REVISTA PRESEI 20.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpres.ro, Infoziare.ro, Ziarelive.ro

  1. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu soluția adoptată de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator în economie

Bursa.ro

  1. IMM-urile nu mai pot beneficia de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri

Hotnews.ro, Sursadestiri.ro

  1. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu solutia adoptata de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator in economie

Dobrogeanews.ro

  1. CNIPMMR:”Aștept investiții în zona turismului care să dezvolte zona în comuniune cu natura”

Fiscalitatea.ro

  1. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in cadrul ITI Delta Dunarii – Programul Operational Regional 2014-2020

Agerpres.ro

  1. Florin Jianu: Acțiunea IMM-urilor în domeniul investițiilor teritorial-integrate în Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 12

Adevarul.ro

  1. Cioloş: Am ştiut despre modificările propuse de Biriş şi am spus că nu le susţin. Le-a pus în dezbatere şi i-am cerut să plece

Business24.ro, Ziare.com

  1. Suntem campioni la cresterea salariilor, dar tot castigam cel mai putin din UE

Agerpres.ro

  1. România ar putea deveni prima țară din lume cu o rețea globală de centre IT, formată din specialiști

Wall-street.ro

10. Au inceput o afacere cu 1.000 de euro. Cine sunt tinerii care vand sute de perechi de pantofi si genti handmade

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpres.ro, Infoziare.ro, Ziarelive.ro.

1. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu soluția adoptată de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator în economie

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) afirmă că eliminarea din legislație a prevederii prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice va avea “un impact devastator în economie” și solicită repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici și mijlocii și capitalului autohton.

“Nu suntem de acord în niciun fel cu soluția adoptată astăzi de guvern și solicităm public repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici si mijlocii și capitalului autohton. Ordonanța adoptată astăzi, fără măsuri de siguranță și protecție a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achizițiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are în vedere în principal: cum își protejează afacerile mici și cum sprijină accesul lor la contractele publice”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, citat într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Acesta a precizat că s-a opus “vehement” eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziții publice încă din perioada în care era ministru delegat pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism.

‘Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunându-mă vehement eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziții publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garanțiilor solicitate sau a garanțiilor de bună execuție. Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminări pozitive a IMM-urilor, în sensul ca pentru același contract, se solicita două tipuri de garanții, un nivel de garanție pentru o companie mare și un nivel de garanție redus la jumătate pentru un IMM. Soluția pe care am identificat-o și pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanției la 50% pentru toți operatorii, atât pentru IMM-uri, cât și pentru companiile mari. În acest fel eliminăm discriminarea pozitivă, dar în același timp menținem un nivel scăzut și accesibil IMM-urilor pentru care licitațiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfășurarea activității, știut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor”, explică Jianu.

Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență, Guvernul României a abrogat dispozițiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care dispuneau că “Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii”.

“Deși Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislației europene în domeniul achizițiilor publice, dispozițiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, aceștia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii, soluția adoptată, respectiv abrogarea dispozițiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură”, se precizează în comunicatul CNIPMMR.

Potrivit sursei citate, raportat la faptul că din numărul total de proceduri de achiziție derulate, peste 95% din total au avut valoare estimată sub 10 milioane euro, iar distribuția IMM-urilor la nivel național, în funcție de cifra de afaceri arată că sub 2 milioane de euro sunt microîntreprinderi, respectiv 98,10% din total întreprinderi, între 2 — 10 milioane de euro — întreprinderi mici (1,59%), între 10 — 50 milioane de euro — întreprinderi mijlocii ( 0,28%) și peste 50 milioane de euro — întreprinderi mari (0,03%), soluția propusă de CNIPMMR, având în vedere că IMM-urile nu participă în general la procedurile de achiziție publică cu o valoare estimată mai mare de 10 milioane euro, este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004.

Acest alineat prevedea că toți operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro.

Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate, luni, de Guvern, IMM-urile vor participa în aceleași condiții ca și ceilalți operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune de lucrări și servicii.

Astfel, a fost eliminată din legislație prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifră de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări întrucât era considerată de către Comisia Europeană drept o discriminare pozitivă față de operatorii economici care nu au acest statut, arată comunicatul Executivului.

