Revista presei 08.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpes.ro, Bursa.ro, Ultimele-stiri.ro, Infoziare.ro, Stiri-financiare.com, Ziare-pe-net.ro, Adevarulfinanciar.ro, Legestart.ro

  1. Florin Jianu: Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Capital.ro, 2am.eu

  1. Consiliul IMM-urilor: Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Zf.ro

  1. Florin Jianu, CNIPMMR: Cerem să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români

Ziare.ro  Antena3.ro

  1. Florin Jianu: Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Ordineazilei.ro

  1. Florin Jianu: Cerem public sa ni se comunice cine si cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Infolegal.ro

  1. Președintele CNIPMMR: Cerem să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Infoplus.ro

  1. CNIPMMR și-a exprimt public dezacordul asupra modificării Codului Fiscal

Stiridesibiu.ro

  1. Jianu: Să se comunice CINE și cu ce SCOP a lucrat documentul de modificare a Codului Fiscal

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM

Adevarul.ro

  1. Harta locuinţelor noi. În Bucureşti şi nordul ţării au „răsărit“ cele mai multe case în primul semestru
  2. Scandal cu banii europeni pentru Agricultură: fondurile comunitare s-ar putea direcţiona către refugiaţi
  3. Modificarea Codului Fiscal, o fumigenă de-o zi. Biriş face, Dragu nu-şi asumă. Secretarul de stat: Ştiţi vreo firmă care merge la doctor sau care iese la pensie?

Adevarul.ro, Wall-street.ro.

  1. Povestea antreprenoarei care a renunţat la vacanţe ca să dezvolte turismul viticol în România
  2. Cum poţi să câştigi până la 3.000 de lei dacă ştii să vorbeşti correct

Agerpres.ro

  1. Fetea (ACA): Apicultura este într-un grav pericol în acest an; producția de miere scade sub 50%

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpes.ro, Bursa.ro, Ultimele-stiri.ro, Infoziare.ro, Stiri-financiare.com, Ziare-pe-net.ro, Adevarulfinanciar.ro, Legestart.ro.

1.   Florin Jianu: Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, cere public să se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat în mass-media ca proiect pentru modificarea Codului Fiscal și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români.

“Documentul dat publicității are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple și cu siguranță a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanțe. Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat acest document și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români”, afirmă Florin Jianu într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

În context, CNIPMMR își exprimă dezacordul pentru distribuirea în spațiul public de informații neadevărate care afectează mediul de afaceri și care pot crea nesiguranță în privința predictibilității fiscalității din România.

Această poziție vine în urma unor informații apărute în presă, care citează un proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, conform căruia contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii vor fi scutiți de CAS pentru condiții normale de muncă, precum și de CASS.

Președintele CNIPMMR a precizat că, în cadrul “Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020”, document care va fi lansat de Consiliul IMM-urilor în data de 13 septembrie 2016, se prevede ‘în mod explicit’ aplicarea Codului Fiscal astfel cum acesta este adoptat pentru 4 ani, reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcțiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017, menținerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariați, 2% pentru cele care au un salariat și 3% pentru cele fără salariați, menținerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înființate cu cel puțin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

Capital.ro, 2am.eu

2.   Consiliul IMM-urilor: Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, cere public să se comunice cine şi cu ce scop a lucrat documentul prezentat în mass-media ca proiect pentru modificarea Codului Fiscal şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români.

„Documentul dat publicităţii are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe. Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români”, afirmă Florin Jianu într-un comunicat, citat de Agerpres.

În context, CNIPMMR îşi exprimă dezacordul pentru distribuirea în spaţiul public de informaţii neadevărate care afectează mediul de afaceri şi care pot crea nesiguranţă în privinţa predictibilităţii fiscalităţii din România.

Această poziţie vine în urma unor informaţii apărute în presă, care citează un proiect de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, conform căruia contribuţiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii vor fi scutiţi de CAS pentru condiţii normale de muncă, precum şi de CASS.

Preşedintele CNIPMMR a precizat că, în cadrul Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020, document care va fi lansat de Consiliul IMM-urilor în data de 13 septembrie 2016, se prevede „în mod explicit” aplicarea Codului Fiscal astfel cum acesta este adoptat pentru 4 ani, reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017, menţinerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariaţi, 2% pentru cele care au un salariat şi 3% pentru cele fără salariaţi, menţinerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înfiinţate cu cel puţin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

Zf.ro

3.   Florin Jianu, CNIPMMR: Cerem să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români

Documentul privind modificarea Codului fiscal dat publicităţii are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe, apreciază Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Consiliul CNIPMMR cere public să i se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români, spune Jianu. De asemenea, CNIPMMR este surprins că un document de 99 de pagini a fost redactat doar cu scopul de a crea confuzie în rândul contribuabililor. 

Preşedintele CNIPMMR precizează că în cadrul Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020, pe care CNIPMMR îl lansează în data de 13 septembrie 2016, se prevede aplicarea Codului fiscal aşa cum acesta este adoptat şi nemodificat pentru 4 ani; reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017; eliminarea impozitului pe construcţiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017; menţinerea cotei de impozitare pe veniturile la 1% pentru cele care au minimum 2 salariaţi, 2% pentru cele care au un salariat şi 3% pentru cele fără salariaţi; menţinerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înfiinţate, cu cel puţin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

Florin Jianu a fost ministru al mediului de afaceri în guvernul Ponta, dar nu a rezistat prea mult.

