REVISTA PRESEI 13.10.2016

Logo Email     Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM.

Adevarul.ro.

  1. Motorul Dacia a accelerat întreaga industrie.
  2. Evoluţie extrem de slabă a construcţiilor, în august.

Agerpres.ro.

  1. Programul Diaspora Start-up: S-a deschis apelul pentru propuneri de scheme de grant; alocarea financiară, 30 milioane de euro.

Digi24.ro.

  1. Invazia laptelui străin. Importuri mai mari cu 40 la sută.

Wall-street.ro.

  1. Capacitatea de depozitare a cerealelor din Romania a crescut cu 34% in ultimii cinci ani.
  2. Piata costumelor made to measure are o valoare de peste 20 de milioane de euro.

Avocatnet.ro.

  7. Ce trebuie să faci dacă vrei să schimbi sediul social al firmei tale?

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM

Adevarul.ro

1. Motorul Dacia a accelerat întreaga industrie

După luni de scădere sau de creştere cel mult anemică, industria românească a reuşit un salt spectaculos în august, în special ca urmare a avansului Dacia.

August a fost o lună-record pentru producţia industrială din România, care reprezintă nu mai puţin de un sfert din întreaga economie. Aceasta a înregistrat o creştere cu 5,3% faţă de august 2015, motorul fiind industria prelucrătoare. Producătorul auto Dacia, liderul exporturilor româneşti, a consemnat în aceeaşi lună o creştere cu 39% a vânzărilor (cel mai mare avans din Uniunea Europeană) faţă de august 2015. Totodată, pe piaţa autohtonă, vânzările Dacia au fost cu 70% mai mari decât în august 2015. „Evoluţia Dacia poate explica de ce întreaga industrie a mers bine în august“, a comentat pentru „Adevărul“ Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank România.   

„Vânzările Dacia au crescut şi datorită programului «Rabla» de la noi“, susţine Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Demarat în iunie, programul a pus la dispoziţia persoanelor fizice mai întâi 12.000 de tichete, după care au existat două suplimentări. Una dintre acestea a fost în iulie, aşadar a influenţat direct şi vânzările Dacia din august. Lideră la export, Dacia a tras după sine şi vânzările externe. În august, exporturile au crescut, per total, cu 13,4% faţă de august 2015 Creşteri mari la comenzi Totodată, în august, producătorii de bunuri de folosinţă îndelungată au avut încasări mai mari faţă de aceeaşi lună din 2015, în condiţiile în care, pe fondul creşterilor de salarii, românii au reînceput să-şi reutileze casele. Vânzările retail din România, dar şi către alte ţări au fost responsabile pentru o creştere cu 27,1% a afacerilor din industria bunurilor de folosinţă îndelungată. 

Şi cifra de afaceri din industria bunurilor de uz curent a crescut cu 9,6%. Vestea bună este că avansul producţiei a venit concomitent cu o încetinire a consumului de electricitate. Dacă în primele şapte luni din an România consumase cu 11,8% mai multă electricitate decât în aceeaşi perioadă din 2015, după primele opt luni, creşterea a frânat până la 4,3%. Cu o lună nu se face primăvară August rămâne însă o lună-excepţie în cadrul larg al lui 2016. Chiar dacă producţia industrială a înregistrat, în această lună, un avans de 5,3%, în primele opt luni ale anului creşterea anuală a fost de numai 1,1%. „Economia a crescut cu 5% în primele şase luni, însă industria cu numai 1,1% în primele opt luni. Avem o problemă. Înseamnă că în principal consumul este responsabil pentru avansul PIB. Creşterea nu e sănătoasă“, a comentat Dumitru.

De asemenea, afacerile din industrie, comenzile primite de companii au înregistrat o creştere mult mai mică în primele opt luni din an, decât în august. „Sunt mai multe motive pentru care industria nu ţine pasul cu avansul creşterii economiei. Pe de o parte, în 2016 au evoluat destul de prost exporturile, în special către ţări non-UE, precum Turcia, care atrage 5% din totalul exporturilor româneşti. Pe de altă parte, competitivitatea României scade, din cauza majoărilor salariale”, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

2. Evoluţie extrem de slabă a construcţiilor, în august

Lucrările de construcţii au înregistrat în august o scădere de 5,3% faţă de aceeaşi lună din 2015, cea mai mare din octombrie 2014 încoace, pe fondul reducerii activităţii la toate categoriile de construcţii, arată datele publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, statisticile oficiale arată că, în luna august 2016, s-au înregistrat scăderi, comparativ cu a opta lună din anul trecut, la toate categoriile de construcţii. Lucrările la clădiri rezidenţiale s-au redus cu 2,8% faţă de august 2015, iar cele la clădiri nerezidenţiale cu 2,3%.

