REVISTA PRESEI 09.11.2016

Logo Email    CUPRINS:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Locuinţele din România oferă cele mai proaste condiţii de trai, din UE
  2. Mai multe firme au donat bani pentru biserici decât pentru şcoli, din profitul pe 2015
  3. Iohannis a promulgat legea cashback. Majoritatea buticarilor vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul
  4. Românii executaţi silit de bănci pot locui cu chirie în locuinţe de la primării
  5. Piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 26% în opt ani

Agerpres.ro

  1. Costin Borc: Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească plecând de la experiența oamenilor de afaceri
  2. BCE face un apel la calm după alegerea lui Donald Trump

 8. România, pe locul 50 în topul celor mai prospere țări din lume (studiu)

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Locuinţele din România oferă cele mai proaste condiţii de trai, din UE

Peste 95% din români locuiesc în casele pe care le deţin, potrivit statisticilor europene. Cu toate astea, la nivelul Uniunii Europene, suntem pe primul loc în topul celor mai proaste condiţii de trai, cu locuinţe mici şi de calitate slabă.

Zeci de mii de locuinţe se dau în folosinţă în fiecare an. Mai mult, potrivit statisticilor, în România avem o locuinţă la aproape doi locuitori, dat fiind că populaţia ţării, potrivit celui mai recent recensământ, era de circa 19 milioane de persoane, iar fondul locativ include circa 8 milioane de unităţi.  

Cu toate astea, locuinţele din România sunt mici şi proaste calitativ, dacă ne raportăm la condiţiile din restul ţărilor UE. Peste 50% din români trăiesc în condiţii improprii, locuiesc în spaţii supraaglomerate, specifice unei vieţi sărace.   

Românii, proprietari prin excelenţă Potrivit statisticilor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, în proporţie covârşitoare, de peste 90%, românii deţin casele în care locuiesc. Pe de altă parte, o proporţie infimă a populaţiei plăteşte rate la case, locuieşte cu chirie sau într-o locuinţă pe care nu o deţine, dar fără a plăti chirie.   

Sursa menţionată arată că 96,1% din români trăiesc în casele pe care le deţin, procent cu care România ocupă  primul loc în UE în topul statelor cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. Pe locul doi se află Croaţia, cu o pondere de 95% a proprietarilor, Lituania, cu circa 94%, Bulgaria, cu circa 93% şi Slovacia, cu circa 92%. Este vorba de persoane care deţin o casă fără a avea credit la bancă.  

La polul opus, ţările cei mai puţini proprietari de locuinţe sunt Olanda (7%), Suedia (8%) şi Danemarca (12%), potivit celor mai recente date ale Eurostat, valabile pentru anul 2014.  În toate ţările din UE, procentul populaţiei care deţine o proprietate sau locuieşte într-o casă cumpărată prin credit imobiliar depăşeşte 50%.   

Cele mai proaste condiţii de trai Când vine vorba de condiţiile în care locuiesc românii, acestea sunt la cel mai jos nivel, din întreaga Uniune Europeană.  Astfel, 52,3% din români trăiesc în condiţii de supraaglomerare. Ţara noastră este urmată de Ungaria, cu 44,6%, Polonia – 44,2%, Bulgaria – 43,3% şi Croaţia – 42,1%. La polul opus, ţările cu cei mai puţini cetăţeni care locuiesc în spaţii supraaglomerare sunt Belgia (2%), Cipru (2,2%) şi Irlanda (2,8%). Circa 17,1% din populaţia celor 28 de ţări membre UE trăieşte în astfel de condiţii.     

