceeaşi evoluţie ca în Londra.

Iar în Beijing apartamentele şi casele se scumpesc mult mai rapid decât în restul Chinei. Amsterdam, Oslo sau Viena sunt alte oraşe care au o evoluţie peste medie.

Înainte de criză, boom-ul imobiliar se simţea atât în oraşele mari cât şi în oraşele mici, deoarece accesul la creditele ipotecare era foarte facil în unele ţări, cum ar fi în Statele Unite. Băncile au acordat împrumuturi fără să se mai asigure că beneficiarii lor îşi vor putea achita ratele. Acest comportament a fost încurajat de existenţa unor instrumente financiare complexe care ar fi trebuit să pună băncile la adpost în cazul în care creditele ar fi devenit neperformante. Dar, până la urmă, aceste instrumente au ajuns să fie piatra de temelie a crizei. O criză din care omenirea a învăţat totuşi ceva, consideră Fondul Monetar Internaţional. În momentul de faţă sunt în vigoare mai multe măsuri care limitează accesul la credite pentru cei care nu şi le permit.

În schimb, scumpirile locuinţelor, acolo unde există, au fost generate în ultimii ani mai ales de o ofertă prea mică. Datele strânse de Fondul Monetar Internaţional arată că permisele de construire sunt foarte puţine în toate ţările analizate, atât în cele în care piaţa imobiliară a recuperat scăderea din timpul crizei, cât şi în cele care locuinţele sunt încă ieftine.

România este una dintre ţările în care nu se poate vorbi de un boom imobiliar. Preţul mediu al apartamentelor din marile oraşe este la jumătate faţă de 2008.

Chiar dacă locuinţele se scumpesc doar în anumite oraşe ale lumii, Fondul Monetar Internaţional spune că există totuşi riscuri. Spargerea unei bule imobiliare într-un oraş de câteva milioane de locuitori poate să afecteze sistemul bancar. Iar una dintre soluţiile pentru evitarea acestor riscuri este construirea unor locuinţe noi astfel încât raportul dintre cerere şi ofertă să se echilibreze.

Print Friendly, PDF & Email