REVISTA PRESEI 13.09.216

Cuprins:

 Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpres.ro

  1. Florin Jianu: România trebuie să se plaseze între primele 20 de țări la nivel global în ceea ce înseamnă susținerea antreprenoriatului

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM

Adevarul.ro

  1. BNR: Străinii au investit 2,3 miliarde de euro şi au repatriat 2,7 miliarde de euro în primele şapte luni. Datoria externă a crescut
  2. Afacerile din comerţul cu maşini au crescut cu peste 16% în luna iulie. Sectorul serviciilor a urcat cu aproape 7%
  3. Ce produse s-au scumpit din decembrie până acum, în ciuda scăderii taxelor. Topul creşterilor şi reducerilor de preţuri
  4. Producţia auto românească, în scădere cu 6,5% în primele opt luni din 2016. Scad exporturile, iar producătorii interni au probleme şi pe piaţa autohtonă
  5. Transportatorii protestează din nou faţă de scumpirea RCA. Şoferii profesionişti cer modificarea proiectului de act normativ şi plafonarea preţurilor

Adevarul.ro, Wall-strreet.ro

  1. Un tânăr antreprenor român ia cu asalt lumea cu această idee

Business24.ro

  1. Bulgarii au dat lovitura! 2016, cel mai bun sezon turistic din ultimii 25 de ani

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpres.ro

1. Florin Jianu: România trebuie să se plaseze între primele 20 de țări la nivel global în ceea ce înseamnă susținerea antreprenoriatului

România trebuie să se plaseze între primele 20 de țări la nivel global în ceea ce înseamnă susținerea antreprenoriatului și să fie cea mai puternică țară din regiunea de sud-est a Europei, a declarat, marți, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, în conferința de lansare a “Programului de Guvernare 2016 – 2020 al Mediului de Afaceri”.

“România trebuie să se plaseze ca o țară atractivă și favorabilă dezvoltării afacerilor și să fie cea mai puternică țară din regiunea de sud-est a Europei. Cred că e necesar să ne punem și o țintă cantitativă și vorbim de plasarea României în primele 20 de țări la nivel global în ceea ce înseamnă susținerea antreprenoriatului. În acest moment, în raportul Băncii Mondiale suntem pe locul 37 după rapoartele Doing Business, iar în Global Entrepreneurship Index rankings figurăm pe locul 42 în 2016′, a menționat Florin Jianu.

Potrivit acestuia, statul deja își atinge limitele în ceea ce înseamnă eficiența și eficacitatea așa încât un obiectiv fezabil este transferul de autoritate din partea statului spre entități în parteneriat public privat.

“Este nevoie de o debirocratizare masivă a sistemului și am propus 2 legi foarte simple. O lege cu un articol unic prin care să se spună că statul să nu trebuie să îți solicite un document pe care deja îl deține. O a doua lege este aceea prin care statul nu trebuie să dea vreo sancțiune administrativă fără să facă o acțiune de prevenție”, a precizat Florin Jianu.

Obiectivele strategice ale “Programului de Guvernare 2016 — 2020 al Mediului de Afaceri” lansat de CNIPMMR mai vizează înființarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, protejarea investitorilor români prin susținerea eforturilor acestora de investiții și promovarea intereselor de export ale acestora, transferul de autoritate din partea statului spre entități de tip parteneriat public-privat, un sistem fiscal atractiv, reducerea șomajului în rândul populației tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 10% în doi ani și la sub 5% în următorii doi.

“Programul de guvernare își propune să fie primul program din ultimii 25 de ani plecat din partea mediului de afaceri. Nu mai așteptăm factorul politic să iasă cu un program prin care să ne spună dânșii ce anume avem nevoie. Cred că această schimbare de paradigmă era necesară. Trebuie să spunem noi ce avem nevoie și ce așteptăm din partea viitoarei guvernări’, a precizat Florin Jianu.

Programul lansat de către CNIPMMR este structurat pe șapte capitole și a fost realizat prin consultarea membrilor Consiliului din întreaga țară.

