REVISTA PRESEI din 21.11.2016

Logo Email

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR.

Romania-actualitati.ro.
  1. Mediul de afaceri din România “trebuie ajutat de stat”.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Loteria Fiscală: bonurile de 168 de lei emise în 21 octombrie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul
Agerpres.ro.
  1. Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%, iar cel al salariaților cu 2,4%, anul trecut
  2. Petrescu (ESOP): Estimez o stabilitate a prețurilor locuințelor în următorii doi – trei ani
Wall-street.ro. 5
  1. Afacerile Toneli urca la 27 mil. euro. Consumul de oua per capita este mai mare in Romania decat media europeana.
  2. Romania este campioana in regiune pentru al treilea an consecutiv la modificari legislative – studio.

 7. Antreprenor in HoReCa: “Cu cat interactiunea cu clientul este mai mica, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o experienta placuta” .

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Romania-actualitati.ro

1. Mediul de afaceri din România “trebuie ajutat de stat”

 

Firmele mici si mijlocii private din Romania, premiate in cadrul celei de-a 24-a editii a Topului National al Firmelor Private din Romania, au realizat o cifra de afaceri de 10 miliarde de lei, in timp ce profitul brut inregistrat depaseste un miliard de lei.

Cu toate acestea 9 din 10 intreprinderile mici si mijlocii nu intentioneaza sa aplice pentru fondurile europene.

Reprezentantii IMM-urilor considera ca mediul de afaceri din Romania trebuie ajutat de stat, prin masuri ce vizeaza debirocratizarea, stimularea fortei de munca si a finantarii.

Daniel Negut a discutat despre acest subiect pentru Apel Matinal cu președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu.

Link-ul articolului pentru a audia interviul:

http://www.romania-actualitati.ro/mediul_de_afaceri_din_romania_trebuie_ajutat_de_stat-96490

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

2. Loteria Fiscală: bonurile de 168 de lei emise în 21 octombrie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul

 La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din 20 noiembrie au ieşit din urne numerele 21 reprezentând ziua (21 octombrie) şi 168 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 168 şi 168,99 lei.

Duminică, 20 noiembrie, a avut loc o nouă extragere a bonurilor fiscale emise în perioada 1-31 octombrie, în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 168 şi 168,99 lei emise în data de 21 octombrie 2016.  

Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de 1.000.000 de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.  

Mai exact, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.   Rezultatele extragerii sunt postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi al Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.  

Cum se revendică premiul  

Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând de astăzi (prima zi după efectuarea extragerii) timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.  

Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro.  

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine).  

Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.  

Dacă ies peste 100 de câştigători?  

În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.  

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.  

În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii.  

Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

Agerpres.ro

3. Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%, iar cel al salariaților cu 2,4%, anul trecut

Numărul total de întreprinderi a crescut cu 1% anul trecut comparativ cu 2014, la 488.210, iar numărul de salariați a avansat cu 2,4%, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

“Comparativ cu anul 2014, numărul total de întreprinderi a crescut cu 1,0%. La sfârșitul anului 2015, sectorul industrie însuma 54020 întreprinderi, respectiv 11,1% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcții, comerț și servicii). Cea mai mare pondere a fost deținută de întreprinderile active din cadrul sectorului ‘Servicii’, respectiv 43,8% (213.890 firme)”, se arată în document.

Conform INS, numărul mediu de salariați a crescut cu 2,4%, la peste 3,926 milioane.

“În anul 2015 numărul mediu de salariați a crescut cu 2,4% față de anul 2014. Întreprinderile din industrie au deținut cea mai mare pondere în ceea ce privește numărul mediu de salariați (35,5%), urmate de cele din servicii (33,9%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 25,8 salariați, în timp ce în comerț a fost de circa 4,9 salariați. Structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 39,2%, construcții 18,6%, comerț 10,5%, iar servicii 31,7%”, menționează sursa citată.

4. Petrescu (ESOP): Estimez o stabilitate a prețurilor locuințelor în următorii doi – trei ani

Prețurile locuințelor au rămas stabile în ultimul an, iar trendul de stabilitate ar putea fi păstrat și în următorii doi sau trei ani, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting / CORFAC International, prezent la Salonul Imobiliar București (SIB).

“Prețurile au rămas stabile anul acesta. Nu au existat fluctuații mari, nici creșteri mari și nici scăderi mari. S-au menținut pe segmentul de mass market undeva la 1.000 de euro pe metrul pătrat util, cu mici diferențe, de 5% în plus sau în minus. În următorii doi trei ani văd o stabilitate a prețurilor”, a spus Alexandru Petrescu.

