Revista Presei 07.10.2016

Logo EmailCuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR.

Presagalatibraila.ro.

  1. Galaţi: S-a lansat „Carta Albă a IMM-urilor din România 2016” pentru Regiunea Sud-Est.

Agerpres.ro, Sursadestiri.ro, Banknews.ro.

  1. Jianu (CNIPMM): 20% dintre IMM-urile Regiunii Sud-Est și-au redus activitatea în ultimii cinci ani.

Presagalati.ro.

  1. Carta albă a IMM-urilor din Sud-Est. Mediul de afaceri, descurajat de stat prin corupție, birocrație și controale excesive.

Finantare.ro.

  1. Presedintele CNIPMM: 20% dintre IMM-urile Regiunii Sud-Est si-au redus activitatea in ultimii cinci ani 5.

Viatalibera.ro.

  1. TOPUL Mediului de Afaceri | Care au fost cele mai PERFORMANTE FIRME din economia gălăţeană.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM.

Agerpres.ro.

  1. SUA: Rata șomajului a crescut la 5% în luna septembrie.
  2. Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, participă la reuniunea de toamnă a FMI, la Washington.
  3. Seceta a afectat 1,16 milioane hectare de terenuri agricole în acest an; principalele culturi afectate, porumbul și floarea-soarelui (ministru).
  4. România poate contribui la crearea noului cadru legal european pentru energia regenerabilă (secretar de stat).
  5. Parteneriat pentru susținerea turismului specific Deltei Dunării, între ANSVSA și asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”.

Mediafax.ro.

  1. TOPUL SALARIILOR: Petroliştii şi informaticienii câştigă de trei ori mai mult decât ospătarii.
  2. Salariul, beneficiile şi mediul de lucru, motivele principale pentru care candidaţii aplică la joburi.

Startupcafe.ro.

  1. Cate IMM-uri si start-upuri din Romania au fost ajutate cu banii europeni de coeziune.

Hotnews.ro.

14. Salariul mediu net din august-2076 lei, cu doi lei mai mic decat in iulie.

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Presagalatibraila.ro

1. Galaţi: S-a lansat „Carta Albă a IMM-urilor din România 2016” pentru Regiunea Sud-Est

Patronatul IMM Galaţi a lansat astăzi, în prezenţa preşedintelui Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii CNIPMM) Florin Jianu, lucrarea “Carta Albă a IMM-urilor din România 2016 pentru Regiunea Sud-Est”, a anunţat şeful PIMM Galaţi, Marian Filimon.

Potrivit lui Jianu, lucrarea este un raport de cercetare care s-a efectuat pe un eşantion de 1.096 de întreprinzători la nivel naţional, dintre care aproximativ 200 din Regiunea Sud-Est. 

“Activitatea IMM-urilor investigate a arătat faptul că aproximativ 20% dintre IMM-uri şi-au redus activitatea în ultimii cinci ani, 60% şi-au menţinut activitatea la aceeaşi parametri, iar aproape 20% şi-au crescut sau amplificat activitatea. Este un procent aproape egal între firmele care şi-au scăzut sau amplificat activitatea economică. Comparativ cu 2015, performanţele economice ale IMM-urilor din Regiunea Sud -Est în 2016 sunt aproximativ egale”, a spus Jianu.

Preşedintele CNIPMM a precizat că aproape jumătate dintre investitorii care au participat la cercetare au spus că activitatea economică în 2017 va fi “stânjenitoare” şi nu au aşteptări favorabile de la anul viitor.

Jianu a mai spus că obiectivele firmelor în 2017 sunt menţinerea afacerilor la dimensiunile actuale, “doar aproximativ 9% dintre ele considerând că pot avea o extindere accelerată a afacerilor, ceea ce arată neîncrederea în mediul de afaceri.

El a afirmat că oportunităţile depistate în Carta Albă, pentru perioada următoare, sunt creşterea cererii pe piaţa internă, penetrarea pe noi pieţe şi folosirea de noi tehnologii, iar primele trei probleme cu care se confruntă firmele sunt birocraţia, corupţia şi controalele excesive, dar şi lipsa forţei de muncă.

Agerpres.ro, Sursadestiri.ro, Banknews.ro

2. Jianu (CNIPMM): 20% dintre IMM-urile Regiunii Sud-Est și-au redus activitatea în ultimii cinci ani

Aproximativ 20% dintre IMM-urile Regiunii Sud-Est și-au redus activitatea în ultimii cinci ani, a anunțat joi, la Galați, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMM), Florin Jianu, cu prilejul lansării lucrării ”Carta Albă a IMM-urilor din România 2016” pentru Regiunea Sud-Est.

Potrivit acestuia, lucrarea este un raport de cercetare care s-a efectuat pe un eșantion de 1.096 de întreprinzători la nivel național, dintre care aproximativ 200 din Regiunea Sud-Est.