Ziare.ro,Antena3.ro

4.   Florin Jianu: Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, cere public să se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat în mass-media ca proiect pentru modificarea Codului Fiscal și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români.

“Documentul dat publicității are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple și cu siguranță a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanțe. Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat acest document și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români”, afirmă Florin Jianu într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

În context, CNIPMMR își exprimă dezacordul pentru distribuirea în spațiul public de informații neadevărate care afectează mediul de afaceri și care pot crea nesiguranță în privința predictibilității fiscalității din România.

Ordineazilei.ro

5.   Florin Jianu: Cerem public sa ni se comunice cine si cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Florin Jianu, cere public sa se comunice cine si cu ce scop a lucrat documentul prezentat in mass-media ca proiect pentru modificarea Codului Fiscal si, de asemenea, cine suporta consecintele economice ale impactului in randul investitorilor, angajatilor si angajatorilor romani.

“Documentul dat publicitatii are 99 de pagini, cuprinde modificari multiple si cu siguranta a fost lucrat in interiorul Ministerului de Finante. Cerem public sa ni se comunice cine si cu ce scop a lucrat acest document si, de asemenea, cine suporta consecintele economice ale impactului in randul investitorilor, angajatilor si angajatorilor romani”, afirma Florin Jianu intr-un comunicat.

In context, CNIPMMR isi exprima dezacordul pentru distribuirea in spatiul public de informatii neadevarate care afecteaza mediul de afaceri si care pot crea nesiguranta in privinta predictibilitatii fiscalitatii din Romania.

Aceasta pozitie vine in urma unor informatii aparute in presa, care citeaza un proiect de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, conform caruia contributiile de asigurari sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sanatate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. In schimb, angajatorii vor fi scutiti de CAS pentru conditii normale de munca, precum si de CASS.

Presedintele CNIPMMR a precizat ca, in cadrul “Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020”, document care va fi lansat de Consiliul IMM-urilor in data de 13 septembrie 2016, se prevede “in mod explicit” aplicarea Codului Fiscal astfel cum acesta este adoptat pentru 4 ani, reducerea TVA de la 20% la 19%, incepand cu 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe constructiile speciale incepand cu 1 ianuarie 2017, mentinerea cotei de impozitare pe veniturile microintreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariati, 2% pentru cele care au un salariat si 3% pentru cele fara salariati, mentinerea impozitarii la 1% din venit pentru firmele nou-infiintate cu cel putin un salariat, constituite pe o durata mai mare de 48 de luni.

Infolegal.ro

6.   Președintele CNIPMMR: Cerem să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat ca OUG de modificare a Codului Fiscal

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, cere public să se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat în mass-media ca proiect pentru modificarea Codului Fiscal și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români.

„Documentul dat publicității are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple și cu siguranță a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanțe. Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat acest document și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români”, afirmă Florin Jianu într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

În context, CNIPMMR își exprimă dezacordul pentru distribuirea în spațiul public de informații neadevărate care afectează mediul de afaceri și care pot crea nesiguranță în privința predictibilității fiscalității din România.

Această poziție vine în urma unor informații apărute în presă, care citează un proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, conform căruia contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii vor fi scutiți de CAS pentru condiții normale de muncă, precum și de CASS.

Infoplus.ro

7.   CNIPMMR și-a exprimt public dezacordul asupra modificării Codului Fiscal

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) își exprimă dezacordul, printr-un comunicat de presă, față de informațiile potrivit cărora se propune modificarea Codului Fiscal și a sistemului actual de impozitare.

”Având în vedere informaţiile apărute în presă, potrivit cărora există un proiect de OUG (document de 99 de pagini) prin care se doreşte modificarea substanţială a Codului Fiscal, respectiv: mărirea contribuţiilor angajaţiilor la CAS de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate de la 5,5% la 8,9%; dublarea taxării pentru persoanele fizice autoritate; introducerea de contribuţii sociale obligatorii pentru categoriile de venituri reglementate de art. 61 din Codul Fiscal (venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din investiţii), se arată în comunicatul CNIPMMR.

CNIPMMR îşi exprimă dezacordul pentru distribuirea în spaţiul public de informaţii neadevărate care afectează mediul de afaceri şi care pot creea nesiguranţă în privinţa predictibilităţii fiscalităţii din România. De asemenea CNIPMMR îşi arată surpinderea că un document de 99 de pagini a fost redactat, doar cu scopul de a crea confuzie în randul contribuabililor.

Preşedintele CNIPMMR, dl. Florin Jianu, a precizat că în cadrul Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020, pe care CNIPMMR îl lansează în data de 13 septembrie 2016 se prevede în mod explicit: aplicarea Codului Fiscal astfel cum acesta este adoptat si nemodificare pentru 4 ani; reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017; eliminarea impozitului pe construcţiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017; menţinerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariaţi, 2% pentru cele care au 1 salariat şi 3% pentru cele fără salariaţi; menţinerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înființate, cu cel puțin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

“Documentul dat publicității are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe. Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români”, a menţionat dl. Florin Jianu.

Stiridesibiu.ro

8. Jianu: Să se comunice CINE și cu ce SCOP a lucrat documentul de modificare a Codului Fiscal

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, cere public să se comunice cine și cu ce scop a lucrat documentul prezentat în mass-media ca proiect pentru modificarea Codului Fiscal și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români.

