REVISTA PRESEI din 15.11.2016

Logo Email

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul precedent
  2. Investiţiile străine au crescut cu 11,2% în primele nouă luni, la 3,14 miliarde de euro.
  3. Cel mai tânăr milionar din România are 22 de ani şi 22 de milioane de euro.
  4. Industria românească a crescut în septembrie cu 3,3%. Sectorul minier rămâne în declin.
Wall-street.ro.
  1. Un proiect nascut din nevoia de informare si interactiune: Povestea Happy Moms.
  2. Povestea Mierariei, o afacere construita ca alternativa la mierea procesata din comert
  3. Florin Cojocariu, CAP Gurbanesti: Banii multi bagati in marea agricultura distrug satul si il corup la fel ca ajutoarele sociale.

 8. Adevarata problema a agriculturii romanesti: Decat sa munceasca, taranii prefera sa ‘bea’ ajutoarele sociale 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul precedent

Economia românească a crescut în trimestrul al treilea din acest an cu 4,4%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul anterior, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.  

În date ajustate sezonier, PIB a urcat cu 4,6% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 5,8% în trimestrul al doilea şi de 4,1% în primul trimestru al anului. În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al treilea, de 0,6%, este cea mai slabă din trimestrul al doilea 2015, arată seriile publicate de INS.  

Analiştii se aşteaptau la o încetinire a creşterii economice în trimestrul al treilea, după rezultatele peste estimări din trimestrul al doilea. INS  nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii decembrie.   

Pentru întregul an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un avans economic de 5%, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP), un organism guvernamental, mizează pe un avans de 4,8%.

2. Investiţiile străine cu crescut cu 11,2% în primele nouă luni, la 3,14 miliarde de euro

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

„Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.143 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.750 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 393 milioane euro”, a precizat banca centrală.  Totodată, contul curent al balanţei de plăţi a consemnat un deficit de 2,66 miliarde de euro, în primele nouă luni, indică datele BNR. Anul trecut, în primele luni, deficitul de cont curent a fostde 1,1 miliarde de euro.

3. Cel mai tânăr milionar din România are 22 de ani şi 22 de milioane de euro

Cel mai tânăr milionar din România este Vlad Alexandru Cristescu, are 22 de ani şi o avere estimată la 21-22 de milioane de euro, potrivit ediţiei din acest an a topului „300 cei mai bogaţi români“ realizat de „Capital“, care îl clasează pe tânăr pe locul 279.

Vlad Alexandru Cristescu este acţionarul majoritar al firmei Libri Events, cu obiect de activitate „activităţi generale de curăţenie interioară a clădirilor“. Până în 2014, firma avea ca obiect de activitate „activităţi ale bazelor sportive“.   

Potrivit „Capital“, firma a câştigat milioane de euro dintr-un contract de prestare a serviciilor de curăţenie pentru Metrorex şi din alte contracte cu alte instituţii. În 2014, firma, care a stârnit câteva controverse în presă, fiind asociată chiar cu numele lui Liviu Dragnea, a cîştigat un contract de 9 milioane de euro cu Metrorex, pentru servicii de curăţenie timp de patru ani. Contractul a fost pierdut de cei de la Romprest, iar noul câştigător s-a asociat, pentru a face curăţenie la metrou, cu firma Supercom.     

În 2010, firma, care atunci avea ca obiect de activitate “activităţi ale bazelor sportive”, înregistra o cifră de afaceri de 1,34 milioane de lei şi un profit de 90.500 de lei, rezultate obţinute cu 9 angajaţi. În 2015 însă, firma, al cărei obiect de activitate este acum “activităţi generale de curăţenie interioară a clădirilor”, înregistra o cifră de afaceri de 126 de milioane de lei şi un profit de 13,2 milioane de lei, obţinuţi cu 401 angajaţi.

4. Industria românească a crescut în septembrie cu 3,3%. Sectorul minier rămâne în declin

Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în septembrie o creştere de 3,3% faţă de aceeaşi lună din 2015, în special ca urmare a avansului producţiei în sectorul-cheie de prelucrare, care a compensat continuarea declinului din industria minieră, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Până în august, producţia industrială a înregistrat anul acesta cel mai mare avans în luna aprilie, de 3,4% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, după un debut de an modest.  

