Revista presei 28.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Capital.ro

  1. Creșterea economică de care avem nevoie: 4% pentru următorii 20 de ani

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Scandalul apei calde, rezolvat pentru moment. ELCEN plăteşte către Romgaz 6 milioane de lei din datoria de 319 milioane de lei
  2. Ministerul Agriculturii vrea să lanseze o schemă de minimis pentru a mai salva din producătorii de carne din România
  3. Valoarea tichetelor de masă ar putea creşte la 15 lei
  4. Soluţia lui Irimescu pentru reducerea risipei alimentare: creşterea preţurilor

Wall-street.ro

  1. Materiale de constructii ieftine sau scumpe?..depinde de cine si de unde le cumpara
  2. 4 lucruri pe care antreprenorii trebuie sa le stie pentru a avea costuri mai mici cu flota auto

 8. Productie de 4 mil. hectolitri de vin in acest an. Forta de munca sezoniera, principala problema

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Logo Email

Capital.ro

1. Creșterea economică de care avem nevoie: 4% pentru următorii 20 de ani

Oamenii de afaceri, atât cei români, cât şi cei străini, propun planuri pe termen mediu şi lung de creştere economică, în speranţa că viitorul guvern va lua în calcul şi ideile mediului privat.

Economia României se află la coada topului statelor Uniunii Europene de când am aderat la comunitatea europeană, iar acest lucru nu s-a schimbat deloc în ultimii zece ani. După o creştere economică accelerată în anii anteriori aderării din 2007, a urmat criza şi până acum abia am reuşit să recuperăm pierderile din 2009 – 2010. Există însă un potenţial semnificativ în ţara noastră, care ar trebui pus în valoare astfel încât să recuperăm decalajul faţă de principalele state din Europa. În prezent, deşi suntem a şaptea ţară din UE ca populaţie şi suprafaţă, suntem doar a 16-a economie conform valorii nominale a PIB, de 160 miliarde euro. În 1996 valoarea PIB se ridica la doar 29 de miliarde, iar acum, după 20 de ani, PIB-ul este de 5,5 ori mai mare.

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a anunţat recent că avem posibilitatea de a ajunge între primele zece economii din UE în următorii 20 de ani dacă reuşim să punem în aplicare un plan pe termen lung, menit să majoreze de patru ori PIB-ul. Pare mult, dar aceasta ar însemna o creştere economică medie de 4% pe an, ceea ce nu mai este foarte mult. Dimpotrivă, nivelul de 4% se situează sub ceea ce se poate numi „supraîncălzire a economiei”. Dar avem nevoie de abordări strategice, care să se concentreze pe sectoarele cu potenţial şi sunt sustenabile pe termen lung.

CIS a identificat trei direcţii cheie în care eforturile trebuie concentrate: infrastructură, demografie şi capital uman, eficienţă publică şi privată. „Acesta este şi modelul economic standard conform căruia creşterea economică este generată de cei trei factori, capitalul fizic, uman şi avansul productivităţii”, arată membrii CIS. Creşterea economică ar putea accelera astfel de la 3,3% cât este potenţialul în prezent până la 4,5% spre finalul perioadei de 20 de ani. Consiliul Investitorilor a lansat şi un site online, vaurma.ro, prin intermediul căruia se doreşte să comunice cu publicul şi cu toţi actorii relevanţi din economie.

Investiţii în infrastructură

Infrastructura fizică a României a rămas subdezvoltată în ciuda investiţiilor făcute sau promise din ultimul deceniu. Țara noastră are doar doi kilometri de autostradă la fiecare 1.000 de km pătraţi, în timp ce media europeană este de 50 de km. Este evident că a devenit obligatorie ridicarea de autostrăzi şi drumuri europene; fără infrastructură economia se va sufoca şi nu vom putea atrage nici investiţii, fie străine, fie autohtone. De asemenea, este nevoie de o infrastructură energetică modernă, de una pentru irigaţii şi, nu în ultimul rând, de o infrastructură digitală. O analiză a Fondului Monetar Internaţional arată că o investiţie de un miliard de euro în toate tipurile de infrastructură poate o creştere de până la două puncte procentuale în PIB.