“Documentul dat publicității are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple și cu siguranță a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanțe. Cerem public să ni se comunice cine și cu ce scop a lucrat acest document și, de asemenea, cine suportă consecințele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaților și angajatorilor români”, afirmă Florin Jianu într-un comunicat de presă, potrivit agerpres.ro.

În context, CNIPMMR își exprimă dezacordul pentru distribuirea în spațiul public de informații neadevărate care afectează mediul de afaceri și care pot crea nesiguranță în privința predictibilității fiscalității din România.

Această poziție vine în urma unor informații apărute în presă, care citează un proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, conform căruia contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii vor fi scutiți de CAS pentru condiții normale de muncă, precum și de CASS.

Președintele CNIPMMR a precizat că, în cadrul “Planului de guvernare al mediului de afaceri 2016-2020”, document care va fi lansat de Consiliul IMM-urilor în data de 13 septembrie 2016, se prevede ‘în mod explicit’ aplicarea Codului Fiscal astfel cum acesta este adoptat pentru 4 ani, reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcțiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017, menținerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minim 2 salariați, 2% pentru cele care au un salariat și 3% pentru cele fără salariați, menținerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înființate cu cel puțin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și IMM

Adevarul.ro

9. Harta locuinţelor noi. În Bucureşti şi nordul ţării au „răsărit“ cele mai multe case în primul semestru

Din totalul de 24.106 locuinţe construite în prima jumătate a acestui an, cele mai multe au fost ridicate în Bucureşti şi în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est Moldova, iar cele mai puţine – în Sud-Vest Oltenia, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

În Bucureşti au fost ridicate 4.901 locuinţe noi (cu 124 mai multe decât în primul semestru din 2015), acestea reprezentând 20% din totalul la nivel naţional.

În Nord-Vest au fost ridicate 3.957 de locuinţe noi (cu 1.424 mai multe decât în primul semestru din 2015), acestea reprezentând 16,4% din totalul la nivel naţional. Pe locul al treilea se situează regiunea Nord-Est Moldova, unde s-au ridicat 3.869 de locuinţe noi (cu 1.267 mai multe), acestea reprezentând 16% din totalul la nivel naţional.

La polul opus se regăseşte regiunea Sud-Vest Oltenia, unde au fost ridicate 1.049 de locuinţe noi (cu 63 mai puţine decât în primul semestru din 2015), acestea reprezentând 4,4% din totalul la nivel naţional. Orăşenii – mai harnici, statul – mai leneş Pe medii de rezidenţă, în semestrul I din 2016, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 56% din total.

Iar repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2016, faţă de semestrul I 2015, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 4.953 de unităţi, în timp ce numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 381 de unităţi. Trimestrul II: peste 12.500 de case noi În trimestrul II 2016 au fost date în folosinţă 12.516 locuinţe, în creştere cu 2.214 unităţi faţă de trimestrul II 2015.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord -Vest (+928 de locuinţe), Bucureşti- Ilfov (+538), Sud-Est (+437), Vest (+290), Centru (+178) şi Nord-Est (+56). Scăderi s-au înregistrat, în trimestrul II, în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (-199 de locuinţe) şi Sud-Muntenia (-14), mai arată datele INS.

10. Scandal cu banii europeni pentru Agricultură: fondurile comunitare s-ar putea direcţiona către refugiaţi

Uniunea Europeană se confruntă cu un neaşteptat deficit financiar din cauza crizei refugiaţilor, astfel că oficialii la nivel înalt din Comisia Europeană au ajuns să se uite către fondurile comunitare pentru Agricultură sau cele de Coeziune, a declarat europarlamentarul român Laurenţiu Rebega.

„Comisarul european pentru Agricultură (Phil Hogan – n.n.) nu poate să declare public că s-a ajuns la fundul sacului şi că fermierii nu mai pot fi susţinuţi financiar ca până acum“, a spus Rebega.

De ce nu mai sunt bani

„Într-o discuţie între patru ochi cu comisarul european Phil Hogan, într-un moment de sinceritate mi-a spus: Laurenţiu, nu mai avem bani! În momentul în care un comisar spune că nu mai avem bani, îl întrebi dar de ce nu mai avem bani? Pentru că se duc într-o altă direcţie! Am întrebat: şi care este direcţia? Nu vreau să sugerez eu care este direcţia, dar domnul Soros, George Soros, la un moment dat a venit în Parlamentul European şi ne-a dat sfaturi că putem găsi soluţii pentru ţinerea refugiaţilor în condiţii optime cu sume de la Agricultură şi de la fondurile de Coeziune“, a relatat europarlamentarul român, citat de Agroinfo.ro.

El s-a referit la „o declaraţie dată de Soros în discursul său din Parlamentul European“. „A fost o sugestie prin care a arătat că există posibilitatea să retragă nişte bani de la Agricultură şi de la fondurile de Coeziune pentru susţinerea acestor migranţi, reconsiderînd că Europa are nevoie, în momentul de faţă, de 30 de miliarde de euro pentru ţinerea şi, dacă vreţi, crearea unor condiţii optime pentru migranţi“.

„Vă pot asigura că urmează o perioadă foarte grea, când Agricultura nu va mai primi bani pentru toate sectoarele pe care le are în deficit. Ca toţi demnitarii, avem şi noi discuţii între patru ochi şi, repet, într-un moment de sinceritate mi-a spus: Laurenţiu, nu mai există bani! Declaraţia nu o poate face el, în calitate de comisar, dar eu îmi asum cele spuse şi mă puteţi cita“, a mai spus Rebega, pentru Agroinfo.ro.

