REVISTA PRESEI 22.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Ziuadevest.ro, Ziare.com

  1. Un fost ministru prezintă la Timișoara ”Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri”

Arq.ro

  1. Mihăiță Calimente a fost alungat de la întâlnirea oamenilor de afaceri 

Aradreporter.ro

  1. Conducerea CNIPMMR a prezentat “Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri – Soluții practice pentru sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni”

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro

  1. Ministrul Transporturilor: Autostrada Piteşti-Sibiu va fi gata în 2021, cu un an mai devreme decât în Master Plan 
  2. Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se extinde. Un nou restaurant City Grill se deschide în centrul comercial Băneasa Shopping City. 
  3. Ministerul Muncii: Creşterile salariale din următorii cinci ani presupun alocarea a 14 miliarde de lei de la buget 

Avocatnet.ro

  1. Interzicerea activităților publice în clădirile cu risc seismic: Senatorii au adoptat lămuriri 

Agerpres.ro

 8. Chirițoiu: Victimele practicilor neconcurențiale ar putea fi despăgubite mai repede, pe baza dovezilor autorității de concurență, validate de instanță 

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Ziuadevest.ro, Ziare.com,

1. Un fost ministru prezintă la Timișoara ”Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri”

Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, va fi prezent joi, la Timișoara, aduce în atentia autorităților publice locale, dar și a mediului de afaceri local și regional, importanța și necesitatea implicării în acțiuni coerente de sprijinire a companiilor, în special a celor cu capital autohton. 

Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri este structurat pe 7 capitole: Măsuri administrative/ instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative şi internaţionalizarea și Sprijinirea turismului.

Programul cuprinde obiective precum: Măsuri legislative, și înființarea unui Ministeral Antreprenoriatului şi Turismului, Protejarea investitorilor români prin susținerea eforturilor acestora de investiții și promovarea intereselor de export ale acestora, Transferul de autoritate din partea statului spre entități de tip parteneriat public-privat, Debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl deține nu poate fi solicitat unui contribuabil, nicio sancţiune administrativă fără o acțiune de prevenţie), Un sistem fiscal atractiv, Programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat, Reducerea şomajului in rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 3%.

Florin Jianu a fost ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism din martie până în decembrie 2014, președinte al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători (Young Entrepreneurs of the European Union – JEUNE) din ianuarie 2012 până în martie 2014 și președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România din ianuarie 2008 până în martie 2014.

Arq.ro

2. Mihăiță Calimente a fost alungat de la întâlnirea oamenilor de afaceri

Oamenii de afaceri arădeni, prezenţi la întâlnirea cu Florin Jianu preşedinte al CNIPMMR şi fost ministru al IMM-urilor şi  cu vicepreşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinariu,  au avut parte de un moment tensionat, pe alocuri penibil, generat de către un parlamentar arădean.

Întâlnirea, desfăşurată sub egida „Masa rotundă privind guvernarea mediului de afaceri 2016-2020”, s-a desfăşurat miercuri, 21 septembrie 2016, la Hotel Central din Arad şi a avut drept scop dezbaterea privind programul de guvernare pentru mediul de afaceri, problemele şi dificultăţile întâmpinate de aceştia.

Fondul discuţiilor viza problemele generale cu care se confruntă firmele şi agenţii economici, a fiscalităţii ridicate şi legilor fiscale în continuă schimbare, lipsa forţei de lucru calificate, dar şi probleme punctuale, specifice Aradului: îngreunarea transportului personalului la firmele din zona industrială N-V din cauza blocării traficului, dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici de pe str. Eftimie Murgu, care de 25 de ani este neasfaltată, cât şi multe altele.

Pe acest fond, profitând că i s-a dat cuvântul, deputatul  Mihăiţă Calimente începe un discurs fără nici o legătură cu problemele dezbătute, canalizând discuţia înspre polemici politice, principala ţintă a atacului fiind la adresa edilului şef al Aradului.

În loc să asculte problemele transmise de cei care plătesc taxe şi împozite, cei care susţin financiar bugetul statului, inclusiv salariile de mii de euro ale parlamentarilor, Calimente a transformat totul într-un circ politic între el şi edilul şef al Aradului, pe care nu demult îl susţinea, ba chiar îi făcea campanie electorala,, fiind colegi de partid.

Cum răbdarea oamenilor de afaceri, ai agenţilor economici, este oricum pusă la grea încercare, în special de către clasa politică, ieşirea deputatului Calimente a fost picătura care a umplut paharul şi a stârnit  revolta celor prezenţi.