Bursa.ro

2. IMM-urile nu mai pot beneficia de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri

ACTUALIZARE 19:42 CNIPMMR: “Ordonanţa adoptată astazi va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse de la achiziţiile publice”

Ordonanţa adoptată astazi de către Guvern, prin care IMM-urile nu mai pot beneficia de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, va avea un impact devastator în economie, deoarece întreprinderile mici şi mijlocii vor fi excluse cu totul de la achiziţiile publice, consideră Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Florin Jianu a precizat, într-un comunicat de presă al CNIPMMR trimis redacţiei: “Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminari pozitive a IMM-urilor, în sensul ca pentru acelaşi contract, se solicita 2 tipuri de garanţii, un nivel de garanţie pentru o companie mare şi un nivel de garanţie redus la jumătate pentru un IMM. Soluţia pe care am identificat-o şi pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanţiei la 50% pentru TOŢI operatorii, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru companiile mari. În acest fel eliminăm discriminarea pozitivă dar în acelaşi timp mentinem un nivel scăzut şi accesibil IMM-urilor pentru care licitaţiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfaşurarea activitătii, ştiut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor. Nu suntem de acord în niciun fel cu soluţia adoptată astazi de guvern şi solicităm public repararea imediata a acestei injustitii făcute companiilor mici si mijlocii şi capitalului autohton. Ordonanţa adoptată astazi, fără masuri de siguranţa şi protecţie a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achiziţiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are în vedere în principal: cum îşi protejează afacerile mici şi cum sprijină accesul lor la contractele publice”.

CNIPMMR atrage atenţia că soluţia adoptată astăzi de Guvernul Cioloş, şi anume abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 346/2004, nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei.
     CNIPMMR arată: “Deşi Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor publice, dispoziţiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, acestia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, soluţia adoptată, respectiv abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură”.

CNIPMMR mai susţine că IMM-urile nu participă în general la procedurile de achiziţie publică cu o valoare estimată mai mare de 10 milioane euro, iar soluţia pe care o propune este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004, astfel: “(2) Toţi operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro”.
     (S.A.)

 Executivul a adoptat astăzi o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează unele acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice, în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante ce îi revin ţării noastre în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
     Este vorba despre modificări aduse Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, informează un comunicat al Guvernului, trimis redacţiei.
     Astfel, ordonanţa de urgenţă abrogă, din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări. 

Prin eliminarea acestor facilităţi considerate de către Comisia Europeană ca fiind măsuri care creează o discriminare pozitivă faţă de operatorii economici care nu au acest statut, IMM-urile vor participa în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi a contractelor de concesiune de lucrări şi servicii. 

Guvernul precizează: “Măsura modificării legislative a fost decisă de Guvern având în vedere că în cazul declanşării de către Comisia Europeană împotriva României a procedurii de infringement în baza celor semnalate în acest dosar, este posibil ca auditul Comisie să aplice corecţii financiare în toate proiectele cu finanţare nerambursabilă în care s-au derulat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică în care IMM-urile din România au beneficiat de facilităţile menţionate. De menţionat este faptul că noul cadru legal în domeniul achiziţiilor publice, adoptat pe parcursul acestui an, conţine o serie de prevederi care promovează accesul IMM-urilor la această piaţă, cum ar fi faptul că împărţirea pe loturi a contractului de achiziţie publică devine regulă, autorităţile contractante având obligaţia de a justifica decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi. De asemenea, introducerea unui mecanism care să permită plăţi directe către subcontractanţi – facilitează, indirect, accesul IMM-urilor la piaţa achiziţiilor publice, având în vedere că, în multe situaţii, subcontractanţii sunt IMM-uri”. 

Totodată, actul normativ vizează modificarea şi abrogarea unor dispoziţii din Legea nr 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, introduse în cursul anului 2012, astfel încât prevederile acestei legi să fie corelate cu noile legi privind achiziţiile publice, adoptate de Parlament în cursul acestui an. Se clarifică faptul că un contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi contract de concesiune de servicii sau contract de achiziţie publică. De asemenea, se reglementează gestiunea directă în sensul conformării cu reglementările din Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice. În acest sens se menţionează că gestiunea directă se realizează atât prin intermediul operatorilor de drept public, cât şi a operatorilor de drept privat, eliminându-se referirea doar la operatorii de drept public. Similar, se elimină distincţia dintre operatorii economici de drept public sau privat la acordarea accesului la atribuirea contractelor de delegare. 

În ceea ce priveşte faptul că participarea operatorilor la procedurile pentru delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de reglementare competente, această condiţionare este eliminată.
     Potrivit Guvernului, una din modificări se referă şi la măsurile de natura ajutorului de stat, vizavi de atribuirea serviciilor de utilităţi publice, care nu pot fi acordate decât după avizarea acestora de către Consiliul Concurenţei în condiţiile legii.