Potrivit aceleiaşi surse, discursul miliardarului american George Soros în Parlamentul European a fost rostit pe 30 iunie 2016. Omul de afaceri a mai sugerat, atunci, că ar trebui introduse taxe europene, de exemplu pe combustibili şi pe tranzacţii financiare.

11.  Modificarea Codului Fiscal, o fumigenă de-o zi. Biriş face, Dragu nu-şi asumă. Secretarul de stat: Ştiţi vreo firmă care merge la doctor sau care iese la pensie?

După ce din Ministerul Finanţelor „s-a scurs“ un proiect de ordonanţă care prevede schimbarea din temelii a Codului Fiscal, în special în ceea ce priveşte taxarea muncii, ministrul Anca Dragu nu-şi asumă documentul şi-l cataloghează drept o analiză care s-a făcut, cel mult, la nivelul tehnic în minister, deşi acesta are 100 de pagini şi 183 de modificări de articole.

O fumigenă tehnocrată a fost aruncată marţi în spaţiul public: modificarea din temelii a  Codului Fiscal, cu majorări semnificative ale contribuţiilor datorate de angajaţi şi eliminarea celor aferente angajatorului.

Cu o reacţie întârziată, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, susţine că nu-şi asumă documentul, că respinde proiectul şi că acesta reprezintă cel mult o analiză făcută la nivel tehnic.    

În schimb, surse guvernamentale au declarat pentru „Adevărul“ că în spatele proiectului ordonanţei de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal se află Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, documentul ajungând în presă tocmai pentru a fi testată reacţia opiniei publice.

Atât premierul Dacian Cioloş, cât şi ministrul Finanţelor ştiu că proiectul a fost redactat sub coordonarea lui Biriş. Secretarul de stat nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere.   

Documentul scandalos obţinut de Profit.ro nu este o ciornă, un draft, ci un proiect de ordonanţă foarte bine elaborat, pe 100 de pagini, care prevede 183 de modificări de articole ale Codului Fiscal, de la taxarea muncii şi constrângerea angajatorilor de a majora salariile brute până la implementarea unei amnistii fiscale şi reglementarea pragului de la care evaziunea este considerată infracţiune.

Principalele modificări prevăzute în proiectul de ordonanţă de urgenţă se referă la taxarea muncii, respectiv creşterea contribuţiilor angajatului şi eliminarea acestora pentru angajator. Potrivit proiectului obţinut de Profit.ro, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%.   

În schimb, angajatorii vor fi scutiţi de CAS pentru condiţii normale de muncă, precum şi de CASS. Măsura va afecta persoanele cu activităţi independente care, în prezent, datorează 10,5% şi 5,5%. Angajatorii vor achita doar CAS pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă, de 4,2%, respectiv 8,2%. Astfel, contribuţiile sunt aproape integral mutate în sarcina angajatului sau a persoanei fizice cu activităţi independente (PFA şi profesiile libere). În plus, se arată în proiect, pentru a atenua impactul majorării contribuţiilor asupra salariaţilor, proiectul prevede măsuri care vizează salariul mediu brut. Mai exact, le impune angajatorilor, inclusiv privaţi, cu ameninţarea amenzii, să majoreze salariile brute astfel încât să fie neutralizată creşterea contribuţiilor de asigurări sociale şi a celor de sănătate pentru angajaţi.   De asemenea, proiectul prevede ca averile nejustificate de până la un milion de euro să primească o perioadă de graţie, până pe 31 martie 2017, ca să fie declarate şi impozitate cu 16%.

După această dată, dacă vor fi depistate de Fisc, vor fi taxate cu 75%. În plus, modificarea Codului Fiscal ar impune dezvoltatorilor persoane fizice un impozit de 16%, faţă de 1%-3% în prezent, şi un capital social mai mare microîntreprinderilor care vor să opteze pentru impozit pe profit.  

Dragu: Proiectul nu are semnătura mea Informaţiile publicate cu privire la modificarea Codului Fiscal au stârnit reacţii prompte şi dure la adresa Guvernului. Iar asta având în vedere impactul măsurilor propuse în proiect, dar şi faptul că noul Cod Fiscal, dezbătut pe percursul întregului an 2015, a intrat în vigoare în urmă cu numai opt luni.   

Cu o reacţie întârziată, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat că documentul nu poartă semnătura ei, nu şi-l asumă şi îl va respinge, constituind poate una dintre analizele realizate, cel mult, la nivel tehnic în Minister.

„Eu am văzut în presă cum că Ministrrul Finanţelor promovează acest proiect. El nu are semnătura mea. Sunt analize care, cel mult, s-au făcut la nivelul  tehnic în Ministerul Finanţelor“, a afirmat Dragu, la Europa FM.   Ministrul a reiterat că respinge proiectul de act normativ. „Eu nu mi-am asumat acest proiect. Câtă vreme eu nu fac precizarea publică de asumare a proiectelor produse la nivelul Ministerului Finantelor Publice şi până nu le semnez ca ministru, vă rog să nu daţi aceste informaţii ca fiind certe şi că ar aduce schimbări de taxe şi impozite“, a mai spus Dragu. Anterior, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un comunicat, că respinge proiectul, fără a preciza dacă acesta a fost sau nu realizat în cadrul instituţiei.    Deşi proiectul prevedea dublarea taxării în cazul celor care obţin venituri din activităţi independente, Ministerul Finanţelor a ţinut să dea asigurări că nu va opera nicio majorare de taxe, impozite sau contribuţii. „Subliniem faptul că nu există un proiect de modificare a Codului Fiscal asumat de Ministrul Finanţelor Publice care să includă majorări de taxe şi de impozite sau de contribuţii sociale obligatorii“, se arată în comunicatul Finanţelor.   