Fertilitatea populaţiei şi migraţia sunt principalele probleme ale demografiei, cauzele scăderii de la 23,2 milioane persoane în 1990 la sub 20 de milioane în prezent. Pe lângă măsurile de creştere a natalităţii şi de susţinere a copiilor, România va trebui să îşi recupereze forţa de muncă plecată în străinătate. Însă acest lucru nu va fi posibil decât după o majorare semnificativă a venitului mediu lunar, aflat la circa 450 de euro în prezent. CIS arată că în 2036 venitul ar putea ajunge la peste 1.700 de euro dacă vom valorifica potenţialul de creştere.

Conform World Economic Forum, ţara noastră se află pe poziţia 114 din 140 atunci când vine vorba de eficienţa cheltuirii banilor publici. Un clasament care ne arată cât de necesară este utilizarea mai inteligentă a resurselor disponibile şi nu doar în mediul public, dar şi în cel privat. „Eliminarea ineficienţelor este cea mai ieftină sursă de creştere economică”, arată CIS, care precizează şi că firmele private nu sunt suficient orientate către investiţii în cercetare şi dezvoltare.

Sprijiin pentru dezvoltarea IMM-urilor

Din zona oamenilor de afaceri români, cei reuniţi în Consiliul Naţional al Înteprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), au pregătit un program de guvernare pentru perioada 2016 – 2020, în care sunt identificate o serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri privat, dar şi economia în general. Una dintre propuneri este înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, care să aibă în grijă implementarea măsurilor necesare pentru plasarea României ca ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei, pentru debirocratizare, pentru stimularea creării de locuri de muncă, pentru sprijinirea turismului şi altele. „Este nevoie de o debirocratizare masivă a sistemului şi am propus două legi foarte simple”, spune Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR. „O lege cu un articol unic prin care să se spună că statul să nu trebuie să îţi solicite un document pe care deja îl deţine. O a doua lege este aceea prin care statul nu trebuie să dea vreo sancţiune administrativă fără să facă o acţiune de prevenţie”, arată Florin Jianu. 

O măsură interesantă propusă este „maparea investiţiilor publice” prin realizarea unei hărţi a investiţiilor publice planificate pe o perioadă de 3-5 ani şi promovarea acesteia către întreprinzători şi investitori, „în vederea corelării investiţiilor din fonduri publice cu cele din fonduri private”. Ar putea fi eficientizate astfel atât proiectele publice, cât şi cele private.

În zona legislativă, CNIPMMR propune adoptarea legii parteneriatului public-privat, prin care să se poată găsi soluţii diverse de finanţare privată a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administraţii şi utilizarea know-how-ului şi a managementului privat în proiectele publice. De asemenea, se doreşte o lege a mediatorului de credite, o lege a holdingului, o lege a turismului, dar şi una a fondului de formare profesională a angajaţilor. „România trebuie să se plaseze ca o ţară atractivă şi favorabilă dezvoltării afacerilor şi să fie cea mai puternică ţară din regiunea de sud-est a Europei. Cred că e necesar să ne punem şi o ţintă cantitativă şi vorbim de plasarea României între primele 20 de ţări la nivel global în ceea ce înseamnă susţinerea antreprenoriatului. În acest moment, în raportul Băncii Mondiale suntem pe locul 37 după rapoartele Doing Business, iar în Global Entrepreneurship Index rankings figurăm pe locul 42 în 2016”, arată Florin Jianu. 

655 miliarde euro ar trebui să fie valoarea PIB în 2036 dacă România va reuşi o creştere economică medie anuală de 4%

1.700 euro ar putea fi venitul mediu lunar al unui angajat din România în 2036 dacă se va reuşi creşterea economică estimată de CIS.

„România trebuie să se plaseze ca o ţară atractivă şi favorabilă dezvoltării afacerilor şi să fie cea mai puternică ţară din regiunea de sud-est a Europei”

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

2. Scandalul apei calde, rezolvat pentru moment. ELCEN plăteşte către Romgaz 6 milioane de lei din datoria de 319 milioane de lei 

Romgaz nu va sista pentru moment livrarea de gaze naturale către Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), producătorul de agent termic, astfel că bucureştenii vor avea cel puţin pentru şapte zile apă caldă, după ce ELCEN a anunţat că va achita 6 milioane de lei din datoria de 319 milioane de lei pe care o are către producătorul de gaze.