“Programul de Guvernare 2016 — 2020 al Mediului de Afaceri” a fost deja trimis reprezentanților partidelor, urmând ca reprezentanții CNIPMMR să discute cu mediul politic aceste măsuri. Președintele CNIPMMR spune că o a treia etapă ar fi regăsirea acestor măsuri în programul viitorului guvern.

Prin programul inițiat, Consiliu Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România țintește aderarea mediului politic la principiile cuprinse în document și înțelegerea necesității unei abordări unitare, care să țină seama de nevoile micilor antreprenori.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM

Adevarul.ro

2.   BNR: Străinii au investit 2,3 miliarde de euro şi au repatriat 2,7 miliarde de euro în primele şapte luni. Datoria externă a crescut

Investiţiile străine directe au totalizat în primele şapte luni din acest an 2,34 miliarde de euro. Dar, în acelaşi timp, balanţa veniturilor primare – care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini – a înregistrat un deficit de 2,75 miliarde de euro potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

„Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,06 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 279 de milioane de euro“, arată Banca Naţională. Anul trecut, investiţiile străine au crescut cu 25%, până la puţin peste 3 miliarde de euro, de la 2,42 miliarde de euro în 2014.

Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei ş salariilor.

Datoria externă a crescut uşor Potrivit BNR, datoria externă totală a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a crescut uşor în primele şapte luni 90,04 miliarde de euro.

La finalul anului trecut, datoria externă totală a României a fost de 90,03 miliarde de euro. Deficitul contului curent se adânceşte În perioada ianuarie-iulie 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,15 miliarde de euro, comparativ cu 756 de milioane de euro în perioada ianuarie-iulie 2015.

„În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,22 miliarde de euro, respectiv cu 211 milioane de euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 308 milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 344 de milioane de euro“, arată BNR.

Contul curent al balanţei de plăţi include sumele încasate şi cele plătite de România în relaţiile comerciale cu celelalte state. Balanţa veniturilor primare, care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini, a consemnat un deficit de 2,9 miliarde de euro în primele şase luni, faţă de doar 1,9 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2015. Majorarea deficitului de cont curent continuă tendinţa de anul trecut, când deficitul extern al României a crescut de două ori şi jumătate faţă de nivelul din 2014, până la 1,76 miliarde de euro. Comisia Naţională de Prognoză (CNP), organismul pe care îşi bazează guvernul proiecţiile bugetare, estimează pentru acest an un deficit de cont curent de 2,08 miliarde euro, în creştere cu 18% faţă de nivelul din 2015.

După primele şapte luni, deficitul contului curent a depăşit deja nivelul estimat pentru întregul an. Străinii au repatriat 2,7 miliarde de euro Balanţa veniturilor primare, care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini, a înregistrat un deficit de 2,75 miliarde de euro în primele şapte luni, în creştere cu 8,3% faţă de perioada ianuarie-iulie 2015. În schimb, balanţa serviciilor şi-a majorat excedentul cu 8,8%, la 4,27 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2016. Balanţa veniturilor secundare, în care intră şi fondurile europene încasate de România, a ajuns la un excedent de 1,13 miliarde euro, cu 21% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

3.   Afacerile din comerţul cu maşini au crescut cu peste 16% în luna iulie. Sectorul serviciilor a urcat cu aproape 7%

Cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în luna iulie cu 16,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm mai scăzut decât în luna anterioară, în timp ce afacerile din serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 6,8% în acelaşi interval, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut în iulie cu 20,8% faţă de a şaptea lună din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 8,4%.   

Faţă de luna precedentă, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au scăzut în iulie ca serie brută cu 3,2%, dar au crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,4%. În luna iulie, cea mai mare creştere – cu 39,1% faţă de iulie 2015, pe serie brută – s-a înregistrat la vânzările de motociclete, piese şi accesorii aferente, plus întreţinerea şi repararea lor.  

De asemenea, comerţul cu autovehicule a urcat cu 24%, iar afacerile din întreţinerea şi repararea autovehiculelor au avansat cu 17,7% faţă de a şaptea lună din 2015, arată datele INS.  