Mai mult, ministrul Finanţelor admite că a cerut analize privind fiscalitatea, dar nu un astfel de proiect. „Am cerut experţilor din minister pe probleme de fiscalitate o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea şi crearea unor condiţii mai bune pentru mediul de afaceri“, a spus Dragu. Ministrul nu l-a nominalizat pe secretarul de stat Gabriel Biriş ca fiind persoana care a coordonat aceste „scenarii“ şi, potrivit unor surse guvernamentale, apariţia proiectului în presă a creat agitaţie în Guvern.    Biriş: Ştiţi vreo firmă care merge la doctor sau care iese la pensie? Secretarul de stat Gabriel Biriş, cel care a coordonat elaborarea proiectului de ordonanţă privind modificarea Codului Fiscal, susţine că nu este normal ca un angajator să plătească contribuţii de asigurări sociale (CAS) şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS).  

„Ştiţi vreo firmă care merge la dosctor? Sau vreo firmă care iese la pensie? Contribuţiile sunt atat de mari şi pentru că foarte mulţi nu le plătesc. Potrivit proiectului, efectul asupra angajatului urmează să fie zero, are acelaşi net. Pentru angajator, efectul este zero, acelaşi brut. De ce legea fiscală să fie pentru unii mumă, pentru alţii ciumă? Trebuie să se creeze aceeaşi saecină fiscală pentru toate tipurile de venit. Legislaţia trebuie să fie simplă, să fie clară, totul transpartent“, a declarat Biriş pentru „Calea Europeană“.    Consiliul Fiscal: Principiul este absolut corect Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, consideră că principiul proiectului, privind egalizarea sarcinii fiscale pentru toate formele de venit, este „absolut corect“, însă trebuie verificat dacă procentele stipulate în document sunt cele corecte.

„Principiul este absolut corect, să ai o sarcină fiscală pentru toate formele de venit. Se doreşte scăderea taxării la salarii şi creşterea acesteia pentru veniturile din activităţi independente. În prezent, o PFA plăteşte mult mai puţin decât un salariat. Nu va mai fi important cum câştigi, ci cât câştigi“, a declarat Ionuţ Dumitru, pentru „Adevărul“. Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că proiectul prevede şi plafonarea contribuţiilor la nivelul a cinci salarii medii brute pentru toate veniturile obţinute de o persoană – contract de muncă, drepturi de autor, dividende etc.  

Pe de altă parte, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa“, susţine că propunerile de modificare a Codului Fiscal, aşa cum sunt prezentate de presă, ar însemna o tragedie naţională, în sensul că vom ajunge la un dezechilibru major între capital şi resurse umane, iar un astfel de transfer al contribuţiilor, exclusiv pe angajaţi, nu prea mai există nicăieri în lume.    Liderul sindical a precizat că nu a primit niciun document de la Ministerul Finanţelor privind modificarea Codului Fiscal, dar dacă proiectul prezentat de presă este real, rezultatele vor fi dezastruoase. „Ar fi o tragedie naţională în sensul că deja avem un dezechilibru major între capital (61,5%) şi resursa umană (38,5%) care se resimte la distribuţia creşterii economiei naţionale. Este un dezechilibru şi acest transfer, care nu prea mai există în lume, şi care anulează taxele angajatorilor, va accentua şi mai mult proasta distribuţie a creşterii economice“, a spus Hossu, potrivit News.ro.  

Şi Consiliul pentru IMM-uri îşi arată surprinderea faţă de redactarea unui document de 99 de pagini „redactat doar cu scopul de a crea confuzie în rândul contribuabililor“.   

„Documentul dat publicităţii are 99 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă a fost lucrat în interiorul Ministerului de Finanţe. Cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajaţilor şi angajatorilor români“, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.  

Guvernul, taxat de partide Liderul PSD Liviu Dragnea a reacţionat prompt în urma publicării informaţiilor privind Codul Fiscal. „Guvernul nu înţelege că a fost învestit, în principal, pentru a administra treburile ţării, nu pentru a proceda la schimbări din temelii şi schimbări care nici nu sunt bine fundamentate, nici nu sunt dezbătute. Probabil dintr-o dorinţă de fugă pentru imagine. Mă refer la ultima iniţiativă pe care am văzut-o despre intenţia de a modifica Codul Fiscal. Nu are legitimitate acest guvern să facă acest lucru şi sper să înţeleagă miniştrii. Speranţă mare am, de fapt, la domnul Dacian Cioloş“, a spus Dragnea.  

La scurt timp, fostul premier Victor Ponta a scris pe Facebook că „ s-a început deja distrugerea tuturor măsurilor economice care au stat la baza creşterii economice (şi, implicit, a resurselor bugetare pentru pensii şi salarii)“.   

