Revista presei 06.12.2016

Logo Email wp

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Agerpres.ro, Economica.net, Dreptonline.ro, Stiripesurse.ro, Bizlawyer.ro, Ziar.com, Diacaf.com, Palo.ro, Ziarelive.ro, Infoziare.ro, Infolegal.ro, Ultimele-stiri.eu, Sursadestiri.net, News.ournet.ro. 

  1. Florin Jianu: Noul proiect de Lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția. 

Bursa.ro, Feedler.ro, Stiri.astazi.ro. 

  1. FLORIN JIANU: Noul proiect de lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia. 

Amosnews.ro. 

  1. Poziția CNIPMMR referitor la proiectul de lege CES privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social 
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 

  1. Românii şi-au temperat consumul, dar rămân fruntaşi în Uniunea Europeană. 
  2. Şapte din zece români au navigat pe internet în acest an. 
  3. Cioloş, despre proiectul de buget pe 2017: Mergem pe o creştere economică realistă de peste 4% şi un deficit de sub 3%.. 

Agerpres.ro. 

  1. Corina Crețu a aprobat fazarea unui număr de șapte proiecte majore pentru România. 

Wall-street.ro. 

  1. Antreprenori anonimi, proiectul care spune povesti si ofera inspiratie in business. 

 9. Romania, in topul tarilor din UE afectate de comertul cu produse contrafacute: circa 30.000 locuri de munca se pierd annual 

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Agerpres.ro, Economica.net, Dreptonline.ro, Stiripesurse.ro, Bizlawyer.ro, Ziar.com, Diacaf.com, Palo.ro, Ziarelive.ro, Infoziare.ro, Infolegal.ro, Ultimele-stiri.eu, Sursadestiri.net, News.ournet.ro

1. Florin Jianu: Noul proiect de Lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (CES) conține numeroase disfuncționalități, acesta nereușind să rezolve problemele reale care împiedică funcționarea instituției, potrivit unui comunicat al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), remis luni AGERPRES.

‘Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat pentru propunerile efectuate a fost cel al Comitetului Economic și Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există trei grupuri — angajatori, lucrători și societate civilă — cu un număr de 350 de membri din 28 de țări și care funcționează neîntrerupt de la înființare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcția de președinte să fie asigurată prin rotație, pentru o perioadă de doi ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE)’, a apreciat președintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Acesta a precizat că noul proiect de Lege privind Consiliul Economic și Social (CES) nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția, ‘deblocarea activității CES neprimind nicio soluție, partenerii sociali și membrii societății civile care doresc să participe activ la lucrările CES fiind în continuare lipsiți de acest drept’.

Guvernul a aprobat, în data de 29 noiembrie 2016, un nou proiect de Lege pentru organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (CES) și desemnarea reprezentanților României în Comitetul Economic și Social (CESE). Conform unui comunicat remis AGERPRES, Guvernul precizează că noul proiect de lege a fost întocmit “după o largă consultare publică cu toate părțile implicate, desfășurată pe o perioadă de patru luni”.

Bursa.ro, Feedler.ro, Stiri.astazi.ro

2. FLORIN JIANU: Noul proiect de lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia

Noul proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (CES) nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia, deblocarea activităţii CES neprimind nicio soluţie, partenerii sociali şi membrii societăţii civile care doresc să participe activ la lucrările CES, fiind în continuare lipsiţi de acest drept, a declarat, ieri, Florin Jianu preşedintele CNIPMMR. 
     Guvernul României a adoptat în cadrul şedinţei din 29 noiembrie 2016 proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi desemnarea reprezentanţilor României în Comitetul Economic şi Social European. CNIPMMR a făcut propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, explicând cauzele care au dus la blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social (CES) şi modalitatea în care aceasta poate fi reluată, în cadrul consultărilor publice şi al întâlnirii cu ministrul pentru consultare publică şi pentru dialog civic. 

Domnia Florin Jianu a spus: “Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat în cadrul propunerilor efectuate a fost cel al Comitetului Economic şi Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, angajatori, lucrători şi societate civilă (activităţi diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de ţări şi care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcţia de preşedinte să fie asigurată prin rotaţie, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE)”.