Construcţiile inginereşti au înregistrat o scădere cu 7,1%. „Pe elemente de structură, s-au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,1% şi la lucrările de construcţii noi cu 0,9%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%”, se arată în comunicatul INS.

Faţă de iulie, lucrările de construcţii au crescut în luna august cu 1%, pe serie brută, dar au scăzut cu 2,8% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere. Cumulat pe primele opt luni, construcţiile au avansat cu 2% faţă de perioada similară a anului trecut.

Construcţiile de locuinţe, sub nivelul dinaninte de criză Anul trecut, lucrările de construcţii au crescut cu 10,4% faţă de anul precedent.

Numărul de locuinţe terminate a crescut anul trecut cu 10,4% faţă de 2014, până la 47.017, după şase ani la rând de scădere, dar rămâne semnificativ mai mic decât nivelul de dinainte de criză. În 2008, an de vârf pentru construcţiile din România, s-au finalizat 64.414 de locuinţe. 

Agerpres.ro

3. Programul Diaspora Start-up: S-a deschis apelul pentru propuneri de scheme de grant; alocarea financiară, 30 milioane de euro

Ministerul Fondurilor Europene (MFE), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, a deschis miercuri apelul pentru Programul “Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro, iar propunerile de proiecte pot fi depuse până pe 29 noiembrie, ora 16:00.

Finanțarea este asigurată din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 — 2020.

Potrivit unui comunicat al MFE, în prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară. Entitățile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizați, publici și privați, organizații sindicale și patronate, membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică, autorități ale administrației publice locale (unități administrativ — teritoriale), asociații profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri, universități, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și instituții/agenții/organizații subordonate/coordonate de acesta, parteneriate între categoriile mai sus menționate.

Condiția obligatorie este existența unui parteneriat cu o entitate a românilor din diaspora, subliniază sursa citată.

În cea de-a doua etapă, cetățenii români eligibili care doresc să își înființeze o companie pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro și pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat. Conform MFE, sunt eligibili cetățenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate de minim 12 luni și doresc să înființeze o afacere în România.

“MAE-DPRRP are în vedere facilitatea contactului dintre entitățile din România care doresc să colaboreze cu organizații ale românilor din străinătate, pentru stabilire de parteneriate în vederea constituirii administratorilor de schemă de antreprenoriat. Organizațiile din diaspora interesate de acest program sunt invitate să trimită date de contact, până la data de 30 octombrie 2016, la adresa diaspora@mae.ro, pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziția entităților din România prin publicare pe site-ul DPRRP și MFE”, se mai spune în comunicatul MFE.

Schema de antreprenoriat își propune să creeze oportunități de reîntoarcere în România pentru cetățenii stabiliți în străinătate și să valorifice abilitățile dobândite de aceștia (antreprenoriale și/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în țară.

În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activitățile care urmăresc încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepția regiunii București — Ilfov.

Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 — Locuri de muncă pentru toți, Prioritatea de investiții 8iii — Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. — Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Programul Operațional Uman 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro. Programul stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007 — 2013 și contribuind la reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare.

Digi24.ro

4. Invazia laptelui străin. Importuri mai mari cu 40 la sută

Invazia laptelui străin, de care se plâng producătorii de la noi, se întâmplă foarte repede. Importurile de lapte au crescut cu aproape 40 de procente în primele opt luni ale anului, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Practic, România a cumpărat din afară 20 de mii de tone de lapte în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este efectul renunţării în aprilie anul trecut la cotele europene, care spuneau cât de mult poate să producă fiecare ţară în parte.

Odată ce limitele au fost înlăturate, laptele din ţări precum Germania şi Polonia, care produc mult şi ieftin, a putut să le facă competiţie producătorilor mai puţin eficienţi.

Fermierii de la noi spun că lupta cu străinii e pierdută, aşa că-i cer statului subvenţii. Efectul asupra industriei româneşti e însă cu două tăişuri. Producătorii sunt afectaţi de laptele ieftin din import, dar procesatorii îşi reduc astfel costurile de producţie şi pot aduce pe piaţă lactate mai multe şi mai ieftine. Datele statisticii arată că în primele opt luni ale anului producţia românească de brânzeturi a crescut cu aproape 10%, iar cea de unt și smântână cu 6%.

