Pozitie ACPR ref. la cresterea salariului minim

 

acpr

POZIȚIA MEMBRILOR ACPR PRIVIND CREȘTEREA SALARIULUI MINIM

Referitor la creșterea salariului minim, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R),
Confederația Patronală ”CONCORDIA”,
Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.) și Patronatul Naţional Român (P.N.R.), confederații patronale reprezentative la nivel național, membre ale Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) își exprimă următoarea poziție comună:

Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor  salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în  considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.
Analizele din cuprinsul studiului realizat de INCSMPS nu susțin  scenariul creșterii salariului minim în 2017, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei în ansambu.
Conform dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea 69/2010 a  responsabilităţii fiscal-bugetare, creşterile salariale nu mai pot fi decise, fiind mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului şi perioadă de asiduă campanie electorală.

Poziția membrilor ACPR are în vedere următoarele considerente:

  1. Menținerea problemelor privind stabilirea salariului minim subliniate în Raportul de țară (“Recomandarea de  RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul naţional de reformă al României pentru 2016 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2016”): “lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine”, “nu există în continuare orientări clare sau criterii care să ia în considerare impactul acestuia supra creării de locuri de muncă, a condiţiilor sociale şi a competitivităţii”, în contextul unei “competitivitati care nu se bazează pe costuri” si „bariere  structurale care împiedică tranziţia către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată, ceea ce limitează capacitatea României de a promova o creştere durabilă”.
  2. În Raportul de țară se menționează și că “dialogul social rămâne deficitar”: pentru creșterea salariului minim nu sunt finalizate dezbaterile de la nivelul Ministrerului Muncii, Familiei,
    Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, partenerii sociali nefiind consultați cu privire la ultima formă a conținutului studiului INCSMPS “referitor la nivelul salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia, identificarea și evaluarea aspectelor care îl influențează, stabilirea acelor aspecte cu impact semnificativ (negativ/pozitiv) asupra mediului socio-economic, stabilirea măsurilor de control a acestora și a măsurilor de ajustare a efectelor negative”, studiu care necesită încă numeroase îmbunătățiri, astfel cum s-a evidențiat de confederațiile patronale în cadrul ședinței din data de 16.11.2016.
  3. Studiul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii și Protecţiei Sociale evidențiază numeroase efecte negative în cazul creșterii salariului minim, asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei:
    • „Analiza detaliată a firmelor din România care au un fond de salarii brut anual per angajat în jurul valorii salariului minim brut pe economie, denumite de noi firme vulnerabile, a demonstrat o concentrare puternică a acestora în categoria microfirmelor (sub 10 salariaţi), cu ponderi între 93,9% şi 96,8%”.
    • „În anul 2015, în micro-firmele vulnerabile lucrau 285.121 persoane (60,8% din totalul salariaţilor firmelor vulnerabile), în creştere faţă de 187.694 persoane în anul 2008”.
    • „Ponderea firmelor vulnerabile în totalul firmelor active selectate este cea mai mare în Macroregiunea 4 (41,9%)”
    • „cea mai mare pondere a firmelor cu pierdere brută este inregistrată de firmele micro (37.2%). Comparând profitul brut cu pierderea brută, remarcăm firmele micro in care pierderea brută depăseste profitul brut”.
    • “În firmele micro lucrează 20,1% din salariați”,”în firmele mici lucreaza 22.9% dintresalariati”, „în firmele mijlocii lucreaza 21.39% dintre salariati”.
    • „Practic, creșterea salariului minim a determinat, în general, scăderea numărului de salariați, în special pentru companiile vulnerabile”.
    • „În general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014”. „Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014, 141.984 salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma inactivării companiilor respective”.
    • „Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim: în general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014”.
    • „Economiştii americani Neumark şi Wascher au arătat ȋn 1992 că o creştere de 10% a salariului minim generează, cu o anumită întârziere, o reducere de 1% – 2% a ocupării forţei de muncă tinere”
    • „există efecte puternice ale salariului minim asupra ocupării şi şomajului”.
    • „creşterea salariilor angajaţilor de la baza distribuţiei la nivel de firmă antrenează de multe ori creșteri salariale pe toate nivelurile, deşi în proporţii diferite”. „În aceste condiţii, presiunea asupra firmelor este foarte mare, costurile cu forţa de muncă fiind semnificativ mai mari. Printre efectele reale ale creşterii salariului minim se numără într-adevăr creşterea câştigurilor salariale ale populaţiei, însă de multe ori cu preţul disponibilizării acelor angajaţi pe care firmele nu îşi mai pot permite să îi plătească. Mai mult, creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor / serviciilor”.
    • „ o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate”, ceea ce „conduce la scăderea veniturilor fiscale (impozitul pe venit și TVA) și subminarea finanțării sistemelor de asigurări sociale”.
    • „creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii”.
    • „La nivel macroeconomic, creşterea salariului minim ar putea determina firmele mai puţin productive să iasă de pe piaţă”.
    • „în primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. Rezultatele modelului econometric indică faptul că impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ: o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. De asemenea, pe baza modelului estimat se observă că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade”.
    • „o scădere a ocupării, acest rezultat poate fi un semnal de alarmă cum că firmele sunt puse ȋndificultate de aceste creşteri ale costurilor şi fac faţă cu greu situaţiei: ȋşi diminuează numărul de angajaţi, iar veniturile sunt mai mici, cu importante consecinţe negative – reducerea activităţii, periclitarea poziţiei pe piaţă. Din păcate, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea
      preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate”.
    • „salariul minim influențează negativ ocuparea”.
    • ACPR susține necesitatea funcționării unei structuri tripartite (autoritățile publice: Ministrerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economei, alte autoritați interesate, confederațiile patronale și sindicale reprezentative), finanțată din fonduri europene, care sa realizeze prognoze, analize si scenarii privind evolutia salariului minim, a diverselor tendințe și evoluții ale economiei și pieței muncii, care să stea la baza deciziilor de modificare a salariului minim, de aprobare a investitiilor publice în diverse zone, de alocare de resurse din fonduri europene sau naționale, privind învătământul dual și in general, pentru orice politică publică privind forța de muncă, studiul unui prestator de servicii sau unei singure părți nefiind suficient în acest domeniu.
  4.  Având în vedere că în cuprinsul studiului INCSMPS se menționează că în cazul creșterii salariului minim „firmele mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara”, fiind considerate “firme vulnerabile”, conform dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, este strict necesară realizarea Testului IMM, a unei analize de impact a efectelor creșterii salariului minim asupra IMM-urilor și emiterea unui aviz de către Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, înainte de adoptarea unei hotărâri de creștere a salariului minim, proceduri care nu au fost realizate înainte de ședința CNTDS.
  5. După realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentări a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitatea muncii, la nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din România și consultarea partenerilor sociali se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țară.
  6. Salariul de bază minim brut pe țară a crescut în acest an cu 19%, începând cu data de 1 mai 2016, potrivit Hotârârii Guvernului nr. 1.017/2015, neîmplinindu-se încă un an de la această creștere importantă, care nu a fost corelată cu productivitatea muncii, astfel cum se recunoaște și în studiul INCSMPS: „în primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010”. Nu trebuie repetat acest mod de creștere a salariului minim. Până pe data de 1 mai 2017 este suficient timp pentru analize și negocieri pentru salariul minim.

Confederațiile patronale nu susțin o comunicare publică pe tema salariului minim, ca luptă electorală, de care se delimintează ferm, considerând-o total inadecvată și inoportună în aceste zile de final de mandat, în care ar trebui prezent bilanțul mecanismelor create de actualul Guvern și a rezultatelor înregistrate pentru piața muncii,  pentru întreprinderi și economie. Creşterile salariale nu trebuie decise în perioadele electorale și pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, „pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii”, astfel cum este evidențiat și în studiul INCSMPS, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia.

Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.)
Președinte, George Constantin Păunescu

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din
România (C.N.I.P.M.M.R.)
Președinte, Florin Jianu

Confederația Patronală ”CONCORDIA”
Președinte, Ioan Dan Gheorghiu

Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.)
Președinte, Costel Olteanu

Patronatul Naţional Român (P.N.R.)
Președinte, Florian Costache

cropped-Logo-ok-WP-1.png

REVISTA PRESEI din 21.11.2016

Logo Email

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR.

Romania-actualitati.ro.
  1. Mediul de afaceri din România “trebuie ajutat de stat”.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Loteria Fiscală: bonurile de 168 de lei emise în 21 octombrie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul
Agerpres.ro.
  1. Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%, iar cel al salariaților cu 2,4%, anul trecut
  2. Petrescu (ESOP): Estimez o stabilitate a prețurilor locuințelor în următorii doi – trei ani
Wall-street.ro. 5
  1. Afacerile Toneli urca la 27 mil. euro. Consumul de oua per capita este mai mare in Romania decat media europeana.
  2. Romania este campioana in regiune pentru al treilea an consecutiv la modificari legislative – studio.

 7. Antreprenor in HoReCa: “Cu cat interactiunea cu clientul este mai mica, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o experienta placuta” .

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Romania-actualitati.ro

1. Mediul de afaceri din România “trebuie ajutat de stat”

 

Firmele mici si mijlocii private din Romania, premiate in cadrul celei de-a 24-a editii a Topului National al Firmelor Private din Romania, au realizat o cifra de afaceri de 10 miliarde de lei, in timp ce profitul brut inregistrat depaseste un miliard de lei.

Cu toate acestea 9 din 10 intreprinderile mici si mijlocii nu intentioneaza sa aplice pentru fondurile europene.

Reprezentantii IMM-urilor considera ca mediul de afaceri din Romania trebuie ajutat de stat, prin masuri ce vizeaza debirocratizarea, stimularea fortei de munca si a finantarii.

Daniel Negut a discutat despre acest subiect pentru Apel Matinal cu președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu.

Link-ul articolului pentru a audia interviul:

http://www.romania-actualitati.ro/mediul_de_afaceri_din_romania_trebuie_ajutat_de_stat-96490

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

2. Loteria Fiscală: bonurile de 168 de lei emise în 21 octombrie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul

 La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din 20 noiembrie au ieşit din urne numerele 21 reprezentând ziua (21 octombrie) şi 168 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 168 şi 168,99 lei.

Duminică, 20 noiembrie, a avut loc o nouă extragere a bonurilor fiscale emise în perioada 1-31 octombrie, în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 168 şi 168,99 lei emise în data de 21 octombrie 2016.  

Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de 1.000.000 de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.  

Mai exact, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.   Rezultatele extragerii sunt postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi al Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.  

Cum se revendică premiul  

Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând de astăzi (prima zi după efectuarea extragerii) timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.  

Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro.  

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine).  

Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.  

Dacă ies peste 100 de câştigători?  

În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.  

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.  

În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii.  

Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

Agerpres.ro

3. Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%, iar cel al salariaților cu 2,4%, anul trecut

Numărul total de întreprinderi a crescut cu 1% anul trecut comparativ cu 2014, la 488.210, iar numărul de salariați a avansat cu 2,4%, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

“Comparativ cu anul 2014, numărul total de întreprinderi a crescut cu 1,0%. La sfârșitul anului 2015, sectorul industrie însuma 54020 întreprinderi, respectiv 11,1% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcții, comerț și servicii). Cea mai mare pondere a fost deținută de întreprinderile active din cadrul sectorului ‘Servicii’, respectiv 43,8% (213.890 firme)”, se arată în document.

Conform INS, numărul mediu de salariați a crescut cu 2,4%, la peste 3,926 milioane.

“În anul 2015 numărul mediu de salariați a crescut cu 2,4% față de anul 2014. Întreprinderile din industrie au deținut cea mai mare pondere în ceea ce privește numărul mediu de salariați (35,5%), urmate de cele din servicii (33,9%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 25,8 salariați, în timp ce în comerț a fost de circa 4,9 salariați. Structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 39,2%, construcții 18,6%, comerț 10,5%, iar servicii 31,7%”, menționează sursa citată.

4. Petrescu (ESOP): Estimez o stabilitate a prețurilor locuințelor în următorii doi – trei ani

Prețurile locuințelor au rămas stabile în ultimul an, iar trendul de stabilitate ar putea fi păstrat și în următorii doi sau trei ani, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting / CORFAC International, prezent la Salonul Imobiliar București (SIB).

“Prețurile au rămas stabile anul acesta. Nu au existat fluctuații mari, nici creșteri mari și nici scăderi mari. S-au menținut pe segmentul de mass market undeva la 1.000 de euro pe metrul pătrat util, cu mici diferențe, de 5% în plus sau în minus. În următorii doi trei ani văd o stabilitate a prețurilor”, a spus Alexandru Petrescu.

Acesta a explicat că stabilitatea prețurilor se manifestă atât pentru locuințele noi cât și pentru cele vechi și că acestea din urmă nu au resimțit o presiune dinspre cele noi. Concurența ar putea fi resimțită dacă Ministerul de Finanțe ar modifica programul Prima Casă și ar avantaja locuințele noi.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a declarat joi că dobânzile la creditele Prima Casă ar putea fi diferențiate, de anul viitor, în funcție de vechimea locuinței, în sensul reducerii de către bănci a marjei aplicate creditelor pentru locuințele mai noi de cinci ani.

Alexandru Petrescu susține că un impuls dat construcției de locuințe ar fi benefic pentru economie, iar concurența între dezvoltatori ar ține prețurile stabile.

Salonul Imobiliar București (SIB), ultimul târg imobiliar al anului, va aduna, la Palatul Parlamentului, oferta rezidențială a celor mai mari 40 de ansambluri din Capitală și din principalele orașe ale țării.

La SIB vor fi oferite spre vânzare 12.000 de apartamente și vile noi, dar și 3.500 de oferte din piața veche, apartamente în blocuri construite înainte de anul 2000.

Salonul propune bucureștenilor oferte pentru toate bugetele, în toate zonele de interes.

Organizatorii Salonului Imobiliar București spun că în cadrul târgului sunt expozanți cu proiecte noi din toate cele trei segmente ale pieței: mediu, cu oferte până în 70.000 euro (garsoniere și apartamente cu două și trei camere în zonele de est, sud, sud-vest și vest), mediu-plus, cu oferte ce se încadrează între 70.000 — 200.000 euro (studiouri, apartamente cu două și trei camere și case în zone semi-centrale, centrale și în zona de nord), precum și segmentul de lux, cu apartamente și vile în zonele ultra-centrale și de nord, ce depășesc bugetul de 200.000 euro.

Wall-street.ro

5. Afacerile Toneli urca la 27 mil. euro. Consumul de oua per capita este mai mare in Romania decat media europeana

Toneli Holding, unul dintre cei mai mari producatori de oua din Romania, va atinge anul acesta afaceri de 120 mil. lei (circa 27 mil. euro), estimand o productie totala de 250 milioane de oua, a declarat pentru wall-street.ro Tony Khoury, CEO-ul companiei.

In afacerile grupului exporturile detin o pondere de 14%, in timp ce vanzarile in comertul modern reprezinta 80% din business, iar comertul traditional 6%. Cele mai importante piete pentru export sunt Bulgaria, Suedia si Italia.

Una dintre tendinte observate anul acesta in piata de profil este orientarea, din ce in ce mai mare, a consumatorilor romani spre oua ambalate in cantitati mai mici.

„Spre deosebire de cofraje de 30 de oua de exemplu, caserolele de 10, 6 sau chiar 4 oua permit o alimentatie bazata pe produse foarte proaspete. Conform datelor furnizate de Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), la nivelul anului 2015 avem un consum mediu de 250 de oua/capita la nivel intern si la nivel european o medie de 230 de oua/capita”, afirma Tony Khoury.

Un impact deosebit l-a avut si legea 321, care a intrat in vigoare in luna iulie a acestui an, mai spune Khoury.

„Intrarea in vigoare in iulie a unui nou set de reguli ce impune modificarea contractelor in derulare la acel moment a fost de natura a genera noi negocieri referitoare la termene de plata pentru podusele alimentare proaspete, la preturi nete, fiind interzise de lege facturarea de taxe si servicii. Modificarea cadrului legislativ a fost necesara avand in vedere relatia dezechilibrata intre producatori si marile magazine, chiar si asa, facand o comparatie cu situatia din alte state europene nu putem sa nu constatam ca inca mai sunt multe de facut”, crede CEO-ul Toneli.