CNIPMMR susţine, într-un comunicat de presă, că proiectul de lege conţine numeroase disfuncţionalităţi, acesta nereuşind să rezolve problemele reale care împiedică funcţionarea acestei instituţii: “Principala cauză a nefuncţionării CES-ului este reprezentată de constituirea şi convocarea noului plen al CES, deoarece în forma iniţială a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, se prevedea în mod defectuos că vechiul plen validează noul plen şi îşi continuă activitatea până la convocarea noului plen, creându-se o situaţie controversată, în care vechii membri trebuiau să valideze noi membri ai CES, care urmau să-i înlocuiască. Deşi prin modificări succesive ale Legii nr. 248/2013 au fost eliminate aceste dispoziţii, în mod suprinzător proiectul de lege adoptat de Guvern revine la această stare de fapt, prin art. 14 alin. 1 care dispune: «Cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea mandatului Consiliului Economic şi Social aflat în funcţie, secretarul general convoacă prima şedinţă a Plenului pentru validarea membrilor»”. 

Propunerea CNIPMMR a fost de reglementare a constituirii de drept a noului plen pentru asigurarea continuităţii activităţii CES, fără întreruperea activităţii, cu eliminarea procedurilor de validare de către vechiul plen a noului plen, în condiţiile desemnării membrilor de către fiecare parte, potrivit regulilor de procedură stabilite, pentru eliminarea blocajelor generate de o procedură de validare nejustificată. 

CNIPMMR mai arată că o mare problemă creată de proiectul de lege adoptat de Guvern este reprezentată de reglementarea dizolvării de drept a plenului CES, cu sancţionarea celor prezenţi pentru absenţa reprezentanţilor unor organizaţii: “Potrivit art. 18 din cadrul proiectului de lege, dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri, cu cel puţin 5 membri de fiecare parte. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, se convoacă o nouă şedinţă. Distanţa între două convocări succesive nu poate fi mai mică de 24 de ore. Dacă nu este îndeplinită condiţia de cvorum de cinci ori consecutiv, plenul se considera dizolvat de drept şi se reia procedura de desemnare. Prin aceste reglementări se ajunge în situaţia în care o parte poate forţa dizolvarea plenului CES, prin neprezentarea la 5 convocări consecutive, plenul fiind dizolvat de drept, cei prezenţi neputând împiedica această situaţie. Astfel dacă 11 membri dintr-o parte, din totalul de 45 ai plenului, nu sunt prezenţi, sancţiunea în mod paradoxal se aplică membrilor prezenţi, care îşi îndeplinesc obligaţiile, şi nu celor care lipsesc”.

CNIPMMR a mai enumerat şi alte propuneri care nu au fost valorificate sunt: reglementarea sancţiunilor în cazul în care iniţiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancţiuni în cazul în care iniţiatorii nu consultă CES); reglementarea obligaţiei iniţiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic şi Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/poziţiile părţilor/amendamentele formulate sau, dupa caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social şi civic calitativ); reglementarea prin Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice a procedurii complexe de evaluare şi desemnare a reprezentanţilor societăţii civile; desemnarea membrilor comisiilor de organizaţii potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului, pentru atragerea de experţi, care să fie remuneraţi pentru activitatea desfăşurată în comisii. 

Amosnews.ro

3. Poziția CNIPMMR referitor la proiectul de lege CES privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

Poziția CNIPMMR ce vizează proiectul de lege CES privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social și desemnarea reprezentanţilor României în cadrul Comitetului Economic şi Social European:

“Guvernul României a adoptat în cadrul şedinţei din 29 noiembrie 2016 proiectul de LEGE privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și desemnarea reprezentanților României în Comitetul Economic și Social European. 

CNIPMMR a făcut propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, explicând cauzele care au dus la blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social (CES) şi modalitatea în care aceasta poate fi reluată, în cadrul consultărilor publice şi al întâlnirii cu ministrul pentru consultare publică şi pentru dialog civic. 

Deşi prin expunere de motive „Guvernul României își propune ca prin prezenta lege să îmbunătățească atât procedurile de desemnare a membrilor în Consiliul Economic și Social cât și modalitatea de funcționare a principalelor structuri ale acestui organism cu rol consultativ”, proiectul de lege conţine numeroase disfuncţionalităţi, acesta nereuşind să rezolve problemele reale care împiedică funcţionarea acestei instituţii. 

PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND NOUL PROIECT DE LEGE privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi desemnarea reprezentanţilor României în cadrul Comitetului Economic şi Social European

  1.  Principala cauză a nefuncţionării CES-ului este reprezentată de constituirea şi convocarea noului plen al CES, deoarece în forma iniţială a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, se prevedea în mod defectuos că vechiul plen validează noul plen şi îşi continuă activitatea până la convocarea noului plen, creându-se o situaţie controversată, în care vechii membri trebuiau să valideze noi membri ai CES, care urmau să-i înlocuiască. 