Wall-street.ro

5. Capacitatea de depozitare a cerealelor din Romania a crescut cu 34% in ultimii cinci ani

Jucatorii din agricultura romaneasca au facut investitii importante in spatii de stocare a productiei. In ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, pana la 23,3 milioane de tone in prezent, arata datele transmise de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADS).

In 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din Romania a fost de 17,4 milioane de tone, astfel ca, in medie, capacitatea de depozitare a crescut cu7,4% pe an. Potrivit ministerului, judetele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizata

sunt Timis, Constanta, Calarasi, Ialomita, Teleorman,Braila si Dolj, conform News.ro.

“In prezent la nivelul intregii tari, exista un numar de 4.874 depozite autorizate pentru semintele de consum, cu o capacitate totala de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone in silozuri si 12.112.428 tone in magazii”, se arata in raspunsul formulat de MADR.

Desi spatiul de depozitare a crescut in ultimii ani, fermierii sustin ca acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietatii asupra spatiilor de stocare. Astfel, desi spatiile de depozitare au crescut puternic si par suficiente pentru a stoca intreaga productie de cereale a Romaniei, in realitate mare parte din depozite apartin traderilor si doar o mica parte producatorilor. Cei mai mari traderi de cereale, care detin cele mai mari depozite pentru grane din Romania, sunt ADM Romania Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera Romania, Glencore Protein Romania sau Brise Group.

Care sunt principalii jucatori de pe piata

In 2015, grupul american ADM Romania Trading a inregistrat o cifra de afaceri de 536 milioane de euro, in crestere cu 3,4% fata de 2014. Insa, anul trecut compania a inregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii detin depozite de cereale in Bacau, Buzau, Caras -Severin, Neamt si Olt.

Ameropa Grains Romania este parte a grupului de companii Ameropa Elvetia. Aceasta din urma detine in Romania atat combinatul de ingrasaminte Azomures, cat si Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanta, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Anul trecut, elvetienii au obtinut afaceri de 533 de milioane de euro si un profitde 3,1 milioane de euro.

In acelasi timp, compania americana Cargill administreaza 18 silozuri care au o capacitate totala de peste o jumatate de milion de tone in judetele Arad, Bacau, Brasov, Buzau, Dambovita, Galati, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Vaslui. Anul trecut, Cargill a inregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajati in Romania.

Un alt jucator important este compania chineza Nidera, cu activitati in Valcea si Teleorman. Compania a inregistrat afaceri de 351 de milioane de euro si un profit de 2,2 milioane de euro.

Grupul elvetian Glencore, care opereaza in Romania prin societatile Glencore Protein Romania, Romsiloz Cereale, Cerealcom Braila si Comcereal Braila, are un volum estimat de tranzactii locale sezoniere ce se ridica la circa 1,4 milioane de tone, cifra ce acopera aproximativ 6% din recolta totala de cereale, seminte si boabe oleaginoase a Romaniei. Elvetienii se bazeaza pe piata romaneasca pe o retea de silozuri dispuse in special in sudul tarii. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro si un profit 2,7 milioane de euro. Compania Brise Group detine deja depozite in care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adauga alte depozite inchiriate de la terti cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.

Trader-ul a inregistrat o cifra de afaceri de peste 222 de milioane de euro in 2015, in scadere cu 25% fata de anul precedent, pe fondul declinului preturilor la cereale si al cererii modeste venite din piata internationala. Anul trecut, productia totala adunata din principalele culturi – grau, orz, orzoaica, ovaz, floarea-soarelui, porumb si rapita – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cat capacitatea spatiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.

Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% fata de 2015 si a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar in acelasi timp s-a majorat si productia obtinuta de agricultori. Productiile agricole medii la hectar au crescut in acest an la aproape fiecare din principalele culturi in Romania, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Productia de rapita a Romaniei s-a majorat in acest an cu 38%, pana la 1,26 milioane tone, iar productia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone. Insa datele cele mai spectaculoase sunt cele privind productia de grau si secara, care s-a majorat in acest an cu 5,5%, ajungand la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.

Totusi, productiile-record obtinute de agricultorii romani nu se traduc si in castiguri pe masura, pentru ca cei mai multi sunt nevoiti, ca si in anii anteriori, sa isi vanda mare parte din productie imediat dupa recolta, atunci cand preturile sunt cele mai mici. Fermierii spun ca, in prezent, preturile sunt la nivelul anului 2015, insa cheltuielile agricultorilor au crescut cu pana la 10% , iar cei care vand la pretul actual reusesc cu greu sa-si acopere cheltuielile.