Astfel, pe cale de consecinţă, Calimente a trebuit să plece cu coada între picioare.

Aradreporter.ro

3. Conducerea CNIPMMR a prezentat “Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri – Soluții practice pentru sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni”

“Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri – Soluții practice pentru sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni” a fost tema conferinţei de presă organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR, azi, la Arad.

Eveniment la care au fost prezenţi Florin Jianu – președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru – secretar general, Mircea Purcaru şi Mihaela Breaz, preşedinte, respectiv director executiv al filialei arădene a acestei organizaţii.

Florin Jianu a dorit să aducă în atentia autoritatilor publice locale, dar si a  mediului de afaceri local si regional, importanta si necesitatea implicarii in actiuni coerente de sprijinire a companiilor, in special a celor cu capital autohton.

Acesta precizat că Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, înaintat tuturor partidelor politice, este structurat pe şapte capitole: Măsuri administrative/ institutionale, Accesul la finanţare, Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative şi internaţionalizarea, Sprijinirea turismului și cuprinde următoarele obiective:

  1. Măsuri legislative, o structură administrativă modernă aliniată nevoilor antreprenorilor: Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului,
  2. Plasarea României ca ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei,
  3. Plasarea României în primele 20 de tari la nivel global (indicator măsurabil in rapoartele Doing Business, locul 37 în anul 2016, şi în Global Entrepreneurship Index rankings, locul 42 în 2016),
  4. Protejarea investitorilor romani prin sustinerea eforturilor acestora de investitii si promovarea intereselor de export ale acestora,
  5. Transferul de autoritate din partea statului spre entitati de tip parteneriat public-privat,
  6. Debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl detine nu poate fi solicitat unui contribuabil, nicio sancţiune administrativă fără o actiune de prevenţie),
  7. Un sistem fiscal atractiv,
  8. Programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat,
  9. Reducerea şomajului in rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 3%.

Florin Jianu a fost ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism din martie până în decembrie 2014, președinte al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători (Young Entrepreneurs of the European Union – JEUNE) din ianuarie 2012 până în martie 2014 și președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România din ianuarie 2008 până în martie 2014.

Întâlnirea de la Arad va fi urmata joi, 22 septembrie, de o alta, de data aceasta la Timisoara.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

4. Ministrul Transporturilor: Autostrada Piteşti-Sibiu va fi gata în 2021, cu un an mai devreme decât în Master Plan

Autostrada Piteşti – Sibiu va fi construită până în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan, a declarat Sorin Buşe, ministrul Transporturilor, la Suceava.

Totodată, pe 15 noiembrie vor fi terminate studiile de fezabilitate pentru trei loturi, a mai spus Buşe, citat de Mediafax. Mai precis, studiile de fezbilitate vor fi terminate până în 15 noiembrie, inclusive pentru lotul 4 care era în întârziere. „Vrem să licităm lotul 1, 4 şi 5 pentru proiect tehnic şi acord de construcţie până la 30 noiembrie”, a spus Buşe. El a adăugat că la loturile 2 şi 3, cele mai dificile, se va finaliza în câteva zile traseul final, iar în aprilie 2017 va fi finalizat studiul de fezabilitate, licitaţia urmând să fie lansată în mai 2017.

5. Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se extinde. Un nou restaurant City Grill se deschide în centrul comercial Băneasa Shopping City

City Grill, cel mai mare lanţ românesc de restaurante, deţinut de omul de afaceri Dragoş Petrescu, se extinde şi deschide un nou restaurant, în centrul comercial Băneasa Shopping City, în urma unei investiţii de 250.000 de euro.

Grupul City Grill deţine în prezent 16 locaţii sub şapte branduri: City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu’ Berarilor , Caru’ cu bere, Pescăruş şi Hanu’ lui Manuc. Noul restaurant City Grill Băneasa, cea de-a 17-a locaţie a grupului, este poziţionat la etajul 1, în zona Food Court, şi are o capacitate de 110 locuri.   

„City Grill continuă extinderea în mod natural. Cel de al 17-lea restaurant din grup sub brandul City Grill este unul modern, în care talentul chefilor noştri se îmbină cu modul tradiţional de a găti şi cu alegerea de materii prime locale, sanatoase“, a declarat Dragoş Petrescu, CEO-ul şi proprietarul grupului City Grill.  