Dacă ne gândim la suprafeţele mici ale caselor româneşti, la apartamentele de câte două camere care ocupă 40 de metri pătraţi, înţelegem de ce ne aflăm pe primul loc în clasament.  Într-un clasament al spaţiului ce revine, în medie, unei locuinţe, România se afla pe ultimul loc în UE, cu 46,9 metri pătraţi, în anul 2012. Pe poziţii intermediare se regăseau Lituania şi Letonia, cu 68,1 metri pătraţi, respectiv 69,1 de metri pătraţi. De departe ţara cu cele mai spaţioase locuinţe este Cipru, cu o suprafaţă medie de 156,4 metri pătraţi. La nivelul UE, spaţiul mediu al unei locuinţe era de 102 metri pătraţi.  

Românii cu credite, supraîndatoraţi Românii care au încercat să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai cumpărând o locuinţă prin credit şi-au făcut de multe ori prost socotelile. În prezent, suntem ţara din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent de supraîndatoraţi, în rândul românilor cu credite pentru locuinţă, respectiv 31,1% din total. România este urmată de Grecia, unde procentul de supraîndatoraţi este de 29,2%. Elenii sunt urmaţi de slovaci, cu 26,2%, şi de unguri, cu 26%.   

Creştere cu 25% a construcţiilor de locuinţe

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în primul trimestru al anului, construcţiile de locuinţe au crescut cu 25,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 11.590 locuinţe. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, numărul locuinţelor terminate din fondurile private a crescut cu 2.633 locuinţe. Cea mai mare creştere de locuinţe nou construite, de la un an la altul, a fost raportată de regiunea Nord – Est (+1211 locuinţe), urmată de regiunea Nord – Vest (+496) şi de regiunea Sud – Est (+378). Scădere a numărului locuinţelor terminate s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov (-414 locuinţe).

2. Mai multe firme au donat bani pentru biserici decât pentru şcoli, din profitul pe 2015

În jur de 16% dintre firmele care au ales să direcţioneze 20% din impozitul pe profitul obţinut anul trecut au făcut-o în beneficiul cultelor religioase şi doar 14% au direcţionat banii spre şcoli, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC), scrie news.ro.

Cele mai multe dintre firmele chestionate, 35%, au donat către ONG-uri, pe locul al doilea, imediat înaintea bisericilor, fiind donaţiile către persoane fizice, cu o pondere de 24% din total. Valoarea medie a unei donaţii este de aproape 16.000 lei, echivalent cu circa 3.600 euro. Datele arată că valoarea medie a sponsorizării, de aproape 16.000 lei, este relativ mică, fiind determinată de cifra de afaceri şi profitul redus al firmelor respondent.

Cele mai susţinute ONG-uri sunt cele care activează în domeniul serviciilor sociale, pentru care au donat 47% dintre companii, fiind urmate de cele din sănătate (38%), educaţie şi cercetare (36%), sport (31%), cultură (28%) şi religie (17%). Pe ultimele locuri sunt ONG-urile din domeniul protecţiei animalelor (3%), din zona asociaţiilor profesionale (7%) şi protecţia mediului (10%). Studiul a fost realizat pe un eşantion de 526 de firme, cu peste 10 angajaţi, care pot beneficia de facilitatea fiscală de direcţionare a 20% din impozitul pe profit, în limita a 0,5% din cifra de afaceri, către organizaţii neguvernamentale (ONG). Studiul are la bază şi rapoartele financiare pe anul 2015 trimise la Ministerul Finanţelor.

3. Iohannis a promulgat legea cashback. Majoritatea buticarilor vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, lege pe care anterior şeful statului a retrimis-o Parlamentului pentru reexaminare.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 25 octombrie, în calitate de for decizional, reexaminarea la legea cashback, care obliga comercianţii să elibereze clienţilor, la cerere, numerar în valoare de cel mult 200 de lei, fiind eliminată această obligativitate şi clarificate alte aspecte ale proiectului. Şeful statului a trimis Parlamentului în iunie, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Legea lărgeşte sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianţi, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăşi o sumă fixă stabilită, în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate.

Legea introduce pentru comercianţii cu cifră de aafcerid e peste 10.000 de euro obligativitatea de a accepta plata cu cardul.