Potrivit acestuia, in conditiile in care Romania are o productie de oua de 105,2% fata de nevoia de consum interna, cantitate la care se adauga importurile, piata de profil este „extrem de provocatoare”.

6. Romania este campioana in regiune pentru al treilea an consecutiv la modificari legislative – studio

Romania se afla pentru al treilea an consecutiv pe primul loc in topul regional al modificarilor legislative, cu peste un sfert (299 legi) din totalul de 1.098 legi adoptate intre 1 august 2015 – 1 august 2016 in sase tari din Europa Centrala si de Est. Cresterea este insa destul de redusa in Romania, de la 290 de legi adoptate in anul precedent. Jumatate din aceste legi au afectat mediul de business, cel mai puternic in sectoarele financiar si servicii, in timp ce IT&C, industria si sectorul energetic au scapat cel mai ieftin.

In regiune, clasamentul ramane neschimbat fata de anul anterior, cu Polonia (227 de legi) pe locul al doilea, urmata de Ungaria (186 de legi), arata raportul Grayling AcTrend 2016. Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetarii arata o crestere moderata, de doar 5,5% a numarului de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1.098 de modificari legislative adoptate in decursul celor 12 luni, fata de 1.041 in perioada 1 august 2014 – 1 august 2015.

Aproape jumatate (483) dintre cele 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, in timp ce mai mult de o treime afecteaza mediul de afaceri in general (37%). Dintre modificarile legislative specifice anumitor sectoare, cel mai mare numar de legi adoptate vizeaza sectorul financiar (17%), pe cel al serviciilor (12%) si agricultura (11%). Sectoarele mai putin afectate au fost IT&C, industria si sectorul energetic.

Trei sferturi dintre modificarile legislative legate de mediul de afaceri (75%) au fost initiate de Guvern, in timp ce numai un sfert (24%) au fost initiate de parlamentari. Anul acesta, cei mai productivi parlamentari au fost cei din Polonia (43%), Romania (27%), Bulgaria (25%) si Ungaria (22%). Numarul proiectelor legislative ale parlamentarilor romani a crescut pentru al doilea an consecutiv. Ca si in Polonia, motivul principal al cresterii a fost apropiata incheiere a mandatului actualului Parlament.

De asemenea, in Romania, potrivit noii legi electorale, numarul parlamentarilor va fi mai redus in urmatorul legislativ, ceea ce i-a determinat pe alesii actuali sa isi intensifice activitatea legislativa pentru a-si asigura locuri eligibile pe lista electorala a partidelor pentru care candideaza.

Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 18,8% au fost adoptate prin procedura extraordinara. Ca si in anul 2015, aceasta a fost cea mai comuna procedura, mai ales in Romania, unde peste jumatate (52%) dintre initiativele legislative au fost adoptate de Guvern prin intermediul ordonantelor de urgenta. O situatie complet diferita s-a inregistrat in Slovacia si in Cehia, unde anul acesta toate legile au fost adoptate prin procedura standard.

Aproape jumatate dintre legile adoptate au atras o atentie semnificativa din partea mass media, reflectarea acestora in presa fiind cu 15% mai mare fata de anul trecut. Cele mai mari cresteri au fost inregistrate in Slovacia (39%) si Romania (20%). In Romania, ultimul an de mandat al actualului legislativ a adus modificari legislative importante, cu impact semnificativ pentru societate si mediul de afaceri.

“Parlamentele din cele sase tari din Europa Centrala si de Est analizate continua sa fie foarte active pe partea legislativa. Pe parcursul celor trei ani de cand realizam raportul, parlamentarii din Romania, Polonia si Ungaria au fost cei mai activi: 68% dintre legile care au primit votul Parlamentului in aceasta regiune au fost adoptate in cele trei tari. Pentru viitor, ne asteptam la fluctuatii in procesul legislativ mai ales in Romania si in Cehia, unde vor avea loc alegeri in perioada urmatoare”, a declarat Gergely Abraham, director al grupului “Public Affairs Practice ECE” in cadrul Grayling.

Raportul AcTrend a analizat legile adoptate intre 1 august 2015 – 1 august 2016 in sase tari din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Polonia, Cehia, Romania, Slovacia si Ungaria.

7. Antreprenor in HoReCa: “Cu cat interactiunea cu clientul este mai mica, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o experienta placuta”

George Alexe, antreprenor constantean, care recent a inaugurat cel de-al 8-lea business, CafeGo, considera ca intr-un business interactiunea cu clientul trebuie sa fie cat mai scurta. In acest fel, cu cat contactul este de durata mai redusa, cu atat sansele ca experienta pe care o are clientul sa fie placuta sunt mai mari.

George Alexe a intrat in antreprenoriat in urma cu mai bine de 13 ani, la putin peste 20 de ani, cand si-a deschis un business mic in domeniul tranzactiilor cu autoturisme. Intre timp, el a derulat mai multe afaceri in domeniile auto, HoReCa si imobiliare, precum si in consulanta.

“In 2003 economia era alta. Am facut o firma de intermedieri auto, ca o bursa auto, impreuna cu fosti colegi de scoala. Am investit cateva mii de dolari, bani pe care ii aveam dintr-un job in imobiliare. Insa nu a tinut mai mult de trei luni, din cauza ca oamenii nu prea veneau la munca”, isi aminteste Alexe.

Au urmat apoi mai multe afaceri in domeniul auto, printre care o firma de transport de persoane si una de inchirieri de masini, iar, in prezent, antreprenorul George Alexe conduce un restaurant, o agentie imobiliare, o firma de consultanta dedicata antreprenorilor si coffee shop-ul CafeGo.

Povestea CafeGo

Din experienta deschiderii unui restaurant, Alexe a invatat ca oamenii sunt adesea nemultumiti de interactiunea cu personalul si si-a dorit sa puna pe piata un concept in care clientul intra in contact cat mai putin cu angajatii unitatii.

“Am avut anterior o experienta cu restaurantul si mi-am dat seama ca vreau un business cat mai simplu, in care interactiunea cu clientul sa fie cat mai scurta, astfel incat sansele ca el sa aiba o experienta placuta sa fie mai mari. Cu cat este mai lunga, pana ma asez la masa, ma remarca ospatarul, pana imi ia comanda, sansele sa nu-mi placa ceva sunt mai mari. La restaurant, unde, desi mancarea este buna, am avut feedback-uri negative pe partea de servire si mi-am dat seama ca acesta este un domeniu pe care eu nu il pot controla. Astfel, daca pe un barista il poti invata meserie, ducandu-l la o scoala, ospatari cu scoala nu mai exista in Romania”, a aratat George Alexe.

Ospataria nu este o meserie respectata, oricine nu are un job se face ospatar si atunci ospatarii nu livreaza servicii de calitate pentru ca nu au pregatire in domeniu

Asa a luat nastere businessul cu numarul opt, coffee shop-ul CafeGo, un loc de unde clientii grabiti pot cumpara cafea si snack-uri, in care antreprenorul a investit 30.000 de euro.

Coffee shop-ul are o suprafata de 30 de metri patrati si a necesitat o investitie de 1000 euro/mp, bani alocati pentru inregistrarea marcii, identitatea vizuala, renovarea si amenajarea spatiului conform conceptului, costul echipamentelor, al mobilierului si al ambalajelor.

Unitatea are patru angajati, dintre care doi barista, acestia din urma fiindplatiti cu 1.600 de lei pe luna.

George Alexe isi propune sa mai deschida alte doua unitati in Constanta, insa nu exclude extinderea si in alte judete.

Sunt fondate temerile antreprenorilor?

De-a lungul celor peste 13 ani de antreprenoriat, precum si prin intermediul firmei de consultanta, George Alexe a interactionat cu un numar important de oameni de afaceri aflati la inceput si afirma ca principala temere a acestora este legata de birocratie.

“Cred ca birocratia este prima provocare, insa nu pentru ca nu s-ar putea pune la punct cu hartiile, ci pentru ca exista o frica de hartii si multi spun «m-as apuca, dar imi trebuie atatea hartii». Nu cred insa ca este o teama fondata. Cei care vor sa se apuce au, mai degraba, o frica de necunoscut, in sensul ca nu stiu cu ce sa se puna la punct, pentru ca din ce in ce mai multa lume isi doreste sa functioneze in legalitate. Dar legislatia ar trebui structurata pe domenii de activitate, pentru a putea cat mai usor inteleasa”, a explicat antreprenorul.

In cazul birocratiei, daca ai rabdare si consultanti care sa te ajute, poti sa treci cu bine peste aceasta provocare

Ce aduce succesul intr-un business

Pe langa o idee inovatoare si un business bine pus la punct, un antreprenor trebuie sa dea dovada de seriozitate in tot ce face.

“Cheia succesului cred ca este seriozitatea. Cred ca exista loc in piata in orice domeniu, pentru oricine, atat timp cat face lucrurile cum trebuie si isi respecta clientii”, a subliniat George Alexe.

Totodata, potrivit acestuia, “sa faci un business in care sa ii oferi clientului o experienta placuta, fie ca este vorba despre serivicii sau produs” este o strategie de succes in afaceri.

REVISTA PRESEI din 15.11.2016

Logo Email

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul precedent
  2. Investiţiile străine au crescut cu 11,2% în primele nouă luni, la 3,14 miliarde de euro.
  3. Cel mai tânăr milionar din România are 22 de ani şi 22 de milioane de euro.
  4. Industria românească a crescut în septembrie cu 3,3%. Sectorul minier rămâne în declin.
Wall-street.ro.
  1. Un proiect nascut din nevoia de informare si interactiune: Povestea Happy Moms.
  2. Povestea Mierariei, o afacere construita ca alternativa la mierea procesata din comert
  3. Florin Cojocariu, CAP Gurbanesti: Banii multi bagati in marea agricultura distrug satul si il corup la fel ca ajutoarele sociale.

 8. Adevarata problema a agriculturii romanesti: Decat sa munceasca, taranii prefera sa ‘bea’ ajutoarele sociale 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul precedent

Economia românească a crescut în trimestrul al treilea din acest an cu 4,4%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015 şi cu 0,6% faţă de trimestrul anterior, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.  

În date ajustate sezonier, PIB a urcat cu 4,6% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 5,8% în trimestrul al doilea şi de 4,1% în primul trimestru al anului. În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al treilea, de 0,6%, este cea mai slabă din trimestrul al doilea 2015, arată seriile publicate de INS.  

Analiştii se aşteaptau la o încetinire a creşterii economice în trimestrul al treilea, după rezultatele peste estimări din trimestrul al doilea. INS  nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii decembrie.   

Pentru întregul an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un avans economic de 5%, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP), un organism guvernamental, mizează pe un avans de 4,8%.

2. Investiţiile străine cu crescut cu 11,2% în primele nouă luni, la 3,14 miliarde de euro

Investiţiile străine directe în România au ajuns la 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

„Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.143 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.750 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 393 milioane euro”, a precizat banca centrală.  Totodată, contul curent al balanţei de plăţi a consemnat un deficit de 2,66 miliarde de euro, în primele nouă luni, indică datele BNR. Anul trecut, în primele luni, deficitul de cont curent a fostde 1,1 miliarde de euro.

3. Cel mai tânăr milionar din România are 22 de ani şi 22 de milioane de euro

Cel mai tânăr milionar din România este Vlad Alexandru Cristescu, are 22 de ani şi o avere estimată la 21-22 de milioane de euro, potrivit ediţiei din acest an a topului „300 cei mai bogaţi români“ realizat de „Capital“, care îl clasează pe tânăr pe locul 279.

Vlad Alexandru Cristescu este acţionarul majoritar al firmei Libri Events, cu obiect de activitate „activităţi generale de curăţenie interioară a clădirilor“. Până în 2014, firma avea ca obiect de activitate „activităţi ale bazelor sportive“.   

Potrivit „Capital“, firma a câştigat milioane de euro dintr-un contract de prestare a serviciilor de curăţenie pentru Metrorex şi din alte contracte cu alte instituţii. În 2014, firma, care a stârnit câteva controverse în presă, fiind asociată chiar cu numele lui Liviu Dragnea, a cîştigat un contract de 9 milioane de euro cu Metrorex, pentru servicii de curăţenie timp de patru ani. Contractul a fost pierdut de cei de la Romprest, iar noul câştigător s-a asociat, pentru a face curăţenie la metrou, cu firma Supercom.     

În 2010, firma, care atunci avea ca obiect de activitate “activităţi ale bazelor sportive”, înregistra o cifră de afaceri de 1,34 milioane de lei şi un profit de 90.500 de lei, rezultate obţinute cu 9 angajaţi. În 2015 însă, firma, al cărei obiect de activitate este acum “activităţi generale de curăţenie interioară a clădirilor”, înregistra o cifră de afaceri de 126 de milioane de lei şi un profit de 13,2 milioane de lei, obţinuţi cu 401 angajaţi.

4. Industria românească a crescut în septembrie cu 3,3%. Sectorul minier rămâne în declin

Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în septembrie o creştere de 3,3% faţă de aceeaşi lună din 2015, în special ca urmare a avansului producţiei în sectorul-cheie de prelucrare, care a compensat continuarea declinului din industria minieră, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Până în august, producţia industrială a înregistrat anul acesta cel mai mare avans în luna aprilie, de 3,4% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, după un debut de an modest.  

Pe date ajustate în funcţie de influenţele sezoniere, creşterea producţiei din septembrie a fost de 1,4% faţă de a noua lună a anului trecut. Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în septembrie un declin accentuat, de 14%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 4,2%.  

Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă.  

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a urcat cu 4,5% faţă de septembrie 2015. În august, industria de prelucrare avansase cu 7,1%.   

Comparativ cu luna august, producţia industrială a crescut cu 23% pe serie brută şi cu 1% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.   

Cumulat pe primele nouă luni, producţia industrială din România a crescut cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,3%. Industria extractivă a scăzut, însă, cu 18,1%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 1,9%.  

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,3% în primele nouă luni. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut (PIB) al României. 

Wall-street.ro

5. Un proiect nascut din nevoia de informare si interactiune: Povestea Happy Moms

Cand Dana Lupsa a decis sa iasa din zona de confort a postului de cadru didactic si sa inceapa o activitate pe cont propriu, a inteles si semnificatia indemnului lui Mark Twain: “exploreaza, viseaza, descopera”. De la cateva intalniri pe teme de antreprenoriat, a ajuns la o scoala antreprenoriala, de mentorat si motivationala pentru mame care isi doresc sa devina antreprenor.

“Ideea a pornit de la doua nevoi pe care le aveam la momentul respectiv: de informare si de interactiune. Faceam deja parte dintr-un grup virtual de mame, si mama fiind, am constatat ca aveam aceleasi framantari si probleme, in special legate de educatia si cresterea copiilor dar si legate de noi ca femei si mame. M-am gandit ca ar fi util sa organizez niste intalniri in cadrul carora specialisti – psihologi, nutritionisti, make-up artisti – care sa ne raspunda intrebarilor. Apoi am constat ca marea majoritate erau mame antreprenor sau care isi doreau sa devina antreprenor dar nu aveau curaj sa renunte la statutul de angajat. Astfel, am inceput sa organizez intalniri pe teme de antreprenoriat pentru mame, cu o invitata care ne spunea povestea afacerii sale si puncta aspecte importante cum ar fi finantarea, marketingul, relatia cu clientii, pe baza propriei experiente”, a explicat Dana, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Ulterior, dupa ce a facut cateva studii si a inceput sa primeasca solicitari de informatii teoretice legate de afaceri, si-a dat seama cat de mare era nevoia unui mix de teorie, practica (prin mentorat) si promovare pentru startup-uri. Asa a a aparut Business Mom – scoala antreprenoriala, de mentorat si motivationala pentru mame care isi doresc sa devina antreprenor, proiect al Asociatiei Happy Moms.

“Am ales sa sprijinim gratuit mamele singure sau care renuntasera la locul de munca, deoarece aveau cea mai mare nevoie de noi si dispuneau de resurese financiare limitate”, spune antreprenorul.

In proiectul Business Mom au fost investiti 3000 de euro, bani adunati prin fundraising – organizare de evenimente de tip workshop sau conferinta, donatii, sponsorizari. A doua editie, inca in derulare, este finantata prin castigarea competitiei “Idei din Tara lui Andrei”.

Pe langa sprijinul familiei si al mamelor voluntar, proiectul s-a rostogolit ca un bulgare si a beneficiat de sustinerea unor persoane publice precum Gianina Corondan, Rona Hartner, Mihaela Tatu.