De asemenea, prevederile referitoare la durata contractelor de delegare de gestiune se corelează cu prevederile Legii 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi legii 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. În acest sens se abrogă din Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor prevederile referitoare la durata contractelor de delegare a gestiunii.

Executivul mai arată: “Contractele în curs de executare şi procedurile de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă care s-au încheiat sau iniţiat cu respectarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice şi concesiunilor de lucrări şi de servicii se definitivează pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu excepţia obligării ofertanţilor de a prezenta licenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Prin operarea acestor modificări legislative, se respectă prevederile Acordului de parteneriat încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană la 6 august 2014 în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea Strategiei Naţionale de achiziţii publice, ceea ce va conduce la asigurarea finanţării din fonduri structurale a unor proiecte de interes public: sănătate publică, protecţia mediului, infrastructură, dezvoltare locală/regională, cercetare şi dezvoltare, ocuparea forţei de muncă, etc”.

Hotnews.ro, Sursadestiri.ro

3. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu solutia adoptata de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator in economie

„Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) afirma ca eliminarea din legislatie a prevederii prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice va avea “un impact devastator in economie” si solicita repararea imediata a acestei injustitii facute companiilor mici si mijlocii si capitalului autohton, potrivit Agerpres.

“Nu suntem de acord in niciun fel cu solutia adoptata astazi de guvern si solicitam public repararea imediata a acestei injustitii facute companiilor mici si mijlocii si capitalului autohton. Ordonanta adoptata astazi, fara masuri de siguranta si protectie a IMM-urilor, va avea un impact devastator in economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achizitiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect il are in vedere in principal: cum isi protejeaza afacerile mici si cum sprijina accesul lor la contractele publice”, a declarat Florin Jianu, presedintele CNIPMMR.

Acesta a precizat ca s-a opus “vehement” eliminarii acestei prevederi care sprijinea in mod direct IMM-urile la achizitii publice inca din perioada in care era ministru delegat pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism.

‘Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunandu-ma vehement eliminarii acestei prevederi care sprijinea in mod direct IMM-urile la achizitii publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garantiilor solicitate sau a garantiilor de buna executie. Comisia Europeana a ridicat problema unei discriminari pozitive a IMM-urilor, in sensul ca pentru acelasi contract, se solicita doua tipuri de garantii, un nivel de garantie pentru o companie mare si un nivel de garantie redus la jumatate pentru un IMM. Solutia pe care am identificat-o si pe care Comisia Europeana o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garantiei la 50% pentru toti operatorii, atat pentru IMM-uri, cat si pentru companiile mari. In acest fel eliminam discriminarea pozitiva, dar in acelasi timp mentinem un nivel scazut si accesibil IMM-urilor pentru care licitatiile publice reprezinta un balon de oxigen pentru desfasurarea activitatii, stiut fiind faptul ca la nivel global, statul este cel mai mare contractor”, explica Jianu.

Prin intermediul unei Ordonante de Urgenta, Guvernul Romaniei a abrogat dispozitiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care dispuneau ca “Intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii”.

“Desi Comisia Europeana a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislatiei europene in domeniul achizitiilor publice, dispozitiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discrimineaza operatorii economici care nu se incadreaza in categoria IMM-urilor, acestia neavand posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii, solutia adoptata, respectiv abrogarea dispozitiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai buna modalitate de rezolvare a problemei, avand in vedere numarul mare de IMM-uri care vor fi afectate de aceasta masura”, se precizeaza in comunicatul CNIPMMR.

Potrivit sursei citate, raportat la faptul ca din numarul total de proceduri de achizitie derulate, peste 95% din total au avut valoare estimata sub 10 milioane euro, iar distributia IMM-urilor la nivel national, in functie de cifra de afaceri arata ca sub 2 milioane de euro sunt microintreprinderi, respectiv 98,10% din total intreprinderi, intre 2 – 10 milioane de euro – intreprinderi mici (1,59%), intre 10 – 50 milioane de euro – intreprinderi mijlocii ( 0,28%) si peste 50 milioane de euro – intreprinderi mari (0,03%), solutia propusa de CNIPMMR, avand in vedere ca IMM-urile nu participa in general la procedurile de achizitie publica cu o valoare estimata mai mare de 10 milioane euro, este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004.

Acest alineat prevedea ca toti operatorii economici beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii, in cadrul contractelor a caror valoare estimata este de pana la 10 milioane de euro.

Potrivit unei ordonante de urgenta adoptate, luni, de Guvern, IMM-urile vor participa in aceleasi conditii ca si ceilalti operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice si a contractelor de concesiune de lucrari si servicii.