Pe partea de servicii prestate populaţiei, volumul cifrei de afaceri a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 7,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a înregistrat un avans de 1,1%. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în luna iulie la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, unde afacerile s-au majorat cu 39,9% faţă de a şaptea lună a anului trecut, şi la hoteluri şi restaurante, cu un plus de 17%.   

Cumulat, în primele şapte luni ale anului, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au crescut ca serie brută cu 16,9%, faţă de primele şapte luni din 2015, iar serviciile prestate populaţiei au avansat cu 11,7%.  

Pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, creşterile sunt de 16,4%, respectiv 12%. Afacerile de retail sunt susţinute în acest an de creşterea puternică a salariilor. Ultimele statistici arată că, în iulie, câştigul salarial mediu net a fost de 2.078 lei, cu 12,4% mai mare decât în luna iulie a anului trecut.

4.   Ce produse s-au scumpit din decembrie până acum, în ciuda scăderii taxelor. Topul creşterilor şi reducerilor de preţuri 

„Crah pe bursa portocalelor!“. „Şoc pe piaţa timbrelor!“. Cam aşa s-ar putea traduce scumpirea de 25,2% consemnată de citrice în România din decembrie 2015 şi până la finele lunii august 2016 sau majorarea cu 19,5% a preţurilor pentru serviciile poştale.

Potrivit informaţiilor consemnate de către Institutul Naţional de Statistică (INS), acestea se află în topul scumpirilor de la începutul anului, fiind urmate de către zahăr, preţul acestuia urcând cu 8,4% în acelaşi interval.  

Acestea sunt urmate mai departe de către ţigări (+2,48%), ulei (+1,75%), cazarea în hoteluri (+1,52%), cărţi, ziare şi reviste (+1,39%) şi miere de albine (+1,19%).  

Ouăle s-au ieftinit cel mai mult   În privinţa ieftinirilor, ouăle sunt în top, reducerile de preţuri totalizând 16,67%. Următoarele în clasament sunt utilităţile: serviciile de apă, canal şi salubritate costă mai puţin cu 7,64%, în vreme ce gazele naturale s-au ieftinit cu 7,59%, iar energia electrică cu 6,31%.   Utilităţile, în topul scăderilor  

Apa este mai ieftină acum deoarece de la 1 ianuarie s-a aplicat reducerea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru apă. Concomitent, gazele naturale şi electricitatea s-au ieftinit în urma reducerii cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cât şi în urma unor reduceri de tarife operate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).   

Reducerea cotei generale a TVA de la 24% până la 20% are un efect de 3,2% în preţurile finale, în cazul în care este transmisă integral clienţilor.  

Mai departe, legumele şi conservele de legume s-au ieftinit cu 5,37% din decembrie până la finele lunii august, ca urmare a sezonalităţii, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru ieftinirea fasolei şi a leguminoaselor cu 4,15%.  

Ieftinirea carburanţilor şi a transporturilor  

Scăderile de preţuri din domeniul transporturilor aeriene (-4,17%) şi ieftinirea combustibililor (-2,37%) au cauză comună, respectiv scăderea cotaţiilor ţiţeiului pe bursele mondiale.    Pe de altă parte, în domeniul aviatic au intrat pe piaţa din România mai multe companii low-cost în perioada menţionată, acestea venind cu oferte ieftine pe rute interne care au forţat apoi şi companiile aeriene tradiţionale să scadă preţurile. România are, de altfel, cele mai ieftine zboruri interne din Europa, potrivit unui studiu publicat recent de către compania online germană de călătorii GoEuro.  

Ţuica şi rachiul costă mai puţin  

De asemenea, s-au ieftinit serviciile de telefonie (-4,13%), o surpriză fiind şi ieftinirea ţuicii şi rachiului (-2,2%).   

Concomitent, transportul pe căi ferate  a consemnat o reducere de preţuri de 3,19%, operatorii din acest domeniu beneficiind de scăderea costurilor cu electricitatea şi cu motorina.  

În fine, şi detergenţii costă acum cu 2,18% mai puţin decât la finele anului trecut. 