”Activitatea IMM-urilor investigate a arătat faptul că aproximativ 20% dintre IMM-uri și-au redus activitatea în ultimii cinci ani, 60% și-au menținut activitatea la aceeași parametri, iar aproape 20% și-au crescut sau amplificat activitatea. Este un procent aproape egal între firmele care și-au scăzut sau amplificat activitatea economică. Comparativ cu 2015 performanțele economice ale IMM-urilor din Regiunea Sud—Est în 2016 sunt aproximativ egale”, a spus Jianu.

Președintele CNIPMM a precizat că aproape jumătate dintre investitorii care au participat la cercetare au spus că activitatea economică în 2017 va fi ”stânjenitoare” și nu au așteptări favorabile de la anul viitor.

Jianu a mai spus că obiectivele firmelor în 2017 sunt menținerea afacerilor la dimensiunile actuale, doar aproximativ 9% dintre ele considerând că pot avea o ”extindere accelerată” a afacerilor, ceea ce arată ”neîncrederea” în mediul de afaceri.

Potrivit reprezentantului CNIPMM, oportunitățile depistate în Carta Albă pentru perioada următoare sunt creșterea cererii pe piața internă, penetrarea pe noi piețe și folosirea de noi tehnologii, iar primele trei probleme cu care se confruntă firmele sunt birocrația, corupția și controalele excesive, dar și lipsa forței de muncă.

Presagalati.ro

3. Carta albă a IMM-urilor din Sud-Est. Mediul de afaceri, descurajat de stat prin corupție, birocrație și controale excesive

Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PÎMM) Galați a dat publicității Topul IMM-urilor pe anul 2015, cu acest prilej fiind lansată de către PÎMM și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNÎPMMR) „Carta albă a IMM-urilor din Întreprinderilor Mici și Mijlocii Regiunea Sud-Est”, o analiză a dificultăților cu care se confruntă patronatele, a impactului evoluțiilor economice naționale asupra IMM-urilor, problemele de finanțare a afacerilor, resurse umane, etc.

„Este o lucrare deosebită, amplă, bazată pe studii de specialitate, realizată de un colectiv de profesioniști, sub directa coordonare a profesorului universitar doctor Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii”, a precizat președintele PÎMM Galați, Marian Filimon.

În ultimii 5 ani, 20% din firme și-au redus activitatea

Cu prilejul „Cartei albe”, a fost prezent la Galați fostul ministru al mediului de afaceri Florin Jianu, președintele CNÎPMMR. Potrivit acestuia, studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de întreprinderi de firme din cele șase județe ale Regiunii Sud-Est, Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Buzău și Vrancea. O primă concluzie este că în ultimii ani și-au redus activitatea 20% dintre firmele din regiune.

„Activitatea IMM-urilor investigate a arătat că un procent de 20% și-au redus activitatea în ultimii 5 ani, aproximativ 60% dintre acestea și-au menținut activitatea la aceiași parametri, numai 21% crescându-și activitatea, ne-a declarat Florin Jianu.

În statisticile oficiale creștere economică, în mediul de afaceri reticențe

Cu toate că în statisticile și declarațiile oficiale se vorbește de o creștere economică la nivel  global, pe economia națională, acest optimism nu este împărtășit și în mediul de afaceri. Întreprinzătorii nu resimt această creștere ca pe un element favorabil creșterii afacerilor lor și nici nu văd perspectivele vreunei îmbunătățiri, considerând că în 2017 situația economică din țară le va fi mai nefavorabilă decât în acest an.

„Percepția întreprinzătorilor cu privire la situația actuală a mediului economic, este în Regiunea Sud-Est de 33,5% ca fiind o situație ”favorabilă”, 31,5% ca fiind ”neutră” și 34,9% ca fiind ”stânjenitoare dezvoltării afacerilor”, un  procent care pentru anul 2017 este mai mare. Paradoxal, în raport cu rezultatele economiei, 45,2%, adică aproape 50% dintre întreprinzătorii intervievați spun că situația va fi mai stânjenitoare în 2017”, a adăugat președintele CNÎPMMR.

Principalele dificultăți: corupția, birocrația, controalele excesive

În acest studiu sunt analizate principalele dificultăți cu care se confruntă mediul de afaceri și perspectivele de dezvoltare a afacerilor. Întreprinzătorii din Regiunea Sud-Est consideră că pe primul loc se află „corupția”  (56,16%), urmată de „birocrație” (57,5%), „controalele excesive” ale instituțiilor statului (46,5%), „concurența neloaială” (42,6%) și „fiscalitatea excesivă” (39,7%), alte dificultăți fiind scăderea cererii intern, accesul dificil la credite, neplata facturilor de către instituțiile statului, lipsa forței de muncă, etc.