Veniturile constante vin dintr-un club al mamelor si femeilor antreprenor, Business Mom Club.

“Imi place mereu sa spun ca suntem un fel de Robin Hood la feminin, deoarece cu banii stransi prin acest instrument, finantam parte din Business Mom. Pentru mamele care au afaceri deja, Business Mom Club inseamna intalniri lunare de networking si socializare, de motivare si inspiratie, dar si de solutii concrete in egala masura. Este o extensie a intalnirilor pe probleme de antreprenoriat pe care le organizam acum 3 ani. In Brasov si Sibiu deja functioneaza si are rezultate – parteneriate, colaborari, clienti noi – in Cluj va fi lansat pe data de 24 noiembrie”, a mai spus Dana Lupsa, presedintele asociatiei Happy Moms.

Cum pot schimba copiii cursul unei cariere

Dana spune ca a visat mereu sa fie medic. “Mereu inseamna pana in clasa a XI- a cand am constat ca spinalizarea unei broaste poate arunca in aer planurile mele de a purta un halat alb si de a depune juramantul lui Hipocrate. Drumul a luat turnura stiintelor economice – in mod paradoxal imi placea in egala masura economia – pret de mai bine de 10 ani, absolvind facultatea, un masterat profesional si un doctorat in management”, povesteste ea.

Cariera la catedra i-a adus atat de multe satisfactii incat nu ar renunta niciodata la lucrul cu studentii. Insa, momentul sabatic in cariera a fost cand a devenit mama. Pauza, mai ales dupa al doilea copil, a determinat-o sa isi doreasca activitati cu copiii si, mai tarziu, cu mamele.

“Cand am realizat ca tot ce facusem in planul imaginii si comunicarii pentru ONG este experienta mea profesionala, ca imi place munca de PR cu tot ce presupune – de la organizarea de evenimente pana la copywriting, de la conferinte de presa pana la campanii de informare- s-a nascut cariera mea de freelancer in comunicare si relatii publice”.

Afaceri cu pasiune si determinare

Prima afacere finantata in programul Business Mom a fost a unei mame care isi dorea sa organizeze workshop-uri de gatit raw vegan pentru mame si copii.

Ulterior, a intrat in programul Business Mom si acum are o casa de comenzi cu dulciuri raw vegan. “Organizeaza in continuare si cursuri de gatit vegan, livreaza in Brasov si desface produsele si in Bucuresti si sunt convinsa ca se va extinde”, povesteste Dana, cu mandrie.

Afacerile dezvoltate in proiect provin din domenii diverse: atelier de mobilier, topometrie, activitati sociale pentru copii, fotografie, gatit sau proiecte interactive. “Toate au un numitor comun: dorinta si determinarea mamelor de a reusi sa fie independente financiar”.

Astfel, singurul criteriu pentru ca o afacere sa intre in proiectul asociatiei este pasiunea. Dana este convinsa ca, daca ai identificat o oportunitate de afaceri dar nu ai cunostinte despre acel produs/serviciu care se cere, si mai mult decat atat, unicul scop este profitul, chiar daca vei avea angajatii potriviti, mai mult ca sigur vei acumula frustrari mai mari decat in calitate de angajat si banii vor intarzia sa apara”.

Business Mom a dezvoltat afaceri mici sau mijlocii cu perspective de crestere, datorita conditiilor pietei, dar si a determinarii persoanei care o initiaza – in acest caz, o mama.

Proiectul Business Mom, aflat la a doua editie, debuteaza mereu cu un concurs de idei de afaceri, jurizat de mame care au afaceri si colege de la Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor.

“Mamele ale caror idei sunt selectate, participa timp de 6 luni la training in domenii vaste precum: management, marketing, vanzari, planuri de afaceri, educatie antreprenoriala, dezvoltare personala, educatie financiara, saptamanal, timp de 2 ore. Urmeaza apoi inca 3 luni de mentorat – mame care au afaceri in crestere ca profit si care, pe teme anume de interes: probleme legate de retentia clientilor si fidelizarea lor, probleme legate de finantare, crize in functionarea afacerii, influenta factorilor din mediul extern asupra evolutiei profitului sau numarului de clienti – raspund concret la intrebarile mamelor beneficiar”, explica Dana Lupsa.

Dupa legalizarea afacerii, urmeaza promovarea acesteia prin intemediul instrumentelor avute la indemana de asociatia Happy Moms. 

Si in acest an, asociatia a ales sa sprijine gratuit mamele singure sau care au renuntat la a fi angajate pentru a deveni antreprenoare.

“Pentru anul urmator, aceeasi activitate se va desfasurata in Sibiu si Cluj, si mai mult ca sigur online, pentru a asigura accesul cat mai multor mame la acest program care si-a dovedit eficienta”.

Reteta succesului

De-a lungul timpului, in proiect s-au alaturat 22 de voluntari, printre care chiar si un barbat, care face fundraising si ajuta la organizarea evenimentelor.

“Exista cate o echipa in fiecare oras in care activam, cu cate un coordonator al activitatilor, cate o persoana care se ocupa de organizarea efectiva a evenimentelor mari de tip conferinta, de mentenanta grupurilor de socializare aferente clubului si de organizarea intalnirilor lunare ale Business Mom Club, de organizarea activitatilor Business Mom. Primesc mereu cereri de aderare ca voluntar in asociatie de la mame care isi doresc sa ajute la randul lor”, mai spune Dana.

Ca orice proiect, nu a fost lipsit de provocari, in special legate de parrtea de finantare.

“Cea mai recenta situatie care a generat un boost de creativitate este cea legata de conferinta pe care o organizam in Cluj pe 24 noiembrie, la care, avand in vedere faptul ca activitatea asociatiei este complet noua in oras, a fost nevoie de multa munca de convingere – si inca mai este nevoie – pentru a atrage sponsorizari. Insa ca de fiecare data, sunt convinsa ca vom reusi sa dunam fondurile necesare pentru a demara proiectul Business Mom si acolo”, subliniaza Dana.

6. Povestea Mierariei, o afacere construita ca alternativa la mierea procesata din comert

Razvan si Mina sunt doi tineri care lucreaza in marketing si publicitate, iar din acest an duc mai departe o idee de afacere nascuta pe la 1900, cand familia lui Razvan crestea albine in zona Banatului. Cei doi antreprenori au detaliat pentru wall-street.ro povestea din spatele Mierariei, o alternativa la mierea procesata din comert.

Razvan Mihai (35 ani) si Mina Ionescu (26 ani) se ocupa in continuare cu marketingul si publicitatea, Mina fiind specializata in comunicarea digitala, iar Razvan in creatie si strategie de comunicare. In paralel, Razvan se preocupa de „traditia si pasiunea din familie pentru cresterea albinelor”, iar Mina cu „spiritul antreprenorial si cu organizarea”.

Inca din 1900, familia lui Razvan crestea albine in zona Banatului, activitate pe care a deprins-o de la bunici inca din copilarie. In tot acest timp, cresterea albinelor a fost strict o pasiune, facuta numai prin metode traditionale, foarte asemanatoare cu cele de la 1900.

„Mierea obtinuta era, deci, de o calitate extraordinara si, cu toate acestea, nu exista alta varianta de desfacere decat prin 2-3 verigi de intermediere, ca in final 90% din ea sa ajunga la export, sa fie procesata si sa-si piarda toate proprietatile terapeutice. De aici a aparut ideea unei Mierarii, din faptul ca era vanduta la un pret incorect si procesata, in loc sa ajunga cruda, cu toate proprietatile, in casele romanilor”, povesteste Razvan.

Aflati mai multe despre provocarile antreprenorilor din agricultura si despre finantarea acestor afaceri la conferinta AgriFinance de joi, 10 noiembrie.

Detaliile administrativ-logistice, designul de produs si crearea brandului (fara sa ia in calcul zona de productie) au reprezentat o investitie initiala de peste 5.000 de euro, la care se adauga bugetul de promovare. Investitia nu a fost amortizata, afacerea fiind lansata pe piata de doua luni, insa cei doi antreprenori spun ca profitul va aparea cel mai probabil la final de 2017, cel mai tarziu in primavara anului 2018.

Stupina a ajuns anul acesta la aproape 200 de stupi, in care cresc 200 de familii de albine.

„Dupa inundatiile din Banat din 2005, cand au mai supravietuit doar 4 stupi din 40, prin 2012 ajunsesera in jur de 80, ceea ce a permis accesarea unor fonduri europene. Albinele s-au inmultit natural, investitiile fiind doar in stupi, ceara si logistica conexa”, mai spune Razvan.

Provocari pentru o afacere cu albine

Cea mai mare provocare a fost pozitionarea, in conditiile in care Mieraria vinde miere cruda, neprocesata „pe o piata inca in formare, dominata de miere procesata deci de slaba calitate”.

„Chiar si micii apicultori, singurii care pot produce miere de o calitate foarte buna, ajung sa-si compromita produsul din cauza lipsei de educatie a consumatorului (mierea naturala, cristalizata, nu are atat de mare cautare precum cea lichida, ceea ce ii determina chiar si pe micii producatori sa fiarba mierea pentru a nu mai cristaliza la fel de repede, ceea ce distruge toate proprietatile curative miraculoase ale mierii, adica exact ceea ce o face un super-aliment). Asadar, cine alege sa vanda mierea cruda, este fortat sa se raporteze la pretul dictat de piata de procesata, un pret mult sub calitatea oferita de el”, explica apicultorul.

Mierea este produsa la Iohanisfeld, in judetul Timis si este distribuita din Bucuresti. Stupii nu sunt mutati pentru ca albinele sa poata culege din mai multe culturi. Albinele culeg doar ce se cultiva in zona, respectiv floarea-soarelui si diverse flori de camp sau rapita pe timpul primaverii.

„Avantajul acestui tip de apicultura este ca albinele sunt nestresate si culeg intr-o zona complet lipsita de poluare (niciun oras mare sau alta sursa de poluare pe o raza de 50km)”, adauga Razvan.

Afacerea cu albine: ce cantitate de miere poti obtine

Cantitatea de miere pe care o poti obtine depinde foarte mult de vremea din fiecare sezon. De la o stupina precum cea a fondatorilor Mierariei se pot obtine peste cinci tone de miere intr-un an foarte bun. In acest an cantitatea obtinuta a fost de circa trei tone, din care cei doi antreprenori au estimat ca vor putea vinde doar cateva sute de kilograme cu amanuntul, sub brandul Mieraria.

Produsele sunt comercializate exclusiv online, in borcane mari, de 650 si 1.200 de grame, ale caror preturi sunt de 55 de lei, respectiv 90 de lei.

„Pana la finalul anului incercam sa vindem cat mai mult din stocul actual, de 500 kg, iar restul pana in Q2 2017, cand va iesi prima productie din sezonul urmator. Din productia totala din 2017 intentionam sa comercializam sub brandul Mieraria minim 2.000 kg”, puncteaza Razvan.

Planurile de crestere ale Mierariei, cel putin pentru urmatorii trei ani, vizeaza doar piata locala.

„Este o piata inca tanara, atat din punctul de vedere al consumului (foarte mic din cate cunoastem noi), cat si din cel al educatiei. Chiar si consumatorii frecventi cunosc doar superficial numeroasele beneficii ale mierii, iar romanul obisnuit cumpara cand e racit sau il ustura in gat. Piata creste timid ca efect al evitarii din ce in ce mai raspandite a zaharului, dar nu aceasta – indulcitul ceaiului – este sansa mierii. Majoritatea consumatorilor nu par sa stie sa deosebeasca mierea cruda de cea procesata, iar cea mai mare parte din piata ramane, in continuare, piata neagra”, afirma antreprenorul.

Pe lista de proiecte se afla lansarea catorva produse conexe si oferte adaptate de sezon in care urmeaza sa investeasca circa jumatate din veniturile din 2016 si 2017. In plus, Mieraria va colabora in perioada urmatoare cu locatii HoReCa pe segmentul healty food.

7. Florin Cojocariu, CAP Gurbanesti: Banii multi bagati in marea agricultura distrug satul si il corup la fel ca ajutoarele sociale

Florin Cojocariu, fondator CAP Gurbanesti, a vorbit, in cadrul celei de-a doua editii a conferintei AgriFinance, despre problemele cu care se confrunta micii fermieri in ceea ce priveste imposibilitatea de a fi competitivi si care ar fi solutia prin care acestia ar putea supravietui, dar si impactul pe care marea agricultura il are asupra micilor fermieri.

Florin Cojocariu a vorbit despre problemele pe care le intampina micii fermieri. Acesta a declarat ca o solutie prin care micii fermieri sa poata supravietuiii este colectivizarea.

“Sa facem cooperative agricole, sa strangem fermierii mici care au structura antreprenoriala, care incearca sa creasca si care au in principiu probleme de finantare, de forta de munca calificata si expertiza” a declarat Florin Cojocariu, fondator CAP Gurbanesti.

Ideea de colectivizare le-ar creste sansele fermierilor de a intra pe piata si de a se mentina acolo datorita cresterii puterii de negociere, e de parere Codrut Nicolau, director relatii comerciale Patria Bank.

“In momentul in care se asociaza, puterea de negociere cu furnizorii creste, cu clientii creste. Orice retailer cu o ferma mica te da afara sau te lasa in magazine cu mica usurinta. O asociere creste puterea de negociere”, a declarat Codrut Nicolau, director relatii comerciale Patria Bank.

O alta problema ridicata de catre fondarul Gurbanesti este lipsa de forta de munca calificata, acesta declarand ca agronomii buni merg catre agricultura mare, iar lipsa volumului si a unui portofoliu nu le permite sa plateasca oameni calificati.

Acesta a vorbit si despre plasarea unui volum prea ridicat al fondurilor catre sectorul mare al agriculturii, lucru care afecteaza foarte mult micii fermieri si, implicit, viata la sat.

“Sunt multi bani care merg in marea agricultura. Marea agricultura si banii bagati in ea distrug satul si il corup la fel ca ajutoarele sociale. Oamenii dau pamantul in arenda, iau banii si nu mai fac nimic”, a declarat fondatorul CAP Gurbanesti.

Florin Cojocariu este de profesie fizician, dar a lucrat in marketing si publicitate. In 2012 a infiintat alaturi de sotia sa si cativa asociati CAP Gurbanesti, o ferma traditionala in care cultiva legume doar cu metode naturale.

8. Adevarata problema a agriculturii romanesti: Decat sa munceasca, taranii prefera sa ‘bea’ ajutoarele sociale

Finantarea ramane un subiect de actualitate pentru afacerile din agricultura romaneasca, insa antreprenorii din domeniu subliniaza ca lipsa fortei de munca a devenit in prezent poate cea mai importanta problema pentru ferme.

Maladia satului romanesc se refera la incurajarea lenei si descurajarea investitiilor in zona rurala, a spus Tudor Cojocaru, unul dintre fondatorii fermei Nutrivega.

“Ajutoarele sociale descurajeaza investitiile in satul romanesc, iar lipsa fortei de munca este o problema majora. Daca eu ma duc ca investitor la Primarie si cer sa imi trimita oameni ca sa ii angajez, imi dau foc la ferma pentru ca pierd ajutoarele sociale. La dimensiunea actuala a afacerii mele, nu imi permit sa ofer salarii pentru muncitori mai mari de 1.000 de lei pe luna. Ce motivatie sa aiba un satean sa munceasca o luna pentru aceasta suma, cand poate primi 500 de lei de la stat fara sa faca nimic?”, a declarat Cojocaru, in cadrul conferintei AgriFinance, eveniment organizat de wall-street.ro in parteneriat cu Patria Bank si TMT PR.

Ajutoarele sociale descurajeaza investitiile in satul romanesc (…). Daca eu ma duc ca investitor la Primarie si cer sa imi trimita oameni ca sa ii angajez, imi dau foc la ferma pentru ca pierd ajutoarele sociale – Tudor Cojocaru, Nutrivega

Nutrivega este o ferma in curs de certificare ecologica din zona Vaslui, care in prezent cultiva legume pe o suprafata de 10.000 mp. Ferma a cooptat o familie de tarani din zona, cu traditie in agricultura, astfel incat sa poata combina atat viziunea antreprenoriala, cat si componenta de experienta in zona agriculturii.

