Revista presei 19.09.2016

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Studiu: În Crângaşi se găsesc cele mai ieftine apartamente noi de două camere din Bucureşti, în Pipera sunt cele mai multe de trei camera
  2. Loteria Fiscală: bonurile de 564 de lei emise în 18 august sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul
  3. Creşterea economică va încetini în 2017. Consumul se va tempera, iar preţurile vor începe să urce, estimează Guvernul
  4. Comisia Naţională de Prognoză: În 2016, România va avea o creştere economică de 4,6% şi o inflaţie de minus 0,5%

Agerpres.ro

  1. România a avut a patra creștere anuală a lucrărilor de construcții din UE în luna iulie

Digi24.ro

  6. Se va stabiliza preţul petrolului? Cele mai noi semnale 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Studiu: În Crângaşi se găsesc cele mai ieftine apartamente noi de două camere din Bucureşti, în Pipera sunt cele mai multe de trei camera

În zonele Pipera, Băneasa- Siseşti şi Crângaşi se găsesc cele mai ieftine apartamente noi de două şi de trei camere, în timp ce zona Primăverii este cea mai scumpă, potrivit unui studiu publicat luni de portalul imobiliar Directimo.ro.

Astfel, În zona Pipera există cele mai ieftine apartamente noi de trei camere din Bucureşti, cu un preţ mediu cerut de vânzători de 1.165 de euro pe metru pătrat util, iar locuinţele au suprafeţe utile situate între 69 şi 127 de metri pătraţi.  

O altă zonă cu apartamente ieftine de trei camere, după Pipera, este Băneasa – Siseşti, unde vânzătorii cer 1.249 de euro pentru un metru pătrat util. Suprafeţele utile ale acestor tipuri de apartamente sunt mai mici decât în Pipera şi variază între 55 la 108 metri pătraţi.  

La polul opus se află zona Primăverii, unde în prezent apartamentele de trei camere au preţuri medii solicitate de 4.159 de euro pe metru pătrat util.  

Pentru apartamentele noi de două camere, cele mai mici preţuri medii solicitate se înregistrează în Crângaşi. „Astfel de unităţi disponibile la vânzare în ansamblurile rezidenţiale de aici au suprafeţe utile de 45 – 69 de metri pătraţi şi au un preţ median solicitat de 1.157 de euro pe metru pătrat util“, se arată în comunicat.  

Pipera, zona cu unele dintre cele mai mici preţuri la apartamentele noi dintre zonele analizate, prezintă cele mai multe dezvoltări rezidenţiale din centrul şi nordul Bucureştiului. Aceasta reuneşte 20 de ansambluri, în care sunt dispuse 3.298 de locuinţe.  

Studiul se bazează pe analiza preţurilor medii solicitate pe metru pătrat util, fără TVA, pentru 668 de tipuri de apartamente de două şi de trei camere disponibile la vânzare în ansamblurile rezidenţiale din 26 de zone centrale, semicentrale şi de nord ale Bucureştiului.  

Luna august a fost caracterizată de o scădere a pretenţiilor vânzătorilor din marile oraşe ale ţării, atât pe segmentul de apartamente vechi, cât şi pe cel nou, excepţie făcând însă Braşov, Cluj şi Timişoara, potrivit datelor comunicate, recent, de portalul imobiliare.ro.

2. Loteria Fiscală: bonurile de 564 de lei emise în 18 august sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul

La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din 18 septembrie au ieşit din urne numerele 18 reprezentând ziua (18august) şi 564 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 564 şi 564,99 lei.

Duminică, 18 septembrie, a avut loc o nouă extragere a bonurilor fiscale emise în perioada 1-31 august, în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 564 şi 564,99 lei emise în data de 18 august 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de 1.000.000 de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. Mai exact, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.

Rezultatele extragerii sunt postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi al Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

Cum se revendică premiul Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând de astăzi (prima zi după efectuarea extragerii) timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.

Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

Dacă ies peste 100 de câştigători?

În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători. În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

3.   Creşterea economică va încetini în 2017. Consumul se va tempera, iar preţurile vor începe să urce, estimează Guvernul

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi-a anunţat estimările de toamnă referitoare la mersul economiei româneşti în următorii ani, revizuind anticipaţia pentru 2016 a avansului PIB în urcare la +4,8% şi menţinând-o pe cea despre anul 2017 la +4,3%.

Potrivit CNP, Produsul Intern Brut (PIB) va avea în 2016 o valoare de 758,5 miliarde de lei, iar în 2017 – de 807,4 miliarde de lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar menţine veniturile bugetare de 30% din PIB, acestea ar urca în 2017 la 242,2 miliarde de lei, iar deficitul bugetar – dacă ar fi limitat de 3% din PIB – ar însuma 24,2 miliarde de lei.

Pentru următorii ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la +4,5% în 2018 şi, respectiv +4,7% în 2019. Instituţia a publicat şi estimări privind evoluţia economiei româneşti în 2020, indicând un avans de 4,2% pentru acel an. Produsul Intern Brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 de euro (35.928 de lei) în 2016 la 10.587 de euro (46.795 de lei) în 2019. Aceeaşi prognoză mai arată că cererea internă îşi va încetini creşterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 şi 4,8% în 2020. Tendinţa se va manifesta şi în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an. În fine, CNP a revizuit în scădere proiecţia privind inflaţia pentru acest an de la +0,9% în primăvară la minus 0,5% în prognoza preliminară de toamnă 2016. Prognoza pentru anul viitor a fost menţinută la 2,5%.