Şi Călin Popescu Tăriceanu, copreşedintele ALDE, a reacţionat susţinând că Guvern îşi depăşeşte cu mult menirea pentru care a fost învestit în funcţie şi că nu este un broker de activităţi. „Actualul guvern a fost învestit ca un Guvern de criză, care să gestioneze situaţia curentă, până la viitoarele alegeri, şi nu să ia decizii majore, care ţin de opţiuni fundamentale, politice. S-ar putea ca partidul X să considere că trebuie majorate asigurările, şi alt partid care câştigă alegerile să considere că politica fiscală, bugetară, ar trebui să se bazeze pe alte elemente“, a afirmat Tăriceanu.  

La rândul lor, liberalii cer premierului Cioloş să le recomande tuturor miniştrilor să se abţină să iniţieze orice alte acte normative care să aibă ca obiect modificarea Codului Fiscal. „PNL face apel atât către Guvern, cât şi către Grupurile parlamentare, să evite să promoveze orice iniţiative de modificare a fiscalităţii, în condiţiile în care trebuie să asigurăm transparenţă şi predictibilitate legislativă pentru buna funcţionare a economiei româneşti în ansamblu“, a transmis PNL. 

Adevarul.ro, Wall-street.ro

12. Povestea antreprenoarei care a renunţat la vacanţe ca să dezvolte turismul viticol în România 

Alina Iancu (35 ani) este antreprenoare în domeniul încălţămintei, însă după o invitaţie la un wine bar a devenit pasionată de vinuri. Atât de pasionată încât a renunţat la vacanţe şi a început să investeasca tot ce câştiga într-o activitate de care românii nici nu ştiu: în dezvoltarea oenoturismului sau turismului viticol.

Dupa o iesire intamplatoare la un wine bar in 2011, Alina a devenit atat de interesata de vinuri incat a inceput sa viziteze tot mai multe crame din tara, pe care le si fotografia. Asa s-a apucat in 2014 sa lanseze crameromania.ro, o baza de date cu imagini si informatii in romana si engleza despre cramele din tara, ulterior a creat Revino.ro, varianta romaneasca a TripAdvisor pentru cramele din Romania, a inceput sa organizeze excursii la crame. Cu toate aceste proiecte, Alina Iancu vrea sa dezvolte turismul viticol in Romania.

“Investitia totala de pana acum este de 25.000 euro si a fost in totalitate a mea. O parte din bani a fost din economiile mele in ultimii 10 ani, dar si din faptul ca am renuntat la vacantele in afara tarii. Plecam de 2-3 ori pe an, iar una dintre vacante era mai scumpa. Si atunci fac o vacanta pe an in afara tarii. Pana la urma, proiectele acestea m-au ajutat sa imi cunosc tara”, povesteste acum Alina Iancu, care de 16 ani este partener la o firma de tocuri si accesorii pentru incaltaminte.

Cum vrea sa promoveze turismul viticol

Antreprenoarea spune ca investeste pur si simplu din pasiune pentru ca turismul viticol “nu este un business din care sa poti trai”. De altfel, site-ul CrameRomania.ro este un proiect non-profit. Insa nu vrea sa se opreasca aici: pe langa vizite ocazionale la crame cu turisti, Alina Iancu vrea sa faca harti cu cramele din Romania in format print.

“Eu as vrea sa ma axez pe harti. Sunt importante si soiurile de struguri, dar noua ne lipseste informatia despre crama in sine, ca exista asa ceva. Mi-ar placea sa fac o harta ca un carnetel cu multe zone viticole sau sa fac o harta mare si sa pun si obiective turistice. Pana sa facem turism viticol, trebuie sa aflam ca exista cramele. Asa ca harta in varianta printata o sa fie in plan pana la inceputul anului viitor. Macar cateva exemplare sa trimit la fiecare crama si sa le impart in Centrul Vechi. Cred ca acesta ar fi primul pas pentru promovarea turismului viticol la nivel national. In momentul in care publicul va afla, totul va creste si cramele se va pune la punct. Vor mai trece cel putin doi ani pana cand va creste turismul viticol, adica o crama sa aiba doua grupuri de turisti pe weekend si fiecare weekend din aprilie pana in noiembrie sa fie ocupat”, spune Alina Iancu care este planul ei si pentru care are nevoie de un sponsor.

In Romania, turismul viticol se practica de mai bine de cinci ani, insa multi romani nu stiu de existenta acestui tip de turism si nici macar de termenii “enoturism”, “oenoturism” sau chiar “turism viticol”, sustine fondatoarea CrameRomania.ro, potrivit careia cramele ar trebui sa se promoveze unele pe alte si sa fie legate de obiective turistice pentru a atrage turisti.

“Turism viticol in Romania inseamna turism de weekend, iar cramele trebuie legate de obiective turistice. Este important cand faci un traseu sa ai o idee despre distanta si ce ii poti recomanda unui turist sa viziteze. Cand spui turism viticol, spui grupuri de 6-8-10 persoane. Si cum nu toata lumea vrea sa viziteze crame, faci traseul cu orase si obiective turistice. Asta ar fi indicat la noi. Ai harta asta, te duci in orasul ala, mergi la crama asta”, sustine Alina Iancu.