În ultimii trei ani, grupul City Grill a înregistrat o creştere constantă a cifrei de afaceri: 80 de milioane de lei – în 2013, 90 de milioane de lei – în 2014 şi peste 115 milioane de lei – anul trecut. Estimările pentru anul în curs, dupa primul trimestru, indică un avans de 20 de procente, iar Dragoş Petrescu aprecia, într-un interviu acorat pentru „Adevărul Financiar“ în luna iulie, că începând din 2017 grupul va avea o creştere constantă de 10-15%, anual.   Pe fondul investiţiilor masive făcute de companie în deschiderea de noi restaurante şi în cursurile de calificare pentru personal, profitul grupului a scăzut, în ultimii trei ani. Dacă în 2013 suma era de peste 7,2 milioane de lei, în 2014 a scăzut la circa 6,2 milioane de lei, iar anul trecut s-a situat în jurul valorii de 5,8 milioane de lei. Până la sfârşitul acestui an, numărul de angajaţi va ajunge la 1.300 – 1.500 şi va avansa constant, proporţional cu creşterea numărului de restaurante.  

Pe termen scurt, este vizată consolidarea şi poziţionarea corectă pe piaţă a celor două branduri noi, Hanu’ lui Manuc şi Pescăruş, inaugurate anul trecut, dar şi consolidarea întregului grup.   

Obiectivele pentru perioada 2016-2018 vizează deschiderea de noi locaţii. „Dorim să ne dezvoltăm organic şi avem în vedere atât Bucureştiul, cât şi alte oraşe mari din ţară – ne gândim la Cluj -, dar şi din afara României – Viena şi Londra. Vizăm preluarea unor branduri noi, a unor locaţii independente, pe care să le reamenajăm. Investiţiile noastre presupun un efort de 250.000 – 400.000 de euro per locaţie cumpărată, iar bugetul de achiziţii este de circa două milioane de euro pentru două noi restaurante“, declara ragoş Petrescu, în iulie, pentru „Adevărul Financiar“.

6. Ministerul Muncii: Creşterile salariale din următorii cinci ani presupun alocarea a 14 miliarde de lei de la buget

Scenariul realist pentru creşterile salariale din următorii cinci ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei, suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 şi OUG 43), iar creşterea procentuală totală a masei salariale din sectorul public, în perioada 2016-2021, va fi de 29,1 la sută, potrivit proiectului Legii salarizării unitare, prezentat de ministrul Muncii liderilor confederaţiilor sindicale.

“Am început azi (miercuri, n.r.) consultarea pregătitoare cu liderii confederaţiilor sindicale privind Legea salarizării unitare. Am avut deja consultări la nivelul Guvernului pe partea de principii şi am venit în această întâlnire să prezentăm aceste principii pe care le-am gândit ca fiind importante pentru a avea o lege a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, pe care să construim întreg cadrul legislativ”, a spus ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

El a explicat că este vorba de şapte principii importante pentru Legea salarizării unitare.

“Vorbim de şapte principii foarte importante: definirea cadrului de finanţare, reforma sectorului public, caracterul unitar al legii, echivalarea între familiile ocupaţionale şi în interiorul familiilor ocupaţionale şi modul în care plecăm de la fosta lege 284, tratarea sporurilor, cum abordăm beneficiile nesalariale şi salariul minim ca referinţă a salarizării unitare şi, respectiv, raportul maxim şi minim în salarizarea în sectorul public”, a precizat Pîslaru. Ministrul Muncii a prezentat şi calendarul acţiunilor pentru finalizarea Legii salarizării unitare. Astfel, discuţiile şi obţinerea unui acord privind principiile legii, în Consiliul Naţional Tripartit, sunt programate în perioada 21-28 septembrie. “Pe 28 septembrie vom avea Consiliul Naţional Tripartit  sub coordonarea primului ministru, pentru a ajunge la un acord pe aceste principii”, a explicat Dragoş Pîslaru. El a adăugat că discuţiile pe familiile ocupaţionale sunt programate între 28 septembrie şi 31 octombrie, iar consolidarea rezultatelor ar urma să aibă loc între 31 octombrie şi 14 noiembrie. Următoarea etapă este dezbaterea publică, între 14 şi 28 noiembrie. Finalizarea proiectului de lege ar urma să aibă loc la Consiliul Naţional Tripartit din 28 noiembrie. “O primă lecţie crucială este legată de abordarea pe parte de cadru bugetar. Până acum se pleca de la cadru bugetar ideal, dar nerealist.