Deşi prin modificări succesive ale Legii nr. 248/2013 au fost eliminate aceste dispoziţii, în mod suprinzător proiectul de lege adoptat de Guvern revine la această stare de fapt, prin art. 14 alin. 1 care dispune: „Cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea mandatului Consiliului Economic şi Social aflat în funcție, secretarul general convoacă prima ședință a Plenului pentru validarea membrilor”.
Propunerea CNIPMMR a fost de reglementare a constituirii de drept a noului plen pentru asigurarea continuității activității CES, fără întreruperea activității, cu eliminarea procedurilor de validare de către vechiul plen a noului plen, în condițiile desemnării membrilor de către fiecare parte, potrivit regulilor de procedură stabilite, pentru eliminarea blocajelor generate de o procedură de validare nejustificată.  

  1.  O mare problemă creată de proiectul de lege adoptat de Guvern este reprezentată de reglementarea dizolvării de drept a plenului CES, cu sancţionarea celor prezenţi pentru absenţa reprezentanților unor organizaţii. 

Potrivit art.  18 din cadrul proiectului de lege:

 “(1) Dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri, cu cel puțin 5 membri de fiecare parte. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, se convoacă o nouă ședință.
(2) Distanța între două convocări succesive nu poate fi mai mică de 24 de ore.
(3) Dacă nu este îndeplinită condiția de cvorum de cinci ori consecutiv, plenul se considera dizolvat de drept și se reia procedura de desemnare”.

Prin aceste reglementări se ajunge în situaţia în care o parte poate forţa dizolvarea plenului CES, prin neprezentarea la 5 convocări consecutive, plenul fiind dizolvat de drept, cei prezenţi neputând împiedica această situaţie. Astfel dacă 11 membri dintr-o parte, din totalul de 45 ai plenului, nu sunt prezenţi, sancţiunea în mod paradoxal se aplică membrilor prezenţi, care îşi îndeplinesc obligaţiile, şi nu celor care lipsesc.

  1.  Alte propuneri formulate de CNIPMMR care nu au fost valorificate:
    –    Reglementarea sancțiunilor în cazul în care inițiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancțiuni în cazul în care inițiatorii nu consultă CES);

–    Reglementarea obligației inițiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic şi Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/pozițiile părților/amendamentele formulate sau, dupa caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social și civic calitativ);

–    Reglementarea prin Ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice a procedurii complexe de evaluare și desemnare a reprezentanților societății civile;

–    Desemnarea membrilor comisiilor de organizații potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului, pentru atragerea de experți, care să fie remunerați pentru activitatea desfășurată în comisii;

Florin Jianu preşedintele CNIPMMR, a precizat: “Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat în cadrul propunerilor efectuate a fost cel al Comitetului Economic şi Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, angajatori, lucrători şi societate civilă (activităţi diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de ţări şi care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcția de preşedinte să fie asigurată prin rotaţie, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE). Noul  proiect de lege privind CES-ul nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia, deblocarea activităţii CES neprimind nicio soluţie, partenerii sociali şi membrii societăţii civile care doresc să participe activ la lucrările CES, fiind în continuare lipsiţi de acest drept””.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

4. Românii şi-au temperat consumul, dar rămân fruntaşi în Uniunea Europeană

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populaţiei, a avansat în octombrie cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm inferior celui înregistrat în lunile precedente, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ritmul de creştere din luna octombrie este sub cel din septembrie, de 9,7%, şi mult mai redus faţă de nivelul înregistrat în august, de 12,6%. Cel mai înalt ritm de creştere din ultimele luni a fost înregistrat în februarie, de 21,8% faţă de februarie 2015, nivel record din 2008 încoace. Cumulat pe primele zece luni, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 14,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Datele oficiale, care exclud vânzările de autovehicule şi motociclete, arată că afacerile din comerţ au fost susţinute în luna octombrie în special de vânzările de bunuri nealimentare.  

În lunile precedente, afacerile de retail au fost susţinute mai ales de creşterile înregistrate de vânzările de alimente, stimulate de scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 24% la 9%, de la 1 iunie 2015.   

Totuşi, România a înregistrat în octombrie a doua mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 8,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai rapid ritm fiind consemnat de Luxemburg, de 16%, în timp ce media la nivelul UE a fost de 3,5%, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat, care calculează afacerile cu amănuntul ajustate la factorii de calendar şi sezonieri.