Astfel, a fost eliminata din legislatie prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de bunuri, servicii si lucrari intrucat era considerata de catre Comisia Europeana drept o discriminare pozitiva fata de operatorii economici care nu au acest statut, arata comunicatul Executivului.

Dobrogeanews.ro

4. CNIPMMR:”Aștept investiții în zona turismului care să dezvolte zona în comuniune cu natura”

În data de 16 septembrie 2016, s-a semnat la Tulcea un protocol de colaborare între  Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)  și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI-Delta Dunării. La reuniunea desfășurată sub genericul “Susținerea dezvoltării IMM-urilor în cadrul ITI Delta Dunării – Programul Operațional Regional 2014-2020” au participat președintele CNIPMMR, Florin Jianu, Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene, reprezentanți ai IMM-urilor și ONG-urilor, oameni de afaceri, autorități locale.

Reprezentanții ADI ITI Delta Dunării au prezentat oportunitățile de afaceri pentru mediul privat în teritoriul ITI Delta Dunării – finanțarea proiectelor cu finanțare din Fondurile Europene Structurale si de Investiții.

“Cred că până la sfârșitul anului 2018 ar trebui să fim capabili să solicităm majorarea fondurilor. Trebuie să se înțeleagă faptul că județul Tulcea are obligația de a demonstra că acest instrument este posibil de dezvoltat și de implementat. Altfel, în următoarea perioadă România nu va mai avea acces la un asemenea instrument financiar. Este o șansă unică pentru noi, ca județ și, poate chiar pentru România”, a ținut să sublinieze președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI-Delta Dunării, Ilie Petre.

“Oamenii de afaceri tulceni și-au făcut auzită vocea acum ceva timp, atunci când au convocat autoritățile la o întâlnire pe tema impozitului pe clădiri,  iar argumentele aduse de ei nu au mai lăsat loc de interpretări. Au dovedit că se pot mobiliza iar prezența lor în număr mare astăzi, la dublul eveniment care lansează Patronatul IMM-urilor Tulcea și prezintă o potențială sursă de finanțare, ne dă speranța că vor folosi instrumentul ITI pentru dezvoltarea afacerilor și o evoluție economică pozitivă a județului nostru” a declarat Dumitru Mergeani, vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea.

Președintele  CNIPMMR, Florin Jianu și-a declarat speranța că ITI – Delta Dunării va deveni funcțional încă din această iarnă și  mediul privat va accesa toți banii, “să demonstreze în felul acesta că un instrument cum este ITI – Delta Dunării, este cu adevărat unul de succes. Aștept investiții în zona turismului, instrumente inovatoare în domeniu, care să dezvolte zona în comuniune cu natura. Să nu vedem în deltă blocuri, betoane ci construcții tradiționale”.

ITI – Delta Dunării are un buget alocat de Comisia Europeană în cuantum de 1,1 miliarde euro.

Fiscalitatea.ro

5. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in cadrul ITI Delta Dunarii – Programul Operational Regional 2014-2020

Vineri, 16 septembrie 2016, la sediul Consiliului Judetean Tulcea, a avut loc evenimentul de relansare a Patronatului intreprinderilor Mici si Mijlocii Tulcea (PIMM Tulcea). Cu prilejul lansarii a fost organizata conferinta cu tema “Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in cadrul ITI Delta Dunarii – Programul Operational Regional 2014-2020”.

Printre personalitatile care au avut interventii s-au numarat: Florin Jianu, presedinte al CNIPMMR, Sebahat Kaya, presedinte PIMM Tulcea, Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, presedinte de onoare al CNIPMMR, Marian Badita, prefect Tulcea, Eugen Orlando Teodorovici, senator, Dumitru Mergeani, vicepresedinte Consiliul Judetean Tulcea, Ilie Petre, presedinte ADI ITI Delta Dunarii, Ivan Patachin, Asociatia Ivan Patachin, Corina Martin, Asociatia Litoral-Delta, Dragos Anastasiu, presedinte Eurolines Group si multi altii.

Evenimentul s-a bucurat de prezenta a peste 150 de participanti, reprezentan?i ai mediului de afaceri românesc, ai autorita?ilor centrale ?i locale, lideri de organizatii patronale membri ai CNIPMMR, reprezentanti ai principalelor institutii financiar-bancare si reprezentanti mass-media de la nivel local si national.