Pe date ajustate în funcţie de influenţele sezoniere, creşterea producţiei din septembrie a fost de 1,4% faţă de a noua lună a anului trecut. Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în septembrie un declin accentuat, de 14%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 4,2%.  

Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă.  

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a urcat cu 4,5% faţă de septembrie 2015. În august, industria de prelucrare avansase cu 7,1%.   

Comparativ cu luna august, producţia industrială a crescut cu 23% pe serie brută şi cu 1% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.   

Cumulat pe primele nouă luni, producţia industrială din România a crescut cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,3%. Industria extractivă a scăzut, însă, cu 18,1%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 1,9%.  

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,3% în primele nouă luni. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut (PIB) al României. 

Wall-street.ro

5. Un proiect nascut din nevoia de informare si interactiune: Povestea Happy Moms

Cand Dana Lupsa a decis sa iasa din zona de confort a postului de cadru didactic si sa inceapa o activitate pe cont propriu, a inteles si semnificatia indemnului lui Mark Twain: “exploreaza, viseaza, descopera”. De la cateva intalniri pe teme de antreprenoriat, a ajuns la o scoala antreprenoriala, de mentorat si motivationala pentru mame care isi doresc sa devina antreprenor.

“Ideea a pornit de la doua nevoi pe care le aveam la momentul respectiv: de informare si de interactiune. Faceam deja parte dintr-un grup virtual de mame, si mama fiind, am constatat ca aveam aceleasi framantari si probleme, in special legate de educatia si cresterea copiilor dar si legate de noi ca femei si mame. M-am gandit ca ar fi util sa organizez niste intalniri in cadrul carora specialisti – psihologi, nutritionisti, make-up artisti – care sa ne raspunda intrebarilor. Apoi am constat ca marea majoritate erau mame antreprenor sau care isi doreau sa devina antreprenor dar nu aveau curaj sa renunte la statutul de angajat. Astfel, am inceput sa organizez intalniri pe teme de antreprenoriat pentru mame, cu o invitata care ne spunea povestea afacerii sale si puncta aspecte importante cum ar fi finantarea, marketingul, relatia cu clientii, pe baza propriei experiente”, a explicat Dana, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Ulterior, dupa ce a facut cateva studii si a inceput sa primeasca solicitari de informatii teoretice legate de afaceri, si-a dat seama cat de mare era nevoia unui mix de teorie, practica (prin mentorat) si promovare pentru startup-uri. Asa a a aparut Business Mom – scoala antreprenoriala, de mentorat si motivationala pentru mame care isi doresc sa devina antreprenor, proiect al Asociatiei Happy Moms.

“Am ales sa sprijinim gratuit mamele singure sau care renuntasera la locul de munca, deoarece aveau cea mai mare nevoie de noi si dispuneau de resurese financiare limitate”, spune antreprenorul.

In proiectul Business Mom au fost investiti 3000 de euro, bani adunati prin fundraising – organizare de evenimente de tip workshop sau conferinta, donatii, sponsorizari. A doua editie, inca in derulare, este finantata prin castigarea competitiei “Idei din Tara lui Andrei”.

Pe langa sprijinul familiei si al mamelor voluntar, proiectul s-a rostogolit ca un bulgare si a beneficiat de sustinerea unor persoane publice precum Gianina Corondan, Rona Hartner, Mihaela Tatu.

Veniturile constante vin dintr-un club al mamelor si femeilor antreprenor, Business Mom Club.

“Imi place mereu sa spun ca suntem un fel de Robin Hood la feminin, deoarece cu banii stransi prin acest instrument, finantam parte din Business Mom. Pentru mamele care au afaceri deja, Business Mom Club inseamna intalniri lunare de networking si socializare, de motivare si inspiratie, dar si de solutii concrete in egala masura. Este o extensie a intalnirilor pe probleme de antreprenoriat pe care le organizam acum 3 ani. In Brasov si Sibiu deja functioneaza si are rezultate – parteneriate, colaborari, clienti noi – in Cluj va fi lansat pe data de 24 noiembrie”, a mai spus Dana Lupsa, presedintele asociatiei Happy Moms.