Problema generală: lipsa forței de muncă

Potrivit lui Liviu Rogojinaru, secretar general al CNÎPMMR, una dintre dificultățile cu care se confruntă întreprinzătorii din toată țara este lipsa forței de muncă, întrucât o mare parte din forța de muncă a migrat în Vest. „Vreau să atrag atenția asupra unui lucru foarte important: lipsa forței de muncă din România. Am discutat cu întreprinzători de la Iași, de la Cluj, Arad și Timișoara sau Constanța, iar cei din București țipă de mai mult timp. Încercăm să găsim soluții, nu să-i împiedicăm să plece din țară, pentru că e clar că nu pleacă de bine, ci să găsim soluții încât să le fie bine și în țară”, a spus Rogojinaru.

Finantare.ro

4. Presedintele CNIPMM: 20% dintre IMM-urile Regiunii Sud-Est si-au redus activitatea in ultimii cinci ani

Aproximativ 20% dintre IMM-urile Regiunii Sud-Est si-au redus activitatea in ultimii cinci ani, a anuntat presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMM), Florin Jianu, cu prilejul lansarii lucrarii ”Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2016” pentru Regiunea Sud-Est.

Potrivit acestuia, lucrarea este un raport de cercetare care s-a efectuat pe un esantion de 1.096 de intreprinzatori la nivel national, dintre care aproximativ 200 din Regiunea Sud-Est.

”Activitatea IMM-urilor investigate a aratat faptul ca aproximativ 20% dintre IMM-uri si-au redus activitatea in ultimii cinci ani, 60% si-au mentinut activitatea la aceeasi parametri, iar aproape 20% si-au crescut sau amplificat activitatea. Este un procent aproape egal intre firmele care si-au scazut sau amplificat activitatea economica. Comparativ cu 2015 performantele economice ale IMM-urilor din Regiunea Sud—Est in 2016 sunt aproximativ egale”, a spus Jianu.

Presedintele CNIPMM a precizat ca aproape jumatate dintre investitorii care au participat la cercetare au spus ca activitatea economica in 2017 va fi ”stanjenitoare” si nu au asteptari favorabile de la anul viitor.

Viatalibera.ro

5. TOPUL Mediului de Afaceri | Care au fost cele mai PERFORMANTE FIRME din economia gălăţeană

Clasamentul rezultatelor în afaceri a fost realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului * Arabesque a fost, în 2015, cea mai puternică firmă gălăţeană, cu un profit brut de 58,8 milioane de lei * Afaceri bune s-au mai făcut şi în domeniul naval, în metalurgie şi comerţ * Ziarul „Viaţa liberă”, premiat pentru calitatea articolelor dedicate mediului economic

Companiile gălăţene care în ultimul an au obţinut cele mai bune rezultate în afaceri au fost premiate ieri, 6 octombrie, în cadrul galei Topului Firmelor 2015, desfăşurată la Teatrul Dramatic „Fani Tardini”. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţii ai mediului de afaceri, cât şi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor instituţii financiar-bancare, ai mediului academic, calitatea de amfitrion revenind Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) – Patronatul IMM-urilor Galaţi. De altfel, la festivitate au fost prezenţi inclusiv preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, şi secretarul general al asociaţiei patronale, Liviu Rogojinaru.

„Este un top care pe de o parte reconfirmă performanţa unor companii gălăţene, unele dintre ele devenind branduri recunoscute nu numai pe plan local, ci chiar şi pe plan naţional, iar pe de altă parte dovedeşte că, fie şi în condiţiile în care mediul de afaceri din regiunea noastră nu este unul dintre cele mai favorabile, sunt societăţi care reuşesc să se ridice şi să se consolideze. Aici este meritul în primul rând al întreprinzătorilor, al determinării de care dau dovadă. Şi probabil că performanţele lor ar fi pe viitor şi mai bune dacă am avea o fiscalitate mai predictibilă şi mai puţin împovărătoare, dacă Galaţiul ar beneficia de proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii, dacă ar fi condiţii mai bune în ceea ce priveşte piaţa muncii.

Acest top este o recunoaştere a performanţei şi a rolului pe care aceste întreprinderi îl au la nivelul comunităţii gălăţene”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

În „ecuaţia” desemnării celor mai performante companii gălăţene au intrat indicatorii pe 2015 precum cifra de afaceri, profitul, numărul mediu de salariaţi, valoarea activelor, dar şi achitarea obligaţiilor la bugetul de stat. De asemenea, clasamentele au ţinut cont şi de dimensiunile companiilor, aşa cum sunt ele departajate de legislaţia în vigoare.

Parteneri ai CNIPMMR în stabilirea clasamentului au fost, de altfel, Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Profitul marilor întreprinderi

La categoria „grea” a marilor întreprinderi, SC Arabesque SRL şi-a reconfirmat forţa economică, reuşind şi în acest an să se plaseze în fruntea clasamentului. În 2015, compania specializată în distribuţia de materiale de construcţii a avut un număr mediu de 2.603 salariaţi, iar la o cifră de afaceri de peste 1,54 miliarde de lei a obţinut un profit brut de 58,8 milioane de lei! Pe locul următor s-a plasat SC Phoenix Slag Services SRL, ce are ca principal obiect de activitate exploatarea haldei de zgură a combinatului siderurgic gălăţean. Firma a avut un număr mediu de 275 de salariaţi, iar la o cifră de afaceri de aproape 110 milioane de lei a obţinut un profit brut de 32,1 milioane de lei. Pe locul trei în topul marilor întreprinderi se plasează SC Mairon Galaţi SA, ce a reuşit cu 395 de angajaţi să atingă o cifră de afaceri de 949,5 milioane de lei şi un profit brut de 28,1 milioane de lei.