Discutiile din cadrul conferintei au vizat aspecte raportate la Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii lansata in luna august 2016. Sustinerea antreprenoriatului este unul dintre obiectivele prinicipale, viziunea Deltei Dunarii fiind aceea a unei zone atractive cu biodiversitate valoroasa si mediu de afaceri dinamic. In prezent, in cadrul teritoriului ITI Delta Dunarii sunt activi aproximativ 2000 de agenti economici, dintre care 90% sunt microintreprinderi. Pilonul II prezentat in cadrul strategiei vizeaza imbunatatirea economiei si identifica nevoi de investitii ca fiind sustinerea IMM-urilor din domeniul turismului. Oportunitatile de finantare identificate in cadrul documentului strategic au in vedere crearea unor platforme integrate, a unor mecanisme de micro-imprumut pentru IMM-uri si o structura de parteneriat public-privat, dezvoltarea turismului, implementarea unui mecanism de sprijinire a IMM-urilor, furnizaea de consultanta si formare profesionala pentru fermieri si forta de munca din mediul rural, dar si suport TIC pentru afaceri prin e-portal si scheme de finantare.

In deschiderea evenimentului, dl. Florin Jianu, presedinte al CNIPMMR a precizat: “Actiunea IMM-urilor in domeniul ITI Delta Dunarii trebuie sa vizeze turismul si dezvoltarea durabila. Cei 10% disponibili pentru actiuni ITI din bugetul programelor operationale trebuie sa fie accesat prin parteneriat public-privat. Este datoria si obligatia acestei regiuni, ca acest progam sa fie un succes astfel incat modelul sa fie replicat si in alte zone. De asemenea, nu trebuie sa intervenim in niciun fel in dezvoltarea armonioasa a Deltei Dunarii respectand biodiversitatea acesteia. Obiectivele noastre trebuie sa vizeze crearea de firme si sustinerea acestora prin granturi si instrumente de tip revolving, dar si dezvoltarea de incubatoare de afaceri. Va rog sa va bazati pe structura PIMM Tulcea pentru consultanta in acest sens. Consiliul Judetean Tulcea, in urma discutiilor pe care le-am avut, va lansa in perioada imediat urmatoare un birou de atragere de investitii si o structura de comitet consultativ pentru IMM-uri”.

Agerpres.ro

6. Florin Jianu: Acțiunea IMM-urilor în domeniul investițiilor teritorial-integrate în Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă

Acțiunea IMM-urilor în domeniul investițiilor teritorial-integrate (ITI) în Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă, a spus, vineri, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, la conferința de relansare a Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Tulcea.

Conform unui comunicat al CNIPMMR, remis vineri ARGERPRES, cu prilejul lansării PIMM Tulcea a fost organizată conferința cu tema “Susținerea dezvoltării IMM-urilor în cadrul ITI Delta Dunării — Programul Operațional Regional 2014-2020”.

‘Acțiunea IMM-urilor în domeniul ITI Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă. Cei 10% disponibili pentru acțiuni ITI din bugetul programelor operaționale trebuie să fie accesat prin parteneriat public-privat. Este datoria și obligația acestei regiuni, ca acest progam să fie un succes astfel încât modelul să fie replicat și în alte zone. Nu trebuie să intervenim în niciun fel în dezvoltarea armonioasă a Deltei Dunării respectând biodiversitatea acesteia. Obiectivele noastre trebuie să vizeze crearea de firme și susținerea acestora prin granturi și instrumente de tip revolving, dar și dezvoltarea de incubatoare de afaceri’, a spus Florin Jianu.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai mediului de afaceri românesc, ai autorităților centrale și locale, lideri de organizații patronale membri ai CNIPMMR, reprezentanți ai principalelor instituții financiar-bancare.

Discuțiile din cadrul conferinței au vizat aspecte raportate la Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării lansată în luna august 2016. Susținerea antreprenoriatului este unul dintre obiectivele prinicipale, viziunea Deltei Dunării fiind aceea a unei zone atractive cu biodiversitate valoroasă și mediu de afaceri dinamic.