Cum pot schimba copiii cursul unei cariere

Dana spune ca a visat mereu sa fie medic. “Mereu inseamna pana in clasa a XI- a cand am constat ca spinalizarea unei broaste poate arunca in aer planurile mele de a purta un halat alb si de a depune juramantul lui Hipocrate. Drumul a luat turnura stiintelor economice – in mod paradoxal imi placea in egala masura economia – pret de mai bine de 10 ani, absolvind facultatea, un masterat profesional si un doctorat in management”, povesteste ea.

Cariera la catedra i-a adus atat de multe satisfactii incat nu ar renunta niciodata la lucrul cu studentii. Insa, momentul sabatic in cariera a fost cand a devenit mama. Pauza, mai ales dupa al doilea copil, a determinat-o sa isi doreasca activitati cu copiii si, mai tarziu, cu mamele.

“Cand am realizat ca tot ce facusem in planul imaginii si comunicarii pentru ONG este experienta mea profesionala, ca imi place munca de PR cu tot ce presupune – de la organizarea de evenimente pana la copywriting, de la conferinte de presa pana la campanii de informare- s-a nascut cariera mea de freelancer in comunicare si relatii publice”.

Afaceri cu pasiune si determinare

Prima afacere finantata in programul Business Mom a fost a unei mame care isi dorea sa organizeze workshop-uri de gatit raw vegan pentru mame si copii.

Ulterior, a intrat in programul Business Mom si acum are o casa de comenzi cu dulciuri raw vegan. “Organizeaza in continuare si cursuri de gatit vegan, livreaza in Brasov si desface produsele si in Bucuresti si sunt convinsa ca se va extinde”, povesteste Dana, cu mandrie.

Afacerile dezvoltate in proiect provin din domenii diverse: atelier de mobilier, topometrie, activitati sociale pentru copii, fotografie, gatit sau proiecte interactive. “Toate au un numitor comun: dorinta si determinarea mamelor de a reusi sa fie independente financiar”.

Astfel, singurul criteriu pentru ca o afacere sa intre in proiectul asociatiei este pasiunea. Dana este convinsa ca, daca ai identificat o oportunitate de afaceri dar nu ai cunostinte despre acel produs/serviciu care se cere, si mai mult decat atat, unicul scop este profitul, chiar daca vei avea angajatii potriviti, mai mult ca sigur vei acumula frustrari mai mari decat in calitate de angajat si banii vor intarzia sa apara”.

Business Mom a dezvoltat afaceri mici sau mijlocii cu perspective de crestere, datorita conditiilor pietei, dar si a determinarii persoanei care o initiaza – in acest caz, o mama.

Proiectul Business Mom, aflat la a doua editie, debuteaza mereu cu un concurs de idei de afaceri, jurizat de mame care au afaceri si colege de la Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor.

“Mamele ale caror idei sunt selectate, participa timp de 6 luni la training in domenii vaste precum: management, marketing, vanzari, planuri de afaceri, educatie antreprenoriala, dezvoltare personala, educatie financiara, saptamanal, timp de 2 ore. Urmeaza apoi inca 3 luni de mentorat – mame care au afaceri in crestere ca profit si care, pe teme anume de interes: probleme legate de retentia clientilor si fidelizarea lor, probleme legate de finantare, crize in functionarea afacerii, influenta factorilor din mediul extern asupra evolutiei profitului sau numarului de clienti – raspund concret la intrebarile mamelor beneficiar”, explica Dana Lupsa.

Dupa legalizarea afacerii, urmeaza promovarea acesteia prin intemediul instrumentelor avute la indemana de asociatia Happy Moms. 

Si in acest an, asociatia a ales sa sprijine gratuit mamele singure sau care au renuntat la a fi angajate pentru a deveni antreprenoare.

