REVISTA PRESEI din 11.11.2016

Logo Email wp

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

  1. Înfiinţarea unei firme în Bulgaria, o alternativă la fiscalitatea excesivă din România.
  2. Consiliul fiscal, cenzorul bugetului de stat: Majorările salariale decise de Parlament pot creşte deficitul cu 0,25%.

Agerpres.ro.

  1. Prețul global al alimentelor a urcat cu 0,7% în octombrie, pe fondul creșterii prețului la zahăr și lactate (FAO)
  2. Comisia Europeană majorează cu 20% bugetul pentru promovarea produselor agricole europene.

Digi24.ro.

  1. An bun pentru vinul românesc.
  2. Adrian Vasilescu: Salariile nu se pot mări în 2017 din PIB-ul anului 2016.

 7. FMI avertizează: Creșterile salariale vor lovi serios 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Înfiinţarea unei firme în Bulgaria, o alternativă la fiscalitatea excesivă din România

Un antreprenor bun se educă tot timpul deoarece e conştient că numai astfel poate deveni mai bun în ceea ce face, învaţă să fie flexibil şi să renunţe atunci când e momentul.

Antreprenorialul presupune capacitatea de a vedea nevoi şi oportunităţi de afaceri în absolut orice moment al vieţii, precum şi în orice situaţie.

Dacă vă număraţi printre întreprinzătorii capabili să caute noi soluţii pentru a-şi dezvolta afacerea sau pentru a o salva de la faliment (ştiindu-se că rata firmelor româneşti care se închid zilnic este tot mai mare), înseamnă că aţi auzit deja de faptul că tot mai mulţi români îşi înfiinţează firme sau le relocalizează în Bulgaria.

Argumentele principale invocate de investitorii români care iau decizia de a înfiinţa o firmă în Bulgaria sunt condiţiile mult mai avantajoase de impozitare şi uşurinţa de recuperare a TVA-ului (se face în termen de 45 de zile, printr-o simplă cerere depusă la Registrul Comerţului, în comparaţie cu România, unde recuperarea acestei taxe este foarte greu realizabilă).

Bulgaria nu are impozit forfetar, are cea mai mică cotă de impozitare a profitului din Europa, de doar 10%, precum şi un impozit pe dividende de 5% (comparativ cu 16%, cât este în România), acestea fiind măsuri prin care încearcă să devină paradisul fiscal al comunităţii europene, mai ales că a dovedit până acum că are un sistem fiscal stabil, cursul monedei naţionale fiind reglementat de stat, neexistând riscuri valutare în cazul importurilor extra-comunitare.

Faptul că Bulgaria are o birocraţie mult mai scăzută comparativ cu cea din România, o fiscalitate mai relaxată, o forţă de muncă mai ieftină şi cu costuri mai mici faţă de stat pentru fiecare angajat, fac din această ţară vecină un punct de atracţie pentru antreprenorii români. Asigurările sociale din Bulgaria sunt mult mai avantajoase pentru întreprinzători, fiind de 20.5% (11.6% pentru angajator şi 8.9% pentru angajat), în timp ce salariile sunt uşor mai mici decât cele din România.

Dacă administratorul firmei nu este bulgar, se plăteşte o asigurare de 50 euro/ lună. Un alt aspect care poate motiva un român să-şi deschidă o afacere în Bulgaria este partea imobiliară, aici atât achiziţionarea cât şi închirierea unui imobil fiind mai accesibile financiar decât în ţara noastră.

Firmele din Bulgaria nu sunt obligate să depună declaraţii fiscale trimestriale, ci doar o declaraţie anuală de impozit pe profit, care are ca termen data de 31 martie a anului următor.

În cazul în care vă decideţi să vă deschideţi o firmă în Bulgaria (care se realizează în 20 de zile lucrătoare din momentul în care aveţi toate documentele necesare pregătite), întâi de toate trebuie să mergeţi la orice secţie a Registrului Comerţului din Bulgaria pentru a depune o aplicaţie standard de înregistrare a SRL-ului care poate fi înregistrată de către dumneavoastră personal sau de către un avocat cu putere judecătorească.