În prezent, în cadrul teritoriului ITI Delta Dunării sunt activi aproximativ 2.000 de agenți economici, dintre care 90% sunt microîntreprinderi. Pilonul II prezentat în cadrul strategiei vizează îmbunătățirea economiei și identifică nevoi de investiții ca fiind susținerea IMM-urilor din domeniul turismului. Oportunitățile de finanțare identificate în cadrul documentului strategic au în vedere crearea unor platforme integrate, a unor mecanisme de micro-împrumut pentru IMM-uri și o structură de parteneriat public-privat, dezvoltarea turismului, implementarea unui mecanism de sprijinire a IMM-urilor, furnizaea de consultanță și formare profesională pentru fermieri și forța de muncă din mediul rural, dar și suport TIC pentru afaceri prin e-portal și scheme de finanțare.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Cioloş: Am ştiut despre modificările propuse de Biriş şi am spus că nu le susţin. Le-a pus în dezbatere şi i-am cerut să plece

Premierul Dacian Cioloş a explicat, luni, că a cerut Ministerului de Finanţe propuneri de simplificare a Codului fiscal, primind un proiect de la fostul secretar de stat Gabriel Biriş, pe care a anunţat că nu îl susţine, însă acesta, „în ciuda“ solicitărilor primului ministru, le-a pus în dezbatere publică, astfel încât Cioloş i-a cerut demisia.

Premierul a explicat că proiectul lui Gabriel Biriş a apărut după ce a cerut Ministerului de Finanţe să vină cu „propuneri de simplificare“ a Codului fiscal. Printre aceste propuneri a apărut şi una a lui Biriş, care însă nu avea susţinerea sa.  

„Au fost mai multe propuneri, dintre care unele au vizat şi anumite modificări care ar fi putut avea impact asupra taxelor şi impozitelor. Am ştiut de ele şi am spus foarte clar Ministerului de Finanţe că nu susţin aceste modificări şi nici măcar nu vreau ca ele să fie puse în dezbatere publică“, a spus Cioloş.  

Primul ministru a afirmat că problema a apărut când Biriş a ignorat solicitarea sa şi a pus în dezbatere publică un proiect fără acordul Guvernului. „Acolo a fost un secretar de stat care, în ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus în dezbatere publică acel text şi i-am cerut să plece. Punct. Atât“, a spus Cioloş.

Gabriel Biriş a demisionat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în 8 septembrie. Presa a prezentat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care ar fi modificat în mod substanţial Codul Fiscal actual, principala prevedere fiind trecerea contribuţiilor sociale şi de sănătate din sarcina angajatorilor în cea a salariaţilor şi obligarea acestora din urmă la creşterea salariilor brute cu diferenţa.

Business24.ro, Ziare.com

8. Suntem campioni la cresterea salariilor, dar tot castigam cel mai putin din UE

Datele Eurostat ne arata ca suntem lideri in Uniunea Europeana la cresterea costului orar cu forta de munca din 2004 incoace, dar figuram la coada clasamentului in cifre absolute.

Adica romanii incaseaza in continuare salarii foarte mici, de-abia am ajuns la o cincime din media UE la acest capitol.

In plus, cresterea despre care vorbim nu este calculata ca valoare absoluta in euro. Daca ar fi asa, majorarile salariale din Romania s-ar situa sub cele din tari precum Germania sau Franta, arata o analiza Curs de Guvernare.

Avem si un indicator la care stam aproape identic cu locomotiva germana, si anume ponderea costurilor non-salariale in cheltuielile cu forta de munca.

Cu 22%, Romania e sub media de 24% a UE (adica mediul de afaceri destul de favorizat din aceasta perspectiva) si la foarte mica distanta de Germania, care apare cu 22,3%.

Mentionam ca tarile care ofera servicii sociale foarte bune au, de regula, si niveluri relativ ridicate de taxare non-salariala (Franta 33,2% si Suedia 32,1%)

Exista si colege de bloc estic care impovareaza ceva mai putin sarcina fiscala a firmelor, precum Croatia (14,9%), Bulgaria (15,7%) sau Polonia (18,3%). Dar si altele cu valori sensibil mai mari, cazul Slovaciei (26,4%), Cehiei (27,1%) sau Lituania (27,8%).

Cehia figureaza cu o crestere substantiala a costului cu forta de munca in 2015 fata de 2014. Cu toate acestea, daca se face trimitere la nivelul in euro, se poate observa cum acest cost a ramas anul trecut mai mic decat in 2012.

Ceea ce arata destul de clar de ce trebuie urmarit un astfel de indicator pe o perioada ceva mai mare de timp si nu doar prin prisma celor mai recente evolutii.

Agerpres.ro

9. România ar putea deveni prima țară din lume cu o rețea globală de centre IT, formată din specialiști

Mai mulți specialiști IT români de la Paris au în plan crearea unei rețele de centre de specialitate, menită să reunească și să susțină românii din domeniul tech, aflați atât în țară, cât și în străinătate, se arată într-un comunicat de presă al Comunității Globale a Românilor în Tech, transmis, luni, AGERPRES.