Parlamentul a acceptat solicitările preşedintelui şi a eliminat obligativitatea ca acei comercianţi care au o cifră de afaceri de peste 10.000 de euro pe an să elibereze cash, la cerere, clienţilor, textul fiind modificat astfel încât eliberarea să se facă la discreţia comerciantului.

Astfel, în actuala formă, comercianţii „oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar, potrivit prezentei legi”. Ei trebuie să afişeze în loc vizibil un semn aparte, precum şi costurile tranzacţiilor. În această categorie intră şi operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe şi amenzi, care vor fi obligate prin această lege să instaleze POS-uri. Proiectul a fost iniţiat de către deputatul UDMR Zsolt Molnar şi contrasemnat de alţi 31 de parlamentari PSD, PNL şi UDMR.

4. Românii executaţi silit de bănci pot locui cu chirie în locuinţe de la primării

Românii care au rămas fără case după ce au fost executaţi silit de bănci vor putea sta cu chirie în „locuinţe de sprijin”, oferite dintr-un fond locativ al primăriei. Prevederea apare într-o propunere legislativă  care completează Legea Locuinţei 114/1996, şi care a fost adoptată luni de Camera Deputaţilor, for decizional.

Astfel, potrivit proiectului, „locuinţele de sprijin se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale, care le‐au cumpărat prin licitaţie publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile prevederilor prezentului capitol.

De aceste locuinţe pot beneficia persoanele şi familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuinţe, în urma neachitării obligaţiilor derivate din contractele de credit ipotecar”. Locuinţele nu pot avea o suprafaţă mai mare de 100 de metri pătraţi şi nu pot fi subînchiriate.

„Beneficiarii locuinţelor de sprijin nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinaţia spaţiului închiriat”, scrie în propunerea legislativă.  Potrivit normei, contractele de chirie se pot încheia pe 5 ani, cu posibilitatea de prelungire.

Nivelul chiriei nu poate depăşi 10% din venitul net lunar al familiei, calculat pe ultimele12 luni. Proiectul prevede şi că, dacă timp de un an, numărul de cereri venite din partea executaţilor silit este mai mic decât cel al locuinţelor disponibile, locuinţele pot fi închiriare altor categorii.

5. Piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 26% în opt ani

Încasările companiilor de pe piaţa produselor de larg consum (FMCG) din România au crescut cu 26% în perioada 2008-2015, potrivit studiului „Analiza industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulaţie mare (FMCG)” realizat de compania internaţională de asigurări de credit Coface şi firma de consultanţă şi audit EY, în partenerial cu Academia de Studii Economice (ASE).

Pentru realizarea studiului, Coface a analizat 95.000 de companii pe parcursul anului 2014, iar dintre acestea circa 75.000 de firme au fost reanalizate în 2016, dintre care 1.850 activează în sectoarele reprezentative pentru FMCG. În 2008, cifra de afaceri totală a companiilor din FMCG era de 48,4 miliarde lei, în timp ce în 2015 veniturile firmelor analizate au crescut la 61,2 miliarde lei.

„Faptul că în perioada 2008-2015 veniturile înregistrate au crescut cu 26%, iar numărul companiilor scade cu 17% confirmă o creştere a nivelului de consolidare în piaţă prin concentrareaa veniturilor în rândul companiilor mari, în timp ce firmele mici nu pot face faţă concurenţei cu marile lanţuri de retail şi îşi întrerup activitatea”, se arată în studiu.

Astfel, companiile care înregistrează veniturile de peste 1 milion de euro în anul 2015 şi care îşi desfăşoară activitate în comerţ cu bunuri de larg consum reprezintă 20% dn totalul companiilor cu activitate, dar genereză peste 96% din veniturile consolidate. Studiul mai arată că, în sectorul FMCG, numărul de companii care nu au activitate a scăzut. Astfel, dacă în 2008 existau circa 2.443 de companii care nu aveau activitate, în 2015 numărul acestora a scăzut la 1.968.