Acesta a explicat că stabilitatea prețurilor se manifestă atât pentru locuințele noi cât și pentru cele vechi și că acestea din urmă nu au resimțit o presiune dinspre cele noi. Concurența ar putea fi resimțită dacă Ministerul de Finanțe ar modifica programul Prima Casă și ar avantaja locuințele noi.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a declarat joi că dobânzile la creditele Prima Casă ar putea fi diferențiate, de anul viitor, în funcție de vechimea locuinței, în sensul reducerii de către bănci a marjei aplicate creditelor pentru locuințele mai noi de cinci ani.

Alexandru Petrescu susține că un impuls dat construcției de locuințe ar fi benefic pentru economie, iar concurența între dezvoltatori ar ține prețurile stabile.

Salonul Imobiliar București (SIB), ultimul târg imobiliar al anului, va aduna, la Palatul Parlamentului, oferta rezidențială a celor mai mari 40 de ansambluri din Capitală și din principalele orașe ale țării.

La SIB vor fi oferite spre vânzare 12.000 de apartamente și vile noi, dar și 3.500 de oferte din piața veche, apartamente în blocuri construite înainte de anul 2000.

Salonul propune bucureștenilor oferte pentru toate bugetele, în toate zonele de interes.

Organizatorii Salonului Imobiliar București spun că în cadrul târgului sunt expozanți cu proiecte noi din toate cele trei segmente ale pieței: mediu, cu oferte până în 70.000 euro (garsoniere și apartamente cu două și trei camere în zonele de est, sud, sud-vest și vest), mediu-plus, cu oferte ce se încadrează între 70.000 — 200.000 euro (studiouri, apartamente cu două și trei camere și case în zone semi-centrale, centrale și în zona de nord), precum și segmentul de lux, cu apartamente și vile în zonele ultra-centrale și de nord, ce depășesc bugetul de 200.000 euro.

Wall-street.ro

5. Afacerile Toneli urca la 27 mil. euro. Consumul de oua per capita este mai mare in Romania decat media europeana

Toneli Holding, unul dintre cei mai mari producatori de oua din Romania, va atinge anul acesta afaceri de 120 mil. lei (circa 27 mil. euro), estimand o productie totala de 250 milioane de oua, a declarat pentru wall-street.ro Tony Khoury, CEO-ul companiei.

In afacerile grupului exporturile detin o pondere de 14%, in timp ce vanzarile in comertul modern reprezinta 80% din business, iar comertul traditional 6%. Cele mai importante piete pentru export sunt Bulgaria, Suedia si Italia.

Una dintre tendinte observate anul acesta in piata de profil este orientarea, din ce in ce mai mare, a consumatorilor romani spre oua ambalate in cantitati mai mici.

„Spre deosebire de cofraje de 30 de oua de exemplu, caserolele de 10, 6 sau chiar 4 oua permit o alimentatie bazata pe produse foarte proaspete. Conform datelor furnizate de Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), la nivelul anului 2015 avem un consum mediu de 250 de oua/capita la nivel intern si la nivel european o medie de 230 de oua/capita”, afirma Tony Khoury.

Un impact deosebit l-a avut si legea 321, care a intrat in vigoare in luna iulie a acestui an, mai spune Khoury.

„Intrarea in vigoare in iulie a unui nou set de reguli ce impune modificarea contractelor in derulare la acel moment a fost de natura a genera noi negocieri referitoare la termene de plata pentru podusele alimentare proaspete, la preturi nete, fiind interzise de lege facturarea de taxe si servicii. Modificarea cadrului legislativ a fost necesara avand in vedere relatia dezechilibrata intre producatori si marile magazine, chiar si asa, facand o comparatie cu situatia din alte state europene nu putem sa nu constatam ca inca mai sunt multe de facut”, crede CEO-ul Toneli.

Potrivit acestuia, in conditiile in care Romania are o productie de oua de 105,2% fata de nevoia de consum interna, cantitate la care se adauga importurile, piata de profil este „extrem de provocatoare”.