6. Piata costumelor made to measure are o valoare de peste 20 de milioane de euro

Piata costumelor la comanda, un segment care s-a dezvoltat in Romania exponential in ultimii ani, numara in 2016 peste 30 de jucatori care au sesizat potentialul acestui tip de afacere. Astfel, in prezent, sunt active peste 30 de ateliere, de zece ori mai multe decat acum 5 ani, iar piata a ajuns sa valoreze peste 20 milioane de euro.

Chiar daca in Romania achizitia de costume la comanda de la croitoriile clasice a fost mereu o optiune versus cumpararea de produse in serie, incepand cu anul 2009 conceptul Made to Measure a inceput sa se impuna ca o ramura diferita a industriei de moda. Tendinta de a comanda “pe masura” costume de zi sau pentru ocazii speciale s-a accentuat constant. Atelierele de tip Made to Measure au venit cu propuneri de tipare moderne, in ton cu moda din Vest, cu materiale de foarte buna calitate, atent masurate in functie de conformatia clientului, pe care le-au lucrat manual.

“In sistemul Made to Measure consilierii ocupa un rol important venind in ajutorul persoanelor interesate cu sfaturi, modele si recomandari astfel incat valoarea adaugata pe care o ofera hainelor este un factor important si un diferentiator puternic fata de croitoriile clasice.” spune Sorin Moldoveanu, fondator Sir Ludovic.

In anul 2011 pe piata erau aproximativ trei jucatori importanti, dar odata cu trecerea timpului si revenirea dupa criza economica, numarul acestora a crescut de 10 ori pana in 2016. Piata si consumatorii sunt din ce in ce mai educati, incep sa aprecieze produsele de calitate si isi doresc tot mai mult sa poarte costume cat mai potrivite cu mediile in care isi petrec timpul.

“Vedem clienti din ce in ce mai doritori sa afle detalii despre hainele Made to Measure. Observam ca doamnele sunt tot mai interesate de aceasta alternativa, chiar daca domnii sunt inca segmentul principal al pietei. Consideram ca in aproximativ doi ani raportul intre consumatorii de sex feminin si masculin se va echilibra.” continua Sorin Moldoveanu.

Sir Ludovic este un atelier de croitorie Made to Measure deschis la inceputul anului 2016. Serviciile se adreseaza atat doamnelor, cat si domnilor pentru segmentele business si ceremonii. Atelierul este deschis la parterul hotelului Athenee Palace Hilton Bucuresti.

Avocatnet.ro

7. Ce trebuie să faci dacă vrei să schimbi sediul social al firmei tale?

Schimbarea sediului social al unei societăţi, în acelaşi judeţ sau în altul, reprezintă una dintre menţiunile des întâlnite pe parcursul existenţei unei firme. De altfel, o astfel de procedură se desfăşoară la Registrul Comerţului şi presupune parcurgerea anumitor paşi, pe care îi vom prezenta în cele ce urmează. 

Printre numeroasele menţiuni ce pot apărea pe parcursul activităţii şi existenţei unei entităţi se află şi schimbarea sediului social, situaţie ce poate interveni, spre exemplu, atunci când contractul care atestă drepturile de folosinţă asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social expiră şi nu se mai prelungeşte. În acelaşi timp, există posibilitatea relocării afacerii într-o altă zonă a ţării, situaţie în care se impune schimbarea sediului social în alt judeţ.

Cert este că, indiferent că vorbim despre schimbarea sediului social în acelaşi judeţ sauîn altul, procedura este asemănătoare şi se desfăşoară la oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, acolo unde trebuie îndeplinite o serie de formalităţi (direct la ghişeu sau prin corespondeţă).

Ce documente depui pentru schimbarea sediului social

Lista documentelor necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii privind schimbarea sediului profesioniştilor este disponibilă pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), iar una dintre puţinele diferenţe între schimbarea sediului social în acelaşi judet şi cea efectuată într-un alt judeţ este că, pentru cel de-al doilea caz, trebuie obţinută, în prealabil, o rezervare de denumire. 