UPDATE 11.46 ELCEN anunţă că a deblocat o parte din bonusul de cogenerare care trebuia primit de la Transelectrica, astfel că va plăti 6 milioane de lei către Romgaz, bani pentru gazele consumate în această săptămână. Compania dă asigurări că bucureştenii vor avea apă caldă. “Am reuşit să deblocăm o sumă din bonusul de cogenerare pe care trebuia să îl luăm pe 30 (septembrie, n.r.) în avans şi plătim gazele pe această săptămână, bonus de cogenerare de înaltă eficienţă pe care îl decontam cu Transelectrica pe data de 30. Şi plătim gazele către Romgaz. Astăzi facem ordinele de plată. Este vorba de 6 milioane lei (din bonusul de cogenerare de 9 milioane de lei – n.r.). Bucureştenii vor avea apă caldă”, au arătat reprezentanţii ELCEN, citaţi de News.ro.

UPDATE 11.33

Gabriela Firea, primarul Capitalei, a afirmat că deconectarea de la infrastructura critică este faptă penală, astfel că Romgaz nu are cum să întrerupă alimentarea cu gaze şi, pe cale de consecinţă, ELCEN nu poate opri furnizarea apei calde către bucureşteni. Ea a mai spus că cele două companii deţinute de către Guvern trebuie să se restructureze şi să nu mai sperie bucureştenii. Potrivit lui Firea, declanşarea insolvenţei era o cerinţă legală pentru RADET, în caz contrar ar fi fost acuzată de bancrută. Ea a mai arătat că societăţile ELCEN şi RADET se vor plasa sub administratori judiciari, iar RADET va plăti numai sumele aprobate de judecători.

UPDATE 11.05 

Reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) au cerut conducerii Romgaz să continue furnizarea gazelor, urmând ca ELCEN să plătească o parte din datorie pe data de 30 septembrie. “ELCEN a cerut Romgaz o păsuire până la 30 septembrie, când ar urma să primească o sumă de bani de la Transelectrica drept bonusuri pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. Suma nu este mare, dar ar acoperi o săptămână sau două din necesarul de gaze”, au spus surse din cadrul companiei, citate de Agerpres.ro. “Noi (ELCEN — n. r.) nu avem cu ce plăti gazele de la Romgaz, nu mai avem bani. Dacă Romgaz întrerupe livrarea de gaze, nu vom mai avea cu ce să producem căldură şi apă caldă”, au mai arătat acestea. UPDATE 9.45 Reprezentanţii Ministerului Energiei, cei ai Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) şi ai Romgaz s-au reunit de urgenţă în această dimineaţă la sediul ministerului, pentru a rezolva problema alimentării cu apă caldă a Capitalei, au declarat surse oficiale pentru Agerpres. ELCEN şi Romgaz au acelaşi acţionar majoritar – Ministerul Energiei. Oficialii Romgaz spun că situaţia critică creată, fără a consulta părţile implicate, necesită decizii de urgenţă care trebuie luate de toate părţile interesate, şi „din păcate aceste decizii nu aparţin în mod singular companiei Romgaz“.

Datoria actuală a ELCEN  către Romgaz este de 319 milioane lei.  

„Conducerea Romgaz SA urmăreşte cu preocupare evoluţia evenimentelor derulate după intenţia anunţată a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice – RADET Bucureşti de intrare în insolvenţă. Totodată, compania este preocupată şi de rostogolirea acestei decizii asupra activităţii companiei Electrocentrale – ELCEN Bucureşti, unul dintre principalii clienţi ai Romgaz“, arată Romgaz într-un comunicat transmis luni seara.  

Romgaz a semnat în luna iulie 2016 două contracte de furnizare gaze naturale către ELCEN aflate în derulare până la data de 30 septembrie 2017, în valoare cumulată de 935,5 milioane de lei. De asemenea, cele două companii au convenit în luna august o reeşalonare a datoriilor restante ale ELCEN către Romgaz pentru o perioadă de 36 de luni.  