6. Romania este campioana in regiune pentru al treilea an consecutiv la modificari legislative – studio

Romania se afla pentru al treilea an consecutiv pe primul loc in topul regional al modificarilor legislative, cu peste un sfert (299 legi) din totalul de 1.098 legi adoptate intre 1 august 2015 – 1 august 2016 in sase tari din Europa Centrala si de Est. Cresterea este insa destul de redusa in Romania, de la 290 de legi adoptate in anul precedent. Jumatate din aceste legi au afectat mediul de business, cel mai puternic in sectoarele financiar si servicii, in timp ce IT&C, industria si sectorul energetic au scapat cel mai ieftin.

In regiune, clasamentul ramane neschimbat fata de anul anterior, cu Polonia (227 de legi) pe locul al doilea, urmata de Ungaria (186 de legi), arata raportul Grayling AcTrend 2016. Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetarii arata o crestere moderata, de doar 5,5% a numarului de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1.098 de modificari legislative adoptate in decursul celor 12 luni, fata de 1.041 in perioada 1 august 2014 – 1 august 2015.

Aproape jumatate (483) dintre cele 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, in timp ce mai mult de o treime afecteaza mediul de afaceri in general (37%). Dintre modificarile legislative specifice anumitor sectoare, cel mai mare numar de legi adoptate vizeaza sectorul financiar (17%), pe cel al serviciilor (12%) si agricultura (11%). Sectoarele mai putin afectate au fost IT&C, industria si sectorul energetic.

Trei sferturi dintre modificarile legislative legate de mediul de afaceri (75%) au fost initiate de Guvern, in timp ce numai un sfert (24%) au fost initiate de parlamentari. Anul acesta, cei mai productivi parlamentari au fost cei din Polonia (43%), Romania (27%), Bulgaria (25%) si Ungaria (22%). Numarul proiectelor legislative ale parlamentarilor romani a crescut pentru al doilea an consecutiv. Ca si in Polonia, motivul principal al cresterii a fost apropiata incheiere a mandatului actualului Parlament.

De asemenea, in Romania, potrivit noii legi electorale, numarul parlamentarilor va fi mai redus in urmatorul legislativ, ceea ce i-a determinat pe alesii actuali sa isi intensifice activitatea legislativa pentru a-si asigura locuri eligibile pe lista electorala a partidelor pentru care candideaza.

Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 18,8% au fost adoptate prin procedura extraordinara. Ca si in anul 2015, aceasta a fost cea mai comuna procedura, mai ales in Romania, unde peste jumatate (52%) dintre initiativele legislative au fost adoptate de Guvern prin intermediul ordonantelor de urgenta. O situatie complet diferita s-a inregistrat in Slovacia si in Cehia, unde anul acesta toate legile au fost adoptate prin procedura standard.

Aproape jumatate dintre legile adoptate au atras o atentie semnificativa din partea mass media, reflectarea acestora in presa fiind cu 15% mai mare fata de anul trecut. Cele mai mari cresteri au fost inregistrate in Slovacia (39%) si Romania (20%). In Romania, ultimul an de mandat al actualului legislativ a adus modificari legislative importante, cu impact semnificativ pentru societate si mediul de afaceri.

“Parlamentele din cele sase tari din Europa Centrala si de Est analizate continua sa fie foarte active pe partea legislativa. Pe parcursul celor trei ani de cand realizam raportul, parlamentarii din Romania, Polonia si Ungaria au fost cei mai activi: 68% dintre legile care au primit votul Parlamentului in aceasta regiune au fost adoptate in cele trei tari. Pentru viitor, ne asteptam la fluctuatii in procesul legislativ mai ales in Romania si in Cehia, unde vor avea loc alegeri in perioada urmatoare”, a declarat Gergely Abraham, director al grupului “Public Affairs Practice ECE” in cadrul Grayling.

Raportul AcTrend a analizat legile adoptate intre 1 august 2015 – 1 august 2016 in sase tari din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Polonia, Cehia, Romania, Slovacia si Ungaria.

7. Antreprenor in HoReCa: “Cu cat interactiunea cu clientul este mai mica, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o experienta placuta”

George Alexe, antreprenor constantean, care recent a inaugurat cel de-al 8-lea business, CafeGo, considera ca intr-un business interactiunea cu clientul trebuie sa fie cat mai scurta. In acest fel, cu cat contactul este de durata mai redusa, cu atat sansele ca experienta pe care o are clientul sa fie placuta sunt mai mari.

George Alexe a intrat in antreprenoriat in urma cu mai bine de 13 ani, la putin peste 20 de ani, cand si-a deschis un business mic in domeniul tranzactiilor cu autoturisme. Intre timp, el a derulat mai multe afaceri in domeniile auto, HoReCa si imobiliare, precum si in consulanta.