Acum am discutat cu Ministerul Finanţelor pentru a vedea sustenabilitatea şi am venit cu o propunere de anvelopă de 14 miliarde de lei pentru perioada de până în 2021, ceea ce ar însemna o creştere a masei salariale totale în sectorul public de 29,1 la sută”, a spus ministrul Muncii. El a adăugat că finanţarea trebuie să fie sustenabilă şi să nu pună în pericol macro-echilibrul bugetar.

“Trebuie respectate constrângerile cadrului bugetar pe termen mediu, agreat cu Comisia Europeană. Scenariul realist pentru creşterile salariale din următorii cinci ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 şi OUG 43). Pe baza datelor actuale, orice depăşire a plafonului de 14 miliarde de lei presupune fie un deficit bugetar mai mare de 3 la sută (dobânzi mai mari pentru populaţie ş.a.), fie taxe mai mari (cu impact direct tot asupra populaţiei)”, a explicat Dragoş Pîslaru.

Potrivit proiectului prezentat de ministru liderilor confederaţiilor sindicale, reforma nu înseamnă disponibilizări, ci include regândirea anumitor structuri pentru creşterea eficienţei. Un exemplu ar fi că angajaţii trec de la lucrul cu hârtii la lucrul cu oamenii, prin debirocratizare. “Banii vin cu performanţa, performanţa vine cu bani. Reforma trebuie însoţită de creşteri salariale, dar creşterile salariale trebuie asociate performanţei. Performanţa aduce la rândul ei venituri suplimentare la buget, care vor putea fi folosite pentru creşteri salariale”, a mai explicat ministrul. În perioada următoare, Guvernul aşteaptă de la partenerii sindicali exprimarea clară a ceea ce îşi pot asuma împreună în acest domeniu, a spus Dragoş Pîslaru. Reprezentanţii Ministerului Muncii aşteaptă propuneri din partea sindicatelor pentru următoarele subiecte de dezbatere: definirea criteriilor de performanţă (funcţii execuţie/decizie); flexibilitate managerială în motivarea salariaţilor; flexibilitate crescută în salarizare la nivelul Unităţilor Administrativ-Teritoriale; regândirea parcursului de carieră în sectorul public (prin promovare, rotaţie personal, formare); consolidare instituţională – funcţii orizontale resurse umane, contabilitate, IT, achiziţii), comasare (mai puţine ministere, mai puţine agenţii). Ministrul le-a explicat sindicaliştilor că legea este unitară şi că este necesară abordarea ei integrată, dar păstrând caracterul specific în funcţie de familiile ocupaţionale. Astfel, la discuţiile pe fiecare familie vor avea un rol substanţial ministerele de resort (Ministerul Educaţiei la salarizarea în învăţământ, Ministerul Muncii la salarizarea în asistenţă socială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la administraţia locală etc.) Potrivit proiectului, se păstrează logica de echivalare din Legea 284/2010 între familiile ocupaţionale, iar dacă partenerii sindicali consideră că sunt necesare reaşezări faţă de echivalările din interiorul familiilor ocupaţionale, se vor dezbate în cadrul discuţiilor pe familii. Legea nu va mai conţine coeficienţi, dar aceştia vor fi păstraţi în procesul de echivalare din elaborarea legii. Referinţa nu va fi doar salariul de bază brut, ci şi câştigul total salarial net. Pentru fiecare sector, salarizarea va fi aşezată pe un sistem matricial de clase şi trepte. Clasele vor reflecta complexitatea postului, iar treptele vor reflecta parcursul individual al carierei unei persoane, se mai precizează în proiect.

O altă schimbare se referă la sporuri. Potrivit proiectului, reforma nu vizează tăierea sporurilor, ci doar simplificarea logicii acestora şi încurajarea performanţei. Principiul de bază este că sistemul de salarizare se bazează pe salariul de bază, iar sporurile se adaugă marginal la acesta. Sporurile se consolidează în două mari categorii: sporul de condiţii – în sumă nominală (nu se vor mai da sporuri procentuale raportate la salariul de bază, se elimină discriminarea la condiţii de muncă egale, sporuri inegale) şi sporul de performanţă – până la 30 la sută din salariul de bază. Ponderea sporului în câştigul net va fi mai mică la funcţiile de execuţie decât la cele de decizie, pentru echitate, potrivit proiectului Ministerului Muncii.

“Beneficiile nesalariale cuantificabile monetar vor fi luate în calcul în câştigul salarial net. În măsura în care va fi fezabil şi eficient, beneficiile nesalariale cuantificabile monetar vor fi incluse în sistemul de salariu de bază plus sporuri.