La înfiinţarea unei firme în Bulgaria, alături de acest act standard, mai aveţi nevoie de actul de identitate, rezervarea denumirii firmei (costă 50 leva plus 4 leva, comision bancar), un document care să dovedească existenţa entităţii legale care este asociat în noua firmă din Bulgaria (costă 5 euro), decizia corpului autorizat relevant al entităţii legale de a participa la capitalul noului SRL, decizia adunării generale (sau a asociatului unic) în privinţa numirii directorului, un consimţământ notarial legalizat (costă 10-15 euro) şi specimenul semnăturii managerului, licenţa sau autorizaţia din partea autorităţilor statale pentru activităţile ce necesită asemenea licenţe, dovada depunerii capitalului într-un cont bancar (acesta este de doar 1 euro sau 2 leva), precum şi evaluarea experţilor şi o declaraţie, în cazul în care se face aport în natură. Pe lângă aceste acte, există o taxă naţională pentru înregistrare la Registrul Comerţului, cu o valoare de 80 euro (160 leva) plus 2 euro comision bancar, care trebuie achitată la înfiinţarea unei firme în Bulgari.

Noul SRL trebuie să aibă sediul în Bulgaria, însă dacă firma nu are o cifră de afaceri mai mare de 25.000 euro (50000 leva) nivel de la care o firma plăteşte TVA în Bulgaria, nu este necesar ca firma să pună la dispoziţie documente de proprietate sau de închiriere pentru respectivul spaţiu, adresa respectivă putând fi folosită de mai multe firme diferite. Abia în momentul în care o firmă devine plătitoare de TVA, adresa acesteia poate fi verificată de către autorităţi.

E important de ştiut că, la înfiinţare, nici o firmă nu este plătitoare de TVA, dar dacă firma depăşeşte într-un an cifra de afaceri de 50.000 leva, este înregistrată automat de către Fisc în noua categorie de plată, proprietarii firmei fiind cei care au obligaţia de a întocmi documentaţia şi procedurile de înregistrare ca plătitor de TVA, alături de o taxă separată de 150 euro, în timp ce în România nu există nici o taxă în acest caz. La înregistrarea SRL-ului ca plătitor de TVA aveţi nevoie de cerere înregistrare, declaraţie pe propria răspundere că nu există contravenţii fiscale, procura contabilului precum şi de un chestionar de 7 pagini pe care îl completaţi cu informaţii despre activitatea pe care o are firma.

O comparaţie între România şi Bulgaria la capitolul taxe şi impozite raportat la salariul net, arată că acestea sunt de 48% în Bulgaria faţă de 90% în România.

E important de ştiut că dacă deţineţi o firmă neplătitoare de TVA, nu aveţi nevoie obligatoriu de un contabil calificat, putând să va realizaţi singur această operaţiune partea de contabilitate, iar dacă apelaţi serviciile unui contabil autorizat, costul e de 50 de euro, faţă de 100 euro în România, însă aveţi obligaţia de a depune lunar declaraţiile contabile dacă firma este plătitoare de TVA.

Dacă doriţi să înfiinţaţi o firmă în Bulgaria şi, pe urmă, să faceţi tranzacţii în România, TVA-ul va fi zero (măsura fiind valabilă pentru toate ţările din spaţiul comunitar european), însă trebuie să aveţi grijă la elaborarea actelor pentru a nu ajunge în situaţia de a plăti taxe în ambele ţări, în acelaşi timp. Înfiinţarea unei firme în Bulgaria e avantajoasă în cazul afacerilor mici şi mijlocii, cu activităţi de producţie sau de import din ţări extra-comunitare, însă e puţin avantajoasă pentru firmele prestatoare de servicii. În cazul afacerilor mari, este mai potrivită extinderea acesteia pe teritoriul vecin decât mutarea ei.

E bine de ştiut că există şi unele dezavantaje în cazul în care decideţi să vă deschideţi sau mutaţi firma în Bulgaria: TVA-ul de 20%, minim două călătorii în Bulgaria pentru înregistrarea firmei (aceasta poate fi un detaliu minor pentru cei ce locuiesc în sudul României, dar poate fi un cost mare de timp şi bani pentru un investitor din nordul ţării), iar facturarea se realizează în Bulgaria, în limba bulgară, având nevoie de un traducător în cazul în care nu cunoaşteţi limba ţării vecine. Pentru a evita timpul pierdut, există opţiunea de a apela la o firmă specializată în înfiinţare firmă Bulgaria.

O astfel de firmă are experienţa necesară pentru a vă scuti de multe efort şi timp pentru a vă înfiinţa propria firmă. Pentru a exemplifica mai bine ce înseamnă taxe mai mici în Bulgaria comparativ cu România, ataşăm în încheiere un tabel cu câteva din taxele prezente în cele două ţări. 