În acest fel, prin intermediul “Romanian IT — comunitatea globală a românilor din tech”, țara își propune să devină primul stat din lume care reușește să creeze o rețea de centre menită să reunească specialiștii în IT din țară și de peste hotare.

“Este deja de notorietate profesionalismul și chiar influența IT-iștilor români angajați la companii internaționale din Statele Unite, Marea Britanie sau Franța, iar după mulți ani în care am pus umărul la ridicarea imperiilor financiare ale străinilor, ne-am gândit că a venit vremea să folosim acest potențial și pentru promovarea sectorului IT românesc. Nucleul deja s-a format, suntem o echipă puternică în Paris, însă vom deschide și alte centre în orașe cu concentrație mare de specialiști IT români, precum: București, Cluj-Napoca, Iași, Tg. Mureș, Timișoara, Londra, Berlin, San Francisco, New York etc., fiecare locație replicând structura de organizare folosită în momentul de față în centrul de la Paris. Ne dorim să dezvoltăm o comunitate care să funcționeze pe principiile open source, open exchange, open participation, cu scopul de a promova specialiștii și întreg sectorul IT românesc la nivel internațional. Până la finele anului 2017, Comunitatea și-a propus să înregistreze peste 2.500 de specialiști români în IT răspândiți în toată lumea, care să poată colabora într-un cadru organizat, iar România să poată deveni cu adevărat o forță în acest domeniu”, susține Valentin Maior, unul dintre coordonatorii Comunității Globale a Românilor din Tech.

Potrivit sursei citate, misiunea ‘Romanian IT’ este de a dezvolta un cadru care să reunească și să susțină românii din tech, din țară și din străinătate, antreprenoriatul și întregul sector IT românesc la nivel internațional, în vederea creșterii competitivității pe piața globală și implicarea în proiecte cu potențial de îmbunătățire a serviciilor publice și a societății.

Un studiu de specialitate publicat în luna august 2016 de către Statista, citat de Comunitatea Globală a Românilor în Tech, la nivelul anului 2006, într-un top al celor mai importante companii din lume, domeniul IT era reprezentat doar de compania Microsoft, în schimb marii jucători erau din domenii, precum: petrol, energie și servicii financiare. În 2016, situația s-a schimbat radical, piața mondială fiind acaparată de companii din domeniul IT, precum Apple, Facebook, Microsoft, Amazon sau Alphabet, care au generat încasări de peste 2.000 de miliarde de dolari de la începutul anului curent.

În România, contribuția sectorului IT în Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns, în 2015, la 6% cu potențial de creștere de până la 10% în următorii ani, avansând odată cu valul internațional, lucru care i-a determinat pe tot mai mulți specialiști IT români din întreaga lume să conlucreze pentru proiecte autohtone sau chiar să ia în calcul posibilitatea reîntoarcerii acasă.

Conform sursei citate, în cadrul comunității globale, se vor organiza periodic conferințe cu tematică (tehnică, antreprenoriat, schimburi de experiență), iar intenția este ca, anual, să aibă loc evenimente de business matchmaking, atât în România, cât și în centrele internaționale administrate de către IT-iști români. În plus, în cadrul acestor conferințe va fi promovat întreg sectorul IT românesc, de la companii, startup-uri până la produse IT dezvoltate de către specialiști independenți și companii românești.

Wall-street.ro

10. Au inceput o afacere cu 1.000 de euro. Cine sunt tinerii care vand sute de perechi de pantofi si genti handmade

Lucrau amandoi in domeniul publicitatii, insa isi doreau independenta personala si financiara si un business care sa fie doar al lor. Wilhelmina Tambac si Daniel Stefan au mizat pe nevoia femeilor de a-si cheltui banii, iar in 2013 au inceput sa creeze pantofi, fara sa stie ca in cativa ani vor ajunge sa vanda sute de produse pe luna si sa aiba afaceri de peste 100.000 de euro.

Wilhelmina Tambac (28 de ani) s-a implicat inca de la 16 ani in campanii publicitare, pentru ca mai apoi sa isi infiinteze propria agentie.

“Din dorinta de a fi independenta financiar am inceput sa lucrez incepand cu varsta de 16 ani in diferite campanii publicitare (promotii, hosting, consultanta). Ulterior, mi-am folosit experienta in agentii de BTL (below the line – publicitate pe termen scurt n.red), dupa care a urmat decizia de a-mi infiinta propria agentie. Know how-ul l-am dobandit tocmai din relatii interumane din cadrul joburilor”, spune aceasta.

In acelasi timp, Daniel Stefan (32 de ani) a lucrat inca din timpul facultatii, in diferite agentii de BTL, unde coordona proiecte pe teren, prin jobul sau cunoscand-o si pe Wilhelmina, care i-a devenit ulterior partener in afaceri.