5.   Producţia auto românească, în scădere cu 6,5% în primele opt luni din 2016. Scad exporturile, iar producătorii interni au probleme şi pe piaţa autohtonă

Producţia românească de autovehicule, realizată de Dacia şi Ford, a scăzut în primele opt luni din acest an cu 6,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 240.005 de unităţi, pe fondul reducerii cererii la export, dar şi a problemelor de pe piaţa internă, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

România are doi producători auto, Dacia, filială a grupului francez Renault, şi Ford. Dacia produce, la uzina de la Mioveni, modelele Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway şi Duster, în timp ce Ford asamblează, la fabrica pe care o deţine la Craiova, modelul B-max, un monovolum de clasă mică cu un succes limitat pe piaţă.  

Din producţia auto din perioada ianuarie-august 2016, 211.130 de unităţi au fost produse de către Dacia şi 28.875 de către Ford.  

Creştere pentru Duster, scăderi pentru Logan şi Ford B-Max  

Volumele cele mai mari le-a înregistrat modelul Dacia Duster, din care au fost fabricate 120.980 unităţi (cu 14,8% mai mult decât în primele opt luni din 2015), urmat de Dacia Sandero (37.116 unităţi, cu 8,9% mai puţin decât în 2015), Ford B-MAX (28.875 unităţi, cu 13,1% mai puţin decât în 2015), Dacia Logan (26.795 unităţi, cu 48,5% mai puţin decât în 2015), şi Dacia Logan MCV (26.239 unităţi, cu 4,3% mai mult).  

Aceleaşi date APIA arată că, în primele opt luni din acest an, România a exportat 215.903 de autovehicule, în scădere cu 9,2% faţă de perioada echivalentă din 2015.   Cel mai exportat model a fost Dacia Duster (118.527 unităţi), în creştere cu 14,5% faţă de 2015, urmat de Dacia Sandero (31.485 unităţi, în scădere cu 16%), Ford B-MAX (28.002 unităţi, cu 15,4% mai puţin faţă de 2015), Logan MCV (23.747 unităţi, în scădere cu 1,6%) şi Dacia Logan (14.142 unităţi, în scădere cu 64,2%).   Practic, 90% din producţia naţională realizată în primele opt luni ale anului a fost exportată, în scădere faţă de 2015, când acest procent a fost de 92,7%.  

Vânzările totale de autovehicule din România au crescut în perioada ianuarie-august 2016 cu 16,1% faţă de perioada similară a anului trecut, cu un avans de 14,8% pe segmentul de autoturisme (70.606 unităţi), reprezentanţii industriei menţinând prognoza de 10-12% pe întregul an 2016 la acest tip de vehicule.  

În luna august, vânzările auto s-au majorat cu circa 25%.

Vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au scăzut în primele opt luni din 2016 cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere consistentă, de 24,7%, mai arată datele APIA.  

Firmele, principalii clienţi  

Principalul motor al vânzărilor pe segmentul autoturisme îl reprezintă în continuare categoria persoanelor juridice. Acestea ajung să deţină, pe ansamblul primelor opt luni, o pondere de 70%, care va creşte până la sfârsitul anului pe fondul consumării treptate a Programului „Rabla“.  

„Un alt factor de distorsiune a pieţei auto îl reprezintă afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate“, spun reprezentanţii APIA într-un comunicat remis presei.  

În primele opt luni din 2016, înmatricularile de autoturisme rulate provenite din import au crescut cu 25%, peste creşterea celor noi. Ca urmare, raportul dintre cele rulate şi cele noi creşte la 3,4 autoturisme rulate la unul nou.  

Cele mai bine vândute mărci în România  

Dacia Logan, rămâne cel mai bine vândut model în primele opt luni din 2016, cu 20.968 unităţi (29,7% cotă de piaţă, dar pe un volum în scădere cu 3,7% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 7.384 unităţi (10,5% cotă de piaţă, volume în creştere cu 18,7% faţă de 2015); Skoda 6.611 unităţi (9,4% din total piaţă, volume în creştere cu 20,2%); Renault 5.243 unităţi (7,4% cotă de piaţă, volume mai mari cu 41,4%); Ford 4.362 unităţi (6,2% din total piaţă, volume în creştere cu 12,1%) şi Opel 3.325 unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 41,6%).  