„Recenta decizie care solicita intrarea în insolvenţă a ELCEN Bucureşti fără a informa în prealabil partenerii şi neîndeplinindu-se formalităţile prevăzute în contractele încheiate obligă conducerea Romgaz să acţioneze în limitele mandatului acordat de consiliul de administraţie şi acţionari, respectiv de a acţiona în interesul companiei şi a acţionarilor săi şi de a respecta în aceeaşi măsura toţi consumatorii cărora direct sau indirect le furnizează gaz în România“, arată comunicatul Romgaz.  

Conducerea Romgaz arată că ELCEN i-a  comunicat că nu-şi mai poate onora obligaţiile contractuale începând cu data de 27 septembrie 2016. „Clauzele contractuale în vigoare şi experienţa din trecut care a condus la sute de milioane de lei datorie au obligat conducerea Romgaz să întrerupă furnizarea de gaze naturale începând cu acesta dată până în momentul în care se vor identifica soluţii şi masuri care vor putea permite ELCEN să acţioneze în conformitate cu contractele semnate cu Romgaz“, se mai precizează în comunicatul Romgaz.  

Acesta mai arată că, în calitatea sa de companie de interes naţional, cotată la bursă, Romgaz SA are datoria „de a proteja, în egală măsură, interesele tuturor clienţilor şi pe cele ale acţionarilor, în deplina respectare a legii şi a angajamentelor contractuale“. Compania Romgaz, controlată de stat, alături de OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, concentrează aproape toată producţia de gaze naturale a României. Acţiunile companiei se tranzacţionează pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%. Compania are o valoare de piaţă de  8,84 miliarde lei, echivalentul a 1,96 miliarde euro.  Tribunalul Bucureşti a înregistrat luni cererea ELCEN de intrare în insolvenţă şi a stabilit primul termen de judecată în 6 octombrie.  

Director ELCEN: Bucureştenii nu vor rămâne fără apă cladă  

Directorul general al producătorului de energie ELCEN, Marcel Nicolaescu, a declarat luni seara, pentru News.ro, că marţi este stabilită o şedinţă la sediul Ministerului Energiei, la care va participa alături de reprezentanţii Romgaz, pentru a găsi împreună o soluţie astfel încât bucureştenii să nu rămână fără apă caldă.  

El a dat asigurări că locuitorii Capitalei nu vor rămâne fără apă caldă.  

Totuşi, surse surse din cadrul producătorului de energie termică au declarat pentru Agerpres că alimentarea cu agent termic în Capitală va fi întreruptă marţi, dacă Romgaz nu va mai furniza gaze către Electrocentrale Bucureşti (ELCEN).  

„Noi (ELCEN — n.r.) nu avem cu ce plăti gazele de la Romgaz, nu mai avem bani. Dacă Romgaz întrerupe livrarea de gaze, nu vom mai avea cu ce să producem căldură şi apă caldă“, au spus sursele menţionate.  

De asemenea, grupul ENGIE România, fostul GDF SUEZ, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale ai Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN), a anunţat, luni, că a luat act „cu surprindere şi profundă preocupare“ de decizia ELCEN de a iniţia procedura de insolvenţă a companiei, despre care spune că va avea consecinţe negative asupra Distrigaz Sud Reţele.  

ENGIE afirmă că insolvenţa poate „periclita realizarea investiţiilor necesare exploatării în condiţii de siguranţă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale“ la nivelul Capitalei şi în zonele operate de companie.  

Cererea de insolvenţă a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) va fi judecată de către Tribunalul Bucureşti în data de 5 octombrie, în vreme ce aceea a ELCEN în ziua imediat următoare, pe 6 octombrie.  

În data de 22 septembrie, şi Consiliul de Administraţie al ELCEN a decis înaintarea cererii de insolvenţă a societăţii către Tribunalul Bucureşti, ca urmare a situaţiei financiare a companiei şi a hotărârii consilierilor generali ai Capitalei de intrare în insolvenţă a RADET.  

Ulterior, în ziua imediat următoare, conducerea ELCEN, producătorul agentului termic livrat în Capitală, a luat decizia cererii de intrare în insolvenţă a companiei.  

În prezent, datoriile totale ale ELCEN au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, iar creanţele înregistrate de RADET însumează aproximativ 3,6 miliarde de lei, au precizat membrii CA al ELCEN.  