“Acesti oameni inteleg foarte greu conceptul de afacere, ei stiu ca au nevoie de bani si atata tot, am fost pusi in multiple randuri in situatia in care am ramas cu fundul in stratul de rosii pentru ca nu mai vroiau sa munceasca”, a mentionat Cojocaru.

Problema lipsei fortei de munca a fost adusa in discutie si Florin Cojocariu, fondatorul CAP Gurbanesti, care considera ca situatia este practic imposbil de rezolvat in satele izolate.

“Problema reala a fortei de munca consta in degradarea sociala a statului romanesc, iar aceasta nu este o problema rezolvabila de catre un singur antreprenor. Noi vrem sa facem la Gurbanesti o scoala profesionala privata, cu regim de internat, pentru lucratori din agricultura si industria alimentara, pentru ca altfel nu ii informeaza nimeni si stau si beau. Sunt copii de 15 ani, care au abandonat scoala si care fac numai munca bruta, dar in cazul carora inca mai exista speranta. Mai sunt si cei de 18-20 de ani care ajung sa stea si sa traiasca doar din ajutoare sociale, sau care pleaca in Italia”, a mentionat Cojocariu.

“Fermele romanesti seamana mai mult cu firmele de IT din California: au nevoie de finantare sa poata experimenta”

Fondatorul CAP Gurbanesti considera ca reforma satului romanesc poate incepe doar prin afacerile mici locale, care creeaza locuri de munca si care trebuie sa se asocieze pentru a deveni mai puternice in relatia cu bancile sau clientii.

“Singura solutie este sa facem cooperative agricole, sa strangem fermierii mici, care au structura antreprenoriala si care au probleme in principiu de finantare, probleme de expertiza sau de forta de munca calificata. Vrem sa ne asociem pentru ca problema finantarii vine de la faptul ca mergem pe modelul antreprenorial, al unei firme mici care are nevoie de capital de risc mai mult decat de capital de investitii. Fermele romanesti seamana mai mult cu firmele de IT din California, pentru ca au nevoie de finantare pentru a putea experimenta”, a declarat Florin Cojocariu.

Finantarea fermelor se blocheaza adesea din cauza faptului ca bancheri nu au cunostinte suficiente despre specificul afacerilor in agricultura, dar si din cauza faptului ca fermierii nu prezinta de fiecare data informatii in termeni cantitativi si simpli despre propriul business.

Fermierul trebuie fara jena sa intrebe direct bancherul daca are sau nu expertiza agricola. Uneori banca nu intelege modelul de business al afacerii care cere finantare – Codrut Nicolau, Patria Bank

Codrut Nicolau, director relatii comerciale Carpatica, membra a Patria Bank a scos in evidenta cinci probleme care pun piedici finantarii bancare in agricultura:

  • Banca nu intelege modelul meu de business si toate aspectele specifice acestuia, inclusiv ciclurile de productie.
  • Bancherii oferta fermierilor produse de finantare standard care nu sunt corecte pentru afacerile sezoniere, sau care sunt puternic afectate de impredictibilitate.
  • Analiza financiara a afacerilor in agricultura se realizeaza strict pe baza culturilor din ultimul an, lucru care nu este mereu relevant. Nicolau considera ca analiza dosarelor ar trebui sa fie facuta luand in calcul structura culturilor viitoare.
  • Flexibilitatea diferita a bancilor in a trata intarzierile referitoare la incasarea subventiilor si granturilor in agricultura.
  • Neacceptarea de catre banci a anumitor tipuri de colaterale sau garantiile in exces solicitate fermierilor.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, reprezentantul Patria Bank le recomanda antreprenorilor din agricultura sa intrebe “fara jena” bancherul cu care discuta daca se pricepe la agricultura. “Bancile trebuie sa aiba consilieri cu dubla specializare, care sa inteleaga cum functioneaza o ferma si care pot merge in curtea fermierilor inainte de a acorda un credit. Este un lucru pe care il promovam si in cadrul Patria”, a declarat Codrut Nicolau.

Patria Bank a semnat recent un parteneriat cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) in vederea acordarii de credite fermierilor pentru schemele de sprijin implementate de APIA in Campania 2016.

In baza conventiei, agricultorii pot obtine in avans pana la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA.

REVISTA PRESEI din 11.11.2016

Logo Email wp

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

  1. Înfiinţarea unei firme în Bulgaria, o alternativă la fiscalitatea excesivă din România.
  2. Consiliul fiscal, cenzorul bugetului de stat: Majorările salariale decise de Parlament pot creşte deficitul cu 0,25%.

Agerpres.ro.

  1. Prețul global al alimentelor a urcat cu 0,7% în octombrie, pe fondul creșterii prețului la zahăr și lactate (FAO)
  2. Comisia Europeană majorează cu 20% bugetul pentru promovarea produselor agricole europene.

Digi24.ro.

  1. An bun pentru vinul românesc.
  2. Adrian Vasilescu: Salariile nu se pot mări în 2017 din PIB-ul anului 2016.

 7. FMI avertizează: Creșterile salariale vor lovi serios 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Înfiinţarea unei firme în Bulgaria, o alternativă la fiscalitatea excesivă din România

Un antreprenor bun se educă tot timpul deoarece e conştient că numai astfel poate deveni mai bun în ceea ce face, învaţă să fie flexibil şi să renunţe atunci când e momentul.

Antreprenorialul presupune capacitatea de a vedea nevoi şi oportunităţi de afaceri în absolut orice moment al vieţii, precum şi în orice situaţie.

Dacă vă număraţi printre întreprinzătorii capabili să caute noi soluţii pentru a-şi dezvolta afacerea sau pentru a o salva de la faliment (ştiindu-se că rata firmelor româneşti care se închid zilnic este tot mai mare), înseamnă că aţi auzit deja de faptul că tot mai mulţi români îşi înfiinţează firme sau le relocalizează în Bulgaria.

Argumentele principale invocate de investitorii români care iau decizia de a înfiinţa o firmă în Bulgaria sunt condiţiile mult mai avantajoase de impozitare şi uşurinţa de recuperare a TVA-ului (se face în termen de 45 de zile, printr-o simplă cerere depusă la Registrul Comerţului, în comparaţie cu România, unde recuperarea acestei taxe este foarte greu realizabilă).

Bulgaria nu are impozit forfetar, are cea mai mică cotă de impozitare a profitului din Europa, de doar 10%, precum şi un impozit pe dividende de 5% (comparativ cu 16%, cât este în România), acestea fiind măsuri prin care încearcă să devină paradisul fiscal al comunităţii europene, mai ales că a dovedit până acum că are un sistem fiscal stabil, cursul monedei naţionale fiind reglementat de stat, neexistând riscuri valutare în cazul importurilor extra-comunitare.

Faptul că Bulgaria are o birocraţie mult mai scăzută comparativ cu cea din România, o fiscalitate mai relaxată, o forţă de muncă mai ieftină şi cu costuri mai mici faţă de stat pentru fiecare angajat, fac din această ţară vecină un punct de atracţie pentru antreprenorii români. Asigurările sociale din Bulgaria sunt mult mai avantajoase pentru întreprinzători, fiind de 20.5% (11.6% pentru angajator şi 8.9% pentru angajat), în timp ce salariile sunt uşor mai mici decât cele din România.

Dacă administratorul firmei nu este bulgar, se plăteşte o asigurare de 50 euro/ lună. Un alt aspect care poate motiva un român să-şi deschidă o afacere în Bulgaria este partea imobiliară, aici atât achiziţionarea cât şi închirierea unui imobil fiind mai accesibile financiar decât în ţara noastră.

Firmele din Bulgaria nu sunt obligate să depună declaraţii fiscale trimestriale, ci doar o declaraţie anuală de impozit pe profit, care are ca termen data de 31 martie a anului următor.

În cazul în care vă decideţi să vă deschideţi o firmă în Bulgaria (care se realizează în 20 de zile lucrătoare din momentul în care aveţi toate documentele necesare pregătite), întâi de toate trebuie să mergeţi la orice secţie a Registrului Comerţului din Bulgaria pentru a depune o aplicaţie standard de înregistrare a SRL-ului care poate fi înregistrată de către dumneavoastră personal sau de către un avocat cu putere judecătorească.

La înfiinţarea unei firme în Bulgaria, alături de acest act standard, mai aveţi nevoie de actul de identitate, rezervarea denumirii firmei (costă 50 leva plus 4 leva, comision bancar), un document care să dovedească existenţa entităţii legale care este asociat în noua firmă din Bulgaria (costă 5 euro), decizia corpului autorizat relevant al entităţii legale de a participa la capitalul noului SRL, decizia adunării generale (sau a asociatului unic) în privinţa numirii directorului, un consimţământ notarial legalizat (costă 10-15 euro) şi specimenul semnăturii managerului, licenţa sau autorizaţia din partea autorităţilor statale pentru activităţile ce necesită asemenea licenţe, dovada depunerii capitalului într-un cont bancar (acesta este de doar 1 euro sau 2 leva), precum şi evaluarea experţilor şi o declaraţie, în cazul în care se face aport în natură. Pe lângă aceste acte, există o taxă naţională pentru înregistrare la Registrul Comerţului, cu o valoare de 80 euro (160 leva) plus 2 euro comision bancar, care trebuie achitată la înfiinţarea unei firme în Bulgari.

Noul SRL trebuie să aibă sediul în Bulgaria, însă dacă firma nu are o cifră de afaceri mai mare de 25.000 euro (50000 leva) nivel de la care o firma plăteşte TVA în Bulgaria, nu este necesar ca firma să pună la dispoziţie documente de proprietate sau de închiriere pentru respectivul spaţiu, adresa respectivă putând fi folosită de mai multe firme diferite. Abia în momentul în care o firmă devine plătitoare de TVA, adresa acesteia poate fi verificată de către autorităţi.

E important de ştiut că, la înfiinţare, nici o firmă nu este plătitoare de TVA, dar dacă firma depăşeşte într-un an cifra de afaceri de 50.000 leva, este înregistrată automat de către Fisc în noua categorie de plată, proprietarii firmei fiind cei care au obligaţia de a întocmi documentaţia şi procedurile de înregistrare ca plătitor de TVA, alături de o taxă separată de 150 euro, în timp ce în România nu există nici o taxă în acest caz. La înregistrarea SRL-ului ca plătitor de TVA aveţi nevoie de cerere înregistrare, declaraţie pe propria răspundere că nu există contravenţii fiscale, procura contabilului precum şi de un chestionar de 7 pagini pe care îl completaţi cu informaţii despre activitatea pe care o are firma.

O comparaţie între România şi Bulgaria la capitolul taxe şi impozite raportat la salariul net, arată că acestea sunt de 48% în Bulgaria faţă de 90% în România.

E important de ştiut că dacă deţineţi o firmă neplătitoare de TVA, nu aveţi nevoie obligatoriu de un contabil calificat, putând să va realizaţi singur această operaţiune partea de contabilitate, iar dacă apelaţi serviciile unui contabil autorizat, costul e de 50 de euro, faţă de 100 euro în România, însă aveţi obligaţia de a depune lunar declaraţiile contabile dacă firma este plătitoare de TVA.

Dacă doriţi să înfiinţaţi o firmă în Bulgaria şi, pe urmă, să faceţi tranzacţii în România, TVA-ul va fi zero (măsura fiind valabilă pentru toate ţările din spaţiul comunitar european), însă trebuie să aveţi grijă la elaborarea actelor pentru a nu ajunge în situaţia de a plăti taxe în ambele ţări, în acelaşi timp. Înfiinţarea unei firme în Bulgaria e avantajoasă în cazul afacerilor mici şi mijlocii, cu activităţi de producţie sau de import din ţări extra-comunitare, însă e puţin avantajoasă pentru firmele prestatoare de servicii. În cazul afacerilor mari, este mai potrivită extinderea acesteia pe teritoriul vecin decât mutarea ei.

E bine de ştiut că există şi unele dezavantaje în cazul în care decideţi să vă deschideţi sau mutaţi firma în Bulgaria: TVA-ul de 20%, minim două călătorii în Bulgaria pentru înregistrarea firmei (aceasta poate fi un detaliu minor pentru cei ce locuiesc în sudul României, dar poate fi un cost mare de timp şi bani pentru un investitor din nordul ţării), iar facturarea se realizează în Bulgaria, în limba bulgară, având nevoie de un traducător în cazul în care nu cunoaşteţi limba ţării vecine. Pentru a evita timpul pierdut, există opţiunea de a apela la o firmă specializată în înfiinţare firmă Bulgaria.

O astfel de firmă are experienţa necesară pentru a vă scuti de multe efort şi timp pentru a vă înfiinţa propria firmă. Pentru a exemplifica mai bine ce înseamnă taxe mai mici în Bulgaria comparativ cu România, ataşăm în încheiere un tabel cu câteva din taxele prezente în cele două ţări. 

2.   Consiliul fiscal, cenzorul bugetului de stat: Majorările salariale decise de Parlament pot creşte deficitul cu 0,25%

Consiliul fiscal apreciază că amendamentele adoptate de Parlament la Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 ar majora deficitul bugetar cu cel puţin 0,25% din PIB, respectiv două miliarde de lei, în anul 2017, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor.

Acesta validează calculele de impact primite de la Ministerul Finanţelor Publice, conform cărora amendamentele aprobate ar atrage o majorare a cheltuielilor de personal în anul 2017 cu 4,85 miliarde lei şi un efect de runda întâi la nivelul deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei.

Potrivit calculelor Consiliului fiscal, în urma implementării amendamentelor, cheltuielile de personal ar ajunge anul viitor la cel puţin 7,8% din PIB şi nu s-ar încadra în plafonul stabilit prin Legea nr. 338/2015 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, de 7,4% din PIB.

„Din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal în vigoare aferent anului 2017, definit de Legea nr. 338/2015 la un nivel de 7,4% din PIB, ar fi imposibilă încadrarea în interiorul acestuia, dat fiind parametrii actuali cu privire la numărul de angajaţi din sectorul public şi majorările salariale propuse, după luarea în considerare a creşterii suplimentare a PIB prilejuite de acestea din urmă în eventualitatea necompensării — estimăm că nivelul cheltuielilor de personal în urma implementării amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel puţin 7,8% din PIB în anul 2017″, scrie în comunicatul citat.

Potrivit surseimenţionate, amendamentele adoptate ar duce la majorarea deficitului bugetar, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor, cu cel puţin 0,25% din PIB în anul 2017. 

Agerpres.ro

3. Prețul global al alimentelor a urcat cu 0,7% în octombrie, pe fondul creșterii prețului la zahăr și lactate (FAO)

Indicele prețurilor produselor alimentare la nivel mondial a crescut ușor în octombrie, continuând tendința înregistrată din ianuarie, iar perspectivele pentru producția globală de cereale s-au îmbunătățit, a anunțat joi Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În octombrie, acest indice a crescut cu 0,7% comparativ cu luna precedentă, până la un nivel de 172,6 puncte. Comparativ octombrie 2015, indicele a urcat cu 9,1%.

Cererea ridicată pentru brânză și unt în UE a majorat prețul produselor lactate cu 3,9%, în timp ce prețul zahărului a urcat cu 3,4%, în urma informațiilor privind producția sub așteptări în Brazilia și India.

Economistul FAO, Abdolreza Abbassian, a apreciat că estimările privind producția alimentelor de bază, cum ar fi cerealele, arată că în viitor creșterea prețurilor va fi probabil atenuată, dar volatilitatea valutară și incertitudinile determinate de alegerea noului președinte ale SUA limitează prognozele.

În octombrie, prețurile cerealelor au urcat cu 01% comparativ cu septembrie, iar FAO și-a îmbunătățit estimările privind recolta mondială de cereale în sezonul 2016 — 2017, la 2,571 miliarde tone, cu 1,5,% mai mare decât producția record înregistrată în 2015.

4. Comisia Europeană majorează cu 20% bugetul pentru promovarea produselor agricole europene

Comisia Europeană a adoptat strategia de promovare a produselor agricole europene în 2017 care dispune de un buget de 133 milioane de euro, în creștere față de 111 milioane de euro în 2016, informează un comunicat de presă.

Fondurile vor fi alocate pentru promovarea promovarea produselor agricole europene atât în interiorul cât și în afara Uniunii Europene precum și pentru găsirea de noi piețe și a sprijini consumul de produse UE peste hotare.