Dincolo de aceste locuri, sectorul naval este, din fericire, încă bine reprezentat la Galaţi. Şantierul Naval Damen Galaţi rămâne unul dintre principalii angajatori, cu peste 2.500 de locuri de muncă pentru gălăţeni, dar şi ca forţă economică. Anul trecut a raportat o cifră de afaceri de aproape 470 milioane de lei şi un profit brut de 28 de milioane de lei. Şi chiar dacă SN Damen Galaţi se plasează „doar” pe locul patru în topul marilor întreprinderi, trebuie ţinut cont că ciclul de producţie în şantierul naval este unul multianual. Tot din zona navală vin şi alţi performeri la categoria grea: Icepronav Engineering SRL (cifră de afaceri de 50,9 milioane de lei, profit brut 7,5 milioane de lei), CNFR Navrom SA (cifră de afaceri 240,8 milioane de lei, profit brut 4,6 milioane de lei), Alewijnse Marine Galaţi (cifră de afaceri 199 milioane de lei, profit brut 4,2 milioane de lei) şi Aktiv Ship SRL (cifră de afaceri 26,3 milioane de lei, profit brut 3,7 milioane de lei). Cu un profit brut de peste un milion de lei au mai intrat în clasamentul marilor întreprinderi două companii specializate în protecţie şi pază – Dialfa Security SRL (profit brut – 2,2 milioane de lei), respectiv Security WBC SRL (profit brut 1,1 milioane de lei), din zona construcţiilor Katy SRL (profit brut 4,7 milioane de lei), din zona IT s-a remarcat Selir SRL (profit brut 4,6 milioane de lei), iar din zona industrială Criomec SA (profit brut 1,8 milioane de lei). Din domeniu agroalimentar a obţinut rezultate bune Prutul SA (profit brut 3,5 milioane de lei). În top se mai regăsesc şi două companii din subordinea municipalităţii gălăţene, Apă Canal SA (profit brut 18,3 milioane de lei) şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (profit brut 1,3 milioane de lei).

Dinamica întreprinderilor mijlocii

La categoria întreprinderilor mijlocii, lider incontestabil este Arcada Company SA. Compania s-a remarcat prin capacitatea de a executa lucrări de construcţii extrem de complexe, precum cele din sectorul infrastructurii feroviare, fapt ce i-a asigurat, de altfel, un loc de frunte inclusiv la nivel naţional. Una peste alta, Arcada Company SA a reuşit anul trecut, cu o medie de 239 de salariaţi, să atingă o cifră de afaceri de peste 295,3 milioane de lei şi un profit brut de 64,6 milioane de lei. Pe locul următor, ArcelorMittal Tubular Products Galaţi SRL, compania-soră a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi a reuşit, cu 131 de salariaţi, să ajungă în domeniul metalurgiei şi al prelucrării metalelor la o cifră de afaceri de 85,2 milioane de lei, iar profitul a fost de 16,6 milioane de lei. Este un rezultat bun dacă este să ţinem cont de dificultăţile care sunt în prezent pe piaţa oţelului, afectată de o criză de supraproducţie şi politicile de dumping practicate de o serie de state. Locul trei pe podiumul companiilor mijlocii este o reconfirmare a faptului că sectorul naval este, poate, cel mai dinamic din economia gălăţeană. DMT Marine Equipment SA, cu o medie de 122 de salariaţi, a atins o cifră de afaceri de 106,5 milioane de lei şi un profit brut de 13 milioane de lei. În partea superioară a clasamentului se mai regăsesc Tancrad SRL (profit brut 12,1 milioane de lei), Navrom Bac SRL (profit brut 7,4 milioane de lei), Lemacons SRL (profit brut 6,8 milioane de lei), Rojevas 2000 SRL (profit brut 6,3 milioane de lei), Staer International SA (profit brut 6 milioane de lei), Dynamic Selling Group SRL (profit brut 5,5 milioane de lei) şi Helmers SRL (profit brut 5,3 milioane de lei).

Firme mai mici, dar profitabile

Că afaceri bune se pot face chiar şi cu mai puţini angajaţi sau cu active mai puţine o dovedesc clasamentele la categoriile întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor. La întreprinderi mici, în prezenta ediţie a Topului Firmelor pe primele locuri s-au plasat Citadina 98 SA (profit brut 11,2 milioane de lei), Bureau Veritas Romania Controle International SRL (profit brut 5,8 milioane de lei) şi Expresskar SRL (4,3 milioane de lei). Microîntreprinderile fruntaşe au fost în acest an Amiro Grup SRL (profit brut 4,2 milioane de lei), Ischia SRL (profit brut 1,8 milioane de lei) şi Bogasil SRL (1,7 profit brut 1,7 milioane de lei).