„Această dinamică este înregistrată în condiţiile în care numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea a fost net superior celor nou înregistrate, sectoarele cu cel mai mare raport din acest punct de vedere fiind comerţul cu ridicata al băuturilor, al altor alimente (inclusiv peşte, crustacee, moluşte) şi comeţul nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun”, precizează studiul. În ciuda creşterii veniturilor cu 5% în 2015, evoluţia a fost inegală în rândul sectoarelor FMCG. Astfel, comerţul en gros cu zahăr, ciocolată şi produse zaharoase a înregistrat o scădere a veniturilor cu 20%, în timp ce comerţul nespecializat de produse alimentare şi băuturi a urcat cu 3%, iar comerţul cen gros cu carne şi produse din carne s-a majorat cu 5%.

Creşterile cele mai mari au fost raportate în comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor – 22% -, precum şi în comerţul cu cafea, ceai, cacao şi condimente (14%). În acelaşi timp, numărul companiilor cu o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 5 milioane de euro a scăzut de la 1.040 în 2008 la 818 firme în 2015.

Coface a analizat în ultimul an 25% dintre companiile care activează în sectorul FMCG, ponderea acestora în veniturile sectorului fiind de 78%. Doar una din patru companii are risc scăzut de insolvenţă în următoarele 12 luni, potrivit companiei franceze.

Agerpres.ro

6. Costin Borc: Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească plecând de la experiența oamenilor de afaceri

Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească plecând de la experiența oamenilor de afaceri, a declarat, miercuri, viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, la Forumul de afaceri multisectorial România – Republica Islamică Iran.

“Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească. Istoric, România are o relație economică cu Iranul. Perioada de sancțiuni a întrerupt această relație. Pe experiența oamenilor de afaceri trebuie construită o relație nouă. România are un potențial deosebit de investiție și de dezvoltare. Suntem țara cu cea mai mare creștere economică astăzi. Suntem o țară în care avem industrii de foarte bună calitate și avem încă industrii care merg foarte bine. În industria de petrol și gaze avem o experiență foarte bună, la fel și în cea aeronautică”, a spus ministrul Economiei.

Costin Borc a precizat că România are posibilități de dezvoltare, în parteneriat cu Iranul, a unor proiecte importante în domeniul petrolier, precum și în alte multe alte domenii, industria aeronautică având un potențial de creștere asemănător celei auto.

“Ceea ce fac statul român și statul iranian este să ofere oamenilor de afaceri cadrul, garanții că se pot face parteneriate în bune condiții. Succesul este al dumneavoastră. Sper să putem pune la punct un sistem de garanții bancare, să oferim un sprijin prin Camera de Comerț, proiecte de ajutor de stat pentru diverse investiții. Dar inițiativa este a dumneavoastră. Ideile sunt ale dumneavoastră. Succesul dumneavoastră va fi succesul economiei românești și al economiei iraniene”, a spus Costin Borc.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, miercuri, Forumul de afaceri multisectorial România — Republica Islamică Iran, obiectivul evenimentului fiind facilitarea pătrunderii companiilor românești pe piața iraniană, o piață extra-comunitară importantă pentru România, și, totodată, intensificarea comerțului de mărfuri și servicii.

“Este rândul camerelor de comerț din cele două țări să contribuie la dezvoltarea schimburilor comerciale. Anul trecut a avut loc o misiune de afaceri a CCIR la Teheran, condusă de președintele Mihai Daraban. Înainte de acutizarea sancțiunilor am avut o cooperare bună cu România și peste 670 de companii iraniene sunt înregistrate în România. Din fericire, în anul 2016, am constatat o creștere cu 60% a schimburilor comerciale dintre Iran și România comparativ cu 2015. Proiecte comune în domeniul energetic, precum și transferul de tehnologie, pot fi domenii de cooperare între noi. De asemenea, sectorul petrolului și petrochimiei are un potențial bun pentru colaborarea companiilor din țările noastre”, a spus Gholam-Hossein Shafei, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Mine și Agricultură a Iranului.