2.   Consiliul fiscal, cenzorul bugetului de stat: Majorările salariale decise de Parlament pot creşte deficitul cu 0,25%

Consiliul fiscal apreciază că amendamentele adoptate de Parlament la Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 ar majora deficitul bugetar cu cel puţin 0,25% din PIB, respectiv două miliarde de lei, în anul 2017, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor.

Acesta validează calculele de impact primite de la Ministerul Finanţelor Publice, conform cărora amendamentele aprobate ar atrage o majorare a cheltuielilor de personal în anul 2017 cu 4,85 miliarde lei şi un efect de runda întâi la nivelul deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei.

Potrivit calculelor Consiliului fiscal, în urma implementării amendamentelor, cheltuielile de personal ar ajunge anul viitor la cel puţin 7,8% din PIB şi nu s-ar încadra în plafonul stabilit prin Legea nr. 338/2015 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, de 7,4% din PIB.

„Din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal în vigoare aferent anului 2017, definit de Legea nr. 338/2015 la un nivel de 7,4% din PIB, ar fi imposibilă încadrarea în interiorul acestuia, dat fiind parametrii actuali cu privire la numărul de angajaţi din sectorul public şi majorările salariale propuse, după luarea în considerare a creşterii suplimentare a PIB prilejuite de acestea din urmă în eventualitatea necompensării — estimăm că nivelul cheltuielilor de personal în urma implementării amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel puţin 7,8% din PIB în anul 2017″, scrie în comunicatul citat.

Potrivit surseimenţionate, amendamentele adoptate ar duce la majorarea deficitului bugetar, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor, cu cel puţin 0,25% din PIB în anul 2017. 

Agerpres.ro

3. Prețul global al alimentelor a urcat cu 0,7% în octombrie, pe fondul creșterii prețului la zahăr și lactate (FAO)

Indicele prețurilor produselor alimentare la nivel mondial a crescut ușor în octombrie, continuând tendința înregistrată din ianuarie, iar perspectivele pentru producția globală de cereale s-au îmbunătățit, a anunțat joi Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În octombrie, acest indice a crescut cu 0,7% comparativ cu luna precedentă, până la un nivel de 172,6 puncte. Comparativ octombrie 2015, indicele a urcat cu 9,1%.

Cererea ridicată pentru brânză și unt în UE a majorat prețul produselor lactate cu 3,9%, în timp ce prețul zahărului a urcat cu 3,4%, în urma informațiilor privind producția sub așteptări în Brazilia și India.

Economistul FAO, Abdolreza Abbassian, a apreciat că estimările privind producția alimentelor de bază, cum ar fi cerealele, arată că în viitor creșterea prețurilor va fi probabil atenuată, dar volatilitatea valutară și incertitudinile determinate de alegerea noului președinte ale SUA limitează prognozele.

În octombrie, prețurile cerealelor au urcat cu 01% comparativ cu septembrie, iar FAO și-a îmbunătățit estimările privind recolta mondială de cereale în sezonul 2016 — 2017, la 2,571 miliarde tone, cu 1,5,% mai mare decât producția record înregistrată în 2015.

4. Comisia Europeană majorează cu 20% bugetul pentru promovarea produselor agricole europene

Comisia Europeană a adoptat strategia de promovare a produselor agricole europene în 2017 care dispune de un buget de 133 milioane de euro, în creștere față de 111 milioane de euro în 2016, informează un comunicat de presă.

Fondurile vor fi alocate pentru promovarea promovarea produselor agricole europene atât în interiorul cât și în afara Uniunii Europene precum și pentru găsirea de noi piețe și a sprijini consumul de produse UE peste hotare.

“Extinderea programelor noastre de promovare în 2017 este importantă deoarece va ajuta la stimularea creșterii și creării de noi locuri de muncă în sectorul agricol și alimentar. La nivelul UE, estimăm că o creștere cu un miliard de euro a exporturilor susține aproximativ 14.000 de locuri de muncă”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Executivul comunitar precizează că un apel pentru depunere de propuneri pentru a beneficia de bugetul de promovare pe 2017 va fi lansat cel mai târziu în luna ianuarie 2017. Organizațiile interesate pot depune cereri pentru campaniile lor, care de obicei se întind pe o perioadă de trei ani, și care vor fi cofinanțate de CE în proporție de 70% — 85%.