Câştigătorii merită felicitări şi nu putem decât să ne dorim ca prezenţa firmelor gălăţene să fie cât mai consistentă şi în Topul Naţional al Firmelor Private, eveniment ce va fi organizat, pe 25 octombrie, la Marriott Bucureşti, gazdă a manifestării urmând să fie, de asemenea, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

Premii Speciale pentru rezultate deosebite

Topul Firmelor realizat de CNIPMMR şi Patronatul IMM-urilor Galaţi a cuprins şi o secţiune de Premii Speciale acordate pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu de activitate. Astfel, ca o recunoaştere a profesionalismului în reflectarea subiectelor ce ţin de mediul de afaceri, unul dintre trofeele Topului Firmelor a revenit Departamentului Economie – Administraţie al ziarului „Viaţa liberă”.

Iată, însă, care au fost şi celelalte Premii Speciale: SC Tancrad SRL (pentru crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local); SC Grande Gloria SRL (pentru dinamica deosebită a dezvoltării); Ciprian şi Cosmin Trifan, manageri SC C&C Prevent SRL (la categoria tineri întreprinzători cu rezultate deosebite); Crina Mihovici, manager SC Cremial SRL (la categoria femei manager cu rezultate deosebite); Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru (pentru promovarea activităţilor de cercetare şi inovare); SC Menarom PEC SA şi SC Criomec SA (pentru calitatea produselor şi serviciilor conform standardelor europene); SC Anghel NG SRL şi SC Cozamin SRL (pentru activităţi de export); SC Tancrad SRL (pentru implicarea în realizarea unui număr mare de obiective de investiţii în plan local); SC Prestatorul SRL şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (pentru rezultate deosebite în domeniul agroalimentar); Groupama Asigurări SA (pentru susţinerea activităţii PIMM Galaţi); BRD Groupe Societe Generale şi CECCAR Galaţi (pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri).

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM

Agerpres.ro

6. SUA: Rata șomajului a crescut la 5% în luna septembrie

Numărul de noi locuri de muncă create de economia americană în luna septembrie a fost sub așteptările analiștilor, pentru a treia lună consecutiv, ceea ce ar putea determina Rezerva Federală să fie mai prudentă cu privire la majorarea dobânzii de politică monetară, transmite Reuters.

Departamentul american al Muncii a informat vineri că luna trecută au fost create doar 156.000 de noi locuri de muncă, față de 167.000 de joburi noi create în luna august. Cifrele oficiale sunt, de asemenea, sub estimările analiștilor intervievați de Reuters, care se așteptau la 175.000 de noi locuri de muncă.

De asemenea, rata șomajului în cea mai puternică economie a lumii a crescut ușor, de la 4,9% până la 5%. Datele statistice referitoare la numărul de noi locuri de muncă create și cele referitoare la rata șomajului sunt calculate pe baza a două anchete diferite, una derulată în rândul companiilor și alta în rândul gospodăriilor, ceea ce explică existența unor diferențe între ele.

Acesta este ultimul raport al Departamentului Muncii înainte de reuniunea de politică monetară din 1-2 noiembrie de la Rezerva Federală. Investitorii cred că sunt șanse foarte mici pentru o majorare a costului creditului la această reuniune, având în vedere că reuniunea va avea loc în apropierea alegerilor prezidențiale din 8 noiembrie.

Luna trecută, președintele Fed, Janet Yellen, a declarat că este posibil ca Banca centrală a SUA să majoreze încă o dată dobânda de referință în cursul acestui an, însă cele mai recente date privind rata șomajului sugerează că cel mai probabil Fed va majora dobânda la reuniunea din luna decembrie.

7. Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, participă la reuniunea de toamnă a FMI, la Washington

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, participă, în perioada 7 – 11 octombrie, la reuniunea de toamnă a Fondului Monetar Internațional (FMI), la Washington.

Totodată, la reuniune vor participă și secretarii de stat din minister Mariana Vizoli și Gyorgy Attila.

Preocupările pentru valul de protecționism în creștere și umbrele persistente generate de o creștere globală slabă și inegală sunt elementele centrale ale reuniunii anuale a Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale ce se desfășoară săptămâna aceasta la Washington, conform agenției EFE.

Reuniunea se desfășoară în perioada 7-9 octombrie, dar aceasta a fost precedentă de o serie de evenimente și paneluri la care au participat academicieni și autorități, discuțiile fiind axate pe provocările economice mondiale.

De asemenea, în marja reuniunii, FMI a publicat, marți, cel mai nou raport “World Economic Outlook”, Fondul Monetar revizuind în creștere până la 5% estimările privind evoluția economiei românești în acest an, de la 4,2% cât prognoza în luna aprilie.