Acesta a adăugat că domeniile agriculturii și pisciculturii sunt dezvoltate în România, fiind posibilă o cooperare și în domeniul agro-alimentar. Construcțiile, producția de piese auto, cea de bunuri, producția locomotivelor, sunt de asemenea domenii de cooperare între România și Iran.

Ca urmare a aplicării regimului de sancțiuni internaționale asupra Iranului, extins și implementat la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul 961/2010, cooperarea româno-iraniană a stagnat iar tranzacțiile comerciale au fost afectate suplimentar, chiar și la produsele neincluse în regimul de sancțiuni, de restricțiile în planul operațiunilor bancare.

Schimburile comerciale dintre cele două state, la nivelul lunii octombrie 2015, se ridicau, conform datelor CCIR, la 166,6 milioane de euro. Exporturile României erau în valoare de 157,88 milioane de euro, iar importurile atingeau 8,72 milioane de euro.

Conform informațiilor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, la data de 31 decembrie 2015, Iranul nu se regăsea în topul celor 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. La 25 februarie 2016, conform SNIA, în România se regăsesc 164 de companii active cu cifra de afaceri mai mare de 1.000 de lei, care au un capital social iranian de două milioane euro.

Forumul a avut loc în contextul vizitei la București a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran, Mohammad Javad Zarif.

7. BCE face un apel la calm după alegerea lui Donald Trump

Belgianul Peter Praet, membru în comitetul director al Băncii Centrale Europene, a făcut miercuri un apel la calm, după ce victoria surprinzătoare a candidatului republican Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA a provocat îngrijorări pe piețele financiare mondiale, transmite Reuters.

“Cred că trebuie să fim calmi, cu siguranță mai calmi decât piețele”, a declarat Peter Praet cu ocazia unei conferințe organizate la Bruxelles de Banca Națională a Belgiei.

Miercuri, principalele piețe financiare mondiale au deschis ședința în scădere, dar ulterior și-au redus pierderile, după anunțarea victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA.

Peter Praet a subliniat că deocamdată este prea devreme ca BCE să reacționeze la astfel de evenimente. “Ceea ce facem în mod normal este să vedem dincolo de volatilitatea din primele zile, astfel că trebuie să avem puțin răbdare și să vedem cum evoluează lucrurile. În consecință, orice comunicare cu privire la politica monetară nu se va schimba”, a precizat Peter Praet, adăugând că BCE urmărește cu atenție situația.

Potrivit agențiilor de presă, Donald Trump și-a asigurat cele 270 de voturi în Colegiul Electoral necesare pentru a câștiga președinția, învingând-o pe democrata Hillary Clinton, care era considerată favorită înaintea votului de marți.

8. România, pe locul 50 în topul celor mai prospere țări din lume (studiu)

România se află pe locul 50 în clasamentul ”The Legatum Prosperity Index 2016”, un top anual, de mare amploare, realizat de Legatum Institute din Londra. În acest an, în tabel sunt incluse 149 cele mai prospere țări din lume, iar Norvegia a fost detronată de pe prima poziție, după ce a condus timp de șapte ani consecutiv, informează Business Insider.

Clasamentul nu ia în calcul numai banii deținuți de o națiune ca singur factor reprezentantiv de prosperitate, ci mai mult decât atât. Pentru alcătuirea topului anual, organizația compară 104 variabile ce includ indicatori clasici precum venit pe cap de locuitor și numărul de persoane angajate cu normă întreagă, dar și alte date relevante precum numărul de servere securizate de internet pe care le are un stat sau cât de odihniți se simt locuitorii în viața de zi cu zi. Variabilele sunt apoi împărțite în nouă subindici: calitatea economică, mediul de afaceri, guvernarea, educația, sănătatea, siguranța și securitatea, libertatea personală, capitalul social și mediul natural.