5. Şapte din zece români au navigat pe internet în acest an

Aproximativ 10,6 milioane de români cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2016, cei mai mulţi dintre ei fiind tineri care locuiesc în mediul urban.

Aproape 70% din persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au navigat pe internet în acest an, ponderea lor fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât în 2015, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).    

Cei mai mulţi dintre utilizatorii de internet sunt tineri şi locuiesc în mediul urban, mai arată datele Statisticii. Ponderea gospodăriilor din România care au acces la internet a crescut la 65% în acest an, de la 61% în 2015, mai arată rezultatele anchetei privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor, publicate luni de INS.  

Din totalul gospodăriilor, 65,4% sunt în mediul urban, iar 34,5% în mediul rural.  otodată, 69,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016.  

„Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16-74 ani a crescut cu 1,2 puncte procentuale, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane“, se arată în comunicat.  

Tinerii, mereu în faţa calculatorului Pe intervale de vârstă, 91,9% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 34 de ani folosesc sau au folosit internetul în 2016. Procentul scade la 75,5% în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani şi la 38,4% pentru intervalul 55-74 de ani. De asemenea, proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor – 72,2% faţă de 67,2%.  

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov, cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă urmează regiunile Nord – Vest şi Centru, cu 71,9%, respectiv 71,7%, celelalte regiuni înregistrând proporţii de sub 70%.Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).  

Conexiuni de bandă largă Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile de bandă largă (broadband) fixe, urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile de bandă standard (narrowband) (10,3%).   Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi respectiv Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).  

Cumpărăm online, plătim cash Peste 60% din românii care folosesc internetul au făcut măcar o achiziţie online în ultimele 12 luni, arată rezultatele unui studiu publicate în luna aprilie. În ceea ce priveşte plata produselor achiziţionate, 90% din ei preferă plata ramburs, însă peste 60% din participanţii la studiu au recunoscut că au plătit şi cu cardul. De asemenea, 16% au plătit folosind online banking şi 15% prin intermediul sistemelor de plată online, precum PayPal sau Moneybookers. 

6. Cioloş, despre proiectul de buget pe 2017: Mergem pe o creştere economică realistă de peste 4% şi un deficit de sub 3%

În realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe „o creştere economică realistă“ de peste 4% şi pe un deficit bugetar de sub 3%, a declarat duminică premierul Dacian Cioloş, la Digi24, adăugând că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare.

„Mergem în continuare pe o creştere economică realistă, din analizele şi prognozele pe care le avem, de peste 4%, un deficit bugetar de sub 3%“, a afirmat premierul Dacian Cioloş. Premierul a precizat că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, însă nu a precizat dacă este vorba şi despre Legea de aprobare a OUG 20, care se află acum la CCR şi care prevede majorări de salarii pentru anumite categorii.  

„Şi luăm în calcul nişte cifre fixe sau cheltuieli fixe, care sunt date de anumite legi pe care le avem în vigoare şi de anumite decizii care au fost luate“, a precizat Cioloş.  

Referitor la creşterile prevăzute în proiectul Legii salarizării unitare, Cioloş a anunţat că acestea sunt în primul rând la salariile mai mici pentru a aduce o reechilibrare în sistem. „Ne-am planificat o creştere începând de anul viitor până în 2021. În primii ani vor creşte mai mult salariile mici şi la urmă vor creşte puţin salariile mari, tocmai pentru a reechilibra şi a aduce echitate în sistem“, a spus premierul.  

„Am văzut deja că, după ce s-a publicat proiectul de lege, se publică cât va câştiga preşedintele, premierul, miniştrii, secretari de stat. Nu cresc salariile, ba chiar la prim-ministru va scădea salariul faţă de cât e acum, tocmai pentru a le aduce în grilă. Creşterile sunt în primul rând la salariile mai mici“, a precizat şeful Guvernului.

Agerpres.ro

7. Corina Crețu a aprobat fazarea unui număr de șapte proiecte majore pentru România

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat fazarea unui număr de șapte proiecte majore pentru România, finanțarea de la Uniunea Europeană fiind de peste 500 de milioane de euro, informează Reprezentanța în România a Comisiei Europene.

“Prin aceste decizii de eșalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o șansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate — 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport și aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă și apă uzată — în beneficiul cetățenilor săi. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investițiile cofinanțate cu bani europeni au dus la îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.