De asemenea, conform prognozelor FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, urmată de Irlanda (4,9%). Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2% iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%.

La nivel global, FMI și-a menținut estimările privind creșterea economiei mondiale în 2016 și 2017 la 3,1%, respectiv 3,4%, la fel cum estima în urmă cu trei luni.

8. Seceta a afectat 1,16 milioane hectare de terenuri agricole în acest an; principalele culturi afectate, porumbul și floarea-soarelui (ministru)

Seceta a afectat în acest an o suprafață de 1,16 milioane de hectare de terenuri agricole, în scădere cu 10-15% față de anul 2015, principalele culturi care au avut de suferit fiind porumbul și floarea-soarelui, în schimb producția de grâu, secară, orz și orzoaică înregistrează o creștere de 15%, până la 2,4 milioane de tone, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Din datele primite până acum la Ministerul Agriculturii, e vorba despre 1,16 milioane de hectare de terenuri agricole afectate de seceta din acest an, cu 10-15% mai puțin decât suprafața înregistrată anul trecut. Este vorba în principal de secetă, dar și de înghețuri târzii, iar culturile principale afectate au fost porumbul și floarea soarelui. La culturile recoltate în vară nu au fost probleme și producția este chiar mai mare cu 15% față de anul trecut, adică de 2,4 milioane de tone grâu, secară, orz și orzoaică’, a afirmat Irimescu, la Digi24.

În ceea ce privește despăgubirile acordate fermierilor ca urmare a secetei, ministrul Agriculturii a precizat că România are două posibilități: ajutor de minimis sau ajutor pe linii directoare, pentru IMM-uri.

‘(…) noi (Ministerul Agriculturii — n. r.) avem două posibilități, ca parte a Uniunii Europene. Putem acorda ajutor de minimis de până în 15.000 de euro pentru fiecare fermier, pe trei ani, dar este greu de aplicat, pentru că au fost fermieri care au mai beneficiat în anii anteriori de minimis și suma a rămas mică. De asemenea, mai avem o metodă un pic mai complexă, pe linii directoare, pentru IMM-uri. Aici trebuie să solicităm Comisiei Europene acordul, numai că lucrurile se complică puțin, deoarece, atunci când soliciți acordul, trebuie să vii și cu justificarea foarte clară, de exemplu care au fost pierderile efective. Fermierii noștri au declarat, în prezent, între 30 și 100%, sub 30% nu se declară. Ei solicită prefecturii, prefectura merge la fața locului să constate gradul de afectare, numai că este o problemă mare, pentru că fermierii ar trebui să aibă o evidență contabilă a producției din anii anteriori pentru a se face o comparație clară’, a subliniat Achim Irimescu.

Conform prognozei agrometeorologice, întocmită de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în intervalul 8 — 14 octombrie, rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va încadra în limite satisfăcătoare și apropiate de optim în Maramureș, Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, Munteniei, sudul, vestul și nord-vestul Moldovei, izolat în nord-estul și sud-estul Olteniei.

Totodată, conținutul de apă din sol se va situa la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și local extremă) în Dobrogea, Crișana, pe suprafețe extinse din Oltenia, nord-estul, centrul și estul Moldovei, centrul și nord-vestul Transilvaniei, estul, nord-estul și sudul Munteniei.

9. România poate contribui la crearea noului cadru legal european pentru energia regenerabilă (secretar de stat)

România a acumulat experiență în zona producției de energie regenerabilă și astfel poate contribui la crearea noului cadru legal european pentru anul 2030, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei Corina Popescu.

Potrivit unui comunicat al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), remis, vineri, AGERPRES, IRENA și Ministerul român al Energiei au organizat vineri, la București, un workshop pe tema dezvoltării sectorului de energie regenerabilă în regiune.

“Suntem încântați să fim gazda unei întâlniri consultative regionale la București. România a dezvoltat aproape 5.000 de MW de energie regenerabilă într-o perioadă scurtă de timp, astfel că și-a atins devreme ținta propusă pentru anul 2020. Experiența acumulată va permite României să contribuie la crearea noului cadrul legal pentru regenerabile pentru anul 2030, în linie cu așteptările noilor directive privind energia regenerabilă”, a spus Popescu, în cadrul workshop-ului.

Puterea instalată a producătorilor de energie din surse regenerabile totaliza 4.696 de MW la finele lunii iulie a acestui an, potrivit datelor centralizate de Transelectrica.

Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 2.961 MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.316 MW, microhidrocentrale de 316 MW și proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

La sfârșitul anului trecut, figurau în sistem capacități de producție a energiei regenerabile de 5.142 de MW.

Producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit certificate verzi, pe care le vând pe o piață specializată, pentru un câștig suplimentar față de energia propriu-zisă. Aceste certificate verzi sunt plătite de toți consumatorii din România, inclusiv de populație, în factura finală la electricitate.

Pentru anul 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în ședința din 30 decembrie 2015. Cota pentru acest an este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost de 11,9%.