În funcţie de ţara de provenienţă, cele mai multe autoturisme vândute sunt româneşti (27,6%), urmate de cele fabricate în Germania (21,9%), Cehia (11,5%), Spania (8,9%) şi Franţa (7,2%).

6.   Transportatorii protestează din nou faţă de scumpirea RCA. Şoferii profesionişti cer modificarea proiectului de act normativ şi plafonarea preţurilor

 Transportatorii sunt nemulţumiţi de proiectul de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor şi cer modificarea acesteia, prin introducerea unei prevederi care să îngheţe preţurile poliţelor de asigurare auto obligatorie (RCA) la valorile medii. Traficul este îngreunat luni, pe DN15, în judeţul Mureş, unde mai bine de 20 de camioane circulă cu viteză mică.

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care preia o parte dintre solicitările transportatorilor rutieri, inclusiv posibilitatea unei intervenţii asupra preţurilor stabilite de către firmele de asigurări, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) putând solicita firmelor de asigurări aprobarea scumpirii poliţelor RCA în anumite condiţii.  

„Actuala Ordonanţă de Urgenţă, publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe, este doar generală şi nu limitează tarifele RCA, transportatorii rutieri fiind nemulţumiţi de forma acesteia, urmând ca în data de 15 septembrie 2016 să se organizeze un protest naţional împotriva creşterii tarifelor RCA“, se arată în comunicatul transportatorilor.  

Solicitarea actuală este făcută de cinci asociaţii ale transportatorilor, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI), Asociaţia Patronală a Transportatorilor Europa 2002 (APTE2002), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) şi Asociaţia Operatorilor de Transport Rutier Apulum.   Ce prevede proiectul de ordonanţă  

Proiectul de OUG publicat de Finanţe conţine prevederi despre un eventual mecanism de blocare a scumpirii poliţelor, însă condiţiile  sunt restrictive pentru intervenţia autorităţilor în piaţă, aceasta fiind permisă doar pe baza unor reglementări europene în acest sens.  

„Cu toate că piaţa asigurărilor este liberalizată, Directiva 2009/138/CE a acordat statelor membre, în anumite condiţii restrictive, posibilitatea de a exercita un control asupra preţurilor. În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita asigurătorilor să notifice în prealabil majorarea primelor sau poate solicita aprobarea majorării acestora, ca parte a unui sistem general de control al preţurilor“, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.  

Totuşi, ASF nu poate interveni decât în condiţiile în care guvernul introduce un sistem de control al preţurilor, în condiţii speciale permise de legislaţia europeană. „ASF poate solicita asigurătorilor să notifice în prealabil majorarea tarifelor sau să supună aprobării sale prealabile majorarea acestora numai în cazul introducerii unui sistem naţional general de control al preţurilor, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene în vigoare“, prevede proiectul de act normativ.  

De la intrarea în UE, România nu a introdus niociodată acest mecanism de control al preţurilor permis de legislaţia europeană în condiţii cu totul speciale.   

Protestele continuă  

Pe lângă scrisoarea oficială a transportatorilor, aceştia protestează astăzi faţă de problemele RCA, traficul desfăşurându-se cu dificultate pe DN 15, în judeţul Mureş. Protestul are loc între Târgu Mureş şi Vidrasău, unde peste 20 de şoferi de camioane circulă cu viteză redusă.   Potrivit Biroului de presă al Poliţiei Mureş, se circulă cu dificultate pe DN 15 (E 60) între Târgu Mureş şi Vidrasău, din cauza camioanelor folosite la protest. Acestea se deplasează în coloană şi nu pot fi depăşite de către şoferi, astfel că se circulă alternativ pe o singură bandă. Mai multe echipaje de poliţie se află în zonă pentru dirijarea circulaţiei.  