Daca esti un antreprenor in cautare de finantare si nu stii ce solutie sa alegi, vino la conferinta Antreprenor, caut finantare. Poti participa la un panel de discutii cu speakeri de top si apoi poti alege intre o sesiune de speed dating si un workshop BusinessDrive, sustinut de doi lectori cu notorietate in sfera antreprenoriatului si managementului – Marius Ghenea si Dragos Popescu. 

De ce au ales sa isi lanseze propriul business

“Din nevoia adolescentina de a ma pune in valoare cu un buget minim s-a nascut pasiunea catre frumos, catre tot ce este estetic. Incropeam tinute atipice din diverse texturi si cromatici. Fara vreo directie anume, aveam certitudinea ca rolul meu profesional avea sa aiba fundament, ca va raspunde unei nevoi, cu rost, si ca avea sa aiba sens pentru mine si pentru cei din jur”, isi aminteste WIlhelmina Tambac.

Iar pasiunea ei pentru estetic s-a transformat, cu aportul lui Daniel, care isi dorea independenta, intr-un business cu pantofi lucrati handmade.

“Din interactiunea cu Wilhelmina a reiesit o fuziune cu adevarat placuta, dat fiind ca prin prisma autonomiei ei cu agentia de hostess mi-a ridicat problema independentei personale si financiare. Si astfel, am decis sa incep un proiect pe cont propriu. Cronologic, prin toamna anului 2013 am identificat o nisa in piata de fashion. In mod evident, aveam nevoie de o prezenta feminina pe partea de creatie si consultanta, un fler pe care numai Wilhelima il are”, a explicat Daniel Stefan.

Au inceput cu sase perechi de pantofi

In 2013, cu un buget de 1.000 de euro au creat sase perechi de pantofi sub brandul The 5th Element, iar banii castigati au inceput sa ii investeasca in dezvoltarea afacerii.

“The 5th Element s-a nascut din nevoia femeilor de a-si cheltui banii. In universul nostru sunt patru elemente vitale: apa, foc, aer si pamant. In universul femeilor lipsea ceva, un al cincilea element primordial – pantoful.De aici si numele cu care am pornit la drum”, a aratat Wilhelmina Tambac, creative director The 5th Element.

Neavand bazele necesare intr-o astfel de afacere am dat startul cu 6 perechi de pantofi, cuantificati in aproximativ 1.000 de euro. Pe parcurs am inceput sa investim in modele, piei si calapoade, iar asta ne-a marit semnificativ investitia.

“Odata ce iei hotararea unui business personal, cu un buget limitat, iti asumi o perioada initiala de efort si sacrificiu financiar. Dupa primul an, am trecut la nivelul urmator, platforma online, cea care ne-a marit semnificativ portofoliul de clienti si ne-a permis lichidarea investitiei de pana atunci. In aceeasi perioada, ne-am bucurat de prima noastra lansare de genti”, a explicat Tambac.

In prezent, cu o echipa de trei oameni, The 5th Element produce externalizat sute de articole de incaltaminte si genti, pe care le vinde intr-un showroom din Bucuresti, in zona Rosetii, si online.

The 5th Element pune la dispozitia clientilor un portofoliu extins de incaltaminte pentru femei: de la pantofi flats, cu toc, pana la ghete si cizme,precum si o gama variata de genti.

Lunar, cei doi vand 200-300 de produse, preturile variind de la 320 de lei pentru o pechere de pantofi pana la 600 de lei pentru o pereche de cizme. Media unei comenzi se ridica la 400 de lei, echivalentul unei iesiri in weekend in doi, asa cum sustin fondatorii companiei.

“Factorul care ne diferentiaza il reprezinta designul incaltamintei si diferitele tipuri de piei cu care lucram: texturi imprimate, exotice sau editii limitate. Pentru a satisface iubitoarele the 5th am ales comanda personalizata. In functie de nevoia clientei un consultant ofera suport in alegerea materialului, culorii si a calapodului potrivit. (…) Produsele sunt realizate intr-un atelier 100% romanesc, marca si design propriu, cu productie externalizata”, a explicat Daniel Stefan, fondator The 5th Element.

The 5th Element a inregistrat anul trecut afaceri in valoare de 65.000 de euro si un profit de 27.500 de euro, potrivit datelor disponibile pe Ministerul de Finante. Fondatorii isi propun sa isi dubleze cifra de afaceri in acest an.

Print Friendly, PDF & Email