10. Parteneriat pentru susținerea turismului specific Deltei Dunării, între ANSVSA și asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și asociația “Ivan Patzaichin – Mila 23″au pus bazele unui parteneriat în vederea susținerii turismului specific Deltei Dunării.

Conform unui comunicat al ANSVSA, președintele autorității, Radu Roatiș Chețan, a avut joi o întâlnire în acest sens cu Ivan Patzaichin, Teodor Frolu și Tiberiu Cazacioc, reprezentanții asociației “Ivan Patzaichin — Mila 23”.

Întrevederea, care a avut loc la solicitarea asociației, se înscrie în seria de acțiuni pe care ANSVSA le întreprinde pentru a veni în întâmpinarea micilor întreprinzători care vor să dezvolte afaceri în zona Deltei Dunării în domeniul turismului, respectând condițiile și tradițiile specifice locului.

S-a convenit ca primul pas în acest sens să se materializeze prin elaborarea unui ghid, adresat exclusiv celor interesați să investească în turismul din Delta Dunării, care vizează respectarea normelor și cerințelor de igienă. Ghidurile urmăresc facilitarea înțelegerii și aplicării legislației privind vânzarea directă a produselor alimentare de către micii producători sau în pensiunile locale.

Ghidul va fi întocmit de specialiști din cadrul ANSVSA și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea, DSVSA Brăila, DSVSA Constanța, în colaborare cu asociația “Ivan Patzaichin — Mila 23” și Consiliul Județean Tulcea.

“Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a ANSVSA de a susține turismul local și producătorii de produse tradiționale din România și se bucură de sprijinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. Autoritatea își manifestă deschiderea către dialog și își oferă sprijinul asociațiilor care promovează patrimoniul natural și gastronomic al tuturor regiunilor țării”, se menționează în comunicat.

Mediafax.ro

11. TOPUL SALARIILOR: Petroliştii şi informaticienii câştigă de trei ori mai mult decât ospătarii

Ordonarea în funcţie de mărimea salariilor arată că în sectoarele extractiv şi IT&C se câştigă cele mai mari venituri, peste 4.500 de lei, în timp ce în hoteluri-restaurante se regăsesc minimele, sub 1.300 de lei. Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că în august salariul mediu a scăzut.

Cele mai mari salarii, de 5.464 de lei net lunar, s-au câştigat, în august, în sectorul cu activităţi de servicii IT&C (inclusiv activităţi de servicii informatice), urmat de extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.756 de lei), activităţile de servicii anexe extracţiei (4.549 de lei) şi fabricarea produselor de cocserie şi petrochimie (4.437 de lei).

Topul este continuat de sectoarele informaţii şi comunicaţii (4.329 de lei), transporturi aeriene (4.305 lei), bănci (4.129 de lei), asigurări (4.025 de lei), fonduri de pensii (4.001 lei) şi activităţi de editare (3.824 de lei), reiese din datele transmise vineri de INS.

În luna august, cele mai mici salarii, de 1.261 de lei net lunar, au fost plătite în hoteluri şi restaurante, sectorul fiind urmat de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.374 de lei), prelucrarea lemnului (1.403 lei), fabricarea de mobilă (1.434 de lei), marochinărie (1.453 de lei) şi industria alimentară (1.482 de lei).

12. Salariul, beneficiile şi mediul de lucru, motivele principale pentru care candidaţii aplică la joburi

Pe primul loc în topul criteriile luate în considerare în alegerea unui angajator se află în continuare pachetul salarial oferit, criteriu care a marcat o creştere de 19 procente faţă de anul trecut, arată cel mai recent studiu „Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst.

Astfel, 59,07% dintre respondenţii la studiu declară că salariul şi beneficiile salariale sunt importante în alegerea unui loc de muncă. Pe următoarele poziţii, ca importanţă în topul criteriilor care determină candidaţii să aplice pentru poziţiile anunţate de companii se află mediul de lucru prietenos (important pentru 37,4% dintre respondenţii la studiu), oportunităţile de promovare (26,64%), siguranţa locului de muncă (26,48%), programul flexibil (21,24%), buna reputaţie a companiei (20,83%), programele de instruire (17,33%), oportunităţile de a ocupa poziţii peste hotare (14,47%).

Multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere. Pe de altă parte, mulţi candidaţi nici nu aplică – sau nu iau în serios – ofertele de pe piaţa muncii.

„Deşi pachetul salarial este pricipalul criteriu în alegerea angajatorului, să fie bine plătit este doar al treilea obiectiv profesional al celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Atmosfera de lucru plăcută a urcat pe locul al doilea în topul criteriilor, iar acest lucru se datorează în mare măsură şi faptului că angajatorii investesc din ce în ce mai mult în realizarea de spaţii de lucru creative şi dinamice, precum şi în oferirea de opţiuni distractive pentru reîncărcarea bateriilor în timpul petrecut la job”, arată Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst România.