“Extinderea programelor noastre de promovare în 2017 este importantă deoarece va ajuta la stimularea creșterii și creării de noi locuri de muncă în sectorul agricol și alimentar. La nivelul UE, estimăm că o creștere cu un miliard de euro a exporturilor susține aproximativ 14.000 de locuri de muncă”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan.

Executivul comunitar precizează că un apel pentru depunere de propuneri pentru a beneficia de bugetul de promovare pe 2017 va fi lansat cel mai târziu în luna ianuarie 2017. Organizațiile interesate pot depune cereri pentru campaniile lor, care de obicei se întind pe o perioadă de trei ani, și care vor fi cofinanțate de CE în proporție de 70% — 85%.

Pe lângă majorarea cu aproape 20%, de la 111 milioane până la 133 milioane de euro, bugetul pentru promovarea produselor agricole europene în 2017 include și alte modificări precum o sumă suplimentară de 9,5 milioane de euro pentru acțiunile de promovare care vor fi gestionate direct de Comisia Europeană, 63 milioane de euro pentru programele simple de promovare pe piețele din țările terțe precum și alocarea a 15 milioane de euro pentru programele de promovare destinate să crească gradul de conștientizare al agriculturii sustenabile și rolului jucat de agricultură în combaterea încălzirii climei.

Digi24.ro

5. An bun pentru vinul românesc

 România are anul acesta cea mai mare creştere a producţiei de vin la nivel mondial: 40% mai mult ca anul trecut. Un avans care ne-a adus mai aproape de liderii mondiali ca Italia, Franţa şi Spania, dar care încă nu ne-a făcut intrarea în top 10. Clasamentul este condus de europenii din Vest.

România are o producţie de vin de 4,9 milioane de hectolitri anul acesta, în creştere cu aproape 40% faţă de cel precedent.

Ca să ne facem o idee despre cât de mare este cantitatea de vin produsă în România, am putea spune că toată producția ar încăpea în 640 de milioane de sticle.

Deşi are cel mai mare avans al producţiei de vin la nivel mondial, România se află pe locul al 13-lea într-un top global. Fruntaşa clasamentului este Italia, care produce de zece ori mai mult vin decât România. Pe locul secund este Franţa, iar pe următorul – Spania, potrivit estimărilor de la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.

Un român bea în medie doi litri de vin pe lună, adică jumătate din cantitatea pe care o consumă un francez sau un italian obişnuit, arată statisticile. Mare parte din vinul cumpărat este autohton.

Pe mesele românilor se găsește și mult vin produs în gospodării sau comercializat fără acte.

„Estimarea noastra este că 60% din piaţă din totalul producției de vin în România este piaţă nelegală, în acest procent incluzând şi autoconsumul, producție casnică”, spune Ovidiu Gheorghe, reprezentantul patronatului.

Sub 5% din producția de vin dintr-un an se duce la export, estimează producătorii. Cel mai mult vin românesc exportat ajunge pe mesele celorlalți europeni și în China.

6. Adrian Vasilescu: Salariile nu se pot mări în 2017 din PIB-ul anului 2016

Produsul Intern Brut al anului 2016, oricât de mare creştere ar înregistra, nu va susţine eventuale creşteri salariale în anul viitor, explică Adrian Vasilescu. Şi asta deoarece este un indicator al producţiei şi consumului din acest an. În 2017, pentru majorarea salariilor trebuie găsite surse de finanţare anul viitor şi care să nu crească peste limite deficitul bugetar, spune consultantul de strategie din cadrul BNR.

Adrian Vasilescu: “Auzim frecvent această vorbă: PIB-ul nostru, care aleargă foarte repede, ne va asigura la anul salarii mai bune. Nu are cum. Cei care fac această firmaţie nu ştiu ce înseamnă PIB. Salariile din medicină intră toate în PIB. PIB-ul nu se măsoară la nivel bugetar altfel, că nu ai cum să măsori valoarea adăugată la nivel bugetar, decât prin salariile profesorilor, care intră toate în PIB. S-au plătit şi s-au consumat. Salariile medicilor, salariile poliţiştilor, salariile funcţionarilor şi aşa mai departe. Dacă dăm drumul la deficitul bugetar peste limitele admise nimeni nu ne va mai împrumuta, sau dacă ne va împrumuta nu o va mai face aşa cum o fac acum cei care ne împrumută. Şi deficitul ăsta, aşa cum este, în pragul de 3% cu pericolul de a fi depăşit în 2017, deficitul ăsta trebuie să ţinem cu dinţii de el.”

După seminarul la care a făcut aceste afirmaţii, Adrian Vasilescu a revenit cu precizări. „BNR nu a făcut o analiză a resurselor bugetare privind creșterile salariale în învățământ și în sănătate. Iar eu am vorbit în nume propriu”, spune acesta.

„Referindu-mă în general la salariile bugetarilor – și nu la creșterile salariale din legea care face vâlvă în aceste zile -, am spus că nu poate fi invocat un PIB curent (bunăoară cel din 2016) ca sursă de venituri pentru viitoare creșteri salariale. Fiindcă PIB-ul este un indicator sintetic care măsoară, concomitent, și producția, și consumul. Suntem la sfârșit de an și cea mai mare parte din PIB e deja consumată. Mai mult, la bugetari, valoarea adăugată este egală cu salariile ce au fost deja plătite. Și, deci, încasate. Nu există o altă unitate de măsură pentru valoarea adăugată din sectoarele bugetare, între care învățământul și sănătatea, dincolo de nivelul remunerației. Sigur, investițiile din acest an, plusurile de capital ce contribuie la perfecționări tehnologice, adaosurile de competență la nivelul forței de muncă, inovațiile se pot regăsi, în anii viitori, în plusuri de PIB. Și, mai departe, în venituri bugetare mai mari, reieșite din creșteri ale taxei pe valoarea adăugată, din impozite pe profit și pe venituri etc., etc. În condițiile în care aceste creșteri sunt cuantificate, pot fi identificate și viitoarele surse de sporuri salariale”, completează Adrian Vasilescu.

PSD reacționează spunând că, potrivit analizelor făcute de experții partidului, există resursele financiare pentru a pune în aplicare această lege. Declarația a fost făcută la Digi24 de senatorul social-democrat Liviu Pop.

Pe de altă parte, deputatul PNL Ovidiu Raețchi spune că trebuie știut exact ce garanții sunt pentru creșterea salariilor: „Ceea ce susține PNL este ca măririle, care în mod categoric vor avea loc prin legea salarizării unice, să aibă loc după alegeri, pentru că oricum ce a făcut PSD va fi respins sigur de Curtea Constituțională”, a adăugat deputatul liberal.

Majorările de salarii votate luni în Parlament de PSD, ALDE şi UDMR nu au nici bază legală, nici suport economic, susţinea, recent, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Într-un interviu acordat Digi24.ro, acesta explică totodată faptul că pericolului generat de majorările salariale din Sănătate şi Educaţie i s-ar putea adăuga unul chiar mai mare, „catastrofic”: creşterea punctului de pensii. Pericol care, în cifre, s-ar traduce astfel: 23 de miliarde de lei pe an cheltuieli cu pensiile aflate în plată şi posibila angrenare a unui deficit de 7% din PIB. Inimaginabil, conchide Ionuț Dumitru.

La rândul său, premierul Dacian Cioloș a declarat că modificările aduse Ordonanței 20 în Parlament privind creșterile salariilor medicilor și profesorilor s-a făcut populist, fără o analiză şi fără o dezbatere solidă. Prim-ministrul a atras atenția că aceste modificările riscă să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din sistemul public.

În ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Națională a României și numeroși analiști economici, Camera Deputaților a dat votul final asupra majorării salariilor din sănătate și educație. În aceeași zi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foștilor cooperatiști, respectiv a punctului de pensie.

Impactul pe care îl vor avea asupra economiei toate aceste măsuri adoptate înainte de intrarea în perioada oficială de campanie electorală este greu de anticipat. Se știe însă că doar pentru creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și educație ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.

7. FMI avertizează: Creșterile salariale vor lovi serios

Explozia deficitului bugetar, dispute cu Bruxellesul, supraîncălzirea economiei, micșorarea credibilității noastre pe piețe financiare, scăderea competitivității mediului privat, micșorarea investițiilor publice, sunt pericolele asupra cărora oficialii FMI la București atrag atenția după ce Parlamentul a decis majorările salariale substanțiale.

Majorările salariale adoptate recent de Parlament vor determina creșterea deficitului bugetar al României la aproximativ 3,5% din PIB în 2017, mult peste recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI) de 2% din PIB, fapt care ar putea genera reducerea cheltuielilor de investiții sau taxe suplimentare, susține reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Alejandro Hajdenberg, potrivit Agerpres.

”În cadrul misiunii din luna martie, dar și pe baza actualizărilor ulterioare, am ajuns la concluzia că, în actualele condiții, deficitul bugetar al României va depăși 3% din PIB în 2017 (aproximativ 3,2% din PIB). După aceste creșteri salariale, va fi cu atât mai greu de menținut deficitul la 3% din PIB. Estimăm un impact net al majorărilor salariale de 0,3 — 0,4 puncte procentuale din PIB. Deci, cu această Lege, deficitul se va situa în jurul a 3,5% din PIB anul viitor”, a declarat miercuri Alejandro Hajdenberg.

El a precizat că instituția pe care o reprezintă a recomandat României, pentru 2017, un deficit bugetar ”nu de 3% din PIB, ci de 2% din PIB”, pentru a crea buffere (rezerve) fiscale și a ține datoria publică sub control.

Care sunt riscurile

Oficialul FMI a explicat și care sunt motivele pentru care un deficit bugetar de peste 3% din PIB nu este de dorit în România.

”În primul rând, România trebuie să se încadreze în limitele impuse de Uniunea Europeană, de 3% din PIB. Dacă este depășit acest nivel, se intră în procedura de deficit excesiv și reputația României va fi afectată”, a subliniat Hajdenberg.

În plus, în opinia sa, un deficit mai mare de 3% arată că România are o politică fiscală prociclică. ”Economia crește deja rapid, iar această relaxare dată de creșterea salariilor va furniza stimuli suplimentari pentru economie, ceea ce nu este recomandat în acest moment. În plus, anul viitor vor intra în vigoare și reducerea TVA (de la 20% la 19% — n.r.), eliminarea supra-accizei și a taxei pe construcțiile speciale (cuprinse în Codul Fiscal—n.r.), care vor stimula încă și mai mult consumul privat”, a mai spus reprezentantul FMI.

Potrivit acestuia, majorările salariale vin peste această relaxare fiscală, fapt care ar putea determina revenirea la o serie de evoluții observate în România înainte de criză, care ar trebui evitate.

Totodată, oficialul FMI consideră că majorările salariale nu rezolvă distorsiunile din sistemul de remunerare din sectorul public și vor afecta și competitivitatea firmelor românești pe piețele externe.

”În acest moment, în sistemul de remunerare din sectorul public sunt multe distorsiuni. Sunt oameni care fac aceeași muncă, în diferite instituții ale administrației, dar sunt plătiți diferit. Aceasta este o problemă care trebuie abordată”, a subliniat Hajdenberg.

În ceea ce privește competitivitatea, aceasta ar putea fi afectată prin faptul că firmele private vor fi presate să majoreze, la rândul lor, salariile pentru a atrage sau menține angajații, tentați de salariile mărite din sectorul public. ”Acest fapt va pune presiune pe prețuri, pe profiturile companiilor și, în final, pe competitivitatea externă a României”, a mai spus reprezentantul FMI.

În cazul în care majorările salariale vor fi implementate, iar măsurile din Codul Fiscal aplicate, deși FMI a recomandat amânarea lor până când condițiile economice vor permite, România va avea două posibilități: fie să majoreze veniturile (ceea ce ar putea însemna taxe noi sau mai mari — n.r.), fie să reducă cheltuielile, fie ambele, pentru a se menține în ținta de deficit de 3% din PIB. Astfel, o parte din majorările salariale s-ar putea întoarce asupra cetățenilor sub formă de taxe suplimentare sau tăieri de cheltuieli pentru investiții.

”Acestea sunt alegeri dificile pentru că România are nevoie de investiții publice, în infrastructură, pentru creșterea pe termen mediu. România crește acum cu 5%, dar dacă vreți să continue să crească în același ritm, este nevoie de reforme structurale și de investiții publice. Din nefericire, în trecut, când au fost probleme, cheltuielile pentru investiții publice au fost primele tăiate”, a adăugat oficialul FMI.

El a atras atenția asupra faptului că majorările salariale au un efect permanent, astfel că vor trebui plătite indiferent dacă economia va merge bine sau încetinește. ‘Trebuie să vă gândiți că economia nu va crește la fel de rapid pentru multă vreme, de aceea trebuie să fiți prudenți ca, în caz că ceva rău se întâmplă, să aveți spațiu fiscal pentru măsurile necesare”, a adăugat Hajdenberg.

Potrivit sursei citate, FMI recunoaște necesitatea majorărilor salariale în sectorul public, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră sustenabilă, pe baza unei analize sistematice, care să țină cont, simultan, de distorsiunile din sistem, dar și de spațiul fiscal disponibil.

”Suntem gata să lucrăm cu Guvernul actual și cu cel rezultat în urma alegerilor, pentru a ajuta autoritățile să pregătească acest plan și să găsească o soluție bună la această problemă”, a menționat reprezentantul FMI.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, Ordonanța 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educație și Sănătate în medie cu 15%.

Lansarea Cartei Albe a IMM-urilor din Romania – editia 2016 – Regiunea Sud Muntenia

15036571_1304857922892466_7672200697326368245_n

In data de 16.11.2016 a avut loc la sala de conferinte a Centrului de Afaceri Multifunctional Lumina Verde, din Ploiesti, de catre Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) și Federația Regională a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii Sud Muntenia, lansarea Cartei  Albe a IMM-urilor din Romania – editia 2016 – Regiunea Sud Muntenia. Aceasta lansare constituie o premiera la nivel national.

Carta Alba a IMM-urilor analizeaza problemele intreprinderilor mici si mijlocii din toate ramurile economiei, in toate judetele Regiunii Sud Muntenia.
Evenimentul a reunit reprezentanti ai mediului de afaceri, autoritati locale, institutii financiar-bancare si lideri de organizatii patronale.

Prezentarea a fost efectuata de către Dl. Prof. Ovidiu Nicolescu, Presedinte de Onoare al CNIPMMR.

Partener organizator al acestui eveniment a fost Patronatul Intreprinderilor Mici si Mijlocii Prahova, sponsor principal CECCAR filiala Prahova.

pimmph-ceccar

Laconferinta au luat parte:

15039628_1304858282892430_4489552154907349389_o

Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu – Președinte de onoare Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

15039564_1304858066225785_7237704234100666552_o

Cristian Ignea – Președinte FRIMM Sud-Muntenia

presedinte-florin-jianu

Florin Jianu – Președinte CNIPMMR

daniel-grigoras-stefan

Daniel Grigoraș Ștefan – Prefect Județul Prahova

bogdan-andrei-toader

Bogdan Andrei Toader  – Președinte CJ Prahova

ghinea-viceprimar

Cristian Mihai Ganea – Viceprimar Ploiești

cornel-nitu

Dumitru Nancu – F.N.G.C.I.M.M

 

cornel-nitu

Cornel Nițu – Președinte CECCAR Prahova

Multumim tuturor participantilor

dsc_0622

Sursa VPTV

REVISTA PRESEI 09.11.2016

Logo Email    CUPRINS:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Locuinţele din România oferă cele mai proaste condiţii de trai, din UE
  2. Mai multe firme au donat bani pentru biserici decât pentru şcoli, din profitul pe 2015
  3. Iohannis a promulgat legea cashback. Majoritatea buticarilor vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul
  4. Românii executaţi silit de bănci pot locui cu chirie în locuinţe de la primării
  5. Piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 26% în opt ani

Agerpres.ro

  1. Costin Borc: Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească plecând de la experiența oamenilor de afaceri
  2. BCE face un apel la calm după alegerea lui Donald Trump

 8. România, pe locul 50 în topul celor mai prospere țări din lume (studiu)

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Locuinţele din România oferă cele mai proaste condiţii de trai, din UE

Peste 95% din români locuiesc în casele pe care le deţin, potrivit statisticilor europene. Cu toate astea, la nivelul Uniunii Europene, suntem pe primul loc în topul celor mai proaste condiţii de trai, cu locuinţe mici şi de calitate slabă.