Proiectele de infrastructură de transport avute în vedere sunt: drumul național Pitești-Câmpulung-Brașov (modernizarea drumului național 73 va reduce numărul accidentelor rutiere, ajutând în același timp la dezvoltarea economiei din zonă); autostrada Sebeș-Turda (noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 Orăștie — Sibiu și A3 Gilău — Câmpia Turzii); drumul național DN76 (reabilitarea drumului național între Deva și Oradea va duce la îmbunătățirea condițiilor de transport între cele două orașe).

Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județele Brașov, Hunedoara, Olt și Tulcea.

Cele șapte proiecte sunt cofinanțate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune.

Wall-street.ro

8. Antreprenori anonimi, proiectul care spune povesti si ofera inspiratie in business

Bogdan Rusu a lansat un proiect social care promoveaza valorile antreprenoriale, modele inspirationale si ofera consultanta tinerilor la inceput de drum. Totul a inceput in 2013, in timpul masterului, cu un blog unde vorbea despre ce invata la scoala . Intre timp, s-a facut tranzitia catre video iar, astazi, Antreprenori Anonimi este o comunitate.

„L-am numit „Antreprenori Anonimi”, pentru ca am vrut sa vorbesc despre esec-urile primelor mele incercari antreprenoriale si foarte repede am observat mesajul meu de invatare din greselile altora rezona bine in comunitatea celor interesati de start-up-uri. Aste se intampla undeva prin 2013, timp in care dezvoltam o aplicatie mobila in cadrul unei competitii europene de business. Foarte rapid am facut si tranzitia catre video, deoarece experienta mea in media imi spunea ca audio-video este un canal mult mai potent de comunicare. Am inceput sa ne intalnim mai multi in asa numitele „sezatoare” unde sa povestim fiecare din experientele noastre cu esecul. Asa a aparut notiunea de comunitate”, explica Bogdan Rusu intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Primele interviuri facute au fost cu antreprenori necunoscuti, pentru a ii ajuta sa iasa din anonimat, invatandu-i sa comunice despre afacerilor lor intr-o maniera informativa si educativa, nu comerciala. Bogdan crede ca acesta este motivul pentru care lumea se uita la materiale, pentru ca sunt povesti.
Proiectele video nu se rezuma doar la interviuri, ci sunt postate productii de calitate si parteneriatele cu organizatii mari, precum AIESEC sau Junior Achievement au ajutat mesajul sa ajunga la target.

Pe langa productiile video, sunt organizate si workshopuri pentru antreprenori, in parteneriat cu programe de startup, acceleratoare si universitati.

In prezent, echipa Antreprenori Anonimi este formata dintr-un director de fotografie si operator, un editor video, o persoana responsabila pe lumini si sunet si un stilist. Bogdan se ocupa de marketing, vanzari si parteneriate.

Un proiect care a evoluat in functie de oportunitati

Bogdan spune ca proiectul sau evolueaza foarte mult in functie de oportunitati. „Daca acum 2-3 ani era un blog, apoi am prezentat startup-uri si ulterior am inceput sa facem documentare cu oameni de top din business-ul romanesc, astazi avem parteneriate si clienti care vor sa se asocieze cu brandul nostru. Investitia importanta nu a fost cea finaciara ci gasirea de colaboratori, oamenii cu care am pus in scena ideeile mele despre proiect. Suntem finantati atat din sponsorizari cat si din prestari de servicii, iar „return-ul” pe investitie este atunci cand pe analytics vedem ca oamenii revin la canalele noastre si ne cauta pe net”, spune antreprenorul.

Fiind un format permisiv, antreprenori din toate domeniile, de la consultanta pana la croitorie, au cautat serviciile Antreprenori Anonimi. Nucleul de audienta este format din persoane cu varste intre 17 si 25 de ani, dar limbajul accesibil a adus si persoane de pana la 35 de ani, cu experienta profesionala si care coheteaza cu ideea de a fi pe cont propriu.

Cand nu se poate sustine singur, proiectul social este sustinut si din activitatea firmei de consultanta detinuta de Bogdan. „Nu este greu sa faci antreprenoriat social intr-o tara unde lipsesc foarte multe lucruri importante pentru o societate. Ceea ce este greu este sa gasim taramul comun intre activitatile non-profit si cele care genereaza profit. Sunt ferm convins ca un mix intre cele doua este cel mai sustenabil si util atat pentru organizatie cat si pentru public”, mai spune antreprenorul.

Planuri de viitor

Ca planuri concrete, in prezent sunt in discutii pentru a publica 2 carti, practice, care vorbesc despre debutul in afaceri si specificitatiile ecosistemului de business din Romania.