Pe lângă majorarea cu aproape 20%, de la 111 milioane până la 133 milioane de euro, bugetul pentru promovarea produselor agricole europene în 2017 include și alte modificări precum o sumă suplimentară de 9,5 milioane de euro pentru acțiunile de promovare care vor fi gestionate direct de Comisia Europeană, 63 milioane de euro pentru programele simple de promovare pe piețele din țările terțe precum și alocarea a 15 milioane de euro pentru programele de promovare destinate să crească gradul de conștientizare al agriculturii sustenabile și rolului jucat de agricultură în combaterea încălzirii climei.

Digi24.ro

5. An bun pentru vinul românesc

 România are anul acesta cea mai mare creştere a producţiei de vin la nivel mondial: 40% mai mult ca anul trecut. Un avans care ne-a adus mai aproape de liderii mondiali ca Italia, Franţa şi Spania, dar care încă nu ne-a făcut intrarea în top 10. Clasamentul este condus de europenii din Vest.

România are o producţie de vin de 4,9 milioane de hectolitri anul acesta, în creştere cu aproape 40% faţă de cel precedent.

Ca să ne facem o idee despre cât de mare este cantitatea de vin produsă în România, am putea spune că toată producția ar încăpea în 640 de milioane de sticle.

Deşi are cel mai mare avans al producţiei de vin la nivel mondial, România se află pe locul al 13-lea într-un top global. Fruntaşa clasamentului este Italia, care produce de zece ori mai mult vin decât România. Pe locul secund este Franţa, iar pe următorul – Spania, potrivit estimărilor de la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.

Un român bea în medie doi litri de vin pe lună, adică jumătate din cantitatea pe care o consumă un francez sau un italian obişnuit, arată statisticile. Mare parte din vinul cumpărat este autohton.

Pe mesele românilor se găsește și mult vin produs în gospodării sau comercializat fără acte.

„Estimarea noastra este că 60% din piaţă din totalul producției de vin în România este piaţă nelegală, în acest procent incluzând şi autoconsumul, producție casnică”, spune Ovidiu Gheorghe, reprezentantul patronatului.

Sub 5% din producția de vin dintr-un an se duce la export, estimează producătorii. Cel mai mult vin românesc exportat ajunge pe mesele celorlalți europeni și în China.

6. Adrian Vasilescu: Salariile nu se pot mări în 2017 din PIB-ul anului 2016

Produsul Intern Brut al anului 2016, oricât de mare creştere ar înregistra, nu va susţine eventuale creşteri salariale în anul viitor, explică Adrian Vasilescu. Şi asta deoarece este un indicator al producţiei şi consumului din acest an. În 2017, pentru majorarea salariilor trebuie găsite surse de finanţare anul viitor şi care să nu crească peste limite deficitul bugetar, spune consultantul de strategie din cadrul BNR.

Adrian Vasilescu: “Auzim frecvent această vorbă: PIB-ul nostru, care aleargă foarte repede, ne va asigura la anul salarii mai bune. Nu are cum. Cei care fac această firmaţie nu ştiu ce înseamnă PIB. Salariile din medicină intră toate în PIB. PIB-ul nu se măsoară la nivel bugetar altfel, că nu ai cum să măsori valoarea adăugată la nivel bugetar, decât prin salariile profesorilor, care intră toate în PIB. S-au plătit şi s-au consumat. Salariile medicilor, salariile poliţiştilor, salariile funcţionarilor şi aşa mai departe. Dacă dăm drumul la deficitul bugetar peste limitele admise nimeni nu ne va mai împrumuta, sau dacă ne va împrumuta nu o va mai face aşa cum o fac acum cei care ne împrumută. Şi deficitul ăsta, aşa cum este, în pragul de 3% cu pericolul de a fi depăşit în 2017, deficitul ăsta trebuie să ţinem cu dinţii de el.”

După seminarul la care a făcut aceste afirmaţii, Adrian Vasilescu a revenit cu precizări. „BNR nu a făcut o analiză a resurselor bugetare privind creșterile salariale în învățământ și în sănătate. Iar eu am vorbit în nume propriu”, spune acesta.