Zeci de mii de locuinţe se dau în folosinţă în fiecare an. Mai mult, potrivit statisticilor, în România avem o locuinţă la aproape doi locuitori, dat fiind că populaţia ţării, potrivit celui mai recent recensământ, era de circa 19 milioane de persoane, iar fondul locativ include circa 8 milioane de unităţi.  

Cu toate astea, locuinţele din România sunt mici şi proaste calitativ, dacă ne raportăm la condiţiile din restul ţărilor UE. Peste 50% din români trăiesc în condiţii improprii, locuiesc în spaţii supraaglomerate, specifice unei vieţi sărace.   

Românii, proprietari prin excelenţă Potrivit statisticilor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, în proporţie covârşitoare, de peste 90%, românii deţin casele în care locuiesc. Pe de altă parte, o proporţie infimă a populaţiei plăteşte rate la case, locuieşte cu chirie sau într-o locuinţă pe care nu o deţine, dar fără a plăti chirie.   

Sursa menţionată arată că 96,1% din români trăiesc în casele pe care le deţin, procent cu care România ocupă  primul loc în UE în topul statelor cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. Pe locul doi se află Croaţia, cu o pondere de 95% a proprietarilor, Lituania, cu circa 94%, Bulgaria, cu circa 93% şi Slovacia, cu circa 92%. Este vorba de persoane care deţin o casă fără a avea credit la bancă.  

La polul opus, ţările cei mai puţini proprietari de locuinţe sunt Olanda (7%), Suedia (8%) şi Danemarca (12%), potivit celor mai recente date ale Eurostat, valabile pentru anul 2014.  În toate ţările din UE, procentul populaţiei care deţine o proprietate sau locuieşte într-o casă cumpărată prin credit imobiliar depăşeşte 50%.   

Cele mai proaste condiţii de trai Când vine vorba de condiţiile în care locuiesc românii, acestea sunt la cel mai jos nivel, din întreaga Uniune Europeană.  Astfel, 52,3% din români trăiesc în condiţii de supraaglomerare. Ţara noastră este urmată de Ungaria, cu 44,6%, Polonia – 44,2%, Bulgaria – 43,3% şi Croaţia – 42,1%. La polul opus, ţările cu cei mai puţini cetăţeni care locuiesc în spaţii supraaglomerare sunt Belgia (2%), Cipru (2,2%) şi Irlanda (2,8%). Circa 17,1% din populaţia celor 28 de ţări membre UE trăieşte în astfel de condiţii.     

Dacă ne gândim la suprafeţele mici ale caselor româneşti, la apartamentele de câte două camere care ocupă 40 de metri pătraţi, înţelegem de ce ne aflăm pe primul loc în clasament.  Într-un clasament al spaţiului ce revine, în medie, unei locuinţe, România se afla pe ultimul loc în UE, cu 46,9 metri pătraţi, în anul 2012. Pe poziţii intermediare se regăseau Lituania şi Letonia, cu 68,1 metri pătraţi, respectiv 69,1 de metri pătraţi. De departe ţara cu cele mai spaţioase locuinţe este Cipru, cu o suprafaţă medie de 156,4 metri pătraţi. La nivelul UE, spaţiul mediu al unei locuinţe era de 102 metri pătraţi.  

Românii cu credite, supraîndatoraţi Românii care au încercat să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai cumpărând o locuinţă prin credit şi-au făcut de multe ori prost socotelile. În prezent, suntem ţara din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent de supraîndatoraţi, în rândul românilor cu credite pentru locuinţă, respectiv 31,1% din total. România este urmată de Grecia, unde procentul de supraîndatoraţi este de 29,2%. Elenii sunt urmaţi de slovaci, cu 26,2%, şi de unguri, cu 26%.   

Creştere cu 25% a construcţiilor de locuinţe

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în primul trimestru al anului, construcţiile de locuinţe au crescut cu 25,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 11.590 locuinţe. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, numărul locuinţelor terminate din fondurile private a crescut cu 2.633 locuinţe. Cea mai mare creştere de locuinţe nou construite, de la un an la altul, a fost raportată de regiunea Nord – Est (+1211 locuinţe), urmată de regiunea Nord – Vest (+496) şi de regiunea Sud – Est (+378). Scădere a numărului locuinţelor terminate s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov (-414 locuinţe).

2. Mai multe firme au donat bani pentru biserici decât pentru şcoli, din profitul pe 2015

În jur de 16% dintre firmele care au ales să direcţioneze 20% din impozitul pe profitul obţinut anul trecut au făcut-o în beneficiul cultelor religioase şi doar 14% au direcţionat banii spre şcoli, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC), scrie news.ro.

Cele mai multe dintre firmele chestionate, 35%, au donat către ONG-uri, pe locul al doilea, imediat înaintea bisericilor, fiind donaţiile către persoane fizice, cu o pondere de 24% din total. Valoarea medie a unei donaţii este de aproape 16.000 lei, echivalent cu circa 3.600 euro. Datele arată că valoarea medie a sponsorizării, de aproape 16.000 lei, este relativ mică, fiind determinată de cifra de afaceri şi profitul redus al firmelor respondent.

Cele mai susţinute ONG-uri sunt cele care activează în domeniul serviciilor sociale, pentru care au donat 47% dintre companii, fiind urmate de cele din sănătate (38%), educaţie şi cercetare (36%), sport (31%), cultură (28%) şi religie (17%). Pe ultimele locuri sunt ONG-urile din domeniul protecţiei animalelor (3%), din zona asociaţiilor profesionale (7%) şi protecţia mediului (10%). Studiul a fost realizat pe un eşantion de 526 de firme, cu peste 10 angajaţi, care pot beneficia de facilitatea fiscală de direcţionare a 20% din impozitul pe profit, în limita a 0,5% din cifra de afaceri, către organizaţii neguvernamentale (ONG). Studiul are la bază şi rapoartele financiare pe anul 2015 trimise la Ministerul Finanţelor.

3. Iohannis a promulgat legea cashback. Majoritatea buticarilor vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, lege pe care anterior şeful statului a retrimis-o Parlamentului pentru reexaminare.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 25 octombrie, în calitate de for decizional, reexaminarea la legea cashback, care obliga comercianţii să elibereze clienţilor, la cerere, numerar în valoare de cel mult 200 de lei, fiind eliminată această obligativitate şi clarificate alte aspecte ale proiectului. Şeful statului a trimis Parlamentului în iunie, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Legea lărgeşte sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianţi, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăşi o sumă fixă stabilită, în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate.

Legea introduce pentru comercianţii cu cifră de aafcerid e peste 10.000 de euro obligativitatea de a accepta plata cu cardul.

Parlamentul a acceptat solicitările preşedintelui şi a eliminat obligativitatea ca acei comercianţi care au o cifră de afaceri de peste 10.000 de euro pe an să elibereze cash, la cerere, clienţilor, textul fiind modificat astfel încât eliberarea să se facă la discreţia comerciantului.

Astfel, în actuala formă, comercianţii „oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar, potrivit prezentei legi”. Ei trebuie să afişeze în loc vizibil un semn aparte, precum şi costurile tranzacţiilor. În această categorie intră şi operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe şi amenzi, care vor fi obligate prin această lege să instaleze POS-uri. Proiectul a fost iniţiat de către deputatul UDMR Zsolt Molnar şi contrasemnat de alţi 31 de parlamentari PSD, PNL şi UDMR.

4. Românii executaţi silit de bănci pot locui cu chirie în locuinţe de la primării

Românii care au rămas fără case după ce au fost executaţi silit de bănci vor putea sta cu chirie în „locuinţe de sprijin”, oferite dintr-un fond locativ al primăriei. Prevederea apare într-o propunere legislativă  care completează Legea Locuinţei 114/1996, şi care a fost adoptată luni de Camera Deputaţilor, for decizional.

Astfel, potrivit proiectului, „locuinţele de sprijin se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale, care le‐au cumpărat prin licitaţie publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile prevederilor prezentului capitol.

De aceste locuinţe pot beneficia persoanele şi familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuinţe, în urma neachitării obligaţiilor derivate din contractele de credit ipotecar”. Locuinţele nu pot avea o suprafaţă mai mare de 100 de metri pătraţi şi nu pot fi subînchiriate.

„Beneficiarii locuinţelor de sprijin nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinaţia spaţiului închiriat”, scrie în propunerea legislativă.  Potrivit normei, contractele de chirie se pot încheia pe 5 ani, cu posibilitatea de prelungire.

Nivelul chiriei nu poate depăşi 10% din venitul net lunar al familiei, calculat pe ultimele12 luni. Proiectul prevede şi că, dacă timp de un an, numărul de cereri venite din partea executaţilor silit este mai mic decât cel al locuinţelor disponibile, locuinţele pot fi închiriare altor categorii.

5. Piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 26% în opt ani

Încasările companiilor de pe piaţa produselor de larg consum (FMCG) din România au crescut cu 26% în perioada 2008-2015, potrivit studiului „Analiza industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulaţie mare (FMCG)” realizat de compania internaţională de asigurări de credit Coface şi firma de consultanţă şi audit EY, în partenerial cu Academia de Studii Economice (ASE).

Pentru realizarea studiului, Coface a analizat 95.000 de companii pe parcursul anului 2014, iar dintre acestea circa 75.000 de firme au fost reanalizate în 2016, dintre care 1.850 activează în sectoarele reprezentative pentru FMCG. În 2008, cifra de afaceri totală a companiilor din FMCG era de 48,4 miliarde lei, în timp ce în 2015 veniturile firmelor analizate au crescut la 61,2 miliarde lei.

„Faptul că în perioada 2008-2015 veniturile înregistrate au crescut cu 26%, iar numărul companiilor scade cu 17% confirmă o creştere a nivelului de consolidare în piaţă prin concentrareaa veniturilor în rândul companiilor mari, în timp ce firmele mici nu pot face faţă concurenţei cu marile lanţuri de retail şi îşi întrerup activitatea”, se arată în studiu.

Astfel, companiile care înregistrează veniturile de peste 1 milion de euro în anul 2015 şi care îşi desfăşoară activitate în comerţ cu bunuri de larg consum reprezintă 20% dn totalul companiilor cu activitate, dar genereză peste 96% din veniturile consolidate. Studiul mai arată că, în sectorul FMCG, numărul de companii care nu au activitate a scăzut. Astfel, dacă în 2008 existau circa 2.443 de companii care nu aveau activitate, în 2015 numărul acestora a scăzut la 1.968.

„Această dinamică este înregistrată în condiţiile în care numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea a fost net superior celor nou înregistrate, sectoarele cu cel mai mare raport din acest punct de vedere fiind comerţul cu ridicata al băuturilor, al altor alimente (inclusiv peşte, crustacee, moluşte) şi comeţul nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun”, precizează studiul. În ciuda creşterii veniturilor cu 5% în 2015, evoluţia a fost inegală în rândul sectoarelor FMCG. Astfel, comerţul en gros cu zahăr, ciocolată şi produse zaharoase a înregistrat o scădere a veniturilor cu 20%, în timp ce comerţul nespecializat de produse alimentare şi băuturi a urcat cu 3%, iar comerţul cen gros cu carne şi produse din carne s-a majorat cu 5%.

Creşterile cele mai mari au fost raportate în comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor – 22% -, precum şi în comerţul cu cafea, ceai, cacao şi condimente (14%). În acelaşi timp, numărul companiilor cu o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 5 milioane de euro a scăzut de la 1.040 în 2008 la 818 firme în 2015.

Coface a analizat în ultimul an 25% dintre companiile care activează în sectorul FMCG, ponderea acestora în veniturile sectorului fiind de 78%. Doar una din patru companii are risc scăzut de insolvenţă în următoarele 12 luni, potrivit companiei franceze.

Agerpres.ro

6. Costin Borc: Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească plecând de la experiența oamenilor de afaceri

Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească plecând de la experiența oamenilor de afaceri, a declarat, miercuri, viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, la Forumul de afaceri multisectorial România – Republica Islamică Iran.

“Relațiile economice dintre România și Iran trebuie să crească. Istoric, România are o relație economică cu Iranul. Perioada de sancțiuni a întrerupt această relație. Pe experiența oamenilor de afaceri trebuie construită o relație nouă. România are un potențial deosebit de investiție și de dezvoltare. Suntem țara cu cea mai mare creștere economică astăzi. Suntem o țară în care avem industrii de foarte bună calitate și avem încă industrii care merg foarte bine. În industria de petrol și gaze avem o experiență foarte bună, la fel și în cea aeronautică”, a spus ministrul Economiei.

Costin Borc a precizat că România are posibilități de dezvoltare, în parteneriat cu Iranul, a unor proiecte importante în domeniul petrolier, precum și în alte multe alte domenii, industria aeronautică având un potențial de creștere asemănător celei auto.

“Ceea ce fac statul român și statul iranian este să ofere oamenilor de afaceri cadrul, garanții că se pot face parteneriate în bune condiții. Succesul este al dumneavoastră. Sper să putem pune la punct un sistem de garanții bancare, să oferim un sprijin prin Camera de Comerț, proiecte de ajutor de stat pentru diverse investiții. Dar inițiativa este a dumneavoastră. Ideile sunt ale dumneavoastră. Succesul dumneavoastră va fi succesul economiei românești și al economiei iraniene”, a spus Costin Borc.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, miercuri, Forumul de afaceri multisectorial România — Republica Islamică Iran, obiectivul evenimentului fiind facilitarea pătrunderii companiilor românești pe piața iraniană, o piață extra-comunitară importantă pentru România, și, totodată, intensificarea comerțului de mărfuri și servicii.

“Este rândul camerelor de comerț din cele două țări să contribuie la dezvoltarea schimburilor comerciale. Anul trecut a avut loc o misiune de afaceri a CCIR la Teheran, condusă de președintele Mihai Daraban. Înainte de acutizarea sancțiunilor am avut o cooperare bună cu România și peste 670 de companii iraniene sunt înregistrate în România. Din fericire, în anul 2016, am constatat o creștere cu 60% a schimburilor comerciale dintre Iran și România comparativ cu 2015. Proiecte comune în domeniul energetic, precum și transferul de tehnologie, pot fi domenii de cooperare între noi. De asemenea, sectorul petrolului și petrochimiei are un potențial bun pentru colaborarea companiilor din țările noastre”, a spus Gholam-Hossein Shafei, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Mine și Agricultură a Iranului.

Acesta a adăugat că domeniile agriculturii și pisciculturii sunt dezvoltate în România, fiind posibilă o cooperare și în domeniul agro-alimentar. Construcțiile, producția de piese auto, cea de bunuri, producția locomotivelor, sunt de asemenea domenii de cooperare între România și Iran.

Ca urmare a aplicării regimului de sancțiuni internaționale asupra Iranului, extins și implementat la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul 961/2010, cooperarea româno-iraniană a stagnat iar tranzacțiile comerciale au fost afectate suplimentar, chiar și la produsele neincluse în regimul de sancțiuni, de restricțiile în planul operațiunilor bancare.

Schimburile comerciale dintre cele două state, la nivelul lunii octombrie 2015, se ridicau, conform datelor CCIR, la 166,6 milioane de euro. Exporturile României erau în valoare de 157,88 milioane de euro, iar importurile atingeau 8,72 milioane de euro.

Conform informațiilor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, la data de 31 decembrie 2015, Iranul nu se regăsea în topul celor 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. La 25 februarie 2016, conform SNIA, în România se regăsesc 164 de companii active cu cifra de afaceri mai mare de 1.000 de lei, care au un capital social iranian de două milioane euro.

Forumul a avut loc în contextul vizitei la București a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran, Mohammad Javad Zarif.

7. BCE face un apel la calm după alegerea lui Donald Trump

Belgianul Peter Praet, membru în comitetul director al Băncii Centrale Europene, a făcut miercuri un apel la calm, după ce victoria surprinzătoare a candidatului republican Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA a provocat îngrijorări pe piețele financiare mondiale, transmite Reuters.

“Cred că trebuie să fim calmi, cu siguranță mai calmi decât piețele”, a declarat Peter Praet cu ocazia unei conferințe organizate la Bruxelles de Banca Națională a Belgiei.

Miercuri, principalele piețe financiare mondiale au deschis ședința în scădere, dar ulterior și-au redus pierderile, după anunțarea victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA.