Compania ELCEN este controlată de Ministerul Energiei şi produce şi distribuie energie termică şi energie electrică. Este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând aproape 40% din producţia la nivelul ţării şi 90% din producţia din Bucureşti.  

RADET se află în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România. Regia asigură 74% din necesarul de energie termică al Capitalei. 95% din consumatori sunt de tip casnic, restul fiind de tip social şi industrial (instituţii publice şi companii).

3.  Ministerul Agriculturii vrea să lanseze o schemă de minimis pentru a mai salva din producătorii de carne din România

Ministerul Agriculturii intenţionează să lanseze o nouă schemă de minimis pentru producătorii mici şi medii de carne de porc din România, în contextul crizei de carne de porc de la nivel european, care a dus la falimentul multor mici producători, a declarat Achim Irimescu, ministrul de resort.

„Mai întâi ar trebui să ne orientăm spre acoperirea consumului naţional. Să nu uităm că România e net importator, adică mai puţin exportă decât importă la carnea de porc, iar criza gravă din sectorul european al cărnii de porc, care durează de peste un an de zile, a condus la practic falimentul foarte multor mici producători din România. În perioada următoare avem în plan să mai aplicăm o schemă de minimis pentru a mai salva ce se mai poate salva din sectorul mic şi mediu producător din România“, a spus Irimescu, potrivit News.ro.  

Doar 40% din fermele din România vor putea exporta porci vii în condiţiile restrictive impuse de Comisia Europeană, după ridicarea interdicţiilor în ceea priveşte exportul de animale vii, în luna octombrie a acestui an.   România va putea exporta porci vii în celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene din luna octombrie, după ce a fost votată în septembrie trecerea ţării în anexa I a Deciziei europene în Comitetul Permanent Veterinar al Comisiei Europene.   În ultimii 70 de ani, României i-a fost interzis să exporte porci vii şi carne de porc din cauza problemelor cu pesta porcină. Exportul este posibil de acum înainte, însă Comisia Europeană impune câteva condiţii destul de restrictive.

4. Valoarea tichetelor de masă ar putea creşte la 15 lei

Deputaţii din Comisia de Muncă au votat astăzi un proiect de lege care prevede creşterea valorii tichetului de masă de la 9,57 de lei la 15 lei, a anunţat deputatul PNL Andreea Vass.

Este vorba despre proiectul de Lege nr. 314 din 2016 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. „Proiectul include un amendament al deputatului PNL Andreea Paul, prin care se majorează la 15 lei valoarea nominală a tichetului de masă. Proiectul iniţial prevedea o majorare de la 9,57 lei la 13 lei”, scrie Andreea Vass, într-un comunicat trimis presei. Potrivit acesteia, 4 din 10 români trăiesc în risc de sărăcie sau de sărăcie extremă, iar circa 2 milioane de români lucrează cu salariul minim pe economie sau foarte aproape de salariul minim.

„Aceştia sunt principalii potenţiali beneficiari, alături de ceilalţi salariaţi pe care angajatorul optează să-i stimuleze prin oferirea de tichete de masă. Valoarea majorată a tichetului de masă, de 15 lei, reprezintă echivalentul real al unei mese calde de prânz pentru un angajat, respectiv 0,52% din salariul mediu brut pe economie”, consideră deputatul liberal. Raportul final al Proiectului de Lege urmează să intre în următorul Plen al Camerei Deputaţilor.

5. Soluţia lui Irimescu pentru reducerea risipei alimentare: creşterea preţurilor

Oamenii ar putea fi determinaţi să reducă risipa alimentară prin creşterea preţurilor la alimente, adoptarea unor reglementări fiscale, promovarea unei legi antirisipă, sunt concluziile Conferinţei „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!“, la care au participat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, alţi oficiali şi mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

În cadrul conferinţei, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat că atunci când preţurile la alimente vor avea o valoare reală, respectiv când vor fi reduse subvenţiile, va fi redusă risipa.„Să crescă preţul şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor, ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile“, a spus ministru, citat de news.ro.