“Pentru anul urmator, aceeasi activitate se va desfasurata in Sibiu si Cluj, si mai mult ca sigur online, pentru a asigura accesul cat mai multor mame la acest program care si-a dovedit eficienta”.

Reteta succesului

De-a lungul timpului, in proiect s-au alaturat 22 de voluntari, printre care chiar si un barbat, care face fundraising si ajuta la organizarea evenimentelor.

“Exista cate o echipa in fiecare oras in care activam, cu cate un coordonator al activitatilor, cate o persoana care se ocupa de organizarea efectiva a evenimentelor mari de tip conferinta, de mentenanta grupurilor de socializare aferente clubului si de organizarea intalnirilor lunare ale Business Mom Club, de organizarea activitatilor Business Mom. Primesc mereu cereri de aderare ca voluntar in asociatie de la mame care isi doresc sa ajute la randul lor”, mai spune Dana.

Ca orice proiect, nu a fost lipsit de provocari, in special legate de parrtea de finantare.

“Cea mai recenta situatie care a generat un boost de creativitate este cea legata de conferinta pe care o organizam in Cluj pe 24 noiembrie, la care, avand in vedere faptul ca activitatea asociatiei este complet noua in oras, a fost nevoie de multa munca de convingere – si inca mai este nevoie – pentru a atrage sponsorizari. Insa ca de fiecare data, sunt convinsa ca vom reusi sa dunam fondurile necesare pentru a demara proiectul Business Mom si acolo”, subliniaza Dana.

6. Povestea Mierariei, o afacere construita ca alternativa la mierea procesata din comert

Razvan si Mina sunt doi tineri care lucreaza in marketing si publicitate, iar din acest an duc mai departe o idee de afacere nascuta pe la 1900, cand familia lui Razvan crestea albine in zona Banatului. Cei doi antreprenori au detaliat pentru wall-street.ro povestea din spatele Mierariei, o alternativa la mierea procesata din comert.

Razvan Mihai (35 ani) si Mina Ionescu (26 ani) se ocupa in continuare cu marketingul si publicitatea, Mina fiind specializata in comunicarea digitala, iar Razvan in creatie si strategie de comunicare. In paralel, Razvan se preocupa de „traditia si pasiunea din familie pentru cresterea albinelor”, iar Mina cu „spiritul antreprenorial si cu organizarea”.

Inca din 1900, familia lui Razvan crestea albine in zona Banatului, activitate pe care a deprins-o de la bunici inca din copilarie. In tot acest timp, cresterea albinelor a fost strict o pasiune, facuta numai prin metode traditionale, foarte asemanatoare cu cele de la 1900.

„Mierea obtinuta era, deci, de o calitate extraordinara si, cu toate acestea, nu exista alta varianta de desfacere decat prin 2-3 verigi de intermediere, ca in final 90% din ea sa ajunga la export, sa fie procesata si sa-si piarda toate proprietatile terapeutice. De aici a aparut ideea unei Mierarii, din faptul ca era vanduta la un pret incorect si procesata, in loc sa ajunga cruda, cu toate proprietatile, in casele romanilor”, povesteste Razvan.

Aflati mai multe despre provocarile antreprenorilor din agricultura si despre finantarea acestor afaceri la conferinta AgriFinance de joi, 10 noiembrie.

Detaliile administrativ-logistice, designul de produs si crearea brandului (fara sa ia in calcul zona de productie) au reprezentat o investitie initiala de peste 5.000 de euro, la care se adauga bugetul de promovare. Investitia nu a fost amortizata, afacerea fiind lansata pe piata de doua luni, insa cei doi antreprenori spun ca profitul va aparea cel mai probabil la final de 2017, cel mai tarziu in primavara anului 2018.

Stupina a ajuns anul acesta la aproape 200 de stupi, in care cresc 200 de familii de albine.

„Dupa inundatiile din Banat din 2005, cand au mai supravietuit doar 4 stupi din 40, prin 2012 ajunsesera in jur de 80, ceea ce a permis accesarea unor fonduri europene. Albinele s-au inmultit natural, investitiile fiind doar in stupi, ceara si logistica conexa”, mai spune Razvan.