Totodata, ea subliniaza ca turismul viticol, aflandu-se la inceput in Romania, impune un numar minim de persoane la o vizita de degustare. “Turism viticol inseamna rezervare in prealabil cu o saptamana sau chiar doua si de cele mai multe ori grupuri de 6-10 persoane ca sa fie justificat pentru crama. Cramele cu cazare primesc si doua persoane la degustare, in rest nu este justificat pentru doar doua persoane. Cand ai 20 de turisti pe weekend, tu deschizi sticlele si nu ai nicio pierdere. Cand vin doua persoane, tu deschizi sticlele si ramai cu diferenta si ce ai facut cu ele”, spune fondatoarea CrameRomania.ro.

Insa ca sa atraga turisti, Alina Iancu crede ca si cramele trebuie sa investeasca si sa deschida unitati de cazare, sa faca spatii de joaca pentru copii si sa organizeze diverse evenimente specifice, de la ziua portilor deschise la culesul viilor si sa aiba personal calificat care sa vorbeasca engleza pentru a putea fi atrasi si turisti straini.

“Vin si straini, dar mi-e greu sa cred ca isi iau bilet de avion ca sa viziteze crame in Romania. Sunt cei care vin cu business, sunt iubitori de crame si vor sa vada si crame, ei ajung in wine barurile din Centrul Vechi si isi dau seama ca la 100 de km sunt crame. Dar turisti straini sa vina special sa faca turism viticol in Romania… sa fim seriosi. Site-urile mele sunt foarte bine indexate, dar sunt abia la inceput”, conchide Alina Iancu.

Turismul viticol poate fi practic in toate regiunile tarii. O vizita de degustare costa intre 29 lei si 100 lei de persoana si include vizita propriu-zisa a cramei si podgoriilor, degustarea a 3-5 vinuri diferite si gustare rece (salamuri, branzeturi etc).

In Romania, sunt inregistrate peste 250 de crame, insa dintre acestea doar 140 produc si vand vin imbuteliat. Totusi, numarul cramelor creste constat cu 5-10 unitati pe an, potrivit Alinei Iancu.

13. Cum poţi să câştigi până la 3.000 de lei dacă ştii să vorbeşti correct

Call center-ul este considerat, adesea, locul unde tinerii pot obţine cu uşurinţă un prim job, care va fi, însă, de scurtă durată, cât pentru a pune deoparte bani pentru o vacanţă.

Violeta Rosu, managing partner Blue Point, una dintre cele mai importante companii romanesti de servicii call center, cu 250 de angajati, in centrele din Bucuresti si Slobozia, a aratat ca pentru a obtine un loc de munca ca operator conditii tin, in mare, de cunoasterea limbii romane si de deschiderea catre comunicare.

“Majoritatea oamenilor pe care ii angajam nu experienta, insa pentru noi experienta nu este o cerinta, ci important este sa isi doreasca sa munceasca, sa invete, sa fie entuziastiasti si ambitiosi. Nu este musai sa fi terminat o facultate, trebuie sa fi terminat liceul. Pentru noi minimul necesar este sa stie sa comunice, sa scrie si sa vorbeasca corect, sa aiba deschiderea de a invata lucruri noi, pentru ca noi ii trecem prin training”, a declarat pentru wall-street.ro Violeta Rosu.

De asemenea, candidatii ar trebui sa stie sa lucreze pe un calculator si sa reuseasca sa scape de tracul de a vorbi la telefon cu clientii companiei.

Imediat dupa angajare, oamenii noi intra intr-un training de doua saptamani, apoi intra in contact cu clientii

Salariile in call center incep de la 1.000 de lei

Toti oamenii care se angajeaza in call center-urile Blue Point pornesc cu un salariu de 1.000 de lei net lunar, peste care, in functie de performante, se adauga bonusuri.

Operatorii Blue Point, fie ca primesc apeluri de la clienti pentru suport sau infoline, fie ca initiaza apeluri de vanzare, sunt evaluati lunar si, in functie de rezultate, pot primi bonusuri, care ajung, potrivit Violetei Rosu, in unele cazuri, sa le creasca de cateva ori veniturile.

“Noi recompensam performanta in toate joburile, fiecare pozitie este evaluata. Exista o evaluare lunara a persoanei atat pe inbound (apeluri primite), cat si pe outbound (apeluri initiate). Masuram calitatea si cantitatea apelurilor, si,intradevar, pe vanzari volume de vanzari realizate. () Aproximativ 70-80% dintre oameni primesc bonusuri lunare, iar un agent de vanzari poate sa castige chiar si de patru ori salariul net”, a aratat Rosu.

Iar pentru tinerii cu performante lunare si care isi doresc sa avanseze compania le pune la dispozitie sansa de a avansa, ori de cate ori exista o pozitie superioara disponibila in companie.

Toate pozitiile nou deschise sunt in primul rand accesibile oamenilor din companie, care isi doresc sa avanseze

Astfel, spune Violeta Rosu, cei care avanseaza in pozitii de team leader, manager de calitate, project manager, specialist in HR sau recrutare ajung sa castige intr-un call center un salariu de baza de pana la 3.000 de lei, peste care se pot adauga bonusuri de performanta.

Iar cei care ajung pe pozitii de conducere beneficiaza si de traininguri de leadership, de coordonare si motivare a echipelor.

Blue Point este una dintre cele mai importante companii de servicii call center din Romania. Infiintata in 2007, cu capital 100% romanesc, compania ofera solutii profesioniste si personalizate de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) si inbound (suport clienti, infoline si helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clientii aflati in portofoliul Blue Point se numara: Cheque Dejeuner, DHL Express, Heineken, Hochland, Metro, Pepsi, Reader’s Digest, Tiriac Auto si Xerox.