Pentru acest an, CNP estimează un curs de schimb de 4,48 lei/euro, în creştere faţă de 4,46 lei/euro în proiecţia de primăvară, iar pentru anul viitor – de 4,46 lei pentru un euro, faţă de 4,44 lei/euro estimat în primăvară.

4. Comisia Naţională de Prognoză: În 2016, România va avea o creştere economică de 4,6% şi o inflaţie de minus 0,5%

Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 4,8% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, în Prognoza Preliminară de Toamnă, în condiţiile în care, în primăvară instituţia indica o creştere a PIB de 4,2%. De asemenea, Comisia a revizuit în scădere la minus 0,5% proiecţia privind inflaţia în 2016.

Pentru următorii trei ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la 4,3% în 2017, 4,5% în 2018 şi, respectiv 4,7% în 2019. Pe de altă parte, instituţia a publicat şi estimări privind evoluţia economiei româneşti în 2020, indicând un avans de 4,2% pentru acel an. Produsul Intern Brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 de euro (35.928 de lei) în 2016 la 10.587 de euro (46.795 de lei) în 2019. Creşterea consumului se va tempera Cererea internă îşi va încetini creşterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 şi 4,8% în 2020.

Aceeaşi tendinţă se va manifesta şi în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an. În Prognoza preliminară de toamnă, CNP estimează investiţii în creştere în fiecare din următorii trei ani. Astfel, în 2016 formarea brută de capital urmează să se majoreze cu 5,3%, în 2017 cu 6,8%, în 2018 – cu 7,1% şi în 2019 – cu 7,5%.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%. Media preţurilor, în scădere CNP a revizuit în scădere proiecţia privind inflaţia pentru acest an de la +0,9% în primăvară la minus 0,5% în Prognoza preliminară de toamnă 2016.

Prognoza pentru anul viitor a fost menţinută la 2,5%. Banca Naţională României (BNR) prognozează o inflaţie de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub estimarea anunţată în luna mai a acestui an, de +0,6%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat la 8 august.

Pentru finalul anului viitor, banca centrală estimează o inflaţie de 2%, de asemenea în scădere faţă de prognoza cuprinsă în Raportul din luna mai, de 2,7%. Pentru acest an, CNP estimează un curs de schimb de 4,48 lei/euro, în creştere faţă de 4,46 lei/euro în proiecţia de primăvară, iar pentru anul viitor de 4,46 lei pentru un euro, faţă de 4,44 lei/euro estimat în primăvară.

Agerpres.ro

5. România a avut a patra creștere anuală a lucrărilor de construcții din UE în luna iulie

România se situează pe locul patru în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor de construcții în iulie 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La nivelul Uniunii Europene (UE 28), lucrările de construcții au crescut cu 1% în ritm anual, în timp ce în zona euro acestea au înregistrat o expansiune de 3,1%.

În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Spania (12%), Suedia (10%), Franța (3,3%) și România (2,9%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Slovacia (minus 23,3%), Ungaria (minus 17,6%) și Polonia (minus 15,1%).

De asemenea, în iulie 2016, comparativ cu luna precedentă, lucrările de construcții au crescut cu 1,1% în UE și cu 1,8% în zona euro.

În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Franța (4,8%), Slovenia (2%), Spania (1,9%) și Germania (1,8%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Slovacia (minus 11%), Ungaria (minus 3,2%) și Bulgaria (minus 1,4%). România a înregistrat un avans de 0,7% în iulie, după un declin de 1,3% în iunie.

Digi24.ro

6. Se va stabiliza preţul petrolului? Cele mai noi semnale

OPEC, dar şi alte câteva state din afara cartelului sunt pe punctul de a ajunge la un acord pentru stabilizarea preţurilor, a declarat preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, citat de AFP, preluat de News.ro

Maduro a precizat că a avut discuţii pe acest subiect cu omologii săi din Iran, Hassan Rohani, şi din Ecuador, Rafael Correa, ambele fiind state membre ale OPEC.

“Preşedintele Rohani a făcut o declaraţie foarte importantă privind voinţa Iranului de a contribui în mod util, just şi echitabil la stabilizarea preţurilor”, a afirmat Maduro.

Potrivit preşedintelui venezuelean, producătorii de petrol ar putea ajunge la un acord până la finalul lunii septembrie “pentru a stabiliza piaţa şi pentru a îmbunătăţi şi stabiliza preţul petrolului”.

Venezuela, care a înregistrat o prăbuşire a economiei odată cu căderea cotaţiilor petrolului, înregistrează în prezent cea mai mare inflaţie din lume, estimată la 720% în acest an, şi o penurie gravă pentru 80% dintre alimente şi medicamente. 

Preşedintele Venezuelei a avut discuţii şi cu reprezentanţii Qatarului şi Indoneziei în privinţa echilibrului între oferta şi cererea de petrol, înaintea reuniunii informale a membrilor OPEC din perioada 26-28 septembrie, de la Alger. 

Venezuela, care deţine printre cele mai mari rezerve mondiale de ţiţei, solicită îngheţarea producţiei, după căderea cotaţiilor petrolului sub 30 de dolari, la începutul acestui an. 

Însă solicitarea se loveşte de refuzul Arabiei Saudite, care este în favoarea unui preţ liber al petrolului, stabilit de piaţă.

Print Friendly, PDF & Email