Deputatul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, susţine că risipa alimentară poate fi eliminată prin reglementări fiscale. Acesta consideră că Parlamentul trebuie să aprobe urgent proiectul de lege pentru reducerea taxei pe ambalaje, înainte ca producătorii de alimente să dea faliment, victime ale unor decizii greşite sau rău-intenţionate. Deputatul Florin Alexe, iniţiatorul proiectului de lege anti-risipă, susţine că, din nefericire, risipa de hrană creşte de la an la an.

Minea: Românii să mănânce doar cât au nevoie

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, federaţie care grupează patronatele din industria alimentară, mari firme procesatoare, autohtone şi multinationale, spune că orice român trebuie să ştie că nu trebuie să mănânce decât atât cât are nevoie.

„În România se fac valuri pe risipa alimentară şi cum se poate recupera un produs alimentar în utlima zi de valabilitate. Eu nu cred în ea. Recuperarea în ultimele zile de valabilitate este o modalitate de a nu arunca ceva în clipa aceea, ci un pic mai târziu. Produsele de origine animală sunt produse cu probleme, iar în ultima zi de valabilitate deja riscul este mare. Legea interzice să dai în consum colectiv aceste produse“, a declarat Minea.

El a adăugat că a face stoc înseamnă a face risipă şi că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este a populaţiei sărace: „ Dacă s-ar face un studiu, s-ar putea vedea că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este cea a populaţiei sărace. Pentru că ei sunt primii care merg la astfel de promoţii. Grăsimea animală este mai bună decât grăsimea vegetală, dar asta nu se spune. Carnea este necesară, brânzeturile sunt necesare. Priviţi eticheta, cu cât lista de ingredienţi este mai lungă, produsul este mai ieftin. Cu cât lista de ingredienţi este mai scurtă, produsul este mai bun. Nu E-urile sunt riscul, ci aditivii”.

89 de milioane de tone pe an – risipa alimentară în UE

Potrivit deputatului Florin Alexe, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone/anual, circa 180 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele aruncate în România reprezintă 2,55 la sută din totalul risipei la nivel UE. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40 la sută din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10, la acest capitol, din ceşle 27 de ţări analizate de Eurostat, în anul 2015.

Wall-street.ro

6. Materiale de constructii ieftine sau scumpe?..depinde de cine si de unde le cumpara

Constructiile sunt un domeniu de activitate unde se aloca importante sume de bani, fie ca vorbim de persoane fizice, societati comerciale sau institutii de stat. Problema apare atunci cand trebuie sa achizitionam materiale de constructie, deoarece pretul acestora difera foarte mult. Important este sa stim de unde sa le cumparam astfel incat sa nu platim mai mult pentru acelasi produs.

O atentie trebuie acordata primariilor/institutiilor private, deoarece acestea cumpara materiale de constructii scumpe, in loc sa economiseasca…De ce?..deoarece cei ce se ocupa de achizitii nu selecteaza bine ofertele de achizitie sau nu vor, binenteles este de inteles si de ce.
Daca acestia ar selecta bine ofertele, s-ar economisi multi bani la nivel national in acest fel, implicit primariile ar deveni mai responsabile din acest punct de vedere.

Unii primari chiar si-au construit depozite de materiale de constructii, au gasit o oportunitate de a vinde materiale la institutiile statului la preturi cu mult peste normal, acest lucru cauza o gaura mare in bugetele locale. Si ne mai intrebam oare de ce se plang ca nu au bani? E simplu, sunt cheltuiti iresponsabil. Legea ii ajuta si se fac 3 oferte, clar cunoscute si castiga cine trebuie. Cu totii stim asta dar nimeni nu ia atitudine sa schimbam orientarea catre responsabilitate si constiinta.

In aceeasi situatie sunt si scolile private, doar ca acestea cheltuie responsabil si fac o selectie atenta inainte de a achizitiona materiale de constructii, dar la privat cineva are interesul sa economiseasca si sa evolueze.

Totusi, exista in tara si primarii care au control asupra cheltuielilor pe materialele de constructii. Avem primarii in tara pe care le putem lua ca si exemplu bun: Primaria Pestera(judetul Constanta) si Primaria Ciorasti(judetul Vrancea). Ne-am dat seama ca primarii sunt oameni gospodari, acestia au cumparat si au negociat pretul la materiale ca si cand ar fi fost la ei acasa. Au construit scoli, canalizari, stadion de fotbal si alte constructii importante orasului/satului, iar toate lucrarile au fost realizate cu salariatii Administratiei locale. Concluzie?!..nu au cheluit “aiurea” si dau si de lucru la oameni sa nu mai plece in afara tarii.