„Referindu-mă în general la salariile bugetarilor – și nu la creșterile salariale din legea care face vâlvă în aceste zile -, am spus că nu poate fi invocat un PIB curent (bunăoară cel din 2016) ca sursă de venituri pentru viitoare creșteri salariale. Fiindcă PIB-ul este un indicator sintetic care măsoară, concomitent, și producția, și consumul. Suntem la sfârșit de an și cea mai mare parte din PIB e deja consumată. Mai mult, la bugetari, valoarea adăugată este egală cu salariile ce au fost deja plătite. Și, deci, încasate. Nu există o altă unitate de măsură pentru valoarea adăugată din sectoarele bugetare, între care învățământul și sănătatea, dincolo de nivelul remunerației. Sigur, investițiile din acest an, plusurile de capital ce contribuie la perfecționări tehnologice, adaosurile de competență la nivelul forței de muncă, inovațiile se pot regăsi, în anii viitori, în plusuri de PIB. Și, mai departe, în venituri bugetare mai mari, reieșite din creșteri ale taxei pe valoarea adăugată, din impozite pe profit și pe venituri etc., etc. În condițiile în care aceste creșteri sunt cuantificate, pot fi identificate și viitoarele surse de sporuri salariale”, completează Adrian Vasilescu.

PSD reacționează spunând că, potrivit analizelor făcute de experții partidului, există resursele financiare pentru a pune în aplicare această lege. Declarația a fost făcută la Digi24 de senatorul social-democrat Liviu Pop.

Pe de altă parte, deputatul PNL Ovidiu Raețchi spune că trebuie știut exact ce garanții sunt pentru creșterea salariilor: „Ceea ce susține PNL este ca măririle, care în mod categoric vor avea loc prin legea salarizării unice, să aibă loc după alegeri, pentru că oricum ce a făcut PSD va fi respins sigur de Curtea Constituțională”, a adăugat deputatul liberal.

Majorările de salarii votate luni în Parlament de PSD, ALDE şi UDMR nu au nici bază legală, nici suport economic, susţinea, recent, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Într-un interviu acordat Digi24.ro, acesta explică totodată faptul că pericolului generat de majorările salariale din Sănătate şi Educaţie i s-ar putea adăuga unul chiar mai mare, „catastrofic”: creşterea punctului de pensii. Pericol care, în cifre, s-ar traduce astfel: 23 de miliarde de lei pe an cheltuieli cu pensiile aflate în plată şi posibila angrenare a unui deficit de 7% din PIB. Inimaginabil, conchide Ionuț Dumitru.

La rândul său, premierul Dacian Cioloș a declarat că modificările aduse Ordonanței 20 în Parlament privind creșterile salariilor medicilor și profesorilor s-a făcut populist, fără o analiză şi fără o dezbatere solidă. Prim-ministrul a atras atenția că aceste modificările riscă să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din sistemul public.

În ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Națională a României și numeroși analiști economici, Camera Deputaților a dat votul final asupra majorării salariilor din sănătate și educație. În aceeași zi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foștilor cooperatiști, respectiv a punctului de pensie.

Impactul pe care îl vor avea asupra economiei toate aceste măsuri adoptate înainte de intrarea în perioada oficială de campanie electorală este greu de anticipat. Se știe însă că doar pentru creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și educație ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.

7. FMI avertizează: Creșterile salariale vor lovi serios

Explozia deficitului bugetar, dispute cu Bruxellesul, supraîncălzirea economiei, micșorarea credibilității noastre pe piețe financiare, scăderea competitivității mediului privat, micșorarea investițiilor publice, sunt pericolele asupra cărora oficialii FMI la București atrag atenția după ce Parlamentul a decis majorările salariale substanțiale.

Majorările salariale adoptate recent de Parlament vor determina creșterea deficitului bugetar al României la aproximativ 3,5% din PIB în 2017, mult peste recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI) de 2% din PIB, fapt care ar putea genera reducerea cheltuielilor de investiții sau taxe suplimentare, susține reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Alejandro Hajdenberg, potrivit Agerpres.

”În cadrul misiunii din luna martie, dar și pe baza actualizărilor ulterioare, am ajuns la concluzia că, în actualele condiții, deficitul bugetar al României va depăși 3% din PIB în 2017 (aproximativ 3,2% din PIB). După aceste creșteri salariale, va fi cu atât mai greu de menținut deficitul la 3% din PIB. Estimăm un impact net al majorărilor salariale de 0,3 — 0,4 puncte procentuale din PIB. Deci, cu această Lege, deficitul se va situa în jurul a 3,5% din PIB anul viitor”, a declarat miercuri Alejandro Hajdenberg.