Agerpres.ro

14.  Fetea (ACA): Apicultura este într-un grav pericol în acest an; producția de miere scade sub 50%

Producția de miere din acest an scade la mai puțin de jumătate față de media ultimilor ani din cauza vremii nefavorabile care a afectat “dramatic” efectivele de albine, însă apicultorii susțin că mierea nu va lipsi de pe piață și nici prețurile nu se vor majora deoarece există stocuri, iar românii nu sunt mari consumatori de miere.

“Producția de miere de anul acesta va fi sub 50%, în jur de 45% din media ultimilor ani. Cel puțin aceasta este estimarea noastră efectuată în toate județele. Chiar dacă s-a făcut salcâmul în Moldova, în restul țării nu s-a făcut. Chiar dacă s-a făcut floarea-soarelui în sud, în alte părți a fost distrusă de secetă, iar teiul a fost doar pe suprafețe mici. La mierea de salcâm producția a fost afectată în proporție de 80% — 90%, la rapiță de peste 80%, iar la floarea-soarelui și tei s-a făcut 40 — 45% dintr-o producție normală. În plus, mulți apicultori nu s-au mai deplasat în pastoral pentru că nu au mai avut bani. Din estimarea noastră pe care am primit-o din teritoriu nu cred că vom sări anul acesta de o producție de 8.000 — 9.000 de tone de miere”, a declarat pentru AGERPRES președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Acesta susține că apicultura este într-un “grav pericol” anul acesta deoarece familiile de albine au scăzut dramatic, iar apicultorii sunt secătuiți din cauza cheltuielilor făcute pentru a asigura hrana și a ține albinele în viață. Deși ACA a făcut numeroase adrese la Ministerul Agriculturii pentru obținerea unui sprijin financiar, deocamdată apicultorii nu au primit nimic în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de 15 lei pe stup.

“Apicultura este într-un grav pericol, scad dramatic efectivele în România. Pentru că unele familii de albine au murit de foame sau au fost mai slabe, apicultorii au unificat stupii ca să nu piardă o familie. Avem peste 300 de familii de albine care s-au unificat. Apicultorii sunt secătuiți din cauza cheltuielilor pe care le-au băgat în hrană, ca să le țină în viață. Am făcut o serie de adrese la minister și încă nu știm nimic, deși ministrul Agriculturii (Achim Irimescu n.r.) a anunțat că ne dă un ajutor de minimis de 15 lei pe stup”, a spus Fetea.

În pofida acestei situații, apicultorii afirmă că mierea nu va lipsi de pe piață în acest an deoarece s-a importat “în draci” anul trecut, iar exporturile au fost într-un “blocaj total”. Pe de altă parte, în România nu se consumă prea multă miere.

“Nu cred că va lipsi mierea de pe piață pentru că s-a importat anul trecut “în draci”. În România se aduc din import circa 3.000 — 4.000 de tone pe an, aproape 20% din consum. Exporturile nu au mers deloc anul acesta, sunt într-un blocaj total, tocmai datorită acestor importuri de miere de pe alte continente. Nu există motivație să lipsească mierea de pe piață, mai ales că în România nici nu se consumă, dar poate că va lipsi mierea românească”, a explicat reprezentantul apicultorilor.

Șeful ACA a subliniat că intenționează să ceară inițierea unui proiect de lege prin care producția autohtonă de miere să fie protejată de importurile din țări precum Argentina, China sau Mexic.

“Oricum nu știm ce cumpărăm atâta timp cât se amestecă mierea. De aceea, noi intenționăm să trimitem un proiect de lege în Parlament asemănător cu legea laptelui astfel încât să ne protejeze producția autohtonă, ca să nu se mai permită acest amestec. De exemplu, dacă se aduce miere din 10 țări, fiecare ar trebui pusă în borcane diferite, astfel încât consumatorul să poată decide ce vrea să cumpere. Nu trebuie să mai scrie pe borcane doar miere UE sau non UE. Pe noi ne omoară cu trasabilitatea, vin în control și trebuie să știe exact că în borcanul respectiv este miere de la apicultorul Fetea, Popescu sau Ionescu, dar habar nu avem dacă mierea din import este din Argentina, China sau Mexic sau cum este produsă”, a explicat Ioan Fetea.

Deși producția de miere este mult diminuată în acest an, șeful ACA consideră că nu există nicio logică în privința creșterii prețurilor la miere în condițiile în care consumul este relativ scăzut și stocuri există.

“Nu are nicio logică să crească prețurile, mai ales că avem un consum scăzut de miere. Am fost recent în Germania la importatorii noștri și la fel se plângeau că și la ei a început să scadă consumul. Tinerii nu mai mănâncă tradițional acasă ci merg în fast-food-uri și de aceea încearcă și ei să intervină pe la Guvernul lor să introducă în fast-food-uri miere, în loc de alți îndulcitori”, a adăugat președintele ACA.

În acest weekend, respectiv 9 — 11 septembrie, ACA organizează Târgul Național al Mierii — Ediția de Toamnă pe platforma apicolă din Băneasa, unde sunt așteptați peste 100 de expozanți apicultori și firme specializate.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, și deține un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociație înființată în 1958, singura cu acoperire națională, care are 40 de filiale județene și societăți comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele și materialul genetic necesar.

Print Friendly, PDF & Email