„Peste 10 ani, sper sa pot sa ma uit in spate si sa pot spune ca am reusit sa fac o diferenta in felul in care aceasta generatie se poate sustine prin munca, creativitate si etica”.

In acest moment, Bogdan Rusu lucreaza la dezvoltarea unei platforme online de inter-conectare a furnizorilor romani din toate domenile.

„Este un alt proiect ambitios, care isi propune sa faciliteze relatiile comerciale intre companiile din Romania. Vom lansa in primavara lui 2017 o prima versiune, iar pana atunci lucram din greu sa validam atat ideea cat si utilitatea pentru cei care vor face parte din reteaua noastra de business to business- B2B. Este un pas firesc, deoarece la Antreprenori Anonimi vorbim cu oameni, iar in noul proiect vorbim cu firme si organizatii, asadar avem premisele unei sinergii frumoase in ecosistemul romanesc. Eu cred ca putem sa facem toate aceste lucuri si ca avem responsabilitatea de a pune umarul la dezvoltarea tarii in care traim si a oamenilor care traiesc aici”, conchide tanarul antreprenor

9. Romania, in topul tarilor din UE afectate de comertul cu produse contrafacute: circa 30.000 locuri de munca se pierd annual

Romania este a doua tara din Uniunea Europeana afectata de comertul cu produse contrafacute, ceea ce se traduce prin pierderea directa a 26.000 de locuri de munca si se estimeaza ca acest proces conduce si la daune materiale de circa 830 de milioane de euro, arata datele Observatorului European al Incalcarilor Drepturilor de Proprietate Intelectuala.

Statistica sumbra releva faptul ca tara noastra se situeaza la mai mult decat dublul mediei UE in privinta pierderilor materiale si a locurilor de munca. Sectorul “farma” este cel mai afectat, vanzarile afectate reprezentand 16,6 % din vanzarile legitime, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat media UE, si este sectorul cu cel mai mare volum de vanzari pierdute in termeni absoluti din cauza contrafacerilor, care insumeaza peste jumatate din pierderile de vanzari inregistrate in toate sectoarele.

Peste 48 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 7,4 % din totalul vanzarilor la nivel UE, se pierd anual in noua sectoare din cauza prezentei pe piata a produselor falsificate. In fiecare an, alte 35 de miliarde de euro din economia Uniunii Europene se pierd din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii si ale pirateriei din aceste sectoare, deoarece producatorii cumpara mai putine produse si servicii de la furnizori, ceea ce se repercuteaza si asupra altor domenii, printr-un efect de domino.

Cele noua sectoare afectate sunt cele de produse cosmetice si de ingrijire personala, imbracaminte, incaltaminte si accesorii, articole sportive, jucarii si jocuri, bijuterii si ceasuri de mana, genti de mana, muzica inregistrata, bauturi spirtoase si vin, precum si cele de produse farmaceutice.

Aceste pierderi din vanzari inseamna aproape 500 000 de locuri de munca care se pierd in mod direct sau nu mai sunt create in aceste sectoare in UE deoarece producatorii legitimi si, in unele cazuri, distribuitorii produselor corespondente angajeaza mai putine persoane decat ar angaja in absenta contrafacerii si a pirateriei.

Daca se ia in considerare efectul de domino al produselor contrafacute asupra altor sectoare, inseamna ca in alte sectoare ale economiei UE se pierd inca 290 000 de locuri de munca.

Aceste studii au fost realizate de EUIPO in perioada martie 2015-septembrie 2016 pentru a crea o imagine mai completa privind costurile economice ale contrafacerii si ale pirateriei in UE.

Seria de studii urmareste, de asemenea, efectul falsurilor asupra finantelor publice.

EUIPO este o agentie descentralizata a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, in Spania. Agentia gestioneaza inregistrarea marcilor Uniunii Europene (marci UE) si a desenelor si modelelor comunitare (DMC), care garanteaza protectie pentru drepturile de proprietate intelectuala in toate cele 28 de state membre ale UE, si desfasoara activitati de cooperare cu oficiile nationale si regionale pentru proprietate intelectuala din UE. Pana la 23 martie 2016, EUIPO s-a numit Oficiul pentru Armonizare in cadrul Pietei Interne (OAPI).

Observatorul European al Incalcarilor Drepturilor de Proprietate Intelectuala a fost infiintat in 2009 pentru a sprijini protejarea si asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala si a contribui la combaterea amenintarii crescande pe care o reprezinta incalcarile proprietatii intelectuale in Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la data de 5 iunie, prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European si al Consiliului.

Print Friendly, PDF & Email