Iată rezultatele:

  1. Noua Zeelandă — Oficial, Noua Zeelandă a devenit cea mai prosperă țară de pe Pământ, potrivit Legatum Institute. Aceasta s-a plasat pe primul loc atât în ceea ce privește capitalul social, cât și calitatea economică și pe locul al doilea la mediul de afaceri și la guvernare.
  2. Norvegia — După ce a condus în acest clasament timp de șapte ani consecutivi, Norvegia și-a pierdut în acest an coroana, cea mai bună poziție a sa fiind al treilea loc la subindicele legat de guvernare.
  3. Finlanda — Stat prosper din nordul Europei, Finlanda are cea mai bună guvernare din lume, potrivit clasamentului Legatum Institute.
  4. Elveția — Elveția este situată frecvent în topul unor clasamente precum cel al prosperității, mulțumită educației sale fantastice (primul loc) și a unui sistem de sănătate foarte bun (locul trei la acest subindice).
  5. Canada — Vecina din nord a Americii, Canada este mult mai prosperă decât aceasta, potrivit acestui clasament, fiind clasată pe locul al treilea la capitalul social și la mediul de afaceri. De asemenea, se află pe locul al doilea în ceea ce privește libertatea personală.
  6. Australia — Faimoasă pentru stilul de viață relaxat și pentru vremea bună, nu este nici o mirare că Australia se află pe locul doi în ceea ce privește subindicele capitalului social urcând cu o poziție în top față de 2015.
  7. Olanda — Olanda se clasează pe locul secund atât în ceea ce privește educația cât și calitatea economică. De asemenea ocupă locul al cincilea la alți doi subindici.
  8. Suedia — Imediat deasupra vecinei sale, Danemarca, Suedia e plasată pe locul al treilea în ceea ce privește calitatea economică și pe locul al cincilea la guvernare. Totuși, per total, a căzut pe locul al optulea de pe al cincilea ocupat în 2015.
  9. Danemarca — Scandinavia este faimoasă pentru standardele sale ridicate de viață, însă Danemarca este cel mai puțin prosperă dintre statele din această regiune. Scorul său cel mai mare a fost locul cinci la securitate și siguranță.
  10. Marea Britanie — În ciuda Brexit-ului, Marea Britanie a urcat în Topul Prosperității din acest an pe locul 10 de pe locul 15 ocupat în 2015. Cea mai bună poziție deținută în subindici a fost locul al cincilea la mediul de afaceri.

Locurile următoare sunt: 11 — Germania (cea mai bună clasare, locul cinci la mediul de afaceri); 12 — Luxemburg (excelează în top la libertatea personală și sănătate); 13 — Irlanda (locul cinci la libertatea personală); 14 — Islanda (situată pe locul cinci la trei subindici — siguranță și securitate, libertatea indivizilor și capital social); 15 — Austria (a avut cel mai bun scor la siguranță și securitate); 16 — Belgia (în top zece la libertatea personală și la educație); 17 — Statele Unite (a scăzut de pe locul 11 ocupat anul trecut, dar se află pe locul întâi la mediul de afaceri); 18 — Franța (s-a clasat cel mai bine la mediul natural, pe locul al patrulea); 19 — Singapore (se situează pe locul al doilea la sănătate și pe locul întâi la securitate și siguranță); 20 — Slovenia (pe primul loc la mediul natural).

Următoarele cinci în acest top sunt: Spania, Japonia, Hong Kong, Malta și Portugalia.

România ocupă locul 50 în clasamentul ”The Legatum Prosperity Index 2016”, potrivit site-ului oficial al Legatum Institute, cu cele mai bune scoruri la capital social (97), sănătate (85), calitate economică (65), guvernare (64) și mediu natural (61). În 2015, țara noastră a ocupat aceeași poziție, iar în 2014 s-a situat pe locul 51, o creștere notabilă de la locul 59 din 2013,

Print Friendly, PDF & Email