Peter Praet a subliniat că deocamdată este prea devreme ca BCE să reacționeze la astfel de evenimente. “Ceea ce facem în mod normal este să vedem dincolo de volatilitatea din primele zile, astfel că trebuie să avem puțin răbdare și să vedem cum evoluează lucrurile. În consecință, orice comunicare cu privire la politica monetară nu se va schimba”, a precizat Peter Praet, adăugând că BCE urmărește cu atenție situația.

Potrivit agențiilor de presă, Donald Trump și-a asigurat cele 270 de voturi în Colegiul Electoral necesare pentru a câștiga președinția, învingând-o pe democrata Hillary Clinton, care era considerată favorită înaintea votului de marți.

8. România, pe locul 50 în topul celor mai prospere țări din lume (studiu)

România se află pe locul 50 în clasamentul ”The Legatum Prosperity Index 2016”, un top anual, de mare amploare, realizat de Legatum Institute din Londra. În acest an, în tabel sunt incluse 149 cele mai prospere țări din lume, iar Norvegia a fost detronată de pe prima poziție, după ce a condus timp de șapte ani consecutiv, informează Business Insider.

Clasamentul nu ia în calcul numai banii deținuți de o națiune ca singur factor reprezentantiv de prosperitate, ci mai mult decât atât. Pentru alcătuirea topului anual, organizația compară 104 variabile ce includ indicatori clasici precum venit pe cap de locuitor și numărul de persoane angajate cu normă întreagă, dar și alte date relevante precum numărul de servere securizate de internet pe care le are un stat sau cât de odihniți se simt locuitorii în viața de zi cu zi. Variabilele sunt apoi împărțite în nouă subindici: calitatea economică, mediul de afaceri, guvernarea, educația, sănătatea, siguranța și securitatea, libertatea personală, capitalul social și mediul natural.

Iată rezultatele:

  1. Noua Zeelandă — Oficial, Noua Zeelandă a devenit cea mai prosperă țară de pe Pământ, potrivit Legatum Institute. Aceasta s-a plasat pe primul loc atât în ceea ce privește capitalul social, cât și calitatea economică și pe locul al doilea la mediul de afaceri și la guvernare.
  2. Norvegia — După ce a condus în acest clasament timp de șapte ani consecutivi, Norvegia și-a pierdut în acest an coroana, cea mai bună poziție a sa fiind al treilea loc la subindicele legat de guvernare.
  3. Finlanda — Stat prosper din nordul Europei, Finlanda are cea mai bună guvernare din lume, potrivit clasamentului Legatum Institute.
  4. Elveția — Elveția este situată frecvent în topul unor clasamente precum cel al prosperității, mulțumită educației sale fantastice (primul loc) și a unui sistem de sănătate foarte bun (locul trei la acest subindice).
  5. Canada — Vecina din nord a Americii, Canada este mult mai prosperă decât aceasta, potrivit acestui clasament, fiind clasată pe locul al treilea la capitalul social și la mediul de afaceri. De asemenea, se află pe locul al doilea în ceea ce privește libertatea personală.
  6. Australia — Faimoasă pentru stilul de viață relaxat și pentru vremea bună, nu este nici o mirare că Australia se află pe locul doi în ceea ce privește subindicele capitalului social urcând cu o poziție în top față de 2015.
  7. Olanda — Olanda se clasează pe locul secund atât în ceea ce privește educația cât și calitatea economică. De asemenea ocupă locul al cincilea la alți doi subindici.
  8. Suedia — Imediat deasupra vecinei sale, Danemarca, Suedia e plasată pe locul al treilea în ceea ce privește calitatea economică și pe locul al cincilea la guvernare. Totuși, per total, a căzut pe locul al optulea de pe al cincilea ocupat în 2015.
  9. Danemarca — Scandinavia este faimoasă pentru standardele sale ridicate de viață, însă Danemarca este cel mai puțin prosperă dintre statele din această regiune. Scorul său cel mai mare a fost locul cinci la securitate și siguranță.
  10. Marea Britanie — În ciuda Brexit-ului, Marea Britanie a urcat în Topul Prosperității din acest an pe locul 10 de pe locul 15 ocupat în 2015. Cea mai bună poziție deținută în subindici a fost locul al cincilea la mediul de afaceri.

Locurile următoare sunt: 11 — Germania (cea mai bună clasare, locul cinci la mediul de afaceri); 12 — Luxemburg (excelează în top la libertatea personală și sănătate); 13 — Irlanda (locul cinci la libertatea personală); 14 — Islanda (situată pe locul cinci la trei subindici — siguranță și securitate, libertatea indivizilor și capital social); 15 — Austria (a avut cel mai bun scor la siguranță și securitate); 16 — Belgia (în top zece la libertatea personală și la educație); 17 — Statele Unite (a scăzut de pe locul 11 ocupat anul trecut, dar se află pe locul întâi la mediul de afaceri); 18 — Franța (s-a clasat cel mai bine la mediul natural, pe locul al patrulea); 19 — Singapore (se situează pe locul al doilea la sănătate și pe locul întâi la securitate și siguranță); 20 — Slovenia (pe primul loc la mediul natural).

Următoarele cinci în acest top sunt: Spania, Japonia, Hong Kong, Malta și Portugalia.

România ocupă locul 50 în clasamentul ”The Legatum Prosperity Index 2016”, potrivit site-ului oficial al Legatum Institute, cu cele mai bune scoruri la capital social (97), sănătate (85), calitate economică (65), guvernare (64) și mediu natural (61). În 2015, țara noastră a ocupat aceeași poziție, iar în 2014 s-a situat pe locul 51, o creștere notabilă de la locul 59 din 2013,

CNIPMMR: Revista presei din data de 02.11.2016

Logo EmailCuprins:

Aparitii președinte CNIPMMR și CNIPMMR

Capital.ro, Ziarelive.ro, News.ournet.ro, Romania.shafaqna.com, Newslist.ro

  1. Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Economica.net, Voxcapital.ro

  1. Jianu: Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30-35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Ceccarbusinessmagazin.ro

  1. CNIPMMR: Eliminarea unor taxe pentru întreprinzători, un pas spre un mediu antreprenorial atractiv

Bursa.ro, Ziareonline.ro, Revista-presei. Com, Stiri.astazi.ro

  1. Florin Jianu: “Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30-35% prin eliminările de taxe”

Amosnews.ro

  1. Poziția CNIPMMR privind eliminarea unor taxe pentru mediul de afaceri

Portal-ro.com

  1. Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Atac la bugetul de stat. Măsurile populiste din campanie, bombă cu ceas pentru finanţele ţării
  2. Numărul de turişti în România a crescut în septembrie cu 11,5%, trei din patru turişti sunt români
  3. Senatorii au decis: Clădirile construite de dezvoltatori în vederea vânzării, scutite de impozit

10.  Un mare producător auto preferă iar o ţară din regiune pentru deschiderea unei fabrici, în detrimentul României

Aparitii președinte CNIPMMR și CNIPMMR

Capital.ro, Ziarelive.ro, News.ournet.ro, Romania.shafaqna.com, Newslist.ro,

1.   Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% în urma eliminărilor de taxe aprobate de Parlament la sfârşitul lunii octombrie, potrivit datelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat prin vot final, în data de 25 octombrie, Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

”Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 – 35%, rezultând un spor anual de 20.000 – 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 – 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual”, a explicat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi “pentru”, proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, Florin Jianu apreciază că aceste eliminări de taxe trebuie completate cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.

Economica.net, Voxcapital.ro

2.   Jianu: Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30-35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% în urma eliminărilor de taxe aprobate de Parlament la sfârşitul lunii octombrie, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, remis marţi Agerpres.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat prin vot final, în data de 25 octombrie, Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

‘Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 – 35%, rezultând un spor anual de 20.000 – 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 – 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual’, a explicat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi ‘pentru’, proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, Florin Jianu apreciază că aceste eliminări de taxe trebuie completate cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane

Ceccarbusinessmagazin.ro

3.   CNIPMMR: Eliminarea unor taxe pentru întreprinzători, un pas spre un mediu antreprenorial atractiv

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că prin aplicarea Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative adoptată recent de Parlament și transmisă spre promulgare la 27 octombrie, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, iar țara noastră va face pași către un mediu antreprenorial atractiv. În cuprinsul actului normativ, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial și, în special, întreprinderile mici și mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. Reamintim că legea respectivă vizează, între altele, eliminarea taxelor percepute de Registrul Comerțului privind înmatricularea comerciantului, înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

„Prin această măsură, România face pași către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român își poate înregistra o firmă în mod gratuit și va efectua gratuit diferitele tipuri de mențiuni care apar în activitatea unei societăți. Estimăm că rata de înființare de noi companii va crește în medie cu cel puțin 30-35%,  rezultând un spor anual de 20.000 – 25.000 de societăți față de numărul de companii înființate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăților nou înființate până la 90.000. De asemenea, va exista o creștere asemănătoare și în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 – 19.000 față de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale nou înființate anual. Pentru ca România să devină țara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, considerăm că trebuie completate aceste eliminări de taxe cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanțarea adecvată a IMM-urilor și sprijinul resurselor umane. Prin legea adoptată, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, CNIPMMR solicitând, prin Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, aprobarea, de către mediul politic, de măsuri care țin seama de nevoile antreprenorilor”, a precizat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

CNIPMMR precizează, într-un comunicat, că susține reducerea sarcinilor fiscale asupra întreprinzătorilor și a costurilor administrative legate de înființarea unei afaceri. De asemenea, reprezentanții Consiliului solicită continuarea implementării de măsuri care vin în sprijinul întreprinzătorilor prin reducerea parafiscalității și simplificarea birocrației, cu eliminarea barierelor administrative privind desfășurarea activităților IMM-urilor. (Al.R.)

Bursa.ro, Ziareonline.ro, Revista-presei. Com, Stiri.astazi.ro

4.   Florin Jianu: “Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30-35% prin eliminările de taxe”

Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% în urma eliminărilor de taxe aprobate de Parlament la sfârşitul lunii octombrie, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat prin vot final, în data de 25 octombrie, Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 
     Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a explicat: “Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 – 35%, rezultând un spor anual de 20.000 – 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 – 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate annual”. 
     Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi “pentru”, proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. 
     Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, Florin Jianu apreciază că aceste eliminări de taxe trebuie completate cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.

Amosnews.ro

5.   Poziția CNIPMMR privind eliminarea unor taxe pentru mediul de afaceri

În data de 27 octombrie 2016 a fost transmisă spre promulgare Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 25.10.2016, prin care sunt abrogate o serie de taxe care sunt suportate de mediul de afaceri.
În cadrul legii, CNIPMMR a identificat un număr de 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Sunt eliminate taxele percepute de Registrul Comerţului privind înmatricularea comerciantului, înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului, dintre care amintim:

  1.  ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE:
  2. a) TAXELE DE ÎNMATRICULARE PENTRU:
    –    Societate în nume colectiv, societate în comandită simplă şi societate cu răspundere limitată; 
    –    Societate pe acţiuni şi societate în comandită pe acţiuni; 
    –    Societate cu răspundere limitată – debutant (SRL-D);
    –    Societate cooperativă de gradul I şi gradul II;
    –    Cooperativa agricolă de gradul I şi gradul II.
    b) ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI:
    –    Schimbarea formei juridice;
    –    Schimbarea sediului social în alt judeţ/în acelaşi judeţ;
    –    Modificarea obiectului de activitate;
    –    Actualizarea obiectului de activitate;
    –    Majorarea capitalului social;
    –    Transmiterea părţilor de interes şi a părţilor sociale;
    –    Schimbarea membrilor organelor de conducere şi de control;
    –    Înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii secundare.
    c) DIZOLVĂRI/LICHIDĂRI/RADIERI:
    –    Dizolvarea de drept a SRL cu asociat unic;
    –    Dizolvarea de drept a SNC, SCS, SRL cu mai mulţi asociaţi, SA şi SCA;
    –    Dizolvarea voluntară şi lichidarea SNC, SCS, SRL, SA şi SCA cu numire 
    –    de lichidator;
    –    Radierea sucursalei.
  3.  ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE:
    a)    ÎNMATRICULĂRI:
    –    Persoană fizică autorizată (PFA);
    –    Întreprindere individuală (II);
    –    Întreprindere familiala (IF).
    b)    MENȚIUNI:
    –    Înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale,
    –    Înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor sau a radierii persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale;
    –    Corectarea erorilor materiale din înregistrările în registrul comerţului.
    c)    DIZOLVĂRI/LICHIDĂRI/RADIERI:
    –    Înregistrarea în registrul comerţului a radierii persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale.

De asemenea sunt eliminate o serie de taxe prevăzute în diferite acte normative în vigoare:
a)    Se elimină taxa TV şi taxa radio pentru persoanele juridice, sucursalele, filialele, agenţiile şi reprezentanţele acestora;
b)    Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor;
c)    Se elimină timbrul de mediu reglementat de OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, care se abrogă;
d)    Taxele  cuprinse în Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, care se abrogă (ex: taxe de înmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor, autorizare provizorie de circulaţie şi autorizare de circulaţie pentru probe);
e)    Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor.
Taxele eliminate şi/sau operaţiunile pentru care se elimină taxele, pentru mediul de afaceri, potrivit Legii pentru eliminarea unor taxe şi tarife precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sunt menţionate în tabelul anexat (restul taxelor menţionate în lege, privesc în special persoanele fizice).

POZIȚIA CNIPMMR  PRIVIND ELIMINAREA UNOR TAXE PENTRU MEDIUL DE AFACERI 

CNIPMMR  susţine reducerea sarcinilor fiscale asupra întreprinzătorilor şi a costurilor administrative legate de înfiintarea unei afaceri. 

CNIPMMR solicită continuarea şi implementarea de măsuri care vin în sprijinul întreprinzătorilor prin reducerea parafiscalităţii şi simplificarea birocraţiei, cu eliminarea barierelor administrative privind desfăşurarea activităţilor IMM-urilor.

Dl. Florin JIANU, Preşedintele CNIPMMR, a precizat: “Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30-35%,  rezultând un spor anual de 20-25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000.

De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18-19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, considerăm că trebuie completate aceste eliminări de taxe cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.
Prin legea adoptată, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, CNIPMMR solicitând prin Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, aprobarea, de către mediul politic, de măsuri care ţin seama de nevoile antreprenorilor.”

Portal-ro.com

6. Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 – 35% în urma eliminărilor de taxe aprobate de Parlament la sfârşitul lunii octombrie, potrivit datelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat prin vot final, în data de 25 octombrie, Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

”Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 – 35%, rezultând un spor anual de 20.000 – 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 – 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual”, a explicat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi “pentru”, proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, Florin Jianu apreciază că aceste eliminări de taxe trebuie completate cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Atac la bugetul de stat. Măsurile populiste din campanie, bombă cu ceas pentru finanţele ţării

În plină campanie electorală, Parlamentul adoptă pe bandă rulantă măsuri pe placul alegătorilor, dedicate în special categoriilor sociale cele mai „vulnerabile“, adică angajaţilor cu salarii mici de la stat, dar şi pensionarilor. Toate aceste pomeni electorale vor dinamita însă bugetul statului în 2017, întrucât nu există resurse financiare pentru atât de multe promisiuni.

Legi deja adoptate sau aflate în ultima fază de analiză în Parlament, care prevăd creşteri de salarii, de pensii şi acordarea de indemnizaţii speciale pentru diverse categorii profesionale, au dat şi încă dau de lucru parlamentarilor în aceste zile de campanie. Numai majorările de salarii votate în ultimele luni ar urma să „uşureze“ bugetul de stat de 9 miliarde de lei, adică circa 1% din Produsul Intern Brut (PIB), a aproximat premierul Dacian Cioloş. Alte măsuri în valoare de miliarde de lei îşi aşteaptă rândul la aprobare.

Să le luăm pe rând.

Salarii în Sănătate şi Învăţământ, mai mari cu 15%

De departe cea mai costisitoare măsură adoptată recent este reprezentată de creşterile salariale decise săptămâna aceasta şi care îşi aşteaptă votul final, lunea viitoare, în Camera Deputaţilor. Luni seară, deputaţii din Comisiile de muncă şi buget din Cameră au adoptat mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale în Sănătate şi Educaţie, în medie cu 15%. Salariile se vor majora efectiv începând cu 1 decembrie 2016.