“In 2003 economia era alta. Am facut o firma de intermedieri auto, ca o bursa auto, impreuna cu fosti colegi de scoala. Am investit cateva mii de dolari, bani pe care ii aveam dintr-un job in imobiliare. Insa nu a tinut mai mult de trei luni, din cauza ca oamenii nu prea veneau la munca”, isi aminteste Alexe.

Au urmat apoi mai multe afaceri in domeniul auto, printre care o firma de transport de persoane si una de inchirieri de masini, iar, in prezent, antreprenorul George Alexe conduce un restaurant, o agentie imobiliare, o firma de consultanta dedicata antreprenorilor si coffee shop-ul CafeGo.

Povestea CafeGo

Din experienta deschiderii unui restaurant, Alexe a invatat ca oamenii sunt adesea nemultumiti de interactiunea cu personalul si si-a dorit sa puna pe piata un concept in care clientul intra in contact cat mai putin cu angajatii unitatii.

“Am avut anterior o experienta cu restaurantul si mi-am dat seama ca vreau un business cat mai simplu, in care interactiunea cu clientul sa fie cat mai scurta, astfel incat sansele ca el sa aiba o experienta placuta sa fie mai mari. Cu cat este mai lunga, pana ma asez la masa, ma remarca ospatarul, pana imi ia comanda, sansele sa nu-mi placa ceva sunt mai mari. La restaurant, unde, desi mancarea este buna, am avut feedback-uri negative pe partea de servire si mi-am dat seama ca acesta este un domeniu pe care eu nu il pot controla. Astfel, daca pe un barista il poti invata meserie, ducandu-l la o scoala, ospatari cu scoala nu mai exista in Romania”, a aratat George Alexe.

Ospataria nu este o meserie respectata, oricine nu are un job se face ospatar si atunci ospatarii nu livreaza servicii de calitate pentru ca nu au pregatire in domeniu

Asa a luat nastere businessul cu numarul opt, coffee shop-ul CafeGo, un loc de unde clientii grabiti pot cumpara cafea si snack-uri, in care antreprenorul a investit 30.000 de euro.

Coffee shop-ul are o suprafata de 30 de metri patrati si a necesitat o investitie de 1000 euro/mp, bani alocati pentru inregistrarea marcii, identitatea vizuala, renovarea si amenajarea spatiului conform conceptului, costul echipamentelor, al mobilierului si al ambalajelor.

Unitatea are patru angajati, dintre care doi barista, acestia din urma fiindplatiti cu 1.600 de lei pe luna.

George Alexe isi propune sa mai deschida alte doua unitati in Constanta, insa nu exclude extinderea si in alte judete.

Sunt fondate temerile antreprenorilor?

De-a lungul celor peste 13 ani de antreprenoriat, precum si prin intermediul firmei de consultanta, George Alexe a interactionat cu un numar important de oameni de afaceri aflati la inceput si afirma ca principala temere a acestora este legata de birocratie.

“Cred ca birocratia este prima provocare, insa nu pentru ca nu s-ar putea pune la punct cu hartiile, ci pentru ca exista o frica de hartii si multi spun «m-as apuca, dar imi trebuie atatea hartii». Nu cred insa ca este o teama fondata. Cei care vor sa se apuce au, mai degraba, o frica de necunoscut, in sensul ca nu stiu cu ce sa se puna la punct, pentru ca din ce in ce mai multa lume isi doreste sa functioneze in legalitate. Dar legislatia ar trebui structurata pe domenii de activitate, pentru a putea cat mai usor inteleasa”, a explicat antreprenorul.

In cazul birocratiei, daca ai rabdare si consultanti care sa te ajute, poti sa treci cu bine peste aceasta provocare

Ce aduce succesul intr-un business

Pe langa o idee inovatoare si un business bine pus la punct, un antreprenor trebuie sa dea dovada de seriozitate in tot ce face.

“Cheia succesului cred ca este seriozitatea. Cred ca exista loc in piata in orice domeniu, pentru oricine, atat timp cat face lucrurile cum trebuie si isi respecta clientii”, a subliniat George Alexe.

Totodata, potrivit acestuia, “sa faci un business in care sa ii oferi clientului o experienta placuta, fie ca este vorba despre serivicii sau produs” este o strategie de succes in afaceri.

Print Friendly, PDF & Email