Preturile mult mai mici de pe net reflecta aplicarea unor adaosuri mai cu bun simt(neumflate). Acestea sunt mult mai mici ca la depozitele de materiale de constructii din orase. Acum ai posibilitatea sa cumperi materiale de constructii online si iti sunt aduse acasa gratuit, fara sa implice deplasarea dupa acestea, iar partea interesanta este ca vin direct de la producator/importator fara sa mai treaca prin curtea depozitelor, lucru care ar genera manipulare si transport, deci aceste cheltuieli si comisioane se includ in pretul produsului bineinteles.

Un lucru bun si binevenit este noua lege a achizitiilor publice in care bugetarii care fac achizitii, sunt obligati sa publice ORICE achizitie in Sistemul Electronic de Achizitii Publice(S.E.A.P) , dar binenteles ca romanul este inventiv si gaseste o solutie sa favorizeze o oferta unde au si alte beneficii.

De obicei, cand cumparam ceva o facem impulsiv, manati de interese, nu de ratiune. Ratiunea ne-am dori s-o folosim atunci cand discutam de bugete.

7.  4 lucruri pe care antreprenorii trebuie sa le stie pentru a avea costuri mai mici cu flota auto

Ultimele luni au fost dominate de stiri privind costurile mari ale RCA pentru transportatori. Recent, acestia au ajuns la un acord cu ASF, insa exista in continuare o multime de cheltuieli pe care le presupune flota auto pentru un antreprenor. De la costurile pentru revizii, reparatii si impozite, pana la cheltuielile legate de combustibil – toate pot fi optimizate pentru a fi cat mai mici si pentru ca autovehiculele sa reziste cu brio uzurii.

Iata ce ar trebui sa stie un antreprenor cand vine vorba despre micsorarea costurilor cu flota auto

Intretinerea care garanteza ca autovehiculele vor rezista sute de mii de kilometri

Daca vrei ca un autovehicul sa reziste ani la rand, unul dintre secrete este alegerea fluidelor in mod corect. Un astfel de ulei de motor, de pilda, va proteja componentele masinii impotriva uzurii si ii va prelungi durata de viata. Se vor face economii substantiale si vor fi evitate neplacerile provocate de defectiuni. De altfel, Mike Calkins, managerul serviciului tehnic din cadrul AAA (American Automobile Association) spune ca orice fluid utilizat la masina ar trebui sa fie de calitate superioara si sa fie ales conform specificatiilor din manualul masinii.

El a mai explicat ca masinile construite in prezent sunt proiectate pentru a parcurge peste 400.000 de kilometri fara absolut nicio problema. Conditia, adauga el, este ca masina sa fie intretinuta in mod corect. Este cea mai buna strategie pe termen lung si va garanta ca masinile nu vor trebui inlocuite prea curand. Indiferent ca vorbim despre un business ce are ca principala activitate transportul de marfuri, sau orice alt tip de business, cert este ca autovehiculele sunt indispensabile unei afaceri.

Alte lucruri de avut in vedere sunt schimbarea filtrelor, verificarea periodica a curelelor si a tuturor componentelor de cauciuc (care se pot uza in timp), dar si o atentie sporita la geometria rotilor.

Cardurile de combustibil, economice pe termen lung

Majoritatea benzinariilor ofera carduri de combustibil pentru firme, iar cu ajutorul lor managementul costurilor se face mai eficient. In plus, exista si reduceri de preturi, ceea ce va face utilizarea cardului o metoda economica de alimentare.

Mai mult decat atat, unele carduri sunt concepute special pentru transportatori, si cu ele se pot plati inclusiv taxele de drum percepute in alte tari. Sunt simplu de folosit, iar un antreprenor are de castigat si din punct de vedere financiar (datorita reducerilor), dar si din punct de vedere practic (o singura factura).