Concret, solicitantul trebuie să depună la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia îşi stabileşte noul sediu o cerere de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă, completată cu trei denumiri, în ordinea preferinţelor. De altfel, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei, taxa de registru pentru a obţine dovada rezervării denumirii este de 72 de lei, iar documentul citat, care se eliberează de regulă solicitantului pe loc, trebuie ataşat dosarului cu documente pentru schimbarea sediului social.

În rest însă, actele necesare pentru o astfel de menţiune, indiferent că se face în acelaşi judeţ sau în unul diferit, sunt următoarele:

  • cererea de înregistrare
  • declaraţia tip pe propria răspundere, semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
    • firma nu desfăşoară, la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum trei ani;
    • persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip.
  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/ acţionarilor sau decizia asociatului unic/ CA/ directoratului sau, după caz, actul adiţional la actul constitutiv (original);
  • documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social, în copie. Un astfel de document poate fi, după caz: contract de vânzare-cumpărare, contract de comodat, contract de închiriere/ subînchiriere, certificat de moştenitor etc).
  • cererea adresată Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit;
  • dacă este cazul:
    • avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă (completat pe formular-tip, original);
    • alte avize prealabile prevăzute de legile speciale;
    • împuternicire pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale.

Alte formalităţi de îndeplinit

În plus, ţinând cont de faptul că schimbarea sediului social al unei societăţi implică modificarea actului constitutiv al firmei, a certificatului de înregistrare şi a altor documente care atestă funcţionarea firmei, antreprenorii trebuie să predea Registrului Comerţuluicertificatul de înregistrare în original (urmând ca instituţia să elibereze un altul cu noua adresă) şi să prezinte actul constitutiv actualizat. Totodată, este necesară achiziţionarea unui nou Registru Unic de Control, precum şi actualizarea tuturor documentelor firmei care conţin în antet vechea adresă a sediului social, cum sunt facturierele sau chitanţierele.

De altfel, potrivit ONRC, după fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comerțului actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul încheierii judecătorului-delegat, cu excepția situațiilor când înregistrarea va fi efectuată pe bază hotărârii definitive de excludere sau de retragere.

De asemenea, atunci când schimbarea sediului social se face într-un alt judeţ, firma va fi radiată din evidenţa judeţului în care a fost iniţial înregistrată. 

În ceea ce priveşte taxele percepute la Registrul Comerţului pentru îndeplinirea menţiunii prezentate, acestea sunt mai mari atunci când schimbarea se face într-un alt judeţ. În această situaţie, potrivit ONRC, tarifele legale depăşesc 400 de lei, după cum urmează:

  • 250 lei – taxele de registru;
  • 150 lei – un procent aplicat taxei de registru.

În plus, pentru fiecare sediu autorizat pe baza declaraţiei pe proprie răspundere se vor adăuga 72 de lei. Desigur, nu trebuie să uităm nici de cei 72 de lei achitaţi, în primă fază, pentru obţinerea rezervării denumirii firmei. 

În schimb, atunci când schimbarea sediului social se face la o nouă adresă, dar în acelaşi judeţ, Registrul Comerţului aplică tarifele de mai jos:

  • 45 lei – taxele de registru;
  • 27 lei – un procent aplicat taxei de registru.

Şi în acest caz, se vor adăuga 72 de lei pentru fiecare sediu autorizat pe baza declaraţiei pe proprie răspundere. 

Tot în legătură cu schimbarea sediului în acelaşi judeţ, normele în vigoare stabilesc că, în cazul schimbării denumirii localităţii sau străzii ori al renumerotării imobilelor, persoanele juridice înmatriculate vor solicita, pe cheltuiala lor şi în baza înscrisurilor justificative, înregistrarea modificărilor intervenite şi eliberarea unui nou certificat de înregistrare.

Cât despre soluționarea dosarului, această atribuţie revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate de la vechiul sediu care poate/pot dispune administrarea și a altor acte doveditoare decât cele enumerate. Concret, instituţia va elibera solicitantului certificatul de înregistrate menţiuni + rezoluţia, noul certificat de înregistrare, precum şi certificatul constatator pentru sediul social ales. 

O precizare importantă de făcut la final este aceea că, deşi Oficiul Registrului Comerţului permite depunerea documentaţiei necesare pentru schimbarea sediului social şi după, spre exemplu, expirarea termenului prevăzut în actul constitutiv, societatea care funcţionează cu un sediu social expirat se supune anumitor riscuri, inclusiv posibilitatea de a fi declaratăinactivă, ca urmare a inexistenţei unui sediu social.

Print Friendly, PDF & Email