Provocari pentru o afacere cu albine

Cea mai mare provocare a fost pozitionarea, in conditiile in care Mieraria vinde miere cruda, neprocesata „pe o piata inca in formare, dominata de miere procesata deci de slaba calitate”.

„Chiar si micii apicultori, singurii care pot produce miere de o calitate foarte buna, ajung sa-si compromita produsul din cauza lipsei de educatie a consumatorului (mierea naturala, cristalizata, nu are atat de mare cautare precum cea lichida, ceea ce ii determina chiar si pe micii producatori sa fiarba mierea pentru a nu mai cristaliza la fel de repede, ceea ce distruge toate proprietatile curative miraculoase ale mierii, adica exact ceea ce o face un super-aliment). Asadar, cine alege sa vanda mierea cruda, este fortat sa se raporteze la pretul dictat de piata de procesata, un pret mult sub calitatea oferita de el”, explica apicultorul.

Mierea este produsa la Iohanisfeld, in judetul Timis si este distribuita din Bucuresti. Stupii nu sunt mutati pentru ca albinele sa poata culege din mai multe culturi. Albinele culeg doar ce se cultiva in zona, respectiv floarea-soarelui si diverse flori de camp sau rapita pe timpul primaverii.

„Avantajul acestui tip de apicultura este ca albinele sunt nestresate si culeg intr-o zona complet lipsita de poluare (niciun oras mare sau alta sursa de poluare pe o raza de 50km)”, adauga Razvan.

Afacerea cu albine: ce cantitate de miere poti obtine

Cantitatea de miere pe care o poti obtine depinde foarte mult de vremea din fiecare sezon. De la o stupina precum cea a fondatorilor Mierariei se pot obtine peste cinci tone de miere intr-un an foarte bun. In acest an cantitatea obtinuta a fost de circa trei tone, din care cei doi antreprenori au estimat ca vor putea vinde doar cateva sute de kilograme cu amanuntul, sub brandul Mieraria.

Produsele sunt comercializate exclusiv online, in borcane mari, de 650 si 1.200 de grame, ale caror preturi sunt de 55 de lei, respectiv 90 de lei.

„Pana la finalul anului incercam sa vindem cat mai mult din stocul actual, de 500 kg, iar restul pana in Q2 2017, cand va iesi prima productie din sezonul urmator. Din productia totala din 2017 intentionam sa comercializam sub brandul Mieraria minim 2.000 kg”, puncteaza Razvan.

Planurile de crestere ale Mierariei, cel putin pentru urmatorii trei ani, vizeaza doar piata locala.

„Este o piata inca tanara, atat din punctul de vedere al consumului (foarte mic din cate cunoastem noi), cat si din cel al educatiei. Chiar si consumatorii frecventi cunosc doar superficial numeroasele beneficii ale mierii, iar romanul obisnuit cumpara cand e racit sau il ustura in gat. Piata creste timid ca efect al evitarii din ce in ce mai raspandite a zaharului, dar nu aceasta – indulcitul ceaiului – este sansa mierii. Majoritatea consumatorilor nu par sa stie sa deosebeasca mierea cruda de cea procesata, iar cea mai mare parte din piata ramane, in continuare, piata neagra”, afirma antreprenorul.

Pe lista de proiecte se afla lansarea catorva produse conexe si oferte adaptate de sezon in care urmeaza sa investeasca circa jumatate din veniturile din 2016 si 2017. In plus, Mieraria va colabora in perioada urmatoare cu locatii HoReCa pe segmentul healty food.

7. Florin Cojocariu, CAP Gurbanesti: Banii multi bagati in marea agricultura distrug satul si il corup la fel ca ajutoarele sociale

Florin Cojocariu, fondator CAP Gurbanesti, a vorbit, in cadrul celei de-a doua editii a conferintei AgriFinance, despre problemele cu care se confrunta micii fermieri in ceea ce priveste imposibilitatea de a fi competitivi si care ar fi solutia prin care acestia ar putea supravietui, dar si impactul pe care marea agricultura il are asupra micilor fermieri.