Leasingul operational, o solutie la indemana pentru companiile mici si nu numai

Firmele de leasing operational au cunoscut o dezvoltare importanta in ultimii ani. Serviciile lor se pliaza foarte bine pe nevoile unei companii, facand administrarea flotei auto mult mai usoara. Leasingul operational ii permite unei companii sa se foloseasca de un autovehicul fara sa se preocupe de plata RCA-ului si a taxelor, de reparatii sau revizii. Compania de leasing se ocupa de toate aceste aspecte, iar daca apar defectiuni din cauza carora masina nu mai poate fi utilizata, ea ii pune clientului la dispozitie o alta masina.

Daca un antreprenor opteaza pentru leasingul operational nu va ramane cu automobilul asa cum se intampla in cazul leasingului financiar. 

Este foarte important sa alegi masinile potrivite pentru activitatile la care vor fi utilizate. La fel de important este ca autovehiculele sa fie alese in functie de nevoile carora trebuie sa le raspunda. Numeroase analize au clasat masinile coreene si japoneze in topul fiabilitatii, asadar o documentare in legatura cu rezistenta in timp a marcilor de masini este foarte utila pentru a scadea costurile pe care le presupune o flota auto.

Cand vine vorba despre durata de viata a unei masini sunt importante si stilul de condus al soferului, cat si starea drumurilor, insa aceste lucruri nu stau neaparat in mana antreprenorului.

8. Productie de 4 mil. hectolitri de vin in acest an. Forta de munca sezoniera, principala problema

Productia de vin din acest an ramane constanta, in jurul cantitatii de patru milioane de hectolitri, principala problema fiind reprezentata de gasirea fortei de munca sezoniere, arata datele Patronatului National al Viei si Vinului.

“Se inregistreaza diferente semnificative de medie cantitativa de struguri la hectar atat intre regiunile viticole, cat si intre producatorii aflati in acelasi areal. Aceste diferente sunt create de doi factori: conditiile climatice si atentia data aplicarii eficiente a tratamentelor fitosanitare. Pe acest ultim considerent semnalam faptul ca producatorii care si-au facut la timp aceste tratamente au productii foarte bune, nefiind afectati de mana sau de fainare”, sustin reprezentantii PNVV.

Astfel, in zonele Moldova (Husi, Iasi, Cotnari) si Vrancea productia de vin raporteaza o crestere de 15-20% comparativ cu 2015, in timp ce in Banat avansul este de 10%. La polul opus se situeaza Dobrogea (-30%) si Oltenia (-20%). In zona Dealu Mare productia este asemanatoare cu cea de anul trecut, desi, aici se inregistreaza variatii mari intre producatori, unii raportand pierderi si de 30% fata de 2015.

“Perioada prelungita de insolatia si nivelul precipitatiilor din acest an ne indreptatesc sa afirmam ca in arealele viticole cu traditie si la producatorii de vin care au facut investitii in tehnologie in ultimii ani pentru cresterea nivelului de competitivitate, productia de vin 2016 va fi una foarte buna atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ”, mai spun oficialii PNVV.

In Romania pretul de tranzactionare al strugurilor din soiuri nobile pentru producerea vinului variaza intre 1 leu/kg si 1,5 lei/kg, in functie de zona, de culoare si de calitatea strugurilor.

La nivel european, Franta anunta diminuarea productiei de struguri, iar Spania raporteaza crestere, ceea ce va genera la nivel mondial un pret de vanzare mai mic pentru vinul varsat.

PNVV mai atrage atentia in privinta investitiilor realizate cu sprijin european in domeniul vitivinicol.

“Daca pana in 2014 eram lideri la nivelul sectoarelor de activitate din agricultura, cu absorbtie 100% a fondurilor alocate pentru proiecte, in ultimii doi ani am coborat la circa 40% din cauza birocratiei excesive instituite de MADR si a lipsei de profesionalism si de interes din partea acestei institutii. Spre exemplificare, in APIA si Ministerul Agriculturii, Directia Politici, nu exista niciun angajat specializat in domeniul vitivinicol”, puncteaza PNVV.

Industria locala a vinului imbuteliat este estimata la 250-300 de milioane de euro. Vorbim insa de un grad de fragmentare foarte ridicat, in contextul in care exista circa 100 de jucatori locali. Cei mai mari producatori sunt Jidvei, Murfatlar, Vincon si Cotnari.

Print Friendly, PDF & Email