Opiniile partenerilor sindicali cu privire la beneficiile nesalariale vor fi luate în calcul în dezbaterea pe familiile ocupaţionale”, se mai precizează în proiect. Avantajele includerii beneficiilor nesalariale în salariul de bază sunt că se vor reflecta în pensii şi că va creşte libertatea angajatului de a dispune necondiţionat de venitul său, susţin reprezentanţii Ministerului Muncii. La capitolul “Salariu minim şi raportul minim-maxim”, Ministerul Muncii arată că salariul de referinţă pentru Legea Salarizării Unitare va fi salariul minim: 1.250 lei. Potrivit proiectului, este necesară mai multă echitate în sistem, de aceea a fost fixată o ţintă indicativă a raportului maxim-minim la 15:1, faţă de 17:1 în prezent. “Aşteptăm propuneri de la parte sindicală. Acest proiect pleacă de la o zonă importantă de creştere a eficienţei şi performanţei, merge pe simplificarea sistemului de sporuri, mai uşor de urmărit şi de a ajunge la mai multă echitate în zona publică”, a mai spus Pîslaru. Liderii confederaţiilor vor analiza proiectul prezentat de Ministerul Muncii, iar luni vor prezenta observaţiile legate de această structură.

“Salariul de bază trebuie legat foarte ferm de salariul minim garantat în plată şi de evoluţia acestuia pentru a nu repeta procesul pe care l-am avut cu Legea 284.  A mai rămas în discuţie problema salariului minim-maxim în sectorul bugetar pentru că propunerea este de a scădea la 1:15 efectiv, ceea ce fa’ă de alte ţări din UE este un raport prea mare, care nu creează o etică şi justiţie în politica de salarizare unitară”, a spus preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu.

La rândul său, Iacob Baciu, liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) a declarat că dacă legea salarizării unitare nu va fi adoptată “cât mai curând”, vor fi declanşate proteste. “Temerile liderilor confederaţiilor vizează intrarea în vigoare a acestei legi. Dacă nu va fi adoptată cât mai curând, colegii din educaţie vor declanşa proteste”, a spus Baciu.

Avocatnet.ro

7. Interzicerea activităților publice în clădirile cu risc seismic: Senatorii au adoptat lămuriri

Deoarece interdicția de a desfășura activități comerciale, turistice și de divertisment în clădirile cu risc seismic a creat probleme în rândul mediului de afaceri, senatorii au adoptat recent unele lămuriri la cadrul legal existent. Mai exact, va fi precizat în mod expres că interdicția este valabilă pentru clădirile încadrate în clasa I de risc seismic și vor fi definite aglomerările de persoane.

Prevederile votate marți de Senat, ca primă Cameră sesizată, se găsesc în Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Pentru a se aplica, actul va trebui să treacă și de Camera Deputaților (Forul decizional).

Înainte de toate, va exista o mențiune clară că interdicția este valabilă doar pentru clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, deoarece actualmente acest lucru nu este explicat în OG nr. 20/1994. De altfel, aceasta este una dintre problemele identificate de redacția noastră la finele anului trecut, atunci când s-a stabilit că activitățile publice în clădirile cu risc seismic sunt interzise.

„Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente, încadrată prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic”, prevede proiectul de lege. Spațiile la care se face referire sunt, mai exact, cele publice în care se desfășoară activități ce implică aglomerări de persoane, cum ar fi sălile de spectacol, de expoziții, de lectură, spațiile pentru comerț, structurile turistice de cazare și alimentație publică și prestările de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea.

Apoi, senatorii au considerat că trebuie să fie explicate sintagmele „încăperi cu aglomerări de persoane” și ”sală aglomerată”. Astfel, prima va face referire la încăperile în care se pot afla, în același timp, minimum 50 de persoane, fiecărui individ revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 mp. Referitor la a doua sintagmă, propunerea de act normativ adoptată de senatori dispune că „sală aglomerată” va fi o categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane și va reprezenta o „încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafața ce-i revine unei persoane este mai mică de 4mp și în care se pot întruni cel puțin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziții, muzee, cluburi, cinematografe, comerț, cazinouri, discoteci etc.). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane”.

Notă: Legat de aceste sintagme, AvocatNet.ro a identificat explicațiile propuse de senatori, cu ajutorul avocatului George Lipănescu, chiar de la finele anului trecut, acestea fiind incluse în diverse reglementări.