Scumpirea poliţelor RCA este principala nemulţumire a transportatorilor rutieri, care au organizat în ultimul timp proteste pe şoselele de centură ale marilor oraşe, circulând cu viteză foarte mică. Aceştia vor organiza în 15 septembrie un protest în Piaţa Victoriei la care ar urma să participe circa 5.000 de autovehicule.

Adevarul.ro, Wall-strreet.ro

7.   Un tânăr antreprenor român ia cu asalt lumea cu această idee

Matei Pavel este unul dintre cei mai dinamici tineri antreprenori din online-ul romanesc, avand un mare atu: “are nas” si viziune pentru noi proiecte si, spune el, este chiar uneori frustrat ca nu poate (ca timp, spatiu si forta de munca) sa inceapa si sa continue toate ideile pe care le are. Matei a detaliat cateva dintre proiectele sale, oferind totodata perspective asupra pietei antreprenoriale din tara, subliniind provocarile ei.

Unul dintre cele mai noi proiecte ale lui – Stickchat, s-a facut vazut foarte mult pe retele sociale in ultima perioada. “Am identificat un trend in zona de stickere, in general. Toti partenerii nostri din afara – China, State, Norvegia, Israel – sunt interesati de zona aceasta, intrucat pentru toate brandurile care vor sa intre in mobile, messenger-ul este “The No. 1 platform”, spune el.

Antreprenorul incearca sa atraga o masa mare de oameni pentru aceste stickere, care sunt localizate, animate, astfel incat sa poata vinde spatiu de publicitate nativ brandurilor care vor sa intre in mobile. Pana in prezent, T-Me Studios a realizat peste 220 de stickere originale, facute in-house, si cifrele sunt destul de bune – circa 10.000 de stickere trimise, zilnic, de persoanele care le folosesc. Sunt 5 oameni dedicati pe proiect, se fac stickere in continuu si sedintele de brain storming sunt…”mega fun!”, spune, razand, Matei Pavel.

Esti antreprenor in cautarea unei finantari? Vino la conferinta “Antreprenor, caut finantare” si poti intra in legatura cu diferiti finantatori. Povesteste-le la speed dating afacerea ta si ai sansa sa primesti sprijin si finantare.

Monetizarea? La un moment dat, cand in Romania vor fi circa 100.000 de oameni activi, pe luna, iar international milioane, vor vinde stickere branduite. “Romania este tara de testing, o sa lansam pe Mexic si pe Spania luna viitoare si apoi SUA”, spune Matei Pavel.

Stickerele nu vor fi traduse, ci vor fi localizate. “Asta este problema cu stickerele si cu vizualul, in general – toti se axeaza pe America, pe expresiile englezesti. Noi vom lua expresiile din tarile unde intram si le folosim fix pe acelea. Mai mult, stickerele vor fi contextualizate si localizate, adica vor aparea altele in functie de unde esti, ce faci, momentul din zi, cu cine vorbesti. De exemplu, dimineata primele stickere vor fi cu “’neata!”, daca de cele mai multe ori vorbesti cu fratele tau, stickerele vor fi de forma “’neata, frate!”. De asemenea, daca esti la un festival, apar stickere care arata unde te afli, la ce festival”, detaliaza Matei Pavel planurile proiectului.

Si cand nu mai poti?

Acesta este, insa, unul dintre proiectele mai placute, mai amuzante (sa zicem), insa sunt unele care, pur si simplu, te consuma. Ce faci?

“Pur si simplu…tragi de tine. Te tarasti si plangi, dar in timp ce plangi, iti faci treaba, incercand sa iti ignori sentimentele”, spune Matei Pavel – si se simte ca este patit. “Dupa ce treci de momentul ala, o sa vezi ca ti-a iesit!”. Ajuta foarte mult sa ai o echipa foarte buna.

Echipa T-Me Studios a atins 60 de oameni. “Cel mai important? Sa pastrezi cultura, sa ai un mindset de a reusi sa faci lucruri fara “sa spargi” milioane de euro”. Sa existe cultura inovatiei, sa nu calci pe pasi deja facuti de altii”, spune Matei. De asemenea, trebuie creat un mediu unde oamenii sa poata evolua si, implicit, compania – si lucrurile acestea sunt foarte greu de intretinut, spune Matei Pavel.