Aceste creşteri salariale se vor adăuga altor majorări intrate deja în vigoare în 2016. Măsura a fost adoptată în ciuda opoziţiei Executivului. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a calificat votul din comisii drept „un moment trist pentru România, un moment în care, cu miză electorală, ne permitem să ne jucăm cu aşteptările şi credinţele oamenilor. Este vorba de sute de mii de oameni care se uită şi aşteaptă să aibă o viaţă mai decentă“.

Dincolo de caracterul populist al măsurii, se pune problema dacă poate fi suportată de buget, impactul estimat fiind de circa 4 miliarde de lei. Ieri, în cadrul unui interviu la Adevărul Live, premierul Dacian Cioloş a precizat că România riscă să ajungă în situaţia din 2010, când au fost votate majorări salariale care, însă, nu au putut fi aplicate. „E un impact bugetar care înseamnă sau creşterea deficitului – ceea ce ar fi catastrofal pentru România – sau, dacă nu, dacă vrem să ţinem limitele deficitului … înseamnă reducerea investiţiilor“, a spus Cioloş. Proiectul celor 102 taxe O altă măsură „celebră“, adoptată deja de Parlament, este „legea Dragnea“, care elimină 102 taxe nefiscale. Aceasta a fost adoptată spre finalul octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional. Proiectul, care îl are ca principal iniţiator liderul PSD, elimină taxa radio-tv, timbrul de mediu, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie,  taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor şi 13 taxe extrajudiciare de timbre.

Eliminarea timbrului de mediu a stârnit reacţii dure din partea producătorilor auto. Fără această taxă de poluare, plătită la prima înmatriculare a maşinii, România va deveni „al doilea cimitir“ de rable al Europei, după Polonia, au atras atenţia aceştia. Potrivit unui calcul al Ministerului Finanţelor, cele 102 taxe aduceau bugetului 1,6 miliarde de lei pe an. Scutiri pentru pensionari Trecut de Senat şi aflat în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor se află şi proiectul legislativ care prevede eliminarea impozitului şi contribuţiilor la fondul de sănătate plătite pentru pensii. Astfel, la începutul lunii septembrie, senatorii au votat eliminarea impozitului de 16% pentru pensiile de peste 1.050 de lei (plafonul de la care se achită în prezent impozitul).

Tot atunci au votat ca plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru pensii să se facă de la bugetul de stat. Guvernul a estimat că impactul acestei predeveri de 2,2 milioane de lei, dar senatoarea PNL Mariana Câmpeanu a declarat că impactul a fost calculat greşit şi că este de fapt vorba de 2,2 miliarde de lei. Un alt proiect, adoptat până acum numai de Senat, este reducerea CAS cu 5 puncte, respectiv o scădere cu 3% la angajat şi cu 2% la angajator. De asemenea, un proiect aflat acum în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, adoptat deja de Senat, prevede scăderea TVA pentru agentul termic la numai 5%. Pensii speciale pentru aleşi si nu numai Proiectele legislative care prevedeau pensii speciale pentru aleşii locali şi pentru diverse categorii profesionale au fost o preocupare a parlamentarilor de-a lungul întregului an. În prima parte a lui 2016, parlamentarii au votat pensii speciale pentru aleşii locali, printr-o lege declarată neconstituţională de Curtea Constituţională (CCR).

Norma a fost reexaminată de Parlament şi readoptată în iunie, de Senat, în calitate de cameră decizională. În septembrie, CCR, sesizată de Guvern, a declarat din nou legea neconstituţională. Tot în 2016 a fost votată şi, ulterior, şi promulgată, legea care prevede acordarea unor pensii speciale pentru jurnaliştii ce aparţin unor „uniuni ale creatorilor recunoscute ca fiind de utilitate publică“. Aceeaşi lege acordă indemnizaţii speciale militarilor pensionaţi. De asemenea, în septembrie, Senatul, ca principală cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege care prevede acordarea de pensii speciale pentru personalul de pe ambulanţă. Senatul a adoptat tacit şi proiectul de lege al deputatului PSD Ninel Peia prin care femeile care au născut cel puţin trei copii primesc o indemnizaţie viageră lunară, pentru toată viaţa, cuprinsă între 30% şi 50 % din salariul mediu net pe economie.  

Ce spun analiştii Analiştii sunt de părere că impactul bugetar al măsurilor adoptate şi anunţate va fi greu de gestionat. „Nu avem încă calculat un impact, dar sunt măsuri care pun presiune foarte mare pe buget şi nu văd cum anul viitor am putea atinge ţinta de 3% dacă nu umblăm la cheltuieli“, a comentat pentru „Adevărul“ Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit unui raport publicat ieri de analiştii ING Bank România, deficitul bugetar al României ar creşte la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2017, doar din aplicarea amendamentelor votate luni de către parlamentari (majorările de salarii din învăţământ şi sănătate). „Notificarea Curţii Constituţionale de către Guvern sau retrimiterea înapoi în Parlament de catre preşedinte sunt singurele posibile obstacole. Preşedintele a anunţat deja că va trimite înapoi spre reexaminare o lege care taie 102 taxe parafiscale (impact de 0,2% din PIB)“, mai scriu cei de la ING.  

Măsurile din Codul Fiscal, sub semnul întrebării Toate aceste măsuri cu impact bugetar semnificativ se suprapun altor decizii asumate şi care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor, prevăzute în Codul Fiscal. „Este vorba despre scăderea TVA cu încă un punct precum şi eliminarea supraacizei la combustibili. La acestea se adaugă eliminarea taxei pe stâlp. Per total, impactul asupra bugetului este de circa 0,7% din PIB“, a comentat Ionuţ Dumitru. Cum valoarea PIB este estimată pentru la anul la circa 800 de miliarde de lei, impactul viitoarei relaxări fiscale depăşeşte 5,5 miliarde de lei. Rămâne de văzut dacă, sub presiunea cheltuielilor deja anunţate, viitorul Guvern îşi va mai putea asuma relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Campioni în UE la creşteri salariale Potrivit datelor Eurostat, România conduce detaşat topul creşterilor salariale aplicate din 2012 până în prezent. Astfel, în perioada 2012 – trimestrul al doilea din 2016, costurile salariale (incluzând salariul net, contribuţii şi impozit) au crescut în România cu 31,9%, ceea ce ne poziţionează pe primul loc în UE în clasamentul menţionat. Pe poziţiile următoare se află Letonia, cu 29,1%, Bulgaria, cu 27,1%, Estonia, cu 26,6%.

Scutire de impozit pentru dezvoltatori Ieri, senatorii au votat în plen şi scutirea dezvoltatorilor imobiliari de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri. Pentru clădirile construcţie nouă, scutirea se va aplica de la momentul finalizării construcţiei până la data valorificării acesteia prin vânzare sau cedarea folosinţei. Propunerea legislativă pentru completarea Codului Fiscal aparţine senatorului PSD Şerban Nicolae şi a fost adoptată de plen cu 50 de voturi „pentru“ şi 12 abţineri.

8. Numărul de turişti în România a crescut în septembrie cu 11,5%, trei din patru turişti sunt români

Numărul de turişti în România a continuat să crească cu un ritm de două cifre în septembrie, iar ritmul a accelerat la 11,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut,în condiţile în care piaţa a fost susţinută de turiştii români, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În total, în septembrie au fost înregistraţi 1,09 milioane de turişti în România, din care 820.000 de români, cu o cotă de 75% din total, iar restul de 271.200 turişti străini.  

Numărul de turişti români a avansat cu 11,9% faţă de septembrie 2015, în timp ce numărul de turişti străni a crescut cu 10,3%.    ”Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna septembrie 2016  75,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,9%, ponderi similare cu cele din  luna  septembrie 2015”, precizează comunicatul INS.  

În septembrie, ritmul de creştere este uşor peste cel din luna august, când numărul de turişti din România a avansat cu 10,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Însă ritmul a scăzut faţă de primele patru luni din acest an, când s-a înregistrat o creştere cu 15% a numărului de turişti în România.    Cumulat, în primele nouă luni din acest an, numărul de turişti a crescut cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 8,56 milioane.  

Numărul de turişti români a crescut în perioada ianuarie-septembrie din acest an cu 11,3% faţă de acelaşi interval din 2015, până la 6,63 milioane, şi reprezintă 77,4% din numărul total de turişti, în timp ce numărul de turişti străini a avansat cu 9,9%, pânâ la 1,93 milioane.   Din străinătate, cei mai mulţi turişti străini – 206.400 – au venit în septembrie din Europa, în principal din celelalte 27 de state ale Uniunii Europene (181.200).  

Însă cele mai mari creşteri au fost înregistrate la numărul de turiştii din America de Sud, care a a avansat cu 15,8% faţă de septembrie 2015, până la circa 2.200, şi la turiştii din Asia, cu un avans de 15%, până la 36.900.   Cei mai mulţi turişti au venit, în primele nouă luni ale acestui an, din Germania (222.463), Israel (193.947), Italia (176.798) şi Ungaria (114.196).  

Numărul de înnoptări, un indicator cheie în sectorul turistic, a crescut în septembrie cu 10,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2,58 milioane. Cumulat pe primele nouă luni, numărul de înnoptări a avansat cu 8,9%, la 20,25 milioane.  

În privinţa traficului de la frontiere, numărul de intrări de vizitatori străini în România a crescut cu 10,1% în primele nouă luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, până la 7,93 milioane, în timp ce numărul de ieşiri ale românilor din ţară s-a majorat cu 22,8%, la 12,55 milioane.

9. Senatorii au decis: Clădirile construite de dezvoltatori în vederea vânzării, scutite de impozit

Senatorii au votat astăzi în plen scutirea dezvoltatorilor imobiliari de plata impozitului/taxei pe clădiri, pentru clădirile, construcţie nouă, scutirea urmând a se aplica de la momentul finalizării construcţiei până la data valorificării acesteia prin vânzare sau cedarea folosinţei.

Propunerea legislativă pentru completarea Codului Fiscal aparţine senatorului PSD Şerban Nicolae şi a fost adoptată de plen cu 50 de voturi pentru” şi 12 abţineri.

Obiectul de reglementare al acesteia este extinderea scutirilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, cu o nouă categorie de clădiri, respectiv „clădirile, construcţie nouă, edificate de o societate sau o persoană fizică autorizată, în condiţiile legii, exlusiv în scopul comercializării”. Iniţiatorul proiectului, senatorul Şerban Nicolae, precizează în expunerea de motive că dezvoltatorul imobiliar construieşte cu forţe proprii, în cadrul şi potrivit obiectului de activitate – ca o activitate de producţie – o clădire, obţinând un produs finit destinat ulterior comercializării, ca marfă.

„În prezent, potrivit legii, după finalizarea construcţiei şi obţinerea produsului finit, constructorul este obligat să înregistreze imobilul edificat la compartimentul de impozite şi taxe locale, în vederea impozitării”, se mai menţionează în expunere, precizându-se că „similitudinea dintre producătorul de imobile construite şi producătorul de mijloace de transport este, practic, perfectă”. Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. 

10. Un mare producător auto preferă iar o ţară din regiune pentru deschiderea unei fabrici, în detrimentul României

Bulgaria negociază cu un producător auto german deschiderea unei fabrici de asamblare, potrivit agenţiei bulgare pentru promovarea investiţiilor, transmite Novinite, citată de News.ro.

„Negociem cu o companie germană importantă asamblarea de automobile în Bulgaria“, a declarat Stamen Yanev, preşedintele agenţiei InvestBulgaria, într-un interviu acordat publicaţiei „24 Chasa“.   Yanev a refuzat să dezvăluie numele agenţiei din cauza unui acord de confidenţialitate semnat de autorităţile bulgare. Partea bulgară este reprezentată la discuţii de InvestBulgaria şi Automotive Cluster Bulgaria.  

„Dacă nu vom reuşi să atragem astfel de investitori în următorii doi-trei ani, am putea pierde această oportunitate“, a spus Yanev, adăugând că relaţiile cu producătorul german sunt încă în faza de „curtare“.   Niciun producător auto important nu desfăşoară operaţiuni în Bulgaria. Compania chineză Great Wall Motors a asamblat mai multe modele în Bulgaria, dar producţia a fost suspendată temporar în ianuarie.  

Yanev a mai spus că au loc discuţii cu o companie americană pentru înfiinţarea unui centru pentru cercetare şi dezvoltare în industria auto, care ar putea atrage investiţii de 30 de milioane de leva (15 milioane de euro) şi 200-250 de ingineri. 

POZITIA CNIPMMR PRIVIND ELIMINAREA UNOR TAXE PENTRU MEDIUL DE AFACERI

wpd1e90874_06Legea PRIVIND ELIMINAREA UNOR TAXE ŞI TARIFE, PRECUM ŞI PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE

În data de 27 octombrie 2016 a fost transmisă spre promulgare Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 25.10.2016, prin care sunt abrogate o serie de taxe care sunt suportate de mediul de afaceri.

În cadrul legii, CNIPMMR a identificat un număr de 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Sunt eliminate taxele percepute de Registrul Comerţului privind înmatricularea comerciantului, înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului, dintre care amintim:

  1. ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE:

                a) TAXELE DE ÎNMATRICULARE PENTRU:

  • Societate în nume colectiv, societate în comandită simplă şi societate cu răspundere limitată;
  • Societate pe acţiuni şi societate în comandită pe acţiuni;
  • Societate cu răspundere limitată – debutant (SRL-D);
  • Societate cooperativă de gradul I şi gradul II;
  • Cooperativa agricolă de gradul I şi gradul II.

              b) ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI:

  • Schimbarea formei juridice;
  • Schimbarea sediului social în alt judeţ/în acelaşi judeţ;
  • Modificarea obiectului de activitate;
  • Actualizarea obiectului de activitate;
  • Majorarea capitalului social;
  • Transmiterea părţilor de interes şi a părţilor sociale;
  • Schimbarea membrilor organelor de conducere şi de control;
  • Înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii secundare.

             c) DIZOLVĂRI/LICHIDĂRI/RADIERI:

  • Dizolvarea de drept a SRL cu asociat unic;
  • Dizolvarea de drept a SNC, SCS, SRL cu mai mulţi asociaţi, SA şi SCA;
  • Dizolvarea voluntară şi lichidarea SNC, SCS, SRL, SA şi SCA cu numire
  • de lichidator;
  • Radierea sucursalei.
  1. ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE:

            a) ÎNMATRICULĂRI:

  • Persoană fizică autorizată (PFA);
  • Întreprindere individuală (II);
  • Întreprindere familiala (IF).

            b) MENȚIUNI:

  • Înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale,
  • Înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor sau a radierii persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale;
  • Corectarea erorilor materiale din înregistrările în registrul comerţului.

             c) DIZOLVĂRI/LICHIDĂRI/RADIERI:

  • Înregistrarea în registrul comerţului a radierii persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale.

 

De asemenea sunt eliminate o serie de taxe prevăzute în diferite acte normative în vigoare:

  1. Se elimină taxa TV şi taxa radio pentru persoanele juridice, sucursalele, filialele, agenţiile şi reprezentanţele acestora;
  2. Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor;
  3. Se elimină timbrul de mediu reglementat de OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, care se abrogă;
  4. Taxele cuprinse în Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, care se abrogă (ex: taxe de înmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor, autorizare provizorie de circulaţie şi autorizare de circulaţie pentru probe);
  5. Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor.

Taxele eliminate şi/sau operaţiunile pentru care se elimină taxele, pentru mediul de afaceri, potrivit Legii pentru eliminarea unor taxe şi tarife precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sunt menţionate în tabelul anexat (restul taxelor menţionate în lege, privesc în special persoanele fizice).

POZITIA CNIPMMR PRIVIND ELIMINAREA UNOR TAXE PENTRU MEDIUL DE AFACERI

CNIPMMR  susţine reducerea sarcinilor fiscale asupra întreprinzătorilor şi a costurilor administrative legate de înfiintarea unei afaceri.

CNIPMMR solicită continuarea şi implementarea de măsuri care vin în sprijinul întreprinzătorilor prin reducerea parafiscalităţii şi simplificarea birocraţiei, cu eliminarea barierelor administrative privind desfăşurarea activităţilor IMM-urilor.

Dl. Florin JIANU, Preşedintele CNIPMMR, a precizat:

Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30-35%,  rezultând un spor anual de 20-25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000.

De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18-19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, considerăm că trebuie completate aceste eliminări de taxe cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.

Prin legea adoptată, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, CNIPMMR solicitând prin Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, aprobarea, de către mediul politic, de măsuri care ţin seama de nevoile antreprenorilor.”