Important! Proprietarii de spații publice (în afară de proprietarii de locuințe) aflate în clădirile cu destinația de locuință încadrate în clasa I de risc seismic (și care prezintă pericol public) vor fi scutiți de impozitul local, potrivit proiectului de lege, însă doar pentru perioada executării lucrărilor de consolidare.

Interdicția, introdusă din noiembrie 2015

Interdicția organizării și desfășurării de activități permanente sau temporare ce implică aglomerări de persoane, în spații precum cele de comerț, divertisment sau în restaurante, din interiorul clădirilor cu risc seismic, a fost introdusă la data de 22 noiembrie 2015. Concret, la acea dată, OG nr. 20/1994 a fost modificată de Legea nr. 282/2015.

Totodată, a fost introdusă și o sancțiune usturătoare pentru nerespectarea interdicției:amendă între 50.000 și 70.000 de lei pentru proprietarii/administratorii construcțiilor cu risc seismic sau ai spațiilor din aceste clădiri, inclusiv asociațiile de proprietari. În plus, odată cu sancționarea contravențională se interzice emiterea autorizațiilor de funcționare pentru spațiile vizate.

Astfel, la doar câteva zile după intrarea în vigoare a noilor prevederi, reprezentanții Poliției Locale a Capitalei au început să împartă somații de încetare a activităților publice, în cel mult 24 de ore, prin toate clădirile bucureștene încadrate în clasa I de risc seismic. La acel moment, patru instituții culturale de renume (printre altele) au fost nevoite să-și înceteze activitățile: Teatrul Nottara, Teatrul Foarte Mic, Cinematograful Patria și Cinematograful Studio.

În prezent, conform datelor puse la dispoziție de Primăria Capitalei, în clasa I de risc seismic sunt incluse 356 de clădiri bucureștene, dintre care 183 prezintă pericol public pentru cetățeni. În altă ordine de idei, legislația stabilește că există patru clase de risc seismic: clasa I (risc ridicat de prăbușire), clasa a II-a (pot să sufere degradări structurale majore), clasa a III-a (la care sunt așteptate degradări structurale) și clasa a IV-a (la care răspunsul seismic așteptat este asemănător celui corespunzător construcțiilor proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare).

Agerpres.ro

8. Chirițoiu: Victimele practicilor neconcurențiale ar putea fi despăgubite mai repede, pe baza dovezilor autorității de concurență, validate de instanță

Consumatorii români ar putea fi despăgubiți mai repede, dacă au plătit mai mult pentru achiziționarea unui bun sau serviciu, acest lucru fiind posibil imediat ce România va transpune în legislația națională o Directivă europeană, ce va facilita accesul la instanțe pentru a acorda respectivele compensații, a declarat, joi, la Radio România Actualități, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

‘Comisia Europeană a lansat o directivă care trebuie transpusă de statele membre până la sfârșitul acestui an. Directiva vrea să faciliteze despăgubirea victimelor comportamentelor anticoncurențiale, pentru că ce se întâmplă în toate statele europene, când o companie încalcă legea concurenței, ea este sancționată, i se dă o amendă, mare, amenda aceea se duce la buget. Ei, Comisia Europeană vrea ca, în plus, și victimele, pentru că întotdeauna în comportamentul anticoncurențial rezultă un prejudiciu al altora, al unor consumatori, fie ei persoane fizice sau juridice, deci, cineva, de obicei va plăti mai scump un bun sau un serviciu decât l-ar fi plătit altfel. Deci, trebuie creat un mecanism prin care victimele pot fi despăgubite pentru prețurile mai mari pe care le-au plătit’, a subliniat Chirițoiu.

Potrivit șefului Consiliului Concurenței, cei care vor să dea în judecată o anumită companie pentru practici anticoncurențiale pot prezenta în instanță dovezile pe care autoritatea pentru concurență le-a strâns în cazul reclamat.

‘Directiva facilitează accesul la instanțe pentru a acorda aceste despăgubiri. Spune că: 1 — o decizie a autorității de concurență, deci, în speță, în România, a Consiliului Concurenței, odată ce este validată de instanțe, în cazul nostru de instanțele de contencios administrativ, ea nu mai trebuie să fie probată când te duci să ceri despăgubiri; 2 — noi, în investigațiile noastre (…), strângem o droaie de documente ca probe. Aceste probe vor fi disponibile, vor fi puse la dispoziția celor care vor să dea în judecată pentru a-și recupera prejudiciile. Victimele vor beneficia: 1 — de faptul că noi am dovedit încălcarea și 2 — de dovezile pe care noi le-am strâns în cadrul investigației’, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Print Friendly, PDF & Email