Apoi, mai sunt si cei care vin din corporatii unde traiesc cu senzatia ca sefii sunt interesati doar de bani, nu sunt individualizati decat foarte rar, asa ca le trebuie cateva saptamani pana sa realizeze ca intr-o companie antreprenoriala, precum cea a lui Matei Pavel, nu sunt ascunse lucruri si lumea chiar se comporta bine, prietenos, genuin. “Chiar suntem interesati ca oamenii sa se dezvolte, sa creasca, si cand realizeaza acest lucru, se destind si devin mult, mult mai eficienti”, puncteaza Matei Pavel.

Cum promovezi noile proiecte?

Pe langa Stickchat, T-Me Studios a lansat recent si proiectul Redraw Keyboard, care promite una dintre cele mai avansate sisteme de tastare pe terminale mobile, predictibilitatea fiind unul dintre cuvintele cheie.

Cum reusesti sa promovezi astfel de proiecte, sa le faci vizibile? Daca inainte faceai SEO “traditional” si intr-o luna de zile erai sus (acum dureaza vreun an), acum recurgi la mici tertipuri (growth hacking).

“De exemplu, cum faci iconita aplicatiei pe Google Play. Ai crede ca este vorba de branding, sa iei o firma specializata, sa faci brainstorming si sa fac un super logo. Fals, super fals! Iconita aia nu trebuie sa iti spuna TIE ceva, trebuie sa converteaza foarte bine – poti sa pui o cana, daca userilor tai le plac canile, n-ai nicio grija. Chiar nu trebuie sa aiba legatura cu proiectul tau”, puncteaza Matei Pavel. “Dintre stickerele pe care le-am produs, pisicile prind cel mai bine”.

In ceea ce priveste Google si Facebook, focusul foarte mare se pune pe a asculta ce are de spus compania; inainte, a face SEO insemna sa faci continut de calitate, sa nu faci spam. Pe masura ce asculti ce fac ei, poti realiza insa ce ar trebui sa faci – tot ceea ce spun pe blog-urile lor, ei introduc in algoritmii de ranking. “Nu trebuie sa ignori – daca ei spun ca trebuie sa postezi 3 pagini de continut si nu jumatate, nu trebuie sa zici lasa ca am vazut eu un site care are doar jumatate de pagina si merge foarte bine!”, subliniaza antreprenorul.

Business24.ro

8.   Bulgarii au dat lovitura! 2016, cel mai bun sezon turistic din ultimii 25 de ani

 Oficialii de la Sofia sustin ca anul 2016 a fost cel mai profitabil pentru industria de turism a Bulgariei din ultimii 25 de ani.

Avalansa de turisti germani si rusi a alimentat conturile hotelierilor bulgari, numai in lunile iunie si iulie veniturile crescand cu 14% fata de aceeasi perioada a anului precedent, a anuntat ministrul bulgar al turismului, Nikolina Angelkova, citata de agentia Novinite.

Exodul de pe plajele din Turcia a adus pe litoralul bulgaresc cu 38% mai multi turisti germani si cu 30% mai multi excursionisti din Rusia, in vreme ce o surpriza neasteptata au reprezentat-o si romanii, cu o crestere de 20% a numarului de vizitatori.

Primele 7 luni ale anului au adus venituri in crestere cu 14% fata de aceeasi perioada anului a anului trecut, cu un plus realizat in varf de sezon iunie-iulie de peste 500 de milioane de euro, a precizat ministrul de resort.

Comparativ cu cel mai bun an din turismul bulgar post-comunist, 2014, anul acesta s-a inregistrat deja o crestere cu 14%, a apreciat Angelkova.

Cel mai important castig este faptul ca Bulgaria a devenit o destinatie accesibila aproape tot anul, sustine ministrul, oferta diversificata si dezvoltarea serviciilor in sector anuntand mentinerea trendului pozitiv in industria turistica. 

Print Friendly, PDF & Email