Florin Cojocariu a vorbit despre problemele pe care le intampina micii fermieri. Acesta a declarat ca o solutie prin care micii fermieri sa poata supravietuiii este colectivizarea.

“Sa facem cooperative agricole, sa strangem fermierii mici care au structura antreprenoriala, care incearca sa creasca si care au in principiu probleme de finantare, de forta de munca calificata si expertiza” a declarat Florin Cojocariu, fondator CAP Gurbanesti.

Ideea de colectivizare le-ar creste sansele fermierilor de a intra pe piata si de a se mentina acolo datorita cresterii puterii de negociere, e de parere Codrut Nicolau, director relatii comerciale Patria Bank.

“In momentul in care se asociaza, puterea de negociere cu furnizorii creste, cu clientii creste. Orice retailer cu o ferma mica te da afara sau te lasa in magazine cu mica usurinta. O asociere creste puterea de negociere”, a declarat Codrut Nicolau, director relatii comerciale Patria Bank.

O alta problema ridicata de catre fondarul Gurbanesti este lipsa de forta de munca calificata, acesta declarand ca agronomii buni merg catre agricultura mare, iar lipsa volumului si a unui portofoliu nu le permite sa plateasca oameni calificati.

Acesta a vorbit si despre plasarea unui volum prea ridicat al fondurilor catre sectorul mare al agriculturii, lucru care afecteaza foarte mult micii fermieri si, implicit, viata la sat.

“Sunt multi bani care merg in marea agricultura. Marea agricultura si banii bagati in ea distrug satul si il corup la fel ca ajutoarele sociale. Oamenii dau pamantul in arenda, iau banii si nu mai fac nimic”, a declarat fondatorul CAP Gurbanesti.

Florin Cojocariu este de profesie fizician, dar a lucrat in marketing si publicitate. In 2012 a infiintat alaturi de sotia sa si cativa asociati CAP Gurbanesti, o ferma traditionala in care cultiva legume doar cu metode naturale.

8. Adevarata problema a agriculturii romanesti: Decat sa munceasca, taranii prefera sa ‘bea’ ajutoarele sociale

Finantarea ramane un subiect de actualitate pentru afacerile din agricultura romaneasca, insa antreprenorii din domeniu subliniaza ca lipsa fortei de munca a devenit in prezent poate cea mai importanta problema pentru ferme.

Maladia satului romanesc se refera la incurajarea lenei si descurajarea investitiilor in zona rurala, a spus Tudor Cojocaru, unul dintre fondatorii fermei Nutrivega.

“Ajutoarele sociale descurajeaza investitiile in satul romanesc, iar lipsa fortei de munca este o problema majora. Daca eu ma duc ca investitor la Primarie si cer sa imi trimita oameni ca sa ii angajez, imi dau foc la ferma pentru ca pierd ajutoarele sociale. La dimensiunea actuala a afacerii mele, nu imi permit sa ofer salarii pentru muncitori mai mari de 1.000 de lei pe luna. Ce motivatie sa aiba un satean sa munceasca o luna pentru aceasta suma, cand poate primi 500 de lei de la stat fara sa faca nimic?”, a declarat Cojocaru, in cadrul conferintei AgriFinance, eveniment organizat de wall-street.ro in parteneriat cu Patria Bank si TMT PR.

Ajutoarele sociale descurajeaza investitiile in satul romanesc (…). Daca eu ma duc ca investitor la Primarie si cer sa imi trimita oameni ca sa ii angajez, imi dau foc la ferma pentru ca pierd ajutoarele sociale – Tudor Cojocaru, Nutrivega

Nutrivega este o ferma in curs de certificare ecologica din zona Vaslui, care in prezent cultiva legume pe o suprafata de 10.000 mp. Ferma a cooptat o familie de tarani din zona, cu traditie in agricultura, astfel incat sa poata combina atat viziunea antreprenoriala, cat si componenta de experienta in zona agriculturii.

“Acesti oameni inteleg foarte greu conceptul de afacere, ei stiu ca au nevoie de bani si atata tot, am fost pusi in multiple randuri in situatia in care am ramas cu fundul in stratul de rosii pentru ca nu mai vroiau sa munceasca”, a mentionat Cojocaru.