El a precizat că instituția pe care o reprezintă a recomandat României, pentru 2017, un deficit bugetar ”nu de 3% din PIB, ci de 2% din PIB”, pentru a crea buffere (rezerve) fiscale și a ține datoria publică sub control.

Care sunt riscurile

Oficialul FMI a explicat și care sunt motivele pentru care un deficit bugetar de peste 3% din PIB nu este de dorit în România.

”În primul rând, România trebuie să se încadreze în limitele impuse de Uniunea Europeană, de 3% din PIB. Dacă este depășit acest nivel, se intră în procedura de deficit excesiv și reputația României va fi afectată”, a subliniat Hajdenberg.

În plus, în opinia sa, un deficit mai mare de 3% arată că România are o politică fiscală prociclică. ”Economia crește deja rapid, iar această relaxare dată de creșterea salariilor va furniza stimuli suplimentari pentru economie, ceea ce nu este recomandat în acest moment. În plus, anul viitor vor intra în vigoare și reducerea TVA (de la 20% la 19% — n.r.), eliminarea supra-accizei și a taxei pe construcțiile speciale (cuprinse în Codul Fiscal—n.r.), care vor stimula încă și mai mult consumul privat”, a mai spus reprezentantul FMI.

Potrivit acestuia, majorările salariale vin peste această relaxare fiscală, fapt care ar putea determina revenirea la o serie de evoluții observate în România înainte de criză, care ar trebui evitate.

Totodată, oficialul FMI consideră că majorările salariale nu rezolvă distorsiunile din sistemul de remunerare din sectorul public și vor afecta și competitivitatea firmelor românești pe piețele externe.

”În acest moment, în sistemul de remunerare din sectorul public sunt multe distorsiuni. Sunt oameni care fac aceeași muncă, în diferite instituții ale administrației, dar sunt plătiți diferit. Aceasta este o problemă care trebuie abordată”, a subliniat Hajdenberg.

În ceea ce privește competitivitatea, aceasta ar putea fi afectată prin faptul că firmele private vor fi presate să majoreze, la rândul lor, salariile pentru a atrage sau menține angajații, tentați de salariile mărite din sectorul public. ”Acest fapt va pune presiune pe prețuri, pe profiturile companiilor și, în final, pe competitivitatea externă a României”, a mai spus reprezentantul FMI.

În cazul în care majorările salariale vor fi implementate, iar măsurile din Codul Fiscal aplicate, deși FMI a recomandat amânarea lor până când condițiile economice vor permite, România va avea două posibilități: fie să majoreze veniturile (ceea ce ar putea însemna taxe noi sau mai mari — n.r.), fie să reducă cheltuielile, fie ambele, pentru a se menține în ținta de deficit de 3% din PIB. Astfel, o parte din majorările salariale s-ar putea întoarce asupra cetățenilor sub formă de taxe suplimentare sau tăieri de cheltuieli pentru investiții.

”Acestea sunt alegeri dificile pentru că România are nevoie de investiții publice, în infrastructură, pentru creșterea pe termen mediu. România crește acum cu 5%, dar dacă vreți să continue să crească în același ritm, este nevoie de reforme structurale și de investiții publice. Din nefericire, în trecut, când au fost probleme, cheltuielile pentru investiții publice au fost primele tăiate”, a adăugat oficialul FMI.

El a atras atenția asupra faptului că majorările salariale au un efect permanent, astfel că vor trebui plătite indiferent dacă economia va merge bine sau încetinește. ‘Trebuie să vă gândiți că economia nu va crește la fel de rapid pentru multă vreme, de aceea trebuie să fiți prudenți ca, în caz că ceva rău se întâmplă, să aveți spațiu fiscal pentru măsurile necesare”, a adăugat Hajdenberg.

Potrivit sursei citate, FMI recunoaște necesitatea majorărilor salariale în sectorul public, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră sustenabilă, pe baza unei analize sistematice, care să țină cont, simultan, de distorsiunile din sistem, dar și de spațiul fiscal disponibil.

”Suntem gata să lucrăm cu Guvernul actual și cu cel rezultat în urma alegerilor, pentru a ajuta autoritățile să pregătească acest plan și să găsească o soluție bună la această problemă”, a menționat reprezentantul FMI.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, Ordonanța 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educație și Sănătate în medie cu 15%.

Print Friendly, PDF & Email