Startupcafe.ro

13. Cate IMM-uri si start-upuri din Romania au fost ajutate cu banii europeni de coeziune.

O parte relativ mica din fondurile sructurale si de coeziune alocate Romaniei s-au dus la sustinerea mediului de afaceri si cu atat mai putine la firmele mici si mijlocii (IMM), in perioada de programare 2007-2013, considera Comisia Europeana, intr-un raport emis vineri. Datele mai arata ca Romania nu s-a bazat foarte mult pe fondurile din Politica de coeziune a UE pentru invetitiile guvernamentale in general, comparativ cu alte state foste comuniste. 

Conform raportului, in vechea perioada de programare, in politica de coeziune a UE,  Romania a primit 15,5 miliarde de euro de la Comisia Europeana, la care se adauga finantare nationala publica de 3,3 miliarde de euro. 

“O pondere relativ mica de finantare a mers pentru a sprijini firmele si inovatia. Mai precis, 9% din bugetul total a mers catre sprijinirea generala a afacerilor si mai putin de 4% a ajuns la sprijinirea IMM-urilor. Investitiile in cercetare si dezvolare tehnologica s-au ridicat la doar 3% din finantarea totala. Evaluarea a constatat ca a existat o mare disparitate la investitii in cercetare si dezvoltare in intreaga tara. In special, cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare au crescut cu 91% in regiunea Nord-Vest, in timp ce au scazut cu 64% in Vest si cu 97% in Est”, se arata in raportul CE.

Potivit datelor, din acesti bani europeni s-au finantat proiecte pentru 2.898 de intreprineri mici si mijlocii si 101 start-upuri. 

De asemenea, 6% din alocarea pentru intreprinderi a mers la instrumete financiare, reprezentand 129 milioane de euro. Din acesti bani, 78% au ajuns efectiv la beneficiarii finali, firmele. 

In total, in urma investitiilor cu banii europeni din politica de coeziune, in Romania au fost create 35.000 de locuri de munca, dintre care 13.228 de joburi in IMM-uri. 

Pe partea de infrastructura, prin politica de coeziune a UE, Romania a construit 368 km de drumuri noi si a reparat 1.893 km de drumuri existente. 

Romania nu s-a prea bazat pe banii europeni

Conform datelor din raportul Comisiei Europene, fondurile de coeziune au reprezentat un sfert din investitiile totale facute de Guvern in perioada 2007-2013, insa ponderea banilor europeni in totalul investitiilor statului este relativ mica daca o comparam cu situatia din alte tari foste comuniste din Uniunea Europeana, principalele beneficiare ale Politicii de coeziune. 

De exemplu, in Ungaria, fondurile de coeziune au reprezentat 57,1% din investitiile guvernamentale, in Lituania si in Slovacia 52,1%, in Polonia 40,9%, iar in Bulgaria 38,7%. 

Hotnews.ro

14. Salariul mediu net din august-2076 lei, cu doi lei mai mic decat in iulie

In luna august 2016, salariul mediu net a fost de 2076 lei, in scadere fata de luna precedenta cu 2 lei, potrivit unui comunicat de vineri al Institutului National de Statistica. Salariile cele mai mari s-au inregistrat in IT&C (5464 lei), iar cele mai mici in hoteluri si restaurante (1261 lei). “Scaderile salariale fata de luna precedenta au fost determinate de acordarea in luna iulie de premii ocazionale, drepturi in natura, ajutoare banesti s.a. De asemenea, scaderile au fost cauzate de incasarile mai mici (functie de contracte ori ca urmare a concediilor de odihna cand nu se acorda tichete de masa si alte drepturi salariale), precum si de angajarile de personal cu salarii mici in unele activitati economice”, spun oficialii INS.

Cele mai semnificative scaderi ale salariului net din august, fata de iulie 2016 au fost in:

  • cu 9,8% in depozitare si activitati auxiliare pentru transport;
  •  intre 7,0% si 9,5% in activitati de asigurari, reasigurari si ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale), fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor;
  •  intre 2,5% si 4,5% in tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor, intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii), alte activitati industriale n.c.a., fabricarea produselor textile, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, hoteluri si restaurante. 

Cele mai semnificative cresteri ale castigului salarial mediu net s-au inregistrat dupa cum urmeaza:

  • cu 19,3% in extractia minereurilor metalifere, respectiv cu 16,4% in extractia carbunelui superior si inferior;
  •  intre 3,0% si 8,5% in tranzactii imobiliare, extractia petrolului brut si a gazelor naturale, industria metalurgica;
  •  intre 1,5% si 2,5% in transporturi aeriene, telecomunicatii, activitati de editare.

In sectorul bugetar s-au inregistrat cresteri ale castigului salarial mediu net fata de luna precedenta in sanatate si asistenta sociala (+5,3%), administratie publica (+3,1%), respectiv in invatamant (+2,8%) ca urmare a aplicarii prevederilor legale  pentru personalul platit din fonduri publice

Print Friendly, PDF & Email