Problema lipsei fortei de munca a fost adusa in discutie si Florin Cojocariu, fondatorul CAP Gurbanesti, care considera ca situatia este practic imposbil de rezolvat in satele izolate.

“Problema reala a fortei de munca consta in degradarea sociala a statului romanesc, iar aceasta nu este o problema rezolvabila de catre un singur antreprenor. Noi vrem sa facem la Gurbanesti o scoala profesionala privata, cu regim de internat, pentru lucratori din agricultura si industria alimentara, pentru ca altfel nu ii informeaza nimeni si stau si beau. Sunt copii de 15 ani, care au abandonat scoala si care fac numai munca bruta, dar in cazul carora inca mai exista speranta. Mai sunt si cei de 18-20 de ani care ajung sa stea si sa traiasca doar din ajutoare sociale, sau care pleaca in Italia”, a mentionat Cojocariu.

“Fermele romanesti seamana mai mult cu firmele de IT din California: au nevoie de finantare sa poata experimenta”

Fondatorul CAP Gurbanesti considera ca reforma satului romanesc poate incepe doar prin afacerile mici locale, care creeaza locuri de munca si care trebuie sa se asocieze pentru a deveni mai puternice in relatia cu bancile sau clientii.

“Singura solutie este sa facem cooperative agricole, sa strangem fermierii mici, care au structura antreprenoriala si care au probleme in principiu de finantare, probleme de expertiza sau de forta de munca calificata. Vrem sa ne asociem pentru ca problema finantarii vine de la faptul ca mergem pe modelul antreprenorial, al unei firme mici care are nevoie de capital de risc mai mult decat de capital de investitii. Fermele romanesti seamana mai mult cu firmele de IT din California, pentru ca au nevoie de finantare pentru a putea experimenta”, a declarat Florin Cojocariu.

Finantarea fermelor se blocheaza adesea din cauza faptului ca bancheri nu au cunostinte suficiente despre specificul afacerilor in agricultura, dar si din cauza faptului ca fermierii nu prezinta de fiecare data informatii in termeni cantitativi si simpli despre propriul business.

Fermierul trebuie fara jena sa intrebe direct bancherul daca are sau nu expertiza agricola. Uneori banca nu intelege modelul de business al afacerii care cere finantare – Codrut Nicolau, Patria Bank

Codrut Nicolau, director relatii comerciale Carpatica, membra a Patria Bank a scos in evidenta cinci probleme care pun piedici finantarii bancare in agricultura:

  • Banca nu intelege modelul meu de business si toate aspectele specifice acestuia, inclusiv ciclurile de productie.
  • Bancherii oferta fermierilor produse de finantare standard care nu sunt corecte pentru afacerile sezoniere, sau care sunt puternic afectate de impredictibilitate.
  • Analiza financiara a afacerilor in agricultura se realizeaza strict pe baza culturilor din ultimul an, lucru care nu este mereu relevant. Nicolau considera ca analiza dosarelor ar trebui sa fie facuta luand in calcul structura culturilor viitoare.
  • Flexibilitatea diferita a bancilor in a trata intarzierile referitoare la incasarea subventiilor si granturilor in agricultura.
  • Neacceptarea de catre banci a anumitor tipuri de colaterale sau garantiile in exces solicitate fermierilor.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, reprezentantul Patria Bank le recomanda antreprenorilor din agricultura sa intrebe “fara jena” bancherul cu care discuta daca se pricepe la agricultura. “Bancile trebuie sa aiba consilieri cu dubla specializare, care sa inteleaga cum functioneaza o ferma si care pot merge in curtea fermierilor inainte de a acorda un credit. Este un lucru pe care il promovam si in cadrul Patria”, a declarat Codrut Nicolau.

Patria Bank a semnat recent un parteneriat cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) in vederea acordarii de credite fermierilor pentru schemele de sprijin implementate de APIA in Campania 2016.

In baza conventiei, agricultorii pot obtine in avans pana la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA.

